MANUAL DE PSIHOLOGIE Activitate Cautati, intre personalitati din diferite domenii de activitate, cazuri de memorie exceptional pe care sa le prezentati apol in clasa. Pentru a infelege memoria trebuie si cunoastem nu numai modul in care objinem informatia, ci si modul in care pierdem informatia. Oricare dintre noi s-a aflat, cel putin © dati, in imposibilitatea de a-si aminti unele evenimente, date, informatii, fie in totalitatea lor, fie doar partial. Cand nu putem nici reproduce, nici recunoaste un text, 0 data, 0 situatie, atunci vorbim despre fenomenul uitérii. Uitarea este un fenomen psihic natural si necesar deoarece are menirea de a evita supraincircarea ,depozitului” memo- riei si de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al indivi- dului. Daci uitim informatiile neesentiale, devalorizate, detaliile, atunci putem spune cA uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umanii. Din picate, uitim adesea si infor- matii esentiale, necesare, utile, situatie in care uitarea apare ca un veritabil factor perturbator al activitiii umane. Herman Ebbinghaus, psiholog german, a studiat feno- a menul uitirii, iar rezultatele sale cele mai cunoscute sunt ) cexprimate in curba uitdrii. Utilizind ca material silabe lipsite de sens, Ebbinghaus a stabilit ci uitarea este masiva imediat to ‘dup’ invatare gi apoi ritmul este din ce in ce mai lent, aproape pelholog german, stagnant. a realizat primele cercetari Cercetirile ulterioare au pus in evident faptul c& 0 serie °*Perimentale asupra memoriel de factori, precum: volumul materialului, semnificatia lui, procedeele utilizate in procesul memorarii, parti- cularititile de varsta si individuale ale subiectilor, determin’ aceastit curb si ia forme diferite. % Wo Care sunt cauzele uitarii ? Cum poate fi exp! i a ‘cat uitarea? : Exist o serie de teorii care explicd aparigia ¥ wo. uitdrii : 3 #0 a) teoria stergerii urmelor sustine ck anumite cunostinte se deterioreazi si dispar din = 4. memorie ca urmare a trecerii timpului si neutilizarii informatiilor ; ~ 6 oa @ Tit one b) teoria interferenjei explic& uitarea prin efec- tele negative pe care le au cunostinjele Figura nr. 1. Curba uitérii unor silabe invajate unele asupra altora: interferenta fara sens dupa H. Ebbinghaus retroactiva (cind informatia nou achizi fionata are influent negativa asupra celei invatate anterior) si interferenta proactivit (cand informatia anterior inva{ati o influeneaz4 negativ pe cea noua) ;PROCESELE PSIHICE $I ROLUL LOR iN EVOLUTIA PERSONALITATIL ©) teoria uitarii motivate igi are originea in conceptia_Concepte-cheie lui Sigmund Freud, initiatorul psihanalizei, referi- toare la faptul c& oamenii uit informatiile asociate cu evenimente neplacute, dureroase sau amenintai- toare. Constiinja impinge” aceste informatii in inconstient prin fenomenul numit refilare. ‘Aplicatie Relatati in scris cat mai multe evenimente din primii opt ani de viat. incercati apoi si le clasificati conform categoriilor: plicut ~ neplicut ~ neutru. Observati care este ponderea fiectirei categorii de evenimente. Judecati rezultatele prin prisma teoriei uitarii motivate Exist& si cazuri de pierdere partiald sau totald a memoriei. in aceste situatii vorbim despre amnecie. Ea poate avea drept cauze : infectii ale creierului, lezarea fizic& a acestuia (in accidente, de exemplu), alcoolismul cronic, imbitranirea, Cazul lui Clive Wearing este un exemplu de amnezie cauzata de boald infectioasa (encefalita). ~Am o memorie ingrozitoare!” De cate ori nu vi s-a intimplat si faceti aceasti afirmatie atunci cAnd, fiind ascultati la lectie, constatati c4 nu va puteti aminti cunostintele pe care credeati cd le stipaniti suficient de bine. ‘Memoria devine un sistem eficient de pistrare si de regisire a informatiei doar dact este educat si daca sunt respectate o serie de conditii care asigura optimizarea functionarii ei. Tot ceea ce intra in memoria de lunga durata are nevoie de un sprijin din partea noastra. a) Un rol important in sporirea eficientei memoriei il are motivatia. Un motiv puternic constituie cauza pentru care retinem cu mai multi trai ‘0 informatie. Dorinta de a cunoaste, ambitia de a fi mereu in frunte, aspiratiile profesionale, pasiunea si interesul pentru un anumit domeniu constituie tot atitea surse motivajionale pentru ‘© bund memorare. Cercetirile atest faptul c& se memoreazi si se pistreazi mai bine materialul care prezinti interes pentru subiect. Dac, de exemplu, sunteti microbisti infocati, {ineti minte zeci de fotbalisti, scoruri ale partidelor si alte informatii legate de subiect. in schimb, putei avea dificultati in memorarea unor date istorice sau geografice dacd nu sunteti pasionati de aceste domenii. Daca nu vi intereseazi un subiect, in mod sigur vi veti gandi la alte lucruri in timp ce invataii, fapt ce va ingreuna refinerea informatiilor. Cresterea interesului este unul dintre mijloacele cele mai importante de optimizare a functionairii memoriei. +b) Eficienta memoriei depinde de organizarea si sistematizarea informatiei care urmeaza a fi insusit. Memoria a fost adesea comparati cu o bibliotecd vast plin cu informagii. Dac’ informatia nu a fost inmagazinat in mod organizat si sistematic, este putin probabil c& va fi repasit% atunci cnd vom avea nevoie de ea. © memorie ‘buna presupune organizare si sistematizare, activititi la care se poate recurge chiar si in cazul celor mai putin interesante materiale. De aceea, atunci cand invajati 0 lectie noua, incercati si stabiliti corelatii cu cunostintele anterioare, si identificati ideile principale, s4 grupati informatiile in unititi cu sens si si alcAtuiti un plan unitar si coerent. Daca aveti de invajat un material cu un volum mai mare, trebuie SIMAN UAL DE PSIHOLOGIE °) si recurgeti la fractionarea Iui in segmente unitare ca sens si si procedati la insusirea lor succesiva. Chiar si modul de aranjare a unei pagini este important in actul memorarii. Urmiriti maniera de organizare a informatiilor in paginile acestui manual gi veti constata ci se bazeaza pe principiile unei memorari eficiente : sublinierea definitiilor sia ideilor principale, marcarea cuvintelor-cheie la marginea textului etc in cazul in care materialul de memorat a fost prelucrat urmarindu-se stabilirea ingelesului, fixarea lui este mult mai durabil’. Concentrarea pe injeles este 0 caracteristicd a memoriei semantice si reprezint’ o modalitate profunda de pre- lucrare a informatiilor. Daca veti incerca s& spuneti cu propriile cuvinte materialul care trebuie retinut, va veti forta si-i pitrundeti si infelesul. Astfel, procesarea va fi mai profund’. De aceea se spune ci memorarea logic este superioari celei mecanice, 4) © bund memorare se bazeazi si pe efectele benefice ale repetitiei. Nu degeaba °) latinii afirmau ca repetitio est mater studiorum. Si in cazul repetitiei este necesar si respectim cateva exigente : © numiirul de repetiti trebuie si fie optim pentru a objine rezultatul dorit (un numa prea mare de repetitii duce la suprainvatare si la aparitia fenomenului de saturafie, iar un numar prea mic duce la subinvatare si la aparitia iluziei invaqarii) ; © eyalonarea repetitiei este mai eficienta decat repetitia comasata (daca, de exemplu, aveti de recapitulat materia pentru teza de psihologie, mult mai eficient va fi si Tepetali materia céte 0 ord pe zi timp de trei zile, decat sA repetati timp de trei ore cu o zi inainte de teza) ; © repetitia este mai eficienti atunci cdnd lectura se combina cu incercari de reproducere (dupa una, doua lecturi trebuie s facem efortul de a reproduce materialul, deoarece acest lucru ne obligi si fim mai atenti si si observim de la inceput ce am retinut si ce nu) ; * repetitia poate fi organizati diferit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetirii globale) sau prin fragmentarea materialului (metoda repetarii secventiale). La un volum mic al materialului mai eficienti este metoda repetrii globale, pe cand la un volum mai mare de material mai eficienta este metoda repetrii secventiale. Sunt situatii in care, oricdt de multe eforturi facem, ne confruntam cu dificultaqi in memorarea unor informatii care scap memoriei logice (memoriii de cifre, de date, de liste de termeni, de nume proprii, de formule etc.). Pentru a usura retinerea acestor informaii s-au dezvoltat procedeele mnemoiehnice. Acestea reprezinté un ansamblu de tehnici menite si confere ~ pe cale artificial - un sens materialelor de ‘memorat pentru a le integra in sisteme ordonate. ‘Aplicatie 1) Pentru retinerea valorii numdrului m profesorul de matematic’ sugereazi, de obicei, folosirea enuntului: ,Dar e bine a vedea lucrarile de foarte multe ori” in care numarul de litere ale fiecdrui cuvant corespunde unei cifre: 3,141592653PROCESELE PSIHICE $1 ROLUL LOR iN EVOLUTIA PERSONALITATIL Sau, Ia istorie, sintagma CESAUTICA poate fi folosita pentru a reine succesiunea primilor imparati romani: Cesar, Augustus, Tiberius, Caligula. In viata cotidiand recurgem adesea la diferite mijloace pentru a ne sprijini memoria si ‘a putea duce la bun sfarsit diferite sarcini: calendare, agende de insemnari etc. 2) Procedeele mnemotehnice bazate pe imaginile vizuale sunt cunoscute din timpuri foarte vechi. Dupi Cicero, primul procedeu de acest fel a fost imaginat de poetul grec Simonide. Acesta recita la un banchet unul dintre poemele sale cnd a fost intrerupt de sosirea unui sol care I-a chemat afara. in timpul absentei lui, tavanul slii de banchet s-a pribusit, zdrobindu-i pe oaspeti si flicdndu-i de nerecunoscut. Simonide si-a reamintit cu exactitate locul unde se afla fiecare invitat, identificand astfel trupurile. Tristul eveniment I-a determinat pe poetul antic sa inventeze o tehnicd de memorare bazaté pe asocierea dintre datele care trebuie memorate si imaginea anumitor locuri. De exemplu, el vizualiza in detaliu o incapere, imaginindu-si apoi amplasarea elementelor ce trebuiau memorate in diferite locuri ale inciperii. De cite ori trebuia si-si aminteasca acele elemente, el le cduta cu ,ochii mintii” in locurile corespunzitoare, Aceasta tehnica s-a dezvoltat si a devenit asa-numita ,metoda a locului”, Memoria are un rol foarte important in actul de invitare. fnvatarea este o activitate complex in care sunt implicate nu numai procesele memoriei, ci si toate celelalte procese si insusiri ale personalititii. invajarea scolard are in vedere retinerea cunostin{elor pentru © perioada lunga de timp. De aceea, trebuie acordatd toati atentia nu numai intelegerii initiale a celor invajate, ci si asimilarii temeinice, consolidarii cunostinjelor, repetitiei. Fard 0 memorie trainicd nu se poate asigura insusirea temeinic& a cunostinjelor. Este necesar ca memoria si se sprijine pe inteligenta, care are menirea si construiasci, si rezolve si s solutioneze situatii problematice noi. Succesul in activitatea de invatare depinde in egal masura de efortul voluntar depus, de concentrarea si mobilizarea resurselor motivational, de stipanirea unor strategii adecvate de organizare a invatarii Wijare, succesul inseamna a invaja cum si invayim sau, cu alte cuvinte, cum si {nsusim un volum mai mare de cunostinte intr-o perioad’ mai scurti de timp si cu efort redus. invaarea inteligenti presupune o metodi care inseamna a stipani un ansamblu de reguli ale unei invari organizate care si ne fereascd de pericolul unei invairi haotice, intamplatoare. ‘Aplicatie VA prezentiim o metoda care poate fi folosit’ pentru a va imbuniiti{i modul in care invatati sau va pregatii pentru un examen. Metoda presupune parcurgerea a cinci etape, in englezi ea fiind cunoscut& sub numele SQ3R (Survey-Question-Read-Recit-Revi adic’ Sondaj- -Intrebare-Citire-Recitire-Revizie) : 1) Prima etapa consti in formarea unei imagini generale asupra textului printr-o examinare de ansamblu a titlurilor subcapitolelor, a cuvintelor subliniate in cursul textului, a schemelor gi ilustratiilor. Se citese cu atenjie concluziile din sumarul prezentat la sfarsitul fiec&rui capitol (unde exist’ asemenea sumare). 2) Etapa a doua consti in citirea atent& a ttlurilor si formularea intrebarilor, pornindu-se de la aceste titluri, De exemplu, dupa ce s-au urmérit subtitlurile lectiei , Memoria”, se pot pune urmitoarele intrebari la care asteptati un rispuns prin studierea lectiei: La ce serveste memoria pe termen scurt? Dar cea pe termen lung? De ce uitim? Cum ne putem imbunititi memoria? 53MANUAL DE PSIHOLOGIE 3) Bt urmirindu-se identificarea ideilor principale (care se pot sublinia), surilor la intrebarile puse, stabilirea legaturilor cu alte cunostinje. 4) fn etapa a patra se vizeazi reproducerea din memorie a ideilor principale si a rispun- lor la intrebarile puse. In aceastd fazi se pot face scheme care si cuprinda ideile principale ale fragmentului citit, Se compara raspunsurile date cu informatia din manual. 5) Etapa a cincea este una a tratamentului integrat al textului memorat, Acum se revid ideile sipale pentru intregul text, se completeazi schemele si se coroboreazi unele cu altele, se cautii exemple si ilustrari ale conginutului studiat, se stabilesc legituri cu alte ‘cunostinfe sau cu experienta de viat4 a elevului, se rezolva exercitile si aplicatile posibile, Aceasti metoda de invatare te determina si intri face materialul mai interesant si mai plin de injeles. Chiar daca utilizarea metod destul de mult timp, beneficiul va fi resimgit in momentul recapitulirilor pentru evaluatrile finale, cénd vei avea nevoie de un timp mult mai mic pentru a-ti reaminti ceea ce ai invatat, [BE Comparati memoria de lung’ durati cu memoria de scurt durata, [RBH Cum poate fi explicatt uitarea? [MBE Reatizati un eseu pe tema ,Cum ar fi viata omului fra memorie?”. [GR Pe baza datelor privind functionarea memoriei, alctuifi un ghid al memoririi eficient a treia este destinati citirii pe fragmente a textului. Se recomanda o citire activa, utarea rispun- dialog cu textul. Este 0 interactiune care