TULBURĂRI LEXICO-GRAFICE

Obiective Etape terapeutice Modalităţi de realizare a obiectivelor Buget de timp

 Testarea competenţelor
necesare însuşirii scris-
cititului.

Cunoaşterea po- Verificarea acuităţii auditive

tenţialului auditiv
Cunoaşterea po- Verificarea acuităţii vizuale
tenţialului vizual
Cunoaşterea po- Examinarea motricităţii generale:
tenţialului motric - coordonare motrică a celor două mâini, picioare;
- iuţeala mişcărilor;
- mişcarea întregului corp
Examinarea mişcărilor mici, de precizie, îndemânare,
mişcări supraadăugate, sincinezii

Examinarea motricităţii aparatului fonoarticulator: buze,

limbă, palat moale, obraji, maxilare - urmărind mobilitatea,
forţa, precizia, coordonarea.

Cunoaşterea la- Examinarea lateralităţii:

teralităţii - generale

55
 - membrelor inferioare;

- lateralitate oculară;
Cunoaşterea ni- Examinarea nivelului percep- Orientarea faţă de propriul corp, faţă de obiectele din sală
velului percepţii- ţiilor şi reprezentărilor spaţiale Jocuri de culori
lor şi reprezen- Reconstituirea întregului din părţi componente
tărilor spaţiale

Cunoaşterea ni- Examinarea Testări adecvate pentru:

velului de dez- - gândirii - operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparaţia,
voltare psihică abstractizarea, generalizarea;
- formele gândirii : noţiuni, judecăţi, raţionamente;

- atenţiei - concentrarea, stabilitatea, volumul, flexibilitatea,

distribuţia atenţiei;

- memorie - memoria voluntară/ involuntară, logică/ mecanică,

motrice, afectivă, plastic intuitivă, durata memoriei;

- imaginaţiei - imaginaţie creatoare, reproductivă, voluntară,

involuntară;

- voinţei - puterea de stăpânire, disciplină, sârguinţă;

Cunoaşterea pro- Verificarea pronunţiei sunetelor Se vor pronunţa sunete izolate şi în combinaţii şi i se va cere
nunţiei sunetelor, izolate şi în diferite combinaţii copilului să repete.
cuvintelor şi a

56
nivelului de înţe- Verificarea nivelului de înţele- Se vor pronunţa cuvinte, începând cu cele uzuale şi apoi mai
legere a cuvinte- gere a cuvintelor puţin uzuale şi i se va cere copilului să repete.
lor
Cunoaşterea Examinarea lexiei şi grafiei – Se prezintă litere mari–mici şi se cere denumirea şi
nivelului achizi- corespondenţa sunet-literă realizarea grafică a acestora prin copiere dau dictare;
ţiilor lexico- - recunoaşterea şi realizarea Ex. de analiză şi sinteză la nivel de silabă şi cuvânt;
grafice grafică a literelor mari şi Se prezintă silabe şi apoi cuvinte şi se cere citirea şi
mici de mână şi de tipar scrierea lor;
- realizarea operaţiilor de Se dictează propoziţii şi se cere apoi citirea lor de către
analiză şi sinteză la nivel de copii;
silabă şi cuvânt Se încercă citirea unor texte necunoscute (pe cartonaşe,
- scrierea şi citirea propo- manual);
ziţiilor Compuneri după tablouri, după plan dat, libere.

Stabilirea diag- Precizarea diagnosticului Logopedul va nota şi apoi va inventaria erorile:

nosticului (formă, gravitate, complexitate) - omisiunile, substituirile, adăugirile, inversiunile,
deformările de cuvinte, contopiri, comprimări, reluările:
- greşelile de orientare epaţio-temporală;
- realizarea grafică;
- greşeli de punctuaţie;
- dizortografiile etc.
Pe baza acestora va stabili diagnosticul şi programul
terapeutic.

Dezvoltarea abi-  Pregătirea copilului pentru Exerciţii de imitare a sunetelor din natură;
lităţilor necesare însuşirea actului lexico- Ex. depronunţare a unor serii de silabe opuse, luate din
însuşirii scris- grafic cuvinte paronime;

57
cititului, înlătu- Dezvoltarea auzului fonematic
rarea tulburărilor şi realizarea unei articulaţii
acestora corecte pentru fiecare sunet al
cuvântului să se distingă bine şi
corect (exerciţii pregătitoare)
Ex. pentru diferenţierea consoanelor surde de sonore;
Ex. pentru difernţierea sunetelor cu punct de articulare
apropiat;
Ex. de analiză fonetică cu indicarea primului şi ultimului
cuvânt dintr-o propoziţie;
Completarea cuvintelor cu prima silabă pronunţată de
logoped;
Indicarea primului sunet dintr-un cuvânt sau a unui sunet
omis de logoped;
Ex.de pronunţare ritmică;
Ex. pentru înţelegerea şi diferenţierea sunetelor;
Formarea de cuvinte noi prin omisiuni, adăugare, înlocuire a
unui sunet;
Ex. pentru corectarea pronunţiei sunetelor (unde este cazul).

Dezvoltarea forţei musculare, Prin imitaţie şi apoi la cerere, copilul va efectua o serie de
amişcărilor de fineţe a braţelor exerciţii vizând coordonarea motorie generală, de
şi a mâinii dominante independenţă a mâinilor, degetelor, ex. de gimnastică pentru
o mână, pentru ambele mâini;

Formarea şi dezvoltarea Ex. de situare corectă a obiectelor în spaţiu în raport cu

abilităţilor şi structurilor propriul corp sau cu alte obiecte;
perceptiv-motrice vizuale şi
auditive

58
a) Cunoaşterea schemei Ex. pentru identificarea, recunoaşterea şi denumirea
corporale schemei corporale proprii şi a partenerului.

b) Formarea structurii
perceptiv-motrică de
culoare
- recunoaşterea şi numirea Ex. de denumire a culorilor obiectelor;
corectă a culorilor Ex. pentru stabilirea asociaţiilor;
- folosirea culorii drept Ex. de folosire a culorii drept criteriu de clasare, de
criteriu de clasare diferenţiere;
Ex. de asociere corectă a cuvântului care denumeşte
culoarea cu percepţia colorată.
- operarea cu conceptul de Ex. pentru formarea deprinderii de a opera cu conceptul
culoare de culoare:
- să identifice obiectele după culoare;
- să denumească culorile, să coloreze;
- să discrimineze diferite proprietăţi cromatice.

c) Fixarea lateralităţii Exerciţii pentru agilitatea diigtală, precizia motrică,

Alegerea mâinii cu rol do- delicateţea gestuală:
minant, exersarea acesteia, a) Executarea unor acţiuni cu mâna dominantă: să bată toba,
accelerarea procesului de late- să arunce zarurile, să cânte la pian, să distribuie cărţi de
ralizare joc, să încheie nasturi, să decupeze diverse figuri cu
ajutorul foarfecului, să desfăşoare simple activităţi de joc
cu braţul dominant, să ţină un baston în echilibru, să
prindă mingea;
b) Ex. de trasare a unor cercuri de dimensiuni variabile, a

59
 unor figuri geometrice, de mers pe contururi, copiere de
desene, figuri geometrice, colorarea literelor de
dimensiuni variabile cu respectarea direcţiei, decuparea
literelor, imaginilor de dimensiuni tot mai mici.

d) Formarea structurii Ex. pentru intuirea şi formarea noţiunii de formă.

perceptiv-motrică de Ex. ptr. identificarea formelor obiectelor:
formă - să denumească obiectele de o anumită formă;
- să le identifice la pipăit.
Ex. ptr. identificarea acţională a formelor:
- incastre cu forme geometrice, siluete umane sau animale;
Ex. ptr. formarea comportamentului de discriminare:
- discriminarea formelor după apartenenţa la o anumită
grupare;
- discriminarea unei forme pe un fond complex de alte
forme geometrice;
- discriminarea unor forme geometrice dintr-un complex de
forme diferenţiate prin mărime, culoare, poziţie.

e) Formarea structurilor
perceptiv-motrice de:
Orientare, organizare şi Ex. ptr. cunoaşterea, recunoaşterea şi denumirea noţiunilor
structurare spaţială spaţiale:
- noţiuni de situaţii: stânga-dreapta, sus-jos, înainte-înapoi,
înăuntru-înafară, departe-aproape, pe-sub, lângă, între;
- noţiuni de mărime: mic-mare, mijlociu, lung-îngust, gros-
subţire,etc.;

60
 - noţiuni de poziţie: în picioare-culcat, aplecat-drept,
curbat, dedesubt, în faţă - în spate etc.;
- noţiuni de cantitate: mult-puţin, plin-gol, jumătate-întreg;
Referinţe corporale:
- stabilirea poziţiei obiectelor în raport cu propria persoană;
- stabilirea poziţiei obiectelor între ele;
- stabilirea direcţiei în raport cu propria persoană;
Activităţi de manipulare a obiectelor cu verbalizarea acţiunii;
Ex. senzoro-motorii – incastre;
Stabilirea de corespondenţe între obiecte cu verbalizare;
Compararea obiectelor şi stabilirea relaţiilor;
Ordonarea obiectelor de aceeaşi natură;
Ex. absurde;
Ex. ptr. orientare spaţială:
- localizarea obiectelor în spaţiu şi în mişcare;
- precierea direcţiilor, poziţiilor.
Ex. pentru organizarea spaţială:
- organizarea spaţiului în raport cu propria persoană;
- numirea obiectelor aşezate în diferite direcţii;
- plasarea obiectelor în diverse poziţii spaţiale cu
verbalizare.

Formarea noţiunii de: înainte, după, prima dată, a doua oară,

Orientare şi structură tem- ieri, mâine, acum;
porală Să precizeze ordinea în care urmează acţiunile;
Să stabilească precedenta şi succesoarea unei acţiuni;
Să asocieze o acţiune cu timpul când a avut loc;

61
 Să asocieze o imagine cu o anumită peroadă a zilei, lunii,
anului;
Să imite ritmuri.

Dezvoltarea acuităţii vizuale: Ex. ptr. perceperea corectă, ptr. observarea diferitelor părţi
- discriminarea formă-fond componente ale imaginilor prezentate, pentru sesizarea
- coordonarea mână ochi asemănărilor şi deosebirilor, lipsurilor.
- dezvoltarea memoriei vizu-
ale

Dezvoltarea acuităţii auditive: Ex. de analiză fonetică;

- dezvoltarea acuităţii auditive Ex. de analiză fonetică şi semantică a cuvintelor paronime;
- dezvoltarea percepţiei audi- Ex. de diferenţiere a sunetelor în cuvinte cunoscute şi
tive necunoscute.
- discriminarea verbală
- dezvoltarea atenţiei vizuo-
auditivă

 Iniţierea în scriere
Discriminarea
vizuală şi kines- - Diferenţierea auditivă a Ex. ptr. conştientizarea legăturii fonem-grafem;
tezică motrică a sunetelor simbolizate prin litere Ex. ptr. intuirea elementelor grafice componente ale literei:
literelor - Diferenţierea vizuală a formă, dimensiune, grosime, înclinare, succesiunea
literelor elementelor grafice, felul în care se leagă între ele.

- Formarea imaginilor optice

62
 ale literelor şi a Descompunerea literei în părţile ei componente şi împreună
deprinderilor motore ale
mâinii
- Sincronizarea mişcărilor ma-
nuale şi oculomanuale
- Orientarea în spaţiul grafic
al caietului şi executarea cu
fir continuu a semnelor
grafice date
- Discriminarea simbolurilor
în scopul evitării sau
corectării confuziilor în
reproducerea grafemelor
- Discriminarea în combinaţii
monosilabice bi, tri şi
polisilabice, diftongi, trif-
tongi, grup de consoane,
silabe ce se repetă, grup de
litere
cu copiii, analiza ei sub aspectul structurii grafice, fonetic şi
semantic.
Scrierea pe tablă, demonstrativ a literei, pe caietul copilului
şi apoi de către copil (la nevoie i se va purta mâna,
verbalizând).
Compararea noii litere şi pronunţia ei cu altele
asemănătoare;
Diferenţierea grafemelor datorate dificultăţilor de natură:
- optică (u – n, m – n, f – b, b – d, a – o)
- fonetică şi auditivă (s – z, ş - j, t – d, c – g, ce – ge, ci –
gi).
Asocierea consoanei cu o vocală (silabe directe-indirecte);
Ex. ptr. distingerea ordinei şi succesiunii sunetelor-literelor
în silabe;
Descompunerea silabelor, cuvintelor în litere, analiza lor
fonetică, grafică, apoi sinteza şi citirea acestora;
Scrierea silabelor formate din trei litere, cu analiza fonetică
prealabilă;
Scrierea cuvintelor bisilabice cu analiza fonetică prealabilă,
63
apoi trisilabice;
Pentru sesizarea ordinii sunetelor, respectiv a literelor şi
silabelor:
- formarea unor silabe, cuvinte prin adiţia unui element: ară
– cară - scară;
- folosirea paronimelor, insistând pe aspectul semantic:
pară - bară, varsă - varză;
- compuneri de cuvinte din silabe date;
- completarea cuvintelor cu silabe care lipsesc;
- ordonarea silabelor pentru a forma un cuvânt cu sens etc.
Scrierea şi citirea unor cuvinte ce conţin diftongi, triftongi,
grup de consoane;
Distingerea şi reprezentarea grafică a unor sunete compuse
(x – cs) cu analiza prealabilă;
Scrierea şi citirea unor cuvinte ce conţin doi de “i” la sfârşit;
Scrierea şi citirea unor cuvinte ce conţin doi de “n” şi de “e”;
Scrierea şi citirea cuvintelor cu “m” înaintede “p” şi “b”;
Scrierea şi citirea cuvintelor ce conţin grup de litere (ce-ci,
ge-gi, che-chi, ghe-ghi);
Scrierea după dictare a unor şiruri de cuvinte structurate
după:
- confuzia grafemelor similare (m-n, t-ţ, c-e);
- omiterea unei consoane dintr-o combinaţie de două
consoane;
- eliziunea unei vocale dintr-un cuvânt;
- cuvinte articulate şi nearticulate.

64
 Denumirea în scris a unor imagini ce reprezintă obiecte,
persoane, acţiuni şi apoi citirea lor

Discriminarea Scrierea şi citirea unor

propoziţiilor în propoziţii, texte, crescânde în Scrierea şi citirea unor propoziţii cu stabilirea numărului
texte dificultate, urmărind: de cuvinte într-o propoziţie şi locul lor;
- acordul corect subiect- Copierea de texte cu analiză grafo-motrică a propoziţiilor,
predicat conducând la citirea acestora pe sintagme cu respectarea
- concordanţa timpurilor semnelor de punctuaţie şi a elementelor prozodice;
- exprimarea corectă a Scrierea după dictare a unor texte scurte la început,
genitiv-dativului conducându-i spre sesizarea şi respectarea regulilor
- formarea şi dezvoltarea ortografice;
noţiunii de gen Compuneri scurte pe bază de cuvinte date sau imagini, cu
- formarea deprinderii de a respectarea succesiunii logice;
deosebi categoriile grama- Descrierea în scris a unor imagini sau tablouri complexe,
ticale ale unor întâmplări şi apoi citirea acestora.

- scrierea corectă a ortogra-

melor Răspunsuri scrise la întrebări;
- folosirea corectă a semnelor Formulări de propoziţii pe bază de cuvinte date sau după
de punctuaţie imagini, folosind la început forma de singular, apoi de
plural;
Formularea unor propoziţii folosind cele trei timpuri;
Formularea propoziţiilor folosind forma genitiv-dativ;
Descoperirea semnelor d punctuaţie, însoţită de explicarea
acestora;
Formularea propoziţiilor afirmative, exclamative,

65
 interogative (de către copil);
Transcrierea corectă a unui text, folosind semnele de
punctuaţie adecvate.
Perfecţionarea ci- Formarea deprinderii de sinteză Dictări de texte bogate în semne de punctuaţie.
tirii. Realizarea prin formarea unităţii de Împărţirea textelor în sintagme, citirea model, apoi asociat
unei citiri corec- sintagmă şi scoaterea ideilor şi în final independent;
te, conştiente, ex- principale Redarea într-o succesiune logică a conţinutului textului
presive citit cu ajutorul întrebărilor puse de logoped şi apoi prin
cuvinte proprii, respectând succesiunea ideilor;
Citirea în ritm propriu a textelor, cu respectarea intonaţiei
cerute de semnele de punctuaţie;
Citirea unor texte care conţin dialog, versuri, descrieri,
ajutându-l să înţeleagă, să întregească conţinutul şi să scoată
ideile principale
Îmbogăţirea vo- Însuşirea unor noi cuvinte,
cabularului şi expresii, activarea vocabula- Formularea propoziţiilor pe baza cuvintelor de sprijin sau
precizarea lui rului pasiv. Formarea deprin- imagini;
derii de a se exprima corect din Aşezarea cuvintelor în ordine logică;
punct de vedere gramatical Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate;
Reproducerea conţinutului celor citite;
Compunere scrisă după povestiri ilustrate;
Organizare logică a unor texte încurcate.

66
 TULBURĂRI LEXICO-GRAFICE

OBIECTIV GENERAL
Formarea şi dezvoltarea comortamentului lexico-grafic corect.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
1. Educarea psihomotricităţii
 Pregătirea grafo-motrică.Educaţiamâinii dominante. Schema corporală.
Lateralitatea.
 Pregătirea perceptiv – motrică: formarea calităţilor şi structurilor perceptiv-
motrice, vizuale şi auditive (formarea noţiunii de formă, mărime, direcţie,
poziţie)

2. Dezvoltarea aptitudinilor de înţelegere a structurilor fonetice şi a celor

spaţiotemporale ale limbajului scris.
3. Formarea abilităţilor, uşurinţa mişcărilor şi coordonarea vizuo-motrică.
4. Discriminarea auditivă, vizuală şi kinestezic-motrică a literelor, combinaţiilor
de litere, cuvinte, prooziţii şi realizarea grafică a acestora.
5. Scrierea corectă a cuvintelor, proopziţiilor, a textelor şi orientarea corectă în
spaţiul grafic al caietului.
6. Formarea câmpului de citire şi realizarea unei citiri corecte, conştiente şi
expresive.
7. Îmbogăţirea vocabularului, precizarea lui şi formarea deprinderilor de a se
exprima corect din punct de vedere gramatical.

OBIECTIVE COGNITIVE
1. Înţelegerea codului de simbolizare a sunetelor în semne grafice.
2. Asimilarea achiziţiilor necesare însuşirii scris cititului.

OBIECTIVE ATITUDINALE
1. Aplicarea corectă şi motivată a cunoştinţelor asimilate pentru a rezolva cu
succes sarcini de comunicare în codul scris.
2. Formarea unei atitudini corecte şi a unei motivaţii favorabile însuşirii actului
lexico-grafic.

Notă:
Terapia se va organiza la nivelul actual al copilului, fără a se ţine seama se
vârsta cronologică, de clasa pa care o frecventează. Important este ritmul şi
posibilităţile fiecărui copil.
Exerciţiile trebuiesc repetate cu regularitate până se constată asimilarea
cunoştinţelor respective.