Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga

Realizeaza un eseu argumentativ de cel putin 400 cuvinte in care sa prezinti particularitatile unui
text narativ studiat scris de ion creanga : "Povestea lui Harap alb"

In structura eseul vei respecta urmatoarele repere:

1.un alineat despre ion creanga (9 randuri)

2.Un alineat despre opera "Povestea lui Harap Alb"

3.un alineat care sa surprinda definitia basmului si cateva caracteristici ale acestei specii culte

4.2 trasaturi prin care opera ;"povestea lui Harap alb" se incadreaza in categoria basmului cult
5.Precizeaza tema si semnificatia titlului

6.Comentarea a 2 scene semnificative temei

7.Alegerea a 2 elemente de structura si de compozitie relevante pentru tema

8.Un alineat despre constructia personajelor

9.Incadrarea personajului in opera un alineat despre statut moral,social,pshologic

10.2 mijloace de caracterizare si conflictul dintre personaje

11.Concluzia operei

1) Autorul basmului „Povestea lui Harap-Alb,, este lon Creanga.S-a näscut in satul
Humulesti in anul 1837 si a murit in anul 1889. Ion Creangã este un important
reprezentat al literaturii sec al XIX lea considerat un scriitor marcant al Epocii
Marilor Clasici ai literaturii române alaturi de Mihai Eminescu, loan Slavici si lon Luca
Caragiale. Ion Creanga a lăsat moștenire literaturii române un univers narativ bogat și
inconfundabil, recunoscut datorita creatiilor sale autentice dintre care se remarca
„Amintiri din copilărie”, povesti si povestiri la care Creanga si-a afirmat stilul sau
propiu.Creanga este contemporan cu epoca societatii Junimea , fondata de Titu
Maiorescu,din cercul careia a facut parte.

2) .Povestea lui „Harap-Alb” este un basm cult publicat in revista „Convorbiri literare”
in anul 1877 dupa ce fusese citit intr-una din sedintele Junimea. Opera "Povestea lui
Harap Alb" este una dintre cele mai emblematice creații ale lui Ion Creangă. Scrisă în
stilul autentic al lui Creanga, povestea urmărește drumul inițiatic al protagonistului și
dificultățile prin care trece pentru a se maturiza.
3)Basmul este o specie epica in proza sau in versuri care prezinta sub forma luptei
dintre bine si rau ,intr-o naratiune ampla,o reprezentare a realitatii cu mijloacele
fabulosului si prin intermediul personajelor poralizate etic. O primă caracteristica a
basmului cult este prezenta autorului care este cunoscut.In paralel cu basmul popular
care este transmis prin cale orala si nu are o forma fixa,basmul cult are o forma fixa
si este transmisa in scris.Se cunosate faptul ca opera exprima viziunea proprie
autorului asupra lumii,ceea ce se va reflecta in elemente de originalitate la nivelul
temei si compozitiei personajului

4)Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga se incadreaza in categoria basmelor

culte deoarece acest basm are doua trasaturi specifice acestei specie literare precum
perspectiva narativa si totodata folosirea numerelor magice .In primul rand,textul se
incadreaza in categoria basmelor culte prin valorificarea schemei basmului popular pe
care autorul o trateaza intr-o maniera originala indepartandu-se la modelul folcloric
prin semnificatiile pe care le atribuie drumului cu obstacole parcurse de
protagonist.Fabulosul prezent in literatura populara este tratat in maniera
realista,personajele si situatiile fiind localizate intr-un spatiu ce ar putea fii
determinat geografic,tipic taranesc.In al doilea rand, o alta trasatura a basmului cult
este aparita numerelor magice, in „Povestea lui Harap-Alb” cifra magica este 3 si
multiplii de 3, craiul are 3 fii, Verde Imparat are 3 fiice, calul vine sa manance jaratic
de 3 ori, Spanul il supune pe Harap-Alb la 3 probe,3 smicele de mar dulce ,Ros Imparat
il supune pe Harap-Alb la 6 probe si 9 adjuvanti.

5)Tema principala a operei este reprezentata de tema initierii si maturizarii

protagonistului,fapt care a detreminat receptarea critica sa considere aceasta creatie
un Bildungsroman,care inseamna roman al formarii unui caracter,iar astfel tema luptei
dintre bine si rau ramne o tema secundara.Titlul acestei opere evidentiaza
tema ,cuvantul „povestea”subliniind istoria vietii protagonistului,pe de alta parte „Harap-
alb”este numele dat de span fiului de crai,Harapul fiind un sclav de culare. Astfel că rob
„alb” ajunge să fie o contradicţie, un oximoron, care sugereaza dubla experienta traita
de personaj.

6) O prima scena semnificativa temei sunt probele la care il supune spanul.Aceste probe
reprezinta elemente care vor contura atat la formarea lui ca si om cat si ca un viitor conducator
responsabil,in mainile carui se vor afla destinele multora.Aceste probe au un pronuntat caracter
formativ. O a doua scena reprezentativa pentru tema este cea din finalul basmului atunci cand
are loc pedepsirea raului si restabilirea echilibrului,care are loc dupa ce drumul maturizarii eroului
s-a incheiat.Scena este simbolica,deoarece ea reprezinta moartea ca sluga a spanului ,incheierea
aventurii initiatice, si invierea ca viitor imparat.Spanul este ucis de cal,acesta din urma jucand nu
doar rolul pedagogului cat si pe cel al justitiarului.
7)Primul element de structura si compozitie sunt relatiile spatio-temporale care sunt vag
precizate,nedeterminate sugerandu-ne inca de la inceput faptul ca intamplarile apartin unui timp
fabulos si se petrec int-un tinut imaginar.De asemenea pentru a indeplini probele la care este
supus fiul de crai trebuie sa strabata un drum de la un capat la altul al lumii.Cel de al doilea
element de structura si compozitie este conflictul care presupune in primul rand o confruntare
fizica intre fortele Binelui si cele ale Raului,in basmul lui Creanga ,conflictul este mai degraba de
natura morala in sensul ca este raul necesar maturizarii protagonistului,punandu-l in situatii care
sa contribuie la formarea lui.Astfel conflictul devine un pretext narativ al scenariului initiatic la
care este supus eroul.

8)Cu toate ca autorul pastreaza schema basmului popular in ceea ce priveste constructia
personajelor ,deoarece sunt prezente categoriile de personaje specifice basmului,conform
tipologiei stabilite de vladimir Propp,autorul se evidenteaza original in ceea ce priveste
individualizarea personajelor prin limbaj ,comportament si psihic.Astfel,protagonistul nu este
reprezentat ca un „fat frumos”,dar evolueaza pe parcursul pvestii,iar cei 5 nazdravani sunt
portretizati caricatural prin exagerarea unui defect.

9)Haarap Alb este presonajul principal,eponim,avnd rol centrat in desfasurarea intamplarilor, in

jurul personalitatii sale conturandu-se constructia epica a bsamului.Este fiu de crai,mezinul
familiei,traieste in umbra fratilor mai mari, dar isi va dovedi superioritatea in momentul in care
va reusi sa treaca proba tatalui, pe de o alta parte este slujitorul spanului,trece de la statutul
nobiliar la unul inferior tocmai pentru a dobandi anumite calitati,iar la urma devine imparat,dupa
ce a facut dovada maturizarii,toate acestea sublineaza statutul social.Statutul moral este
reprezentat de la inceput prin bunatatea si milostenia sa cu Sf duminica,pe parcursul drumului
odata cu depasirea probelor descopera calitatiile care ii vor intregii profilul moral cumar fi
calitati de lider,onestitatea ,loialitatea,vitejia,empatia si multe altele.Statutul psihologic este
conturat prin parcurgerea a 3 ipostaze la inceput este un tanar naiv,appoi devine invatacel a
spanului,pentru ca in final sa devina un bun imparat.

10)Mijloacele de caracterizare prin care este caracterizat Harap-Alb sunt caracterizare

directa,de catre narator si alte personaje,si caracterizarea indirecta ,prin fapte,gesturi.In
primul rand este caracterizat direct de catre narator ca fiind „cel mai vrednic dintre nepoti”,iar
de Sf duminica prin sintagma „Fii incredintat ca nu eu, ci puterea milosteniei si inima ta cea buna
te ajuta,Harap-alb”.In al doilea rand,este caracterizat indirect prin naivitatea s-a in momentul
in care incalca interdictia tatalui sau si il i-a pe span ca tovaras de drum sau atunci cand spanul
il pacaleste sa intre in fantana.Numele Harap-alb care semnifia sclav-alb,rob de origine nobila
este tot o modalitate de caracterizare indirecta.Conflictul il poate caracteriza deoarece este
schitat un conflict de natura interioara generat de framantarile tanarului in momentul in care se
vede confruntat cu greutatea probelor ,iar asta este un fel de caracterizare deoarece un Fat
frumos nu ar trebuii sa aiba framantari.

11)In conluzie ‚Povestea lui Harap-Alp’ este un Bildungsroman,prin care Creanga isi dezvaluie
stilul sau propriu si particularitatile sale, creand astfel un basm cult care contine o lume
fabuloasa si o calatorie de initiere a protagonistului,care trecand prin greutatile vietii ajunge un
om matur si un imparat pe cinste.