Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • ,,abilitatile de Autoservire La Copiii Cu Autism

    Încărcat de

    liliana boldeanu
    29 vizualizări16 pagini
    ,Abilitatile de autoservire la copiii cu autism

    Titlu original

    ,,Abilitatile de autoservire la copiii cu autism

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    ,Abilitatile de autoservire la copiii cu autism

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    29 vizualizări16 pagini

    ,,abilitatile de Autoservire La Copiii Cu Autism

    Încărcat de

    liliana boldeanu
    ,Abilitatile de autoservire la copiii cu autism

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 16
    La mass / 127 Anvdtatura nu se dobandeste din intamplare, ci prin cdiutétri perseverente si munca Abigail Adams La masa Familia Thompson Jeremy, béiatul de 12 ani al fami- liei Thompson, ménca foarte bine edind era mic, fara sit refuze aproape nici un feldeméncare. insé acum, laadolescen- #0, nu mai vrea si ménéince la masa cu toata familia $i nu mai foloseste tacd- ‘murile férd sd verse mancarea. De bu- ndvoie nu sta la masd decét doud sau trei minute, timp in care igi indeasd in gurd cat de multd mancare poate. De fapt, mai mult face mizerie decat mdnéncd. Tatal si mama él roagé, ba chiar ilimplori, sii steala masa, dar nu reusesc sd-l convingd. Au apelat la mai multe strategii, de pildd i-au pregatit méncéruri care pot fimancate cuména sau au tdéiat alimentele in bucdti mici. Au blocat usa de la bucitdrie, astfelin- dit Jeremy sé nu plece in altd parte a casei in timpul mesei. Lucrurile s-au mai imbu- natapit datoritd acestor interventii, dar absenta abilitatilor de autoservire adecvate varstei este foarte problematicé, intrucat Jeremy nu poate frecventa cantina gcolii gi nici nu poate iesi in oras cu familia, Familia Minton La scurt timp dupe nastere, Tammy Minton ainceput sd vomite de flecare data cand primea lapte praf sau laptele mamei. Parintii au solicitat un consult medical, inurma cdirwia fetitei i-a fost pus diagnosticul de reflux gastro-esofagian. Pediatrul famitiet i-a rescris medicatie de specialitate, care sd controleze refluscu, $i i-a sftituit pe paringi sa Scanned with CamScanner 128 | Abiltitile de autoservir la persoanele cu autism inceapé si-i dea fetitei cereale de orez ‘amestecate cu lapte (lapte de la mama sau din comert), $i de indaté ce igi va coordona mugchii pentrua putea inghi- ti, sd-i dea piureuri. La inceput, intro- ducerea piureurilor in alimentatie i-a prins bine lui Tammy, dar céind pirin- tiiauextins meniul de alimente solide, ‘Tammy a refuzat sé le mai ménénce. in urma consultului medical, paringii au aflat ca refluxul ti afectase esofagul, de aceea fetita a fost supusd unei interven- tii chirurgicale. Desi motivul medicala disparut intre timp, comportamentele la masé ale lui Tammy s-au schimbat foarte putin in urma operatiei. Meniul ei este alcdtuit din iaurturi i diverse piureuri pentru bebelusi. @ De unde sa incepeti? Cazul acestor pirinti nu este singular. in general, copii cu autismdobandese.cu_ mare intarziere abilititile elementare de autoservire. Mai rar, dar mult mai freevent decat populatia general’, acesti copii auo gami foarte restransi de preferinte alimen- tare si manifestiio intolerant extremi fat de multe alimente, din pricina texturii, cu- loriisaumirosului lor. Capitolul de fati va invata si predati cdteva abilitati elementare de mancat: cum sa bei dintr-o cana, cum s&manénci cu lingura si furculita, si cumsa folosesti cutitul. Intrucat copii cu autism manifesta preferinte alimentare neol nuite, anrinchis gi o sectiune special dedicat acestui aspect. Sigur, in cazul in care copilul dumneavoastri minénea foarte putine alimente, atunci prioritatea trebuie si_ fie asigurarea unei alimentatii snatoase, nu folosirea tacdmurilor. ®@ Dela lichide la solide - anatomia alimentatiei sanatoase Majoritatea sugarilor (inclusiv puii animalelor) vin pe lume cu catevareflexe ele- mentare (de ex, si sugi si sd inghit8), care le permit si consume in mod firesc sursa de hrand avutiila dispozitie, de obicei laptele mamei sau lapte praf. Treptat, copiiirenun- ila laptele mamei sau la laptele praf si incep si-gi diversifice alimentatia. Cu toate acestea, trecerea de la alptat (sau consumul de lapte praf) lahranirea independent nueste deloc simpli si presupune dezvoltareamultor abilitati intermediare gi anor lanfuri comportamentale complicate. Scanned with CamScanner Copiii cu dizabilitati de dezvoltare intampini, in general, trei probleme atunci Jaliptataconsumul de solide. Una dinte probleme 0Fepr ezinta Oaltd problema este tranzitia dela lichidela solide, in sfarsit, ce-a de-a treia. problema o reprezinta disparitia intera jiate cu adultul, care nu mai sunt caracteristice etapel independente de hranire. Intarzierile sau problemele de dezvoltare a independentei in aceasta arie se pot manifesta sub unul ‘sau sub toate cele trei aspecte. itdtilor motorii pe care le presupu- ee Alte probleme se datoreaza complexitati abi ne méncatul (de ex., mestecatul si inghititul), nevoii de recunoastere si discriminare fare a senzatiilor de foame gi safietate, precum gi numirului mare de abilitati [Soo caomnainrmtopentemeieisle aceasti arie. Copiiicu intervale scurte de atentie, cu intarzieri de dezvoltare cognitiva gi motorie sau cu probleme de procesare auditiva isi dezvolt& cu greu independenta la masa, Inainte sa mergem mai departe, dorim sa vi atragem atentia asupra unui aspect. Consultati neaparat medicul pediatru al copilului, un logoped sau un terapeut ocupa- tional daca suspectati existenta unei conditiifizice care l-ar putea impiedica pe copil si mandnce (singur sau ajutat). Consultati medicul in cazul in care copilul se ineac& freevent cu méncarea, vomit, rumegii mancarea (regurgiteazii voluntar sau involuntar simestecd din nou alimentele partial digerate), are greturi sau eructeaza. Daca toate aceste probleme se datoreazii unei tulburari medicale, atunci aceasta trebuie tratata inainte de a incepe sa-1 invitati pe copil si-gi imbogiiteasca alimentatia sau si ma- nance singur. Aga cum arata exemplul lui Tammy, uneori problemele alimen- tare pornese de la o conditie medical, dar persista mult timp dupi ce condi- tia respectivi a fost corectata. In acest punct, puteti concepe gi implementa fri probleme un plan sistematic de inkerventie ® Primele abilitati de hranire Desi parerile specialistilor in ceea ce priveste varsta optima pentru introducerea solidelor sunt impartite, multi parinti incep: cliversicaren limentafimuganuintre 4i 6 luni. Dac sugarul consumé o cantitate ade fe mancare, la varsta dean Greutatea sa ar trebui si se tripleze, iar indltimea sa si fie cu 50% mai mare decat cea dela nagtere (Garwood & Fewell, 1983). ida e baza observarii indelungate a comportamentului sugarilor, cercetatorii Gesell & Ilg, 1937) au stabilit c& sugarii tipici incep si semnalizeze foamea gi satietatea lao varsta foarte frageda. in jurul varstei de 6Tuni, scutura capul daca sunt satui, iar in jurul virstei de 10 luni arunc mancarea dacd nu le mai este foame. La 8 luni, multi sugari vocalizeazae usin cn vad ingurta sa seaunulincaremsnsnck Tare Ziegler, Gordon & Hendricks (2004) au chestionat parintii a peste 3000 de copii fara dizabilitati fizice gi au facut o medie a varsteila care apar primele semne de hranire independenta. Tabelul 9-1 oferé un rezumatalacestorcercetii indicdnd virstama- ‘ima dezvolté aceste abilitati, Asa cum demonstreaza ——————————— Lamasé /129 Scanned with CamScanner 130 /Abiltile de autoservielapersoanele cu autism de obicei, in jurul: itatele, bazele. unt puse, de obice vi Pa copiii se dovedese suficient de motivati sé devind tot mai independengi creruth & Skinner (2002) relateaza cd incl de la10 Meni, OPT bmn er farfuria pésintilgr. Comparepl aceastd informafis carnival eo cee despre familia Thompson. Degi Jeremy do- Care se aff J6reHiy; in exemplul nostru despre P ts Fe are capacitatea fizicd de a se hrani singur (de ex., sta pe scaun fara ajutor, ee ‘fla la nivelul unui copil de1,6-2 ani, imentele cu mana, bea din cand), el se eee vein aceasta arie sunt posibile daci se apeleaziilaometoda Cutoate acestea, progrese! ie sunt ‘coordonata gi sistematica de predare a abilitatilor’ complexe. Procentajul de copii care Aria generala: Stadiile de dezvoltare Varsta de dezvoltare au atins acest stadiu la de dezvoltare vicseareaneiel Nu mai scot limba 6 luni majoritatea gi gin capul drept 4-8 luni majoritatea Dezvoltarea fizic’ i ~ Stau singuriin gezut 9-11 ni rmajortatea Auiesit aproape toti dintil 17-2ani majoritatea Apucé alimentele cu mana 9-11 luni 95% Beau din cana de bebelugi 12ani 1% Minénes alimente solide 1316 99% hrénire independent’ eer din oe _ Mananc8 singuri cu lingura, fara oe s8 dea jos prea multd mancare re 88% & Dorinta de independenta personala Unul din cele mai importante lucruri pe care le puteti face pentru copilul dum- neavoastra este si-linvitati si minince singur, Mancatul este esential pentru supr: vietuire gi este o abilitate pe care majoritatea copiilor o pot dobandi. Totodata, poate fiuna dintre cele mai ugor de predat abilitati adaptative, intrucdt méncarea este UD motivator pentru cei mai multi dintre noi. Hrinirea independent permite nu doar cresterea $i dezvoltarea fizicd,ci gi participarea la multe situatii sociale in care sunt implicati copiti. Aniversirile si petrecerile de vacantau in centru consumul deman- care, PentPrcopiii eu nevoi speciale, cantina scolii ofer multe ocazii de incluziune inrandul copiilor tipici. Lipsa abilitatilor independente de hranire ii poate impiedica pe copii cu probleme si ia parte la aceste activitati si i sile poate limita ocaziile de inter actiune cu ceilalti copii, Va amintitiexemplul nostra : sofia iti cu Jeremy, care a fost exclus din Scanned with CamScanner Copilul nu trebuie doar si invete simindncesingurcutacimurile, ci gi si dobandeasci o gama largii de abili- tatisbecificemeser, de pilda si puni. sau dintr-o fe i iteascii i tring dupa ceaméncat- (Consultatiinventarul de abilitati de autoservire, prezentat in Anexa A.) ‘Deasemenea, copili au mult de céstigat daca invati si-si coman care gi sii se of ‘a cestaurant Dupa ce devin tineri adulti, trebuie sa stie cum si meargila cumparaturi si cum si manance siniitos, Fiecare dintre aceste abilitati se dobandese doar prin instructie directa si individualizata, Indiferent de gradul de independent pe care credeti cil va atinge copilul dum- neavoastri, este important ca mancatul si biutul sa se raporteze la nivelul fiziologic defoame si sete. Este absolut: sential pentru sinitaten. buna denvltareaconit cael si invete si mance doar atune i este foame gi si bea doar atunci cénd este sete. Ar fi foarte dificil si aveti un copil care mandnca doar di it de altcineva sanoride cate ori vede mancare. La inceputul interventiei, copilul are nevoig de indicii declansatoare (si vad mancarea sau sé auda instructiunea dum- ance), dar ele nu trebuie si devina semnale permanente pentru acest comportament. Tranzitia spre semnalele fiziologice naturale s-ar putea ‘sifie insa dificil, intrucat foamea si setea nu sunt comportamente ugor observabile, iar majoritatea copiilor cu dizabilititi de dezvoltare au in plus i probleme de comunicare. ‘Asa cum dumneavoastra vi este greu sé va dati seama cand copilul nu se simte bine, Ia felde greu vi va fi si vi dati seama gi cdnd i este foame cu adevarat. Veti reusi doar prin stabilirea unor rutine consecvente, prin monitorizareaalimentatie copilului sia fraralui meselor, precum gi prin mutarea accentului pe semnale interne naturale care sideclangeze mancatul si bautul. § Primii pasi spre 0 alimentatie sAnadtoasa si spre independenta lamasa 1 Stabiliti ore fixe de masa tulburari: ve de dezvoltare se impotrivesc la orice fel de schim- fer rial Dept aderentainfocilaratine si ‘itualuri este ocarac- erlstiod defnitorie a autismulul De aoeee, multeactivitif cotidlene eu mai mult sueces ‘unci ratine fixe. Aleituiti-i copilului un orar de mast fix, maibi iilordeay fire giilvapregitipentra atm ain last De asemenea, copilul igi va regla mai ugor rit mul digestiv foamenieliminareabolull aliments), Nevoie nutritive slecopilor sunt La mass /131 Scanned with CamScanner 152 Abiltitile de autoservire la persoanele cu autism in general, acoperite de micul dejun, masa de prinz si masa de sear, alituri de una sau doud gustiri dupi-amiaza gi seara. Unii copii se descurci mai bine daca au la indemana orare vizuale ec; fixeazl rating Caren Aciiey Scere. for Children with Autism: Teaching. Independent Behavior de McClanahan & Krantz prezinta in mod detaliat cum se alcdtuiese icum se utilizeazA orarele vizuale. 2. invatati-va copilul sa stea la masa ‘Multicopii au probleme a masi pentru ci refuuzd si steajosmaimult decétevaminute, in general, sugarilor nu le este greu si faci trecerea de la pozitia in bratele mamei, tipica pentru momentele cind sunt hranfi, la pozitiaindependenta pe careoaticand stauin sca- ‘nul inalt de masi, Totusi, pemiisura ce se apropie de 2 anigimobilitatealoria avant, multi copii refuzi si mai fie legati in scaunul inalt, dar in acelagi timp nu vor nici si stea pe un ‘minince bine, de aceea nuacorda prea multi atentie statului pe seaun. Unii print iilasi pe copii stise plimbe prin casi in timp ce minded sile ofer’igustir pe aproape tot parcursulzilei Permisiuneade a .Tonjai” mereu eéte ceva face imposibil un orar previzibil de masi si spulbera senzatia de ignui -consumé cantititi mari de gustari fara calitatimutritivesi_ nnusunt flaminzi cand se serveste masa. Pe scurt, este foarte important si va invatati copilul siisteala masi in timp ce manéncé si sa-ioferitimAncare doarlaore fixe. ‘Intorcandu-ne la exemplul cu Jeremy, va fi foarte important ca parintii s mareasca treptat timpul in care baiatul sta la masa, scopul fiind acela ca baiatul si stea la masa pana termina de mancat. Poate vi amintiti cd in capitohul 5 i-am prezentat pe dl Jones, dna Jones siffullor, Tom, care avea o problemi aseminitoare. Familia Thompson adecis si abordeze o strategie similar pentru -l invita pe Jeremy si steala masa. Desi isi doreau enormsé-1 fnvete si foloseasc’ tacimurile, s-au vizut silitisi se asigure mai intai cibiatul stilamas&. Familia Jones a inceput si-] recompenseze pe Tom pentru ca sta la masa pentru perioade scurtede timp, apoi a marit treptat perioada de timp in care baiatul trebuie si stealamasi inainte de primi mancarea Rezultatele au apdrut imediat, si familia Jones asteptacune- ribdare si inceapa si-l invete pe Tom cum se folosesc tacimurile. 3.Aplicati strategia meselor scurte Primele incerciri de a preda abilititile independente la masa trebuie si fie orga- nizate in aga fel incat copilul si aiba succes gi sA ise ofere multiple ocazii de invatare. ‘Daca aveti un copil care nu sta Ia masa mai mult de cateva secunde, incepeti cu mal ‘multe mese sourte oferite pe tot parcursul zilei. Oferiti-i mancdruri care ti plac foarte mul, Impirtite in poryii mici, Fiecare portie aledtuiegte o masa scurté; la inceput, foarte rede, nt de timp egal cu timpul in care copilul rimane, de obicei, agezat la masa, intr-un fl,- rataimesei se acomodeaza laintervalil de atentie al copilului Acestaeste insidoarun punct de pornire. Maiti treptat portia de mAncare, oferindu-i copilului si ménedrui ‘mai putin plicute alaturi de cele preferat, si creste}i asteptarile pe care le aveti del Scanned with CamScanner | La mass / 155 in stil {ncurajeazii copilul s4 comunice Pani oe a oferi in plus avantajul cd @ Urmatorii pasi; i : predarea abilitati specifice mesei au Dupiice ati studiat siaplicatciteva di son allie econo Vinuaina cae ec deautoservire din Anexa A tacepetenoablltatecarcesteodreratnaens ececonitl este important si o invete acum gi re ote dese vine, ocare copil | negindim din nou la Jeremy, biiatul pe carel-am dat exer plaiging unricepere. Sa I ceaboentaisteainvodrepiatlamaslptine mit pianist troducun plan prin care si fnvete si mininoe cu lingura Au inoeputeu e aaa cs vensile pe care copii invata silefoloseascd iar Jeremy a dovedit cd are ooarecare capacitate de aoménui, Pirinji au consultat a ee rob anal plan deTvoru, pecarele-am fer: AlwciD plpsbarel-sic Gib espinal 6,apoi au evaluat nivelul de baz al lui Jeremy. in urma evalu, areiesit ci baiatul putea sa finalizeze singur doar cétiva pasi.Pe baza acestor rezultate, prin} au decis sh aleagiimetoda {nlintuirii regresive si au alcatuit planul instructional prezentatintabelul 9-2. Progresul fost lent, dar abilitatea lui Jeremy de a ménui linguras-aimbunatit in céteva luni de zile. Dupa ce a invitat si o foloseascd, parintii au aplicat aceleasi strategii pentru a-lnvita si minénce cu lingua far si-i cad mAncarea, si minance eu furculita, sisi se gteargi cu servetul. fncazul copiilor cu autism, progresul este rareori un urcus constant. De obicei, peri- ‘adele de progres sunt urmate de zile sau siptméni destagnare. Copilul poate aveanevoie delunide zile pentruadeprinde cele maielementare abilitati. Nuva ingrjoratifoartetare dacdinu observatinici un progres major dupi primele doua siptimani delucru. Avetir&- dare sicontinuati si lucrati programul in timpul ficcdrei mese de peste 21. Dac progrest muse produce nici dupa trei sau patru siptimani, s-ar putea si fie nevoie si ajustai pro- fgramul (de ex, sa gisiti recompense mai bune sau si incereatalteprompturi).De obicei, programul are foarte putin de cagtigat dacé facetischimbirradiesle, Celemaibunerez.}- fatese obtin printr-o abordare lent, metodie care evalueazain permanent progres ¢ care opereazA modificdri pe baza unei analize obiective adatelor. § Copiii cu tulburari alimentare serioase Obiceiuri alimentare anormale Obiceiuri alimentare 2 : ‘de mult pe parinte ca un copil mic care face mof- vitatea medicilor pediatri sunt de acord cu fap- fturos, consumi suficienté mancare pentru a Putine lucruri il frustreaza at turi la mancare. Din fericire, majo tiled un copil mic, chiar si cel mai mo! Scanned with CamScanner = — 134 / Abiltiile de autoservire la persoanele cu autism ‘Aria functionala: Abiltt la mas’ Sarcina: Folosirea tacdmurilor Abilitatea-tintd: S8 mandnce culingura |Obiectivul de invitare ]Cénd ise do forfure so lingurd, Jeremy va Plan instructional Data inceperii: 5.04.2007 a avind nevoie de cel mult un prompt, timp de trei ocazi consecutive, |Componentele planului Bifati dups foaliare ¥ __| Alcétuiti lista pasilor necesari pentru indeplinirea sarcinii: Vezi figa de analiz8 componential8. Y¥ | Locul si momentul predarii: La micul dejun, pranz gi cin8, la masa din bucatérie. v___ |Materiale necesare: Farfurie, lingura si mancarea preferata, care trebuie s8 aibs o consistent& gio texturd potrivits. Y¥ _|Modificdrifizice (daca e cazul): Nici una. Inainte de a preda aceastd sesiune, copilul a invatat s8 stea la mass. ¥__[{Semnalul sau indiciul instructional: ,Hai la mas3, Jererny! ¥ _ | Figé pentru monitorizarea progresului Pasi pentru generalizare: Dups ce Jeremy incepe si foloseasca cu mai mult siguranté farfuria gi lingura, ¥ _|lintroduceti alte farfuris alte linguri, pentrua generaliza materialele folosite, Incepeti apoi sa introducet alte méncérun, cu diverse text 3i consistent si verificati dac8 Jeremy foloseste ingura a alte mese sau nate locuri de méncat din afara casei, precum si Tn prezenta altor oameni pe care fi cunoagte, Y | incercuiti procedeul de inlsntuire folosit la predare: REGRESIV PROGRESIV — ¥ | Evaluatinivelul de baza: Pe figa de date (atasata), v¥__ | Superrecompense: In timpul sesiurilor, Jeremy va avea acces lajuctri care produc lumini si sunete. Dups fiecare sesiune, are voie si se uite 10 minute la flmuletul preferat, | supraviefui gi a cregte, Cantitatea de mancare de care au nevoie copii mici este mai micd decat igi inchipuie majoritatea adultilor, care de multe ori le ofera prea mult mancare. in plus, copiii mici sunt faimosi pentru Perioadele de ,fixatie alimentara’, adicd perioadele in care nu mananci decat un singur fel de mancare zile sau Juni in fir, pentru ca apoi si refuze brusc gi total aceeasi mancare, Copii igi lirgese insi pre- ferintele alimentare pe masurd ce inainteaza in varsta, in cazul copiilor cu autism, perioadele de fixatie alimentara se pot intinde pe ani de zie, iar preferintele lor alimentare se pot reduce progresiv de-a lungul tim ului, in loc si se diversifice. Surprinzitor, mulfi dintre acesti copii continua si consume suficiente alimente eare le plac astfel ineat si ia in greutate, degi nevoile Scanned with CamScanner Lamas /135 [ABILITATEA-TINTA Folosirea lingurii JOBIECTIV Cind ise pune inainte farfura gi lingura, detrei ocazii consecutive, : INSTRUCTIUNEA (de ex, .Spali-te pe dint”) ,Haila mas, Jeremy!” METODA DE PREDARE Cincercug) CREGRESIVA > PROGESTIN Jeremy ménsneé avénd nevoie de cel mult un prompt, timp j Dita | i Abilitatea componenté (de ex., Di drumul la aa intinde spre lingurs mana dominant. ERE 2. | Apuca lingura pundnd palma pe ménerq jnnd degetl mare tins, = | Strange degetele pe mineral dela lingua % ier ee astfel incdt degetul mare s8 fie indreptat spre forfuria | Miscd mina in jos, pnd cd lingua se acoperd pe jumitate cu mancare, ‘Tntoarce mana in sus, astfel incat degetul mare s4 fie perpendicular pee corp, iar lingura orizontals. lz 7 | Ridicd Brajul dominant pana cind lingura ajunge tn dreptul gui [ @ | Deschide gure. [| Tntoarce mana astfel inc3t degetul mare si fie indreptat spre guré. To _| Mised bratul spre corp pana cand lingura cu méncare ints in gud. 71 | Strdnge ugor buzee pe lingurd ‘Mig wor braplin ss, apolindeplrteazd decor, penta soate lingura din guré. 73, | Lasd in jos brajul pana cind lingura ajunge| 2 Ta nivell farfuriel. 74) Mestecd mncarea din gu 1] Repeat pi 14 (Nota coloance altura de fecare dats cind * | * | copilul repets acest pas). Scanned with CamScanner a — 136 Abie de autosersielapersoaele aut Jor rv suntinmaremasuri compromise, Acostrepertors alimentary, in i ura sauinalteloourpublice sf extrem dedi Be scais alecopilului sale familiei. Este nevoie de o siafeotetodicul pediatrusicu nutriionistu [incarerepertora® iJului devine extrem de limitat, Acestia trebuie sii monitorizeze frecyen, esis ‘ i gi starea sa general de sandtate, isi fie atentila posible ‘alnutritie sau stagnare in crestere, In general, specialist prescriu vit aa ae = jentare, dar piu tilor nu le este intotdeauna ugor sale: " ea De cacrnenag este foarte important i stabil dack exist alert sau, Pi me tea explica obiceiurile alimentare anormale ale copii Pp fans Sy ecaetl capitol vom sugera diverse modalitati de imbogatire a preferin. jimentare ale copilului. ye a: rei ctadeel ‘reversul acestei situatii: multi copii cu dizabilitay de dezvoltare i de obezitate, Repertoriul alimentar limitat poate conducelaoali- unrise crescut de obezi rialalimenar mata : f majoritatea copiilor prefers te dulciurile, care su méncare, Dificultatile motorii si/sau cognitive le pot limita participareala activitati fizice gi pot duce la un stil de viata sedentar, in sfargit, anumite medicamente folosite in mod obignu- it de copiii cu dizabilitati au ca efect secundar luarea in greutate. Consultarea medicului pediatru sau a nutritionistului este a fel de importanta in cazul copiilor cu rise de obezitate ca iin cazul copiilor care nu se hranese suficient. in paginile care urmeazai, -veti gisi sfaturi utile pentru rezolvarea anumitor intolerante gi sensibilititi alimentare. Tulburari senzoriale specifice gi generalizate_ Multi copii cu dizabilitii de dezvoltare au reactii senzoriale anormale fath de Jucruri banale. Unii sunt hipersensibili si reactioneazi exagorat (de ex., Sam plén- ge in hohote atunci cénd se pun mémusile) in timp ce mee: isi ae! slabe Ia stimuli banali (de ex,, Trina nu a dat semnecd.e-doare-cevd— din leagén, desi si-a fracturat piciorul). Uneori, lucrurile sunt gi mai celagi copil poate manifesta hipersensibilitate int-un sistem senzo- rial si in prezenta unui anumit set de i, tivin alt sistem sefizorial si in prezenta altui i Trir ic durere dupi ededtund puternica, tresare cu pueeré daci alt.copil se atinge de braful e).in copiilor cu autism, pot fi afectate toate simturil » imturile: vederea,auzul,gustul— mirosul, pipiitul si proprioceptia (capacitatea de asimti miscarile propriwluicorp. sau, deatepoztonsisspaia) Ancte rocese senzoriale pot avea un-efect negativ — direct asupra comportamentului de hrinire in functie de carateristicilealimentare— enumerate mai jos, Scanned with CamScanner La mast [157 Sensibilitatea la textusi — De obicei, problemele de acest fe saDe diemele de acest fel sunt av sfc alimentata. Print (eu autor geal nd gral incepe sig. tog Taga. introdvedtreptat nan otro de maneare peru bebe nals olsceet et a sugarului mincare man- refuzi, in general, piuireurile sau aliment ann i et moi, Ia Jptari, crocante, care devin alimentele lor trecerea de la texturi lichide la texturi mai ee z ficutila varsta potrivita (aproximat chin ue bill daghpAFinfi renunpitirea usor. Copiiitipici resping freevent cndle sunt prezentate, dar ajung si le accepte daca texturile noi prima data si forteze lucrurile. Problemele senzori daca paringii sunt perseverenti, fir refuzul anumitor textur. riale pot giele contribui in mod semnifcativla Diversificareatextuilor Recomandarea noastra este si modificati si textura ; prin addugarea treptatii a unei texturi noi ae scars ota uit copilul ocantitate foarte mic de texturk mai groasé, Dupa'ce copilulo acce; rs : ‘are din noua textur ilu ajungesi rminince oportiecu texturi nou, deasupra cireia adugatfoariputinpiue card urmieaaiK propune un exemplu de pagi care trebuie urmati atunci cindin ‘sideterminati un copil care mandnci doar piure de mere: Tapa eae diverse. De obicei, acest copil minanci singur cu lingurita o cescutdepiurede mere. ‘Scopul mamei este ca el si mindnce singur un mar téiat in buedele.. ilustrat in tabelul 9-3. ae a Oalté modalitate de a diversifica textura alimentari, in cazul copiilor eare nu ac- cept nici macar piureurile, este si adaugati gelatina sau alt agent de i . Ja inceputul programului nu schimba gustul ménciii. De Sea Tae si adiugati texturi noi prin folosirea alimentelor care se dizolvi ugor in contact cu saliva. Atunei cand ii Oferiti copilului texturi noi, va i di pemisele, nu pe limba, de unde copilulle poate indepiirtaewugurinta “Respectati aceiasi pasi si in cazull in ‘care incercati sa obignuiti cu texturi moi sau eremoase un copil care preferdalimentelecrocante Sarah este mareamatoare de iscuii, dar refuzA simanance alim 5, Mama s-a hotiirt si o invete si mul rand pentru ca Sarei iiplac arahidele, apoi pen- wreferati. La inceput, mama i-a dat ‘mindnce fara si-i desfaci (cape mindnee unt de arahide~ in p tru c& untul de arahide are culoarea biscuitilor, doibiseuiiagezati unul peste altulsi aren’ un sandvig). Dupa ce Sarah s-a obignuit deuntde arahide intre cei doi biscuiti Sarah nici mu gi-a dat so ‘Mama a adugat treptat tot mai mult unt de arahide, iar Sarah a ajuns curand si mandnce sandviguri cu biscuifi si unt de arahide, Dupa ce s-a obignuit cu aceasta gustare, mama a inceput sa rrupé cite putin din biscuitele dedeasupra, pand cénda ot] Sarah a reusit si mandnce unt de arahide inlaturattreptat tot biscuitele, In eurand, direct din lingura. ‘Aceste tehnici sunt exemple de aplicare a procedeului nu ees jespre irile din ce in ce mi romporta- care am discutat in capitolul 6. Aproximat mentului dorit sunt intérite, iar méncarea este modificatd in mod sistematic. Este mpl ite Ue : Scanned with CamScanner wa 158 / Abilitatile de autoservire la persoanele cu autism adevirat cd aceasti metodi ia foarte mult timp, dar este extrem de eficienti. Fiecare copil progreseaza in ritmul propriu, de aceea parintele trebuie si fie sensibilla acest aspect gi si-gi adapteze metoda de predare. Aga cum am aratat in tabelul 9-3, dacg trecerea lao noui etapa este lipsitd de orice progres din partea copilului, revenitila etapa anterioar gi reduceti gradul de schimbare pe care l-ati facut in alimentatie, Dac, dimpotriva, copilul face progrese rapide, combinati etapele si operati modi- ficdri mai serioase. Aveti totusi griji sa procedati in mod sistematic gi perseverent, Exista gi copii care nu dau nici un rezultat in urma aplicérii acestor metode de mo- delare gi care refuza in mod categoric sa deschida gura sau sd accepte alimente noi, ‘Vom prezenta mai multe informatii despre refuzul persistent al manearii in cuprin- — sul acestui capitol. ETAPA CE AVETI DE FACUT CRITERII PENTRU TRECEREA LAETAPA URMATOARE 1 | Ad3ugati o linguré de sos de mere pentru ch Goairbtous) ia ‘cand de sos de mere pentru bebelusi (piure de mere). Recompensati copilul daci mananc& (recompensa ideals ar fi o jucdrie sau 0 activitate care fi place). Trecetila etapa 2 dup’ ce copilul consumé méncerea Fars 8 se impotriveasc8 (adics Fard 58 se inece cu ea, fré 8 ‘oimpings etc.) timp de trei mese consecutive. Dac nu reuseste s8 minSnce, reduceti cantitatea de textura nous pe care 0 adaugati (doar o lingurita). 2 | Adaugat % cand de sos de mere pentru aduli Ia % cans de sos de mere pentru bebelus Recompensati consumarea méncsti “Treceti la etapa 3 dups ce copilul consums méncarea féré 8 se impotriveases (adic& far s8 se inece cu ea, f6r5 5 co impingd etc) timp de trei mese consecutive. Daca nu reugeste 88 mandnce, reduceticantitatea de texturé nou pe care o adugati (doar o lingurd) 3 | Amestecati'é cand de sos de mere pentru adulti cu % cana de sos de mere pentru bebelugi. Recompensati consumarea mancérii. Treceti la etapa 4 dups ce copilul consum méncarea fara 58 se impotriveascd (adic f&r8 8 se inece cu ea (858 ‘oImpingd etc) timp de trei mese consecutive. Dacd nu reuseste s8 ménéince, reduceyicantitatea de texturd nov pe care o adbugati (doar % cans). la mas8 o cand de sos de mere pentru ‘consumarea méncSti + 5 | Adsugatio lingurd de mir ras lao cand de sos de mere pentru adulti. Recompensati consumarea mancBri. ml Trecetila etapa 5 dupa ce copilul consums mAncarea firs $8 se impotriveasca (adicd fard s8 se inece cu ea, f5r8 58 o imping& etc) timp de trei mese consecutive. Dac& nu reugeste s8 mindnce, reduce canttatea de texturé noub pe care o adaugati (doar ¥ cans). Trecetla etapa 6 dupé ce copilul consumns méncarea firs ‘4 se impotriveasca (adics fir8 si se inece cu ea, f8 8 ‘© impingS etc.) timp de trei mese consecutive. Dacé nu reugejte 58 minénce, reduceticantitatea de texturé nous pe care o ad’ugati (doar o linguris). 6 | Continuay aga cum ardtim mai sus, ‘imbogStind treptat texturaalimentulul, pana

    S-ar putea să vă placă și