«H an ul Roşu», unde au apărut părţi ale zidului de Deşi, aşa cum am arătat, unele monumente nu sînt poluarea zonei

aşa cum am arătat, unele monumente nu sînt
incintă şi ale «Turnului Roşu», numit şi «Poarta de
Sus» sau «Poarta despre Nemţi». Restaurarea acestui
obiectiv nu a fost realizată, aşa cum a fost proiectată
şi avizată, beneficiarul considerînd că a făcut o econo­
mie cînd a renunţat la valorificarea unui vestigiu de
importanţă naţională şi s-a mulţumit cu deschiderea
unei unităţi de alimentaţie de categorie oarecare,
care mai şi poluează zona.
Am enumerat o parte dintre monumentele ansamblu­
lui din Curtea Veche a Bucureştilor, pentru a sublinia
importanţa continuării valorificării lui complete, din
toate punctele de vedere: cultural, artistic, economic,
turistic etc., folosindu-se judicios fondurile acordate
de forurile superioare.
Datorită faptului că toate aceste monumente sînt
amplasate într-un teritoriu restrîns, s-a conceput valori­
ficarea lor într-un circuit de tip muzeal, din care o
bună parte a şi fost realizată cu fondurile alocate pînă
acum.
poluarea zonei istorice şi, mai ales, se pot obţine toate
încă restaurate (Hanul Roşu şi construcţiile pînă în
Crama Domnească, Băile Domneşti şi Visteria apelor,
construcţia de secol XIX alăturată etc., circuitul ca
atare are toate premizele unei realizări artistice deose­
bite. Obiectiv turistic şi documentar istoric deosebit
de valoros, ansamblul se situează la nivelul celor mai
reuşite exemple din străinătate. Rămîne doar să fie
exploatat în mod inteligent şi cu adevărat de nivel
competitiv, aşa cum nu este în prezent.
Cauzele situaţiei actuale au fost, în repetate rînduri
şi de către diferite persoane, arătate şi nu cred că este
cazul să le repetăm şi aici. Semnalările făcute însă au
rămas, din păcate, fără urmările scontate. Toate aceste
cauze sînt subiective şi este regretabil că, după ce au
fost alocate fondurile necesare de către forurile superi­
oare şi după ce s-au şi realizat cu atîtea eforturi restau­
rările unor obiective deosebite, aceste piedici nu pot
fi înlăturate. Cu un minim de efort organizatoric, fără
alte investiţii decît cele existente, dar cu mai multă
exigenţă, operativitate şi competenţă, se poate evita
efectele benefice scontate încă de atunci cînd s-au
aprobat investiţiile — acum 15 ani.
Este drept că nu toate obiectivele sînt valorificate
necorespunzător, dar şi cele bine exploatate suferă din
cauza celorlalte. Deci, corectarea deficienţelor va avea
efecte şi asupra celor ce azi par a da randamente cores­
punzătoare. Hanul lui Manuc, de exemplu, ar avea de
cîştigat dacă ambianţa zonei ar reflecta mai bine impor­
tanţa sa istorică, culturală, turistică, prin ridicarea exi­
genţelor faţă de restaurantele Crama Domnească şi,
mai ales, de unitatea care ocupă Hanul Roşu poluînd
în cel mai adevărat sens zona.
Este de datoria noastră să milităm pentru o exploa­
tare corectă a importantelor obiective restaurate,
justificînd acordarea în continuare a unor fonduri pentru
restaurări, prin eficienţa lor culturală, turistică şi, nu
în ultimul rînd, economică, dar la nivelul de civilitate
impus de caracterul zonei istorice a oraşului Bucu­
reşti.
Arh. NICOLAE PRUNCU

CALEA M O Ş IL O R -IP O T E Z Ă DE REVITALIZARE

P r e m iz e Începînd d in 1952, c o n s tru c ţia s ocialistă a o ra ş e lo r
d in ţa ra n o s tră a atras după sine o am plă a c tiv ita te de s istem atizare.
D upă t r e i d e c e n ii, e x p e rie n ţa u rb a n is tic ă rom ânească p e rm ite
e x tra g e re a a num eroase în v ă ţă m in te care să fu ndam enteze o nouă
c a lita te în d o m e n iu . Una d in tr e c o n c lu z iile a cărei im p o rta n ţă
se va accentua în tim p p riv e ş te p ro b le m a c o n tin u ită ţii urbane, con­
c e n tra te (fă ră a se suprapu ne în în tre g im e ) în re la ţia vechi-nou.
Această re la ţie , h o tă rîto a re în cazul o ra ş u lu i, ca p ro d u s c o le c tiv
al t u t u r o r g e n e ra ţiilo r, in c lu s iv al c e lo r care le-au p receda t pe
cele de azi, se m o d ifică c o n tin u u . C a ra c te ru l is to r ic im a n e n t nu
e x c lu d e , însă, p ro b le m a e x te n s iu n ii şi d in a m is m u lu i tra n s fo r m ă rilo r ,
unde aspectele c a n tita tiv e au im p lic a ţii c a lita tiv e , în p arte n e p re ­
văzute. A s tfe l, în m o m e n tu l de faţă, ca o con c lu z ie a in te r v e n ţ iilo r
asupra z o n e lo r c e n tra le ale d iv e rs e lo r oraşe, form ula a rm o n iz ă rii
d in tre vechi şi nou tre b u ie să depăşească faza d e c la ra tiv ă , im p u n în -
du-se cu mai m u ltă h o tă rîre tra n s fo rm a re a ei în re a lita te . Asemenea
v ie ţii în s o cie ta te , unde pre ze n ţa s im u lta n ă a mai m u lto r g e n e ra ţii
(s tră b u n ic i, b u n ic i, p ă r in ţi, n e p o ţi) îşi are ro s tu l n e tă g ă d u it, exis­
te n ţa urbană are neapărată nevo ie de vecinătatea neantagonică
d in tre a rh ite c tu rile vechi şi construcţiile noi. U rb a n ita te a u rb a n is m u lu i
im p lic ă acceptarea o b lig a to rie a unei asemenea v e c in ă tă ţi.
C ă u t ă r i în faţa d ifu z ă rii im petuoase a c o n s tr u c ţiilo r n o i, p r o ­
blem a e x is te n ţe i p a trim o n iu lu i c lă d it preluat a d e v e n it de o acută
a c tu a lita te . D ive rse c a te g o rii de ce tă ţe n i şi p ro fe s io n iş ti (cu excep­
ţia re g re ta b ilă a u n u i în sem nat n u m ă r de a rh ite c ţi şi de c o n s tru c ­
t o r i) şi-au m anifestat preocup area faţă de in s u fic ie n tu l in te re s a c o r­
d a t v a lo r ilo r a rh ite c tu ra le v e ch i, în ciuda e x is te n ţe i u n u i cadru
legal adecvat, în c o n tin u ă p e rfe c ta re . în afara Legii P a trim oniului
C u ltu ra l N a ţio n a l (63 1975), tre b u ie m e n ţio n a t Decretul nr. 120j1981,
care lărgeşte aria de p ro te c ţie a p a tr im o n iu lu i c lă d it. în c o n te x t,
C o n s iliu l C u lt u r ii şi E d u ca ţie i S o cialiste, p rin u n ită ţile p r o p r ii şi
s p r ijin it de alte in s t it u ţ ii responsa bile, depune e f o r tu r i p e n tru
co m p le ta re a Listei m onum entelor de a rh ite c tu ră . N u m eroase p u b li­
c a ţii (Revista M uzeelor şi M onum entelor — Monum ente istorice şi
de a rtă , A rta , A rhitectura ş.a.) atrag a te n ţia asupra v a lo r ii p a tr i­
m o n iu lu i c lă d it şi am enajat al o ra ş e lo r şi asupra p o s ib ilită ţilo r
de p ro te ja re a acestuia.
U n ele c o le c tiv e de c e rc e tă ri şi p ro ie c ta re (d in ca d ru l In s titu tu lu i
de cercetare şi proiectare pentru sistem atizare locuinţe şi gospodărie
com unală — ISLGC — B u c u re ş ti, In s titu tu lu i « PROIECT-BUCUREŞTI »,
al c e n tr e lo r şi in s titu t e lo r ju d e ţe n e de p ro ie c ta re , D ire c ţie i generale
pentru dezvoltarea c onstrucţiilor de lo c u it şi social-culturale şi cdm i-
nistrarea lo cativâ — D .G .D .A .L. — B u c u re ş ti) au în re g is tra t progrese
în s tu d ie re a şi punerea în valoare ( p rin in c lu d e re a în c ir c u itu l
fu n c ţio n a l actual) a u n o r c lă d iri şi a n s a m b lu ri c o n s tru ite . C e tă ţe n i
ataşaţi u rb e i natale (la C ra io v a , B o toşani o r i B u c u re ş ti) v in , în acelaşi
sens, cu id e i şi s o lu ţii p e n tru punerea de acord a c o n s tru c ţiilo r noi
cu a rh ite c tu rile tre c u tu lu i.
R e z e r v a ţia o ră ş e n e a s c ă O ric e te n ta tiv ă de păstrare şi v a lo ri­
ficare a c a d ru lu i c o n s tr u it şi am enajat v echi tre b u ie să pornească
de la ideea re v ita liz ă r ii sale p rin e x p lo a ta re a t u t u r o r re s u rs e lo r
c o n ţin u te . P ie ţe le , s tră z ile şi c a rtie re le vechi re p re z in tă m u lt mai
m u lt d e c ît sim p le « d e p o z ite de m a te ria le de c o n s tr u c ţie » .
în acest sens, o s o lu ţie p o s ib ilă o c o n s titu ie acceptarea sub d ife ­
r it e aspecte a fo rm u le i de « re z e rv a ţie orăşenească». Pe « c u rt,
aceasta e s te « o co m p o n e n tă a o rg a n is m u lu i u rb a n , care-şi p ro p u n e
să păstreze î n tr - o fo rm ă v ia b ilă e le m e n te c a ra c te ris tic e ale p r in c i­
p a le lo r faze de d e z v o lta re ale a c e s tu ia » .
Ea se d e lim ite a z ă pe baza a n u m ito r c r it e r ii şi func ţio n e a z ă după
un re g u la m e n t p ro p r iu de c o n s tru c ţie , am enajare şi fo lo s in ţă .
Rezervaţiile orăşeneşti (v e c h iu l c e n tru a d m 'n is tra tiv , zona com ercială
tra d iţio n a lă , a n sa m b lu rile de case b o ie re ş ti sau v ile burgheze,
unele c a rtie re de lo c u in ţe ie ftin e etc) se co nsideră separat în t e r i­
t o r iu l lo c a lită ţii. Ele nu c o n tr ib u ie , d e cît în lim ite le capa cităţii
prescrise de re g u la m e n tu l p r o p r iu de fo lo s in ţă , la p relu are a sarci­
n ilo r de asigurare a v iito r u lu i p r o fil socia l-e co n o m ic al acestuia.
R z u ltă că p e rim e tre le c o n s tru ite se v o r reactualiza p rin conside­
rarea re z e rv a ţiilo r orăşeneşti d e lim ita te în zone le is to ric e ale o ra ş e lo r.
D a te i n iţ ia l e în baza une i schiţe de p ro g ra m , s-a în ce rca t
tra n s p u n e re a ip o te z e lo r te o re tic e în c o n d iţiile u n u i te re n re a l.
S-a ales, în acest scop, zona care flanchează una d in cele mai vechi
a rte re bucu reştene : Calea M oşilor. T e r it o r iu l (d e lim ita t de B u le­
vardele A n u l 1848 şi R e p u b lic ii, de Calea C ă lă ra ş ilo r şi strad a Sf.
Ştefan) are o suprafaţă de c irca 30 hectare în care s-au p ă stra t
e le m e n te d in aproape to a te « in e le le de creşte re» .
Este un fel de « zonă-eşantion » , cu o m are v a rie ta te de c lă d iri
şi a m enajări, acum ulate în tim p şi c o n c e n tra te în tr - u n spaţiu redus.
C u p rin d e circa 40 de m o n u m e n te d e cla ra te , fără c o n s tru c ţiile
s u s c e p tib ile de a fi incluse în p a tr im o n iu l c u ltu r a l. Prin devierea
tra fic u lu i pe axele est-ve st (1880) şi no rd -su d (1935— 1965), zona
a ie ş it din c ir c u itu l v ita l al C a p ita le i. D egradarea c a d ru lu i c o n s tru it
s-a a ccen tuat după 1950, p rin u tiliz a re neadecvată şi în tr e ţin e r e
neco resp unzătoare şi ca u rm a re a e fe c te lo r c u tre m u r u lu i d in 1977.
A p ă s tra t, însă, şi unele zone a ctive (stra d a N e g u s to ri, ve cin ă tă ţile
s tră z ii M întuleasa etc.)..
P r in c ip i i t e m a t ic e Plecînd de la re c o n sid e ra re a is to r ie i lo c u lu i,
a r o lu lu i a c tiv , g e n e ra to r, al tre c u tu lu i, de la apreciere a e fe c te lo r
în planul mai la rg al e x is te n ţe i urbane , s-au d e fin it date tem a tice
oarecum in e d ite . P ropu nerea se bazează pe p rin c ip iu l r e d is tr ib u ir ii

1. SCHEME DE A N A -
L IZ Ă A Z O N E I, axe
de interes — vederi
rem arcabile — repar­
tiţia s p a ţiilo r plantate
etc.

2. DISP U N ER E A M A ­
SELOR C O N S T R U I­
TE

1 2