Student: Găvenea Diana-Elena

Disciplina: Reziliența cibernetică

Program de studii: Cultură și literatură română, sem. I, anul II

Prudență în navigarea pe internet

Securitatea cibernetică este un subiect discutat frecvent în ultimii ani pentru că mediul
virtual este unul dinamic, aflat în permanentă schimbare, pentru că tehnologiile folosite sunt
înlocuite, actualizate și modificate constant, apărând astfel noi și noi provocări și pentru că
nivelul de conștientizare al utilizatorilor este încă unul foarte scăzut.
Mediul online are din ce în ce mai multe conexiuni cu spațiul fizic. Atunci când
securitatea este compromisă în spațiul virtual, utilizatorii pot avea parte de consecințe dintre
cele mai neplăcute în spațiul fizic. Acele informații vitale vizate de spionii cibernetici ni se
par, de cele mai multe ori, uzuale, banale, inofensive: acestea încep de la datele personale,
completarea de diverse formulare online pentru concursuri și ajung la date financiare și
contractuale, informații despre angajați și baze de date.
Accesul unor terți la date confidențiale creează avantaje strategice, iar blocarea
accesului utilizatorilor la un set de date poate aduce prejudicii financiare considerabile, prin
simpla lipsă a accesului la documente într-un anumit moment dat.
În funcție de specificul instituției, pierderile nu sunt numai de natură financiară în
momente de criză. În general, utilizatorii de internet care sunt conștienți de riscuri adoptă
unele măsuri care, în opinia lor, bazată pe experiențele anterioare, ar trebui să fie suficiente
pentru o bună protecție.
Apariția internetului este unul din punctele cruciale în evoluția omenirii, fiind o poartă
deschisă spre un infinit de soluții ale problemelor întâlnite în viața de zi cu zi. Internetul a
scurtat distanțele dintre oameni, a făcut accesibile evenimente, muzică și resurse educaționale
cândva greu accesibile publicului larg.
Mai mult ca orice altă perioadă de până acum, pandemia ne-a arătat cât de nerealistă
este așteptarea unei vieți care exclude internetul, acesta rămânând de multe ori singurul mod
prin care să ținem legătura cu oamenii dragi nouă, dar și cu ce se întâmplă în restul lumii.
În același timp, însă, internetul a creat un mediu favorabil pentru escroci și înșelătorii,
pericolele fiind, în unele cazuri, pe măsura beneficiilor aduse.
Cele mai comune pericole de pe internet sunt dezinformarea, conturile false (atât de
persoane cât și de branduri), furtul datelor personale și cyberbullying-ul.
O navigare nechibzuită sau neglijentă pe internet poate duce la expunerea la diverse
riscuri, cum ar fi înșelăciuni online, hărțuire cibernetică.
Student: Găvenea Diana-Elena
Disciplina: Reziliența cibernetică
Program de studii: Cultură și literatură română, sem. I, anul II
Un pas esențial pentru a vă proteja online este să vă asigurați că sistemul de operare,
browserul și toate programele software sunt actualizate la ultimele versiuni. Actualizările
includ adesea patch-uri de securitate pentru a remedia vulnerabilitățile cunoscute.
Crearea de parole puternice și unice pentru conturile online este esențială. Evitați
parolele ușor de ghicit, cum ar fi (123456) sau (parola.) Folosiți o combinație de litere
majuscule și minuscule, cifre și caractere speciale. Folosirea unui manager de parole poate
ajuta la gestionarea și generarea acestor parole complexe.
Evitați deschiderea sau descărcarea atașamentelor din e-mailuri necunoscute sau
suspecte. Phishingul este o tactică comună folosită de infractorii cibernetici pentru a vă
convinge să dezvăluiți informații personale sau bancare.
Asigurați-vă că dispozitivele mobile, precum smartphone-urile și tabletele, sunt
protejate cu parole sau PIN-uri. Utilizați software de securitate și aplicații de localizare în
cazul în care pierdeți sau vă fură dispozitivul.
Atunci când utilizați rețele Wi-Fi publice, fiți precauți. Evitați să faceți tranzacții
financiare sau să accesați conturi sensibile pe rețelele publice, deoarece acestea pot fi
nesigure.
Nu dezvăluiți informații personale sau financiare în mod necugetat pe internet. Fiți
atenți la site-urile web nesigure și asigurați-vă că utilizați conexiuni sigure (https://) pentru a
vă conecta la site-urile web sensibile.
Instalați software antivirus și anti-malware de încredere pe dispozitivele dvs. pentru a
detecta și a elimina amenințările cibernetice. Asigurați-vă că aceste programe sunt actualizate
în mod regulat.
Nu răspundeți la cererile de informații personale sau bancare printr-un e-mail sau pe
site-uri web nesigure. Băncile și instituțiile legitime nu vă vor solicita niciodată astfel de
informații prin e-mail.
Familiarizați-vă cu tehnicile comune de fraudă online, cum ar fi phishingul, scamurile
cu premii false și malware-ul. Cu cât sunteți mai informați, cu atât sunteți mai bine pregătiți
să evitați aceste amenințări.
Fiți atenți la cantitatea de informații personale pe care o dezvăluiți pe rețelele de
socializare. Puteți seta opțiuni de confidențialitate pentru a limita accesul la profilul dvs.
numai pentru persoanele pe care le cunoașteți.
Realizați copii de rezervă ale datelor importante și păstrați-le într-un loc sigur. Aceasta
vă va ajuta să vă recuperați datele în cazul unui atac cibernetic sau a unei defecțiuni hardware.
Student: Găvenea Diana-Elena
Disciplina: Reziliența cibernetică
Program de studii: Cultură și literatură română, sem. I, anul II
Fiți atenți la site-urile web care par nesigure sau care solicită informații personale în
mod excesiv.

Aproape toate țările au organizații sau agenții guvernamentale specializate în

securitate cibernetică, care oferă sfaturi și resurse pentru a vă proteja online.
Din perspectiva unui angajat utilizarea accesului la internet la locul de muncă numai în
scop profesional nu este nicidecum o regulă. Pentru cei care folosesc în mod curent această
modalitate de comunicare la locul de muncă, aserțiunea anterioară nu este o surpriză. Mai
mult, putem considera că în condițiile vieții moderne, sfera publică și privată se extind
simultan, fără ca una dintre ele să se dezvolte pe seama celeilalte.
Sa ne gândim la reacția angajaților la vestea că toate conturile de e-mail care sunt
afiliate adresei companiei vor fi verificate, toată activitatea de pe internet va fi monitorizată și
li se limitează accesul la anumite website-uri sau chiar orice încercare de a accesa adrese
interzise se va solda cu penalizări sau chiar terminări de contracte de munca.
Aspectul pozitiv este că unele dintre aceste activități ar putea fi de folos companiei. În
anumite situații, discuțiile pot genera idei noi și aduce inspirație, pentru a îmbunătăți
rezultatele profesionale ale angajaților. Aceste pauze din timpul programului de lucru pot
avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra creativității angajaților, ajutându-i să-și
rezolve mai bine sarcinile și proiectele.
Internetul aduce cu el un enorm potențial de comunicare. În ultimii ani, telefoanele și
faxurile au ajuns să fie aproape demodate, pentru că au fost înlocuite aproape în totalitate de
email. Cu toate acestea, doar jumătate dintre angajați consideră că folosirea email-ului de la
serviciu în scopuri personale este o încălcare a eticii. Chiar dacă, pentru cei mai mulți dintre
angajați, folosirea nepotrivită a email-ului are foarte puține consecințe, pentru alții, utilizarea
incorectă a email-ului atrage după sine dezastrul.
Interesant este că vârsta influențează modul cum angajații folosesc internetul. De
exemplu, cei sub 30 de ani recunosc că au primit mai multe email-uri personale la lucru.
Tinerii sunt mai relaxați în privința modului de folosire a email-ului decât angajații mai în
vârstă care trimit email-uri de la serviciu. Ei par a fi mai liberali în privința mesajelor pe care
le trimit la muncă.
Un alt aspect de care companiile trebuie să țină cont este încălcarea drepturilor de
autor de către angajații lor. Sunt multe situații în care angajații fac asta, fără să știe măcar că
este ilegal: copierea unui articol din ziar și trimiterea lui către un coleg. Conform legislației
Student: Găvenea Diana-Elena
Disciplina: Reziliența cibernetică
Program de studii: Cultură și literatură română, sem. I, anul II
internaționale, dacă oricare dintre aceste tipuri de conținut este descoperit pe computerele
companiei, aceasta riscă să fie penalizată sever, sau mai rău. Mai mult, autoritățile pot
confisca întreg sistemul de computere dacă acestea au fost folosite în comiterea unei
infracțiuni.
Firmele trebuie să-și mențină sistemul de email productiv și să-i protejeze integritatea.
Managementul companiilor trebuie să implementeze și să impună o politică de folosire a
email-ului și să le comunice eficient angajaților această politică. Aceștia, pe de altă parte,
trebuie să înțeleagă că angajatorul lor deține tot ce trimit ei prin mail, de la glume la
documente oficiale.
Scăderea productivității este una dintre principalele amenințări asociate cu accesarea
internetului la serviciu. Angajații par a fi ținta favorită pentru spyware, de vreme ce, conform
ultimelor sondaje, două treimi dintre directorii de IT menționează spyware-ul ca principala
amenințare la adresa securității rețelelor.
De asemenea, angajații pot descărca și instala o varietate mare de aplicații, cum ar fi
cele pentru mesageria instant, pentru partajarea de fișiere în regim peer-to-peer sau pentru
telefonie IP, fără aprobare. Toate aceste aplicații prezintă riscuri pentru sistemele informatice
ale companiilor și unele dintre ele sunt aplicații malițioase. Asemenea programe depășesc de
obicei sistemele de apărare ale rețelei folosind tehnici precum port agility (translatarea între
porturi deschise) sau criptare. Cei mai mulți utilizatori nu își dau seama că anumite aplicații
le-au atacat computerele, pentru că programele malware pot fi descărcate de pe site-uri
aparent inofensive, fără consimțământul lor expres. Toate amenințările descrise mai sus îl
distrag pe angajat de la sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. În plus, toate duc la
pierderi mari de productivitate. Dacă angajații se înregistrează pe chat-uri pe internet, pe
rețele sociale sau lasă adrese de email cu ID-ul companiei lor, autoritățile pot atribui
companiei afirmațiile făcute de către acești angajați. Acest lucru poate duce la acuzații de
defăimare, discriminare și competiție neloială, dacă afirmațiile sunt văzute și tipărite pe suport
fizic de cineva. La fel, angajații care își fac cumpărăturile pe internet sau se abonează la
servicii online pot atrage răspunderea legală a angajatorului dacă nu își plătesc facturile.
După cum am arătat mai sus, sunt multe îngrijorări legate de utilizarea internetului de
către angajați. S-a dovedit că acest lucru crește viteza procesului de comunicare și face ca
activitățile de cercetare să fie mai eficiente, dar folosirea internetului are și dezavantaje. Se
știe foarte bine că angajații îl folosesc și în scop personal, pentru cumpărături online, discuții
pe chat cu prietenii, sau descărcarea de materiale protejate prin drepturi de autor, în timpul
Student: Găvenea Diana-Elena
Disciplina: Reziliența cibernetică
Program de studii: Cultură și literatură română, sem. I, anul II
orelor de program, ducând la scăderea productivității și atrăgând răspunderea legală a
companiei pentru care lucrează.
În concluzie, navigarea pe internet poate fi o experiență sigură dacă luăm măsurile
necesare pentru a ne proteja informațiile personale și a evita situațiile riscante. Utilizarea unui
software de securitate, precum un firewall sau un program antivirus, poate ajuta la protejarea
calculatorului împotriva atacurilor cibernetice. De asemenea, este important să fim atenți la
ceea ce descărcăm sau la site-urile pe care le accesăm, pentru a evita descărcarea de software
dăunător sau accesarea unor site-uri periculoase. În cele din urmă, este important să ne
educăm continuu despre siguranța online, pentru a fi la curent cu cele mai recente amenințări
și pentru a ști cum să le evităm. Prin luarea acestor măsuri de precauție, putem navigă pe
internet cu încredere și siguranță.

Bibliografie
1. https://www.logiscool.com/ro/blog/ghid/siguranta-pe-internet accesat 16.12.2023,
12:34;
2. https://pazea.ro/navigarea-sigura-pe-internet-sfaturi-de-prudenta/ accesat 16.12.2023,
16:20;
3. Provocări actuale în domeniul securității cibernetice, impact și contribuția României
în domeniu, Ioan-Cosmin MIHAI, Costel CIUCHI, Gabriel-Marius PETRICĂ,
București 2018;
4. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică www.stisc.gov.md;
5. CYBER SECURITY ESSENTIALS, Edited by James Graham, Richard Howard, Ryan
Olson, CRC PRESS, London, New York, 2011.