Ochoih & Anastasimatar - Glas 1

Slujba Glasului Întâi
Octoih & Anastasimatar
1
Notă
Adresez mulțumiri tuturor celor ce au muncit pentru tot ce se afla în această carte pe
care am închegat-o din mila și cu ajutorul lui Dumnezeu, spre folosul strănilor.
Mulțumesc în mod deosebit: Pr. Căpitanu Nicolae, Editura “Adormirea Maicii
Domnului” București, Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Mina Roșiori și tuturor
înaintașilor noștri.
Vă rog să mă pomeniți și pe mine la Sfintele Slujbe, pentru a putea dobândi milă în
ziua judecății.
Autorul
Alexandru Mihăilescu
2
Tipicul pentru slujba de seară
❖Dacă este Praznic Împărătesc sau se sărbătorește vre-un sfânt cu priveghere sau
dacă se face priveghere cu litie, se va urmări Vecernia cu Priveghere, care se va uni
cu Slujba de Utrenie.
❖Dacă nu este priveghere, se va urmări Vecernia simplă după care va urma
Pavecernița Mică, Miezonoptica și mai apoi Slujba Utreniei.
Să fie spre luarea aminte:
❖La slujba de priveghere în cinstea Nașterii Domnului (25 decembrie) și a Botezului
Domnului (6 ianuarie), slujba nu va începe cu Vecernia, aceasta săvârșindu-se odată
cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare în ziua de Ajun a ambelor sărbători, ci
seara va începe cu Pavecernița Mare care nu o citim toată ci după ce citim
Învrednicește-ne Doamne, în noaptea aceasta..., începem imediat să cântăm Litia din
Minei.
❖De asemenea, în timpul săptămânii, în Postul Mare, slujba de seară o începem cu
Pavecernița Mare, pe care o citim toată. În primele două zile ale Postului Mare si la
Denia Canonului celui Mare, se citește Canonul Sfântului Andrei Criteanul.
❖În timpul săptămânii, în Postul Mare, Vecernia se săvârșește unită cu Sfânta
Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul. Se va urmări un alt tipic aparte pentru acea
slujbă.
❖În Sâmbăta Mare, Vecernia Paștilor se unește cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile
cel Mare și are un tipic aparte, astfel se va urmări tipicul din Triod.
3
Ceasul al nouălea
Preotul ieșind în fața Sfintelor Uși, închinându-se de 3 ori începe zicând Binecuvântat este
Dumnezeul nostru totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Strana- Amin!
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care
pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și
dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește
pe noi de toată spurcăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele
noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-
ne pe noi (de 3 ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în
vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește
păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte,
cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de 3 ori), Slavă..., Și acum...
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie
împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea
noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă
greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne
duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.
Preotul zice Ecfonisul Că a Ta este Împărăția..
Strana: Amin. Doamne miluiește (de 12 ori),
Slavă... Și acum...
4
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniți să
ne închinăm și să cădem la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos Împăratul și
Dumnezeul nostru.
Psalmul 83
Cât sunt de iubite lăcașurile Tale, Doamne al puterilor! Dorește
și se sfârșește sufletul meu spre curțile Domnului. Inima mea și
trupul meu s- au bucurat de Dumnezeul cel viu. Că pasarea și-a
aflat eiși casă și turtureaua cuib ei, unde-și va pune puii săi:
Altarele Tale, Doamne al Puterilor, Împăratul meu și Dumnezeul
meu. Fericiți care locuiesc în casa Ta, în vecii vecilor Te vor lăuda.
Fericit este bărbatul căruia este ajutorul lui de la Tine; suișuri în
inima sa a pus, în valea plângerii, în locul care a pus. Că
blagoslovenie va da Cel ce pune lege. Merge-vor din putere în
putere, arăta-Se-va Dumnezeul dumnezeilor în Sion. Doamne,
Dumnezeul puterilor, auzi rugăciunea mea, ascultă, Dumnezeul
lui Iacov! Scutitorul nostru, vezi, Dumnezeule, și caută la fața
unsului Tău. Că mai bună este o zi în curțile Tale decât mii. Ales-
am a fi lepădat în casa Dumnezeului meu, mai vârtos decât a locui
în lăcașurile păcătoșilor. Că mila și adevărul iubește Domnul,
Dumnezeu dar și slava va da. Domnul nu va face lipsiți de bunătăți
pe cei ce umblă întru nerăutate. Doamne, Dumnezeul puterilor,
fericit este omul cel ce nădăjduiește întru Tine.
Psalmul 84
Bine ai voit, Doamne, pământului Tău, întors-ai robimea lui
Iacov. Lăsat-ai fărădelegile norodului Tău, acoperit-ai toate
păcatele lor. Potolit- ai toată mânia Ta, întorsu-Te-ai de către
iuțimea mâniei Tale. Întoarce-ne pe noi, Dumnezeul mântuirilor
noastre, și-Ți întoarce mânia Ta de la noi. Au doară în veci Te vei
mânia spre noi? Sau vei tinde mânia Ta din neam în neam?
Dumnezeule, Tu, întorcându-Te, ne vei via pe noi, și norodul Tău
se va veseli de Tine. Arată nouă, Doamne, mila Ta, și mântuirea
Ta o dă nouă. Auzi-voi ce va grăi întru mine Domnul Dumnezeu,
că va grăi pace peste norodul Său, și peste cei cuvioși ai Săi, și
5
peste cei ce-și întorc inima spre Dânsul. Însă aproape este de cei
ce se tem de Dânsul mântuirea Lui, ca să se sălășluiască slava în
pământul nostru. Mila și adevarul s-au întâmpinat, dreptatea și
pacea s-au sărutat. Adevărul din pământ a răsărit, și dreptatea din
cer a privit. Că Domnul va da bunătate, și pământul nostru își va
da rodul său. Dreptatea înaintea Lui va merge și va pune în cale
pașii Săi.
Psalmul 85
Pleacă, Doamne, urechea Ta și mă auzi, că sărac și lipsit sunt
eu. Păzește sufletul meu, căci cuvios sunt; mântuiește pe robul
Tău, Dumnezeul meu, pe cel ce nădăjduiește spre Tine. Miluiește-
mă, Doamne, căci către Tine voi striga toată ziua. Veselește
sufletul robului Tău, căci către Tine am ridicat sufletul meu. Că
Tu, Doamne, ești bun și blând, și mult-milostiv tuturor celor ce Te
cheamă pe Tine. Ascultă, Doamne, rugăciunea mea și ia aminte la
glasul rugăciunii mele. În ziua necazului meu am strigat către
Tine, că m-ai auzit. Nu este asemenea Ție între dumnezei,
Doamne, și nu este după faptele Tale. Toate neamurile câte ai
făcut vor veni și se vor închina înaintea Ta, Doamne, și vor slăvi
numele Tău. Că mare ești Tu, Cel ce faci minuni, Tu ești
Dumnezeu Însuți. Povățuiește-mă, Doamne, în calea Ta și voi
merge întru adevărul Tău; veselească-se inima mea ca să se teamă
de numele Tău. Mărturisi-mă-voi Ție, Doamne, Dumnezeul meu,
cu toată inima mea și voi slăvi numele Tău în veac. Că mila Ta
mare este spre mine și ai izbăvit sufletul meu din iadul cel mai de
jos. Dumnezeule, călcătorii de lege s-au sculat asupra mea și
adunarea celor tari a căutat sufletul meu, și nu Te-au pus pe Tine
înaintea lor. Și Tu, Doamne, Dumnezeu meu, ești îndurat și
milostiv, îndelung-răbdător și mult-milostiv, și adevărat. Caută
spre mine și mă miluiește, dă tăria Ta slugii Tale, și mântuiește pe
fiul slujnicei Tale. Fă cu mine semn spre bine, și să vadă cei ce mă
urăsc, și să se rușineze, că Tu, Doamne, mi-ai ajutat mie și m-ai
mângâiat.
6
Iarăși:
Fă cu mine semn spre bine, și să vadă cei ce mă urăsc, și să se
rușineze, că Tu, Doamne mi-ai ajutat mie și m-ai mângâiat.
Slavă... Și acum... Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție
Dumnezeule (de 3 ori), Doamne miluiește (de 3 ori).
Ø Iar aici se pune troparul Sfântului din ziua care trece (dacă este un singur Tropar,
zicem direct Slavă...)
Ø iar daca este duminică seară, se pune întâi troparul învierii apoi Slavă... al
sfântului.
Ø De a fost Praznic, punem Slavă... Troparul Prazicului.
Ø În perioada unui Praznic, punem întâi Troparul Praznicului, Slavă...al Sfântului
care a fost în ziua care trece,
Ø iar Duminică seara, în perioada unui Praznic Împărătesc, întâi Troparul Învierii,
Slavă... al Praznicului.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Troparul Născătoarei de Dumnezeu:
Cela ce pentru noi Te-ai născut din Fecioara și
răstignire ai răbdat, Bunule, Carele cu moartea pe
moarte ai prădat și învierea ai arătat ca un Dumnezeu,
nu trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu mâna Ta.
Arată iubirea Ta de oameni, Milostive; primește pe
Născătoarea de Dumnezeu, ceea ce Te-a născut pe
Tine, care se roagă pentru noi, și mântuiește,
Mântuitorul nostru, pe norodul cel deznădăjduit.
*
În Postul Mare însă se urmărește nota de subsol cu acele tropare1
1 La Tropare:
De s-a cântat: Dumnezeu este Domnul..., se citește Slavă... troparul sfântului, Și acum..., Cel ce pentru
noi... (vezi mai sus).
Iar de este Aliluia, se cântă troparul acesta, glasul al 8-lea:
Cel ce în ceasul al nouălea pentru noi cu trupul moarte ai gustat, omoară cugetul trupului nostru,
Hristoase Dumnezeule, și ne mântuiește pe noi.
În acest timp se fac metanii; asemenea și la cele două stihuri care urmează:
Stih 1: Să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta, Doamne, după cuvântul Tău mă înțelepțește.
Stih 2: Să intre cererea mea înaintea Ta, Doamne, după cuvântul Tău mă izbăvește.
Slavă... Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Cel ce pentru noi Te-ai născut din Fecioara și răstignire ai răbdat. Bunule, Care cu moartea pe moarte ai
prădat și învierea ai arătat, ca un Dumnezeu, nu trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu mâna Ta. Arată
iubirea Ta de oameni, Milostive, primește pe Născătoarea de Dumnezeu, ceea ce Te-a născut pe Tine,
care se roagă pentru noi, și mântuiește, Mântuitorul nostru, pe poporul cel deznădăjduit.
7
Nu ne da pe noi până în sfârșit, pentru numele Tău cel sfânt, și
nu strica legătura Ta, și nu depărta mila Ta de la noi, pentru
Avraam cel iubit de Tine, pentru Isaac robul Tău și Israil sfântul
Tău.
Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl nostru... Că a Ta
este împărăția...Amin și punem condacul după cum urmează:
Ø Condacul sfântului ce va fi sărbătorit în ziua care trece.
Ø Iar duminică seara punem Condacul Învierii glasului care a fost de rând.
Ø La un Praznic sau în perioada unui Praznic Împărătesc, punem Condacul Praznicului.
Ø În perioada Praznicului, Duminică seara, zicem Condacul Învierii.
*Iar de este Postul Mare, troparele din nota de subsol2
Doamne miluiește (de 40 de ori), apoi rugăciunea aceasta:

Cela ce în toată vremea și în tot ceasul, în cer și pe pământ ești
închinat și slăvit Hristoase Dumnezeule, îndelung răbdătorule,
mult-milostive și mult-milosârde; Care pe cei drepți iubești și pe
cei păcătoși miluiești; Care pe toți chemi la mântuire pentru
făgăduința bunătăților ce vor să fie; Însuți, Doamne, primește și
rugăciunile noastre în ceasul acesta și îndreptează viața noastră
spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfințește, trupurile
curățește, cugetele îndreptează, gândurile curățește și ne izbăvește
pe noi de tot necazul celor rele și al durerii. Înconjoară-ne pe noi
cu sfinții Tăi îngeri, ca, prin mijlocirea lor fiind păziți și povățuiți,
să ajungem la unirea credinței și la cunoștința slavei Tale celei
neapropiate, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin.
Doamne miluiește (de 3 ori), Slavă... Și acum...
Ceea ce ești mai cinstită... Întru numele Domnului,
preacuvioase/preacucernice părinte, binecuvintează.
2La Condace:
Văzând tâlharul pe începătorul vieții pe Cruce spânzurat zicea: De n-ar fi fost Dumnezeu întrupat, Care
cu noi a fost răstignit, nu și-ar fi ascuns soarele razele sale, nici s-ar fi clătinat pământul, cutremurandu-
se. Ci, Cel ce toate le-ai suferit, pomenește-mă, Doamne, întru împărăția Ta.
Slavă...
În mijlocul a doi tâlhari cumpăna dreptății s-a aflat Crucea Ta; unul adică s-a pogorât în iad cu
îngreuierea hulei; iar celălalt s-a ușurat de greșeale spre cunoașterea cuvântării de Dumnezeu, Hristoase
Dumnezeule, slavă Ție.
Și acum...
Pe Mielușelul și Păstorul și Mântuitorul lumii pe Cruce văzându-L ceea ce L-a născut, a zis, lăcrimând:
Lumea se bucură luând izbăvire, iar inima mea arde văzând răstignirea Ta, pe care pentru toți o rabzi,
Fiule și Dumnezeul meu.
8
Preotul zice Ecfonisul: Dumnezeule, milostivește-Te spre noi...
*
Și de este Post, adică Postul Nașterii Domnului și al Sfinților Apostoli, se fac 16 cele metanii obișnuite, pentru că se cântă
mijloceasurile. Și în loc de: Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru... (vezi mai departe), se zice: Stăpâne
Doamne, Părinte atotputernice... (caută la Miezonoptica din toate zilele).
Iar în Sfântul și Mare Post se fac numai trei metanii mari, cu rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, și îndată: Rugăciunea de mai
jos a Sf. Vasile cel Mare.
Iar în timpul anului zicem Amin și direct:
Rugăciunea Marelui Vasile
Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce
îndelung ai răbdat pentru greșalele noastre și până la acest ceas de
acum ne-ai adus pe noi, întru carele pe lemnul cel de viață făcător
fiind răstignit, tâlharului celui bine cunoscător intrarea în Rai i-ai
făcut și cu moartea pe moarte ai sfărâmat; curățește-ne pe noi,
păcătoșii și nevrednicii robii Tăi, că am greșit și fărădelege am
făcut, și nu suntem vrednici să ridicăm ochii noștri și să privim la
înălțimea cerului, pentru că am lăsat calea dreptății Tale și am
umblat în voile inimii noastre. Ci ne rugăm neasemănatei bunătății
Tale; iartă-ne pe noi, Doamne, după mulțimea milei Tale și ne
mântuiește pe noi pentru sfânt numele Tău, că s-au stins întru
deșertăciuni zilele noastre. Scoate-ne pe noi din mâna
potrivnicului și iartă nouă păcatele noastre și omoară gândul
nostru cel trupesc; ca lepădând pe omul cel vechi, întru cel nou să
ne îmbrăcăm și Ție să viețuim, Stăpânului nostru și Făcătorului de
bine. Și așa urmând poruncilor Tale, la odihna cea veșnică să
ajungem, unde este lăcașul tuturor celor ce se veselesc; că Tu ești
cu adevărat veselia cea adevărată și bucuria celor ce Te iubesc,
Hristoase Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și
Părintele Tău celui fără de început, și Preasfântului și Bunului și
de viață Făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Amin.
Sfârșitul Ceasului al nouălea.
9
10
Vecernia
Aceasta poate fi cu Priveghere și fără priveghere
Dacă nu este priveghere, preotul dă binecuvântarea obișnuită. Dacă este priveghere, Preotul începe să
tămâieze zicând întâi: Sculați-vă, apoi: Doamne Binecuvintează, iar apoi venind în fața Sfântului Altar
zice: Slavă Sfintei și Celei de o ființă, Făcătoarei și Nedespărțite Treimi, totdeauna, acum și pururea și în
vecii vecilor.
Strana: Amin
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos Împăratul și Dumnezeul nostru.
Apoi citim Psalmul 103
Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul! Doamne,
Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte, întru mărturisire și în mare
podoabă Te-ai îmbrăcat. Cel ce Te îmbraci cu lumina ca și cu o
haină, Cel ce întinzi cerul ca o piele. Cel ce acoperi cu ape cele
mai pe deasupra ale lui, Cel ce pui norii suirea Ta, Cel ce umbli
peste aripile vânturilor. Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri și slugile
Tale pară de foc. Cel ce întemeiezi pământul peste întărirea lui; nu
se va pleca în veacul veacului. Adâncul ca o haină este
îmbrăcămintea lui, peste munți vor sta ape. De certarea Ta vor
fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoșa. Se suie munți și se
pogoară câmpii, în locul în care le-ai întemeiat pe ele. Hotar ai pus
pe care nu-l vor trece, nici se vor întoarce să acopere pământul.
Cel ce trimiți izvoare în vai; prin mijlocul munților vor trece ape.
Adăpa-vor toate fiarele câmpului, aștepta-vor colunii întru setea
lor. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul pietrelor
11
vor da glas. Cel ce adăpi munții din cele mai pe deasupra ale lui;
din rodul lucrurilor Tale se va sătura pământul. Cel ce răsari iarbă
dobitoacelor și pășune spre slujba oamenilor, ca să scoată pâine
din pământ. Și vinul veselește inima omului, ca să veselească fața
cu untdelemn, și pâinea inima omului întărește. Sătura-se-vor
lemnele câmpului, chedrii Libanului, pe care i-ai răsădit. Acolo
păsările se vor încuiba, lăcașul erodiului povățuiește pe ele.
Munții cei înalți cerbilor, piatra scăpare iepurilor. Făcut-au luna
spre vremi, soarele și-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric și s-
a făcut noapte, întru aceea vor trece toate fiarele pădurii. Puii leilor
răcnind ca să apuce și să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor.
Răsărit-a soarele și s-au adunat și în culcușurile lor vor zăcea. Ieși-
va omul la lucrul său și la lucrarea sa până seara. Cât s-au mărit
lucrurile Tale, Doamne, toate întru înțelepciune le-ai făcut;
umplutu-s-a pământul de zidirea Ta! Marea aceasta este mare și
largă, acolo sunt jigănii cărora nu este număr, jivine mici cu mari;
acolo corăbiile umblă, balaurul acesta pe care l-ai zidit a-l
batjocori pe el. Toate către Tine așteapta să le dai lor hrană la bună
vreme. Dându-le Tu lor vor aduna;
*( în cazul în care nu este priveghere, găsești mai jos restul psalmului fără stihuri):
* la privegheri, de aici, acestea se cântă: ! Dacă nu se cântă partea a 2-a a psalmului (Anixandarele),
acestea se citesc fără nici un stih, ci zicem doar ultimul stih la Aliluia.
1 Deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătate
(La Anixandare cu stihul: Bine ești cuvântat, Doamne).
2 Iară întorcându-Ți Tu fața Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul
lor și se vor sfârși și în țărâna sa se vor întoarce.
(La Anixandare cu stihul: Bine ești cuvântat, Doamne).
3 Trimite-vei duhul Tău și se vor zidi, și vei înnoi fața
pământului. (La Anixandare cu stihul: Bine ești cuvântat, Doamne).
4 Fie slava Domnului în veci, veseli-Se-va Domnul de lucrurile
Sale. (La Anixandare cu stihul: Bine ești cuvântat, Doamne).
5 Cel ce caută spre pământ și-l face pe el de se cutremură, Cel
ce se atinge de munți și fumegă
(La Anixandare cu stihul: Minunate sunt, lucrurile Tale Doamne).
12
6 Cânta-voi Domnului în viața mea, cânta-voi Dumnezeului meu
până ce voi fi.
7 Îndulcească-se Lui vorba mea, și eu mă voi veseli de Domnul.
8 Lipsească păcătoșii de pe pământ și cei fărădelege ca să nu fie
ei; Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.
Iarăși:
9Soarele și-a cunoscut apusul său, pus-ai întuneric și s-a făcut
noapte
(La Anixandare cu stihul: Slavă Ție Doamne, celui ce ai făcut toate).
10 Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate întru
înțelepciune le-ai făcut.
Slavă...
Și acum...
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție, Dumnezeule! (De 3 ori)
iar preotul/diaconul zice Ectenia mare.
• În cazul în care nu este Priveghere și nu se cântă Anixandarele, (pentru a fi mai comod), citim partea spre final a psalmului în continuare:
Deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătate. Iar întorcându- Ți Tu fața Ta, se
vor tulbura; lua-vei duhul lor și se vor sfârși și în țărâna sa se vor întoarce. Trimite-vei duhul
Tău și se vor zidi, și vei înnoi fața pământului. Fie slava Domnului în veci, veseli-Se-va
Domnul de lucrurile Sale. Cel ce caută spre pământ și-l face pe el de se cutremură, Cel ce se
atinge de munți și fumegă. Cânta-voi Domnului în viața mea, cânta-voi Dumnezeului meu
până ce voi fi. Îndulcească-se Lui vorba mea, și eu mă voi veseli de Domnul. Lipsească
păcătosii de pe pământ și cei fărădelege ca să nu fie ei; Binecuvintează, suflete al meu, pe
Domnul.
Iarăși:
Soarele și-a cunoscut apusul său, pus-ai întuneric și s-a făcut noapte. Cât s-au mărit lucrurile
Tale, Doamne, toate întru înțelepciune le-ai făcut.
Slavă... Și acum... Aliluia (de 3 ori)
Apoi, preotul zice Ectenia Mare iar Strana răspunde cu un Doamne miluiește la fiecare cerere.
Sfârșindu-se Ectenia Mare, se citește Catismele după rânduială:
Duminică seara nu se citește nici o catismă.
Luni seara se citește catisma a 6a,
Marți seara se citește catisma a 9a,
Miercuri seara se citește catisma a 12a,
Joiseara se citește catisma a 15a,
Vineri seara se citește catisma a 18a,
Sâmbătă seara și la sărbătorile cu priveghere se citește catisma întai:
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
(Apoi citim toată catisma 1 în stări cu Ectenie mică între Slave...)
25
26
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Aliluia!
27
Citim și celelalte 2 stări ale Catismei întâi cu Ectenia mică între acestea.
28
29
Sâmbătă seara și la sărbătorile cu priveghere se citește catisma întai:
Catisma întâi:
Fericit bărbatul, carele n-a umblat în sfatul necredincioșilor
și în calea păcătoșilor n-a stătut și pe scaunul pierzătorilor n-a
șezut,
Aliluia!
Ci în legea Domnului voia lui şi la legea Lui va cugeta ziua şi
noaptea. Şi va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care
rodul său va da în vremea sa şi frunza lui nu va cădea şi toate ori
câte va face vor spori. Nu aşa necredincioşii, nu aşa; ci ca praful
ce-l spulberă vântul de pe faţa pământului. Pentru aceasta nu vor
învia necredincioşii la judecată, nici păcătoşii în sfatul drepţilor.
Că ştie Domnul calea drepţilor şi calea necredincioşilor va
pieri. Aliluia!
Pentru ce s-au întărâtat neamurile şi noroadele au cugetat cele
deşarte? Stătut-au de faţă împăraţii pământului şi boierii s-au
adunat întru una asupra Domnului şi asupra unsului Lui. Să rupem
legăturile lor şi să lepădăm de la noi jugul lor. Cel ce locuieşte în
ceruri va râde de dânşii şi Domnul va batjocori pe ei. Atuncea va
grăi către dânşii întru iuţimea sa şi întru mânia sa va tulbura pe ei.
Iar eu sunt pus împărat de dânsul peste Sion, muntele cel sfânt al
Lui, vestind porunca Domnului. Domnul a zis către mine: fiul
Meu eşti tu, Eu astăzi te-am născut; cere de la mine şi voi da ţie
neamurile moştenirea ta şi biruinţa ta marginile pământului. Paşte-
30
vei pe dânşii cu toiag de fier; ca vasele olarului vei zdrobi pe
dânşii. Şi acum, învăţaţi-vă toţi care judecaţi pământul.
Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi lui cu cutremur.
Aliluia!
Luaţi învăţătură, ca nu cândva să se mânie Domnul şi să pieriţi
din calea cea dreaptă. Când se va aprinde degrab mânia Lui;
Fericiţi toţi care nădăjduiesc spre Dânsul. Aliluia!
Doamne, căci s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se scoală
asupra mea! Mulţi zic sufletului meu: nu este mântuire lui întru
Dumnezeul lui. Iar Tu, Doamne, sprijitorul meu eşti, slava mea şi
Cel ce înalţi capul meu. Cu glasul meu către Domnul am strigat şi
m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui. Şi eu am adormit şi am
dormit, sculatu-m-am că Domnul mă va sprijini. Nu mă voi teme
de mii de noroade, care împrejur mă împresoară.
Scoală, Doamne; mântuieşte-mă, Dumezeul meu! Aliluia!
Că Tu ai bătut pe toţi cei ce-mi vrăjmăşesc mie îndeşert, dinţii
păcătoşilor ai zdrobit.
A Domnului este mântuirea şi peste norodul Tău blagoslovenia
Ta. Aliluia!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Aliluia!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin! Aliluia!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule! (de 3 ori)
*Urmează Ectenia Mică iar sâmbătă seara se citește toată Catisma întâi cu Ectenii
mici intre Slave. Dacă nu este sâmbătă seara ci priveghere în timpul săptămânii, nu mai
citim restul catismei ci după ecfonis, zicem Amin și cântăm Doamne strigat-am.
*Sâmbăta seara, această cântare se cântă pe glasul de rând așa cum arată în
calendar. Glasurile încep din Duminica Tomei cu glasul 1 până la glasul 8, repetându-
le. Doar la Praznicele Împărătești, Sâmbătă seara nu se mai respectă glasul de rând ci
punem pe glasul pe care îl indică Penticostarul sau Mineiul. În timpul săptămânii, se
cântă pe glasul de rând al duminicii, Penticostarul sau Octoihul conducând slujba, însă
la sărbători mari cu litie sau la sfinții cu slavoslovie sau polieleu, Mineiul conduce
slujba, astfel vom cânta conform glasului indicat în Minei, stihurile Octoihului din
timpul săptămânii lăsându-se.
31
Psalmul 140
Doamne strigat-am către Tine, auzi-mă, auzi-mă Doamne; Doamne, strigat-
am către Tine, auzi-mă; ia aminte glasul rugăciunii mele, când strig către Tine,
auzi-mă, Doamne!
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor

mele, jertfă de seară, auzi-mă, Doamne!
32
Stihurile care urmează se citesc; iar la sfinţii cu Slavoslovie mare, sfinţii cu Polieleu,
Sâmbătă seara şi la Sfintele Liturghii unite cu Vecernia, se cântă
1. Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşa de îngrădire, împrejurul buzelor

mele.
2. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi tăgăduiesc
răspunsurile cele din păcate.
3. Cu oamenii cei ce lucrează fărădelege şi nu mă voi însoţi cu aleşii lor.
4. Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra, iar untul de lemn al
păcătosului să nu ungă capul meu.
33
5. Că încă şi rugăciunea mea este împotriva vreri lor; zdrobi-se-vor de
piatră judecătorii lor.
6. Auzi-vor graiurile mele că s-au îndulcit. Ca o brazdă de pământ s-au
rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad.
7. Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nădăjduit,
să nu iei sufletul meu.
8. Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce fac
fărădelege.
9. Cădea-vor în mreaja lor păcătosii, deoseb sunt eu până ce voi trece.
34
Psalmul 141
10. Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul
m-am rugat.
11. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi
spune.
12. Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele.
13. În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursa mie.
14. Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască.
35
15. Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce căuta sufletul meu.
16. Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: "Tu eşti nădejdea mea, partea
mea eşti în pământul celor vii".
17. Ia aminte spre rugăciunea mea, că m-am smerit foarte.
18. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât
mine.
____________________
(sâmbătă seara) Sâmbătă seara punem cântările pe 10.
• Dacă nu e sărbătoare, iar în minei sunt doar 3 cântări, punem 7 ale Învierii și 3 din Minei.
• Dacă este sărbătoare punem 4 ale Învierii și 6 ale sărbătorii.
• Dacă este Praznic Împărătesc, se lasă cele ale Octoihului și se cântă doar stihirile
Praznicului.
• În perioada unui Praznic Împărătesc punem 4 ale Învierii din Octoih, 3 ale Praznicului și
3 ale Sfântului din Minei.
• În Postul cel Mare, dacă nu este sfânt cu priveghere, se vor pune 6 cântări din Octoih și 4
din Triod, iar de va fi priveghere se pun 4 cântări din Octoih, 3 a Triodului și 3 a Sfântului.
(De va fi în perioada unui Praznic, vom pune 4 din Octoih, 3 a Praznicului și 3 a Triodului)
• În perioada Penticostarului la Duminică Tomei se vor pune toate ale Praznicului.
(în timpul săptămânii) În timpul săptămânii, dacă este sărbătoare, punem doar din Minei pe 8. Dacă este Praznic
Împărătesc, se pun pe 8 doar ale praznicului. Dacă nu este sărbătoare, în timpul săptămânii, se pune pe 6, 3 ale
Octoihului/Penticostarului și 3 din Minei. Dacă este sfant cu Slavoslovie mare sau cu Polieleu, se pune doar din minei
pe 6, cele ale Octoihului lăsându-se. În perioada unui Praznic, punem 3 ale Praznicului și 3 ale Sfântului din Minei.
36
(Stih. pe 10):
10. Scoate din temniţă sufletul meu, ca să se mărturisească numelui Tău.
Rugăciunile noastre cele de seară primeşte-le Sfinte Doamne, şi ne dă
nouă iertarea păcatelor; că Tu însuţi eşti, Cela ce ai arătat în lume
Învierea.
9. Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie.

Înconjuraţi popoare Sionul, şi-l cuprinderi pe dânsul, şi daţi mărire într-
însul Celui ce a înviat din morţi, că Acesta este Dumnezeul nostru, Carele
ne-a izbăvit de fărădelegile noastre.
37
Psalmul 129 (stih. pe 8):
8. Dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne! Doamne, auzi glasul
meu!
Veniţi popoare să lăudăm, şi să ne închinăm lui Hristos, săvind Învierea
Lui cea din morţi, că Acesta este Dumnezeul nostru, Carele de
înșelăciunea vrăjmaşului a mântuit lumea.
7. Fie urechile Tale luând aminte spre glasul rugăciunii mele.

Veseliţi-vă, ceruri, trâmbiţaţi temeliile pământului, strigaţi munţilor
veselie, că iată Emanuil păcatele noastre, pe Cruce le-a pironit, şi Cel ce
dă viață, moartea a omorât, pe Adam înviindu-l, ca un iubitor de oameni.
38
Dacă este privegherea unui Sfânt, vom pune 6 stihiri ale sfântului (inclusiv la Praznicele Maicii Domnului)
pe glasul indicat în Minei. Dacă nu, vom mai pune 3 stihiri ale Învierii. Dacă sunt doi sfinți și fiecare are
câte 3 stihiri, vom pune 4 ale Învierii, 3 stihiri a primului Sfânt și încă 3 stihiri ale al doilea Sfânt.
(Stih. pe 6):
6. De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi?, că la
Tine este milostivirea.
Pe Cela ce cu trupul de voie pentru noi S-a răstignit, a pătimit, și S-a
îngropat, şi a înviat din morţi, să-L lăudăm zicând, întăreşte întru dreapta
credinţă Biserica Ta, Hristoase, şi împacă viaţa noastră, ca un Bun și de
oameni Iubitor.
39
5. Pentru numele Tău, te-am răbdat, Doamne, aşteptat-a sufletul meu spre
cuvântul Tău, nădăjduit-a sufletul meu spre Domnul.
Stând înaintea mormântului tău, celui primitor de viață, noi nevrednicii,
cuvântare de slavă aducem milostivirii Tale, Hristoase Dumnezeul
nostru, că Crucea şi moartea ai luat, Cela ce ești fără de păcate, ca să
dăruiești lumii Învierea ca un iubitor de oameni.
40
(Stih. pe 4):
4. Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii să nădăjduiască
Israil spre Domnul.
Pe Cuvântul cel împreună cu Tatăl fără de început, şi împreună veșnic,
Carele din pântecele Fecioarei a ieşit negrăit, şi Cruce şi moarte pentru
noi de voie a luat, şi a înviat întru Slavă, să-L lăudăm strigând, Dătătorule
de viață, Doamne slavă Ție, Mântuitorul sufletelor noastre.
Dacă nu este priveghere, și în minei sunt doar 3 stihiri ale sfântului, le vom pune aici.
3. Că la Domnul este mila şi multă mântuire la El, şi El va izbăvi pe Israil

de toate fărădelegile lui.
Psalmul 116
2. Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El toate noroadele.
1. Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac.
*
Slavă... se pune Slava din Minei (sau din Penticostar sau Triod dacă este în perioada lor, acestea având
întâietate), iar dacă slujba Sfântului nu are Slavă, se cântă direct Și acum...al Născătoarei de Dumnezeu –
Dogmatica Glasului. La un Praznic Împărătesc se pune Slavă... Și acum... a Praznicului.
41
Şi acum... Sâmbătă seara se cântă Dogmatica glasului de rând. Vineri seara se cântă Dogmatica glasului care
a fost de rând în acea săptămână, și chiar dacă este sărbătoare a unui sfânt cu priveghere, se respetă acest tipic. Doar
la Praznicele Împărătești nu se mai respectă acest tipic ci se pune Slavă...Și acum...al Praznicului din Minei.
Dogmatica glasului întâi:

Pe ceea ce este mărirea a toată lumea, care din oameni a răsărit, şi
pe Stăpânul l-a născut, uşa cea cerească, pe Maria fecioara să o
lăudăm; Cântarea celor fără de trupuri, şi podoaba credincioşilor, că
aceasta s-a arătat cer şi Biserică Dumnezeirii, aceasta peretele cel din
mijloc al vrajbei l-a stricat, pace a adus, şi împărăţia o a deschis. Deci
pe aceasta avându-o tărie credinţei, apărător avem pe Domnul ce S-a
născut dintr-însa; îndrăznească dar îndrăznească poporul lui
Dumnezeu, că Acesta va birui pe vrăjmaşi, ca un Puternic a toate.
42
43
Diaconul zicând Cu înțelepciune. Drepți! soborul sau strana începe să cânte lin și melodios pe
glasul 8 această laudă pentru Sfânta Treime, facere a Sfântului Sofronie Patriarhul Ierusalimului.
Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc celui fără de
moarte, a Sfântului, fericitului, Iisuse Hristoase, venind la
apusul soarelui văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl,
pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu; vrednic eşti în toata
vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel
de dai viaţă; pentru aceasta lumea Te slăveşte.
44
45
Diaconul: Să luăm aminte; preotul: Pace tuturor!
Strana: Și duhului tău! Diaconul: Cu înțelepciune, să luăm aminte!
Strana: Prochimen glasul întâi:
Domnul S-a împărățit întru podoabă S-a îmbrăcat
De va fi priveghere și vor fi Paremii, acestea se citesc în mijlocul bisericii. Diaconul:

Înțelepciune! Citețul - zice de la cine sunt Paremiile. Daconul: Să luăm aminte! Și se
citesc astfel Paremiile., iar de nu sunt Paremii, Diaconul/Preotul zice:
46
Învredniceşte-ne, Doamne, în seara aceasta, fără de
păcat să ne păzim noi. Bine eşti cuvântat, Doamne,
Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi preaslăvit este
numele Tău în veci. Amin. Fie Doamne mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit întru Tine. Bine eşti cuvântat
Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale. Bine eşti cuvântat
47
Stăpâne, întelepteşte-mă cu îndreptările Tale. Bine eşti
cuvântat Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale.
Doamne, mila Ta este în veac; lucrurile mânilor Tale nu
le trece cu vederea. Ţie se cuvine laudă, Ţie se cuvine
cântare, Ţie slavă se cuvine: Tatălui şi Fiului şi Sfântului
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
• De va fi priveghere, se va cânta litia (vezi în Minei/Triod/Penticostar);

• De nu va fi priveghere, vom cânta Stihoavna Învierii, cu Slava... (dacă au Sfinții în
Minei, sau din Triod/Penticostar) iar Și acum... vom cânta cântarea Născătoarei pe
glasul Slavei.. iar de va fi în perioada unui praznic, vom zice la Și acum... cântarea
de la Stihoavna Praznicului.
48
1. Slujba cu Priveghere:
• Dacă este priveghere cu litie, cântăm stihirile de la cântările Litiei. Dacă scrie în
Minei, începem prin Stihira Hramului. La Praznicele Împărătești nu se pune stihira
Hramului. În duminicile Postului Mare se începe mereu cu Stihira Hramului.
•. Cântând Slavă...Și acum...se iese la Litie în spate unde se pune icoana pe analog/tetrapod iar preotul
tămâiază biserica. Apoi diaconul citește rugăciunea Litiei- Mântuiește Dumnezeule norodul Tău...
Când se termină această rugăciune, cântăm de 3 ori: Doamne miluiește pe mare, apoi:
Doamne miluiește de 40 de ori.
După a 2-a rugăciune, cântăm de 3 ori Doamne miluiește pe mare și apoi zicem:
După a 3-a rugăciune, cântăm de 3 ori Doamne miluiește pe mare și apoi zicem:
După a 4-a rugăciune, cântăm doar de 3 ori: Doamne miluiește pe mare.
După a 5-a rugăciune, iarăși cântăm doar de 3 ori: Doamne miluiește pe mare.
Urmează ecfonisele Auzi-ne pe noi..și Că milostiv... Amin. Preotul: Pace tuturor! Strana: Și
duhului tău. Diaconul: Capetele noastre, Domnului să le plecăm. Strana răspunde repede:
Ție Doamne. Iar preotul citește o rugăciune cu voce tare, iar la finalul acesteia zice niște
stihuri unde noi răspundem cu Amin!
❖ Sfârșindu-se această rugăciune, cântăm Stihoavna: Sâmbătă seara, se cântă cele 4
cântări ale Stihoavnei Învierii din Octoih cu stihurile:
• De va fi Praznic Împărătesc al Mântuitorului, nu se va mai pune Stihoavna Învierii ci cea a Praznicului:
Glasul întâi:
Cu patima Ta, Hristoase, din patimi ne-ai slobozit, şi cu Învierea Ta
din stricăciune ne-am izbăvit, Doamne slavă Ție.
49
Stih : Domnul s-a împărăţit, întru podoabă S-a îmbrăcat, îmbrăcatu-s-a Domnul
întru putere și S-a încins.
Să se bucure făptura, cerurile să se veselească, cu mâinile să bată
neamurile cu veselie, că Hristos Mântuitorul nostru pe Cruce a pironit
păcatele noastre, şi moartea omorând, viață nouă ne-a dăruit, pe
Adam cel căzut cu tot neamul înviindu-l, ca un iubitor de oameni.
Stih : Pentru că a întărit lumea, care nu se va clinti.

Împărat fiind cerului şi pământului, Cela ce eşti necuprins de voie
Te-ai răstignit pentru iubirea de oameni, pe Carele iadul
întâmpinându-Te jos, s-a amărât şi sufletele drepţilor primindu-Te s-
au bucurat, şi Adam văzându-Te pe Tine, Făcătorul, întru cele mai
dedesubt s-a sculat, o minune! Cum a gustat moarte Viaţa tuturor; şi
precum a voit, lumea a luminat, care strigă şi grăieşte: Cela ce Te-ai
sculat din morţi, Doamne slavă Ție.
50
Stih : Casei Tale se cuvine sfinţenie Doamne
întru lungime de zile.
Femeile cele purtătoare de mir,
miresme aducând, cu sârguire şi cu
tânguire la groapa Ta au ajuns. Şi
neaflând preacurat trupul Tău, iar de la
înger învăţându-se acea nouă şi
preaslăvită minune; au zis Apostolilor,
înviat-a Domnul, dând lumii mare
milă.
51
Slavă... a Sfântului din Minei/ a Triodului/ a Penticostarului.
Și acum… A Născătoarei :
Iată s-a plinit proorocia Isaiei, că Fecioară ai născut şi după naştere,
ca și mai-nainte de naştere ai rămas, că Dumnezeu era, Cela ce S-a
născut, pentru aceasta şi firile le-a înnoit. Ci o, Maică a lui Dumnezeu,
rugăciunile robilor tăi, ce se aduc ție în Biserica ta, nu le trececu
vederea, ci ca ceea ce ai ţinut în braţele tale pe Cel îndurat, spre robii
tăi te milostiveşte, şi-L roagă să se mântuiască sufletele noastre.
52
• La Și acum...căutăm in Octoih la Stihoavna glasului pe care este Slava și zicem Și acum-ul Stihoavnei Învierii.
* Pentru a nu mai căuta în Octoih, sau pus mai jos Și acum-ul Stihoavnei fiecărui glas:
Și acum... ale celor opt glasuri din Octoih:
La glasul 1:
Iată s-a-mplinit proorocia Isaiei, că Fecioară ai născut şi după naştere, ca și mai-nainte de
naştere ai rămas, că Dumnezeu era, Cela ce S-a născut, pentru aceasta şi firile le-a înnoit. Ci
o, Maică a lui Dumnezeu, rugăciunile robilor tăi, ce se aduc ție în Biserica ta, nu le trececu
vederea, ci ca ceea ce ai ţinut în braţele tale pe Cel îndurat, spre robii tăi te milostiveşte, şi-L
roagă să se mântuiască sufletele noastre.
La glasul 2:
O, minune mai nouă decât toate minunile cele dedemult că cine a cunoscut să fi născut maică
fără de bărbat şi să poarte în braţe pe Cel ce cuprinde toată făptura a lui Dumnezeu este voia
Cel ce S-a născut pe Care ca pe un Prunc Preacurată în braţele tale purtându-L şi îndrăzneală
de maică către Dânsul câştigând să nu încetezi a-L ruga pentru cei ce te cinstesc ca să
miluiască şi să mântuiască sufletele noastre.
La glasul 3:
Fără sămânţă din Dumnezeiescul Duh şi cu sfatul Tatălui ai zămislit pe Fiul lui Dumnezeu
pe Cel ce este din Tatăl fără mamă mai’nainte de veci şi pentru noi din tine fără tată fiind cu
trup L-ai născut şi prunc cu lapte L-ai hrănit pentru aceasta nu înceta a-L ruga să se
izbăvească din primejdii sufletele noastre.
La glasul 4:
Caută spre rugăciunile robilor tăi ceea ce eşti cu totul fără prihană potolind pornirile
deasupra noastră cele rele de tot necazul mântuindu-ne pe noi că pe tine una te avem ancoră
tare şi nemişcată şi a ta folosinţă am dobândit, să nu fim ruşinaţi, Stăpână, cei ce te chemăm
pe tine; grăbeşte spre rugăciunea celor ce strigă către tine cu credinţă: Bucură-te, Stăpână,
ajutătoarea tuturor, bucuria şi acoperământul şi mântuirea sufletelor noastre.
53
La glasul 5:
Biserică și uşă eşti palat şi scaun al Împăratului, Fecioară preacinstită, prin care
Mântuitorul meu, Hristos Domnul, celor ce dormeau întru întuneric S-a arătat, Soarele
dreptăţii fiind, vrând să lumineze pe cei ce i-a zidit după chipul Său cu mâna Sa; pentru
aceasta cu totul lăudată, ca ceea ce ai agonisit îndrăzneală ca o maică către Dânsul, roagă-
L neîncetat să se mântuiască sufletele noastre.
La glasul 6:
Făcătorul şi Izbăvitorul meu prea Curată Hristos Domnul din pântecele Tău ieşind întru
mine îmbrăcându-Se din blestemul cel dintâi pe Adam l-ai izbăvit pentru aceasta Ţie
preacurată ca Maicii lui Dumnezeu şi Fecioarei cu adevărat strigăm fără tăcere ca îngerul:
Bucură-te! bucură-te Stăpână folositoarea şi acoperământul şi mântuirea sufletelor noastre.
La glasul 7:
Sub acoperământul tău Stăpână, toţi pământenii scăpăm strigăm ţie, Născătoare de
Dumnezeu nădejdea noaastră izbăveşte-ne pe noi de greşalele cele fără de număr şi
mântuieşte sufletele noastre.
La glasul 8:
Fecioară nenuntită care pe Dumnezeu negrăit L-ai zămislit cu trup, Maica Dumnezeului
Celui preaînalt rugăciunile robilor tăi primeştele, Ceea ce eşti cu totul fără prihană care
tuturor dăruieşti curăţire de greşale primind acum rugăciunile noastre, roagă-te să ne
mântuim noi toţi.
În perioada Paștilor, se cântă prima Stihiră a glasului din Octoih, și apoi cântăm Stihurile
Paștilor pe glasul 5 de mai jos:
Să învie Dumnezeu şi să risipească vrăjmaşii Lui.
Paştile cele sfinţite astăzi nouă s-a arătat, Paştile cele nouă şi sfinte, Paştile cele de taină, Paştile
cele prea cinstite, Paştile Hristos Izbăvitorul, Paştile cele fără prihană, Paştile cele mari, Paştile
credincioşilor, Paştile care au deschis nouă uşile raiului, Paştile cele ce sfinţesc pe toţi credincioşii.
Precum se stinge fumul să se stingă, precum se topeşte ceara de faţa focului.
Veniţi de la vedere femei binevestitoare şi ziceţi Sionului: primeşte de la noi bunele vestiri de
bucurie ale învierii lui Hristos. Veseleşte, săltează şi te bucură, Ierusalime, pe Împăratul Hristos
văzându-L din mormânt, ca un Mire ieşind.
Aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, iar drepţii să se veselească.
Mironosiţele femei, foarte de dimineaţă stând înaintea mormântului Dătătorului de viaţă, aflat- au
înger pe piatră şezând, şi acela grăind către dânsele aşa a zis: Ce căutaţi pe Cel viu cu cei morţi? Ce
plângeţi pe Cel nestricat, ca şi cum ar fi în stricăciune? Mergând propovăduiţi ucenicilor Lui.
Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa.
Paştile cele frumoase, Paştile Domnului Paştile! Paştile cele prea cinstite nouă ne-a răsărit! Paştile,
cu bucurie unul pe altul să ne îmbrăţişăm! O, Paştile! izbăvirea de întristare, că astăzi din mormânt
ca dintru o cămară strălucind Hristos, pe femei de bucurie le-a umplut, zicând: Propovăduiţi
Apostolilor.
Slavă...din Penticostar/Minei...
Și acum...glasul 5:
Ziua Învierii! şi să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Să zicem: fraţilor!
şi celor ce ne urăsc pe noi. Să iertăm toate, pentru înviere, şi aşa să strigăm:
Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din mormânturi viaţă
dăruindu-le. (Hristos a înviat... de încă 3 ori)
❖ Dacă sărbătoarea este în timpul Săptămânii cântăm Stihoavna Sărbătorii din Minei, cu Slava..Și acum...din Minei.
La Praznicele Împărătești, indiferent dacă este sâmbătă seară sau în oricare altă zi, se pun toate ale Praznicului,
Octoihul lăsându-se.
54
Soborul sau strana cântă apoi rugăciunea Dreptului Simeon
Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după
cuvântul Tău în pace, că văzură ochii mei mântuirea
Ta, care ai gătit înaintea feţei tuturor noroadelor, lumină
spre descoperirea neamurilor şi slavă norodului Tău Israil.
Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl nostru...

iar după ecfonisul Că a Ta este Împărăția...,
-Dacă este Praznic Împărătesc zicem de 3 ori troparul praznicului.
-Dacă este privegherea unui Sfânt, Sâmbătă seara cântăm de 2 ori Troparul Născătoarei și o dată Troparul Sfântului.
-Dacă este în timpul săptămânii, zicem de 2 ori Troparul Sfântului și o dată al Născătoarei.
-Dacă suntem în perioada unui Praznic Împărătesc și este privegherea unui Sfânt punem troparul sfântului de 2 ori
iar a 3-a oară al Praznicului, iar Sâmbătă seara de 2 ori a Praznicului și o dată a Sfântului.
Troparul Născătoarei glasul 5:
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te, ceea ce eşti

plină de Dar, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti
tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că
ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre.
55
După rugăciunea binecuvântării pâinilor, cântăm de 3 ori:
Fie numele Domnului binecuvântat, de acum și până în veac.
Apoi citim aceasta parte din Psalmul 33
Slavă...Și acum...
Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui
în gura mea. Întru Domnul se va lăuda sufletul meu; audă cei
blânzi şi să se veselească. Slăviţi pe Domnul cu mine şi să înălţăm
numele Lui împreună. Căutat-am pe Domnul şi m-a auzit şi din
toate necazurile mele m-a izbăvit. Apropiaţi-vă către Dânsul şi vă
luminaţi, şi feţele voastre nu se vor ruşina. Săracul acesta a strigat
şi Domnul l-a auzit pe dînsul, şi din toate necazurile lui l-au
mântuit. Tăbărî-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem
de Dânsul şi-i va izbăvi pe ei. Gustaţi şi vedeţi că bun este
Domnul; fericit bărbatul care nădăjduieşte spre Dînsul. Temeţi-vă
de Domnul toţi sfinţii Lui, că nu este lipsă celor ce se tem de
Dânsul.
Și acest stih îl cântăm: Bogaţii au sărăcit şi au flămânzit, iar cei ce caută
pe Domnul, nu se vor lipsi de tot binele. (de 3 ori).
Diaconul: Domnului să ne rugăm. Strana: Doamne miluiește. Preotul:

Binecuvântarea Domnului să fie peste voi toți, cu al Său Dar și cu a Sa iubire de oameni,
totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Strana zicând Amin, dacă este slujbă
arhierească, cântă (de 3 ori) Întru mulți ani, Stăpâne! dacă nu, aceasta nu se mai cântă,
și astfel, începe direct Slujba Utreniei.
Cel mai mare începe să citească direct Psalmii Utreniei – pagina
56
2. Slujba fără Priveghere:
• Dacă nu este priveghere cu litie, cântăm Stihoavna Învierii, Slavă...(din Minei/Triod/Penticostar) Și acum... a
Învierii după Glasul Slavei sau dacă suntem în perioadei unui Praznic Împărătesc, punem la Și acum...a Praznicului.
La un Praznic Împărătesc se pun toate ale Praznicului.
57
Stih : Casei Tale se cuvine sfinţenie Doamne întru lungime de zile.
Femeile cele purtătoare de mir, miresme aducând, cu sârguire şi cu
tânguire la groapa Ta au ajuns. Şi neaflând preacurat trupul Tău, iar
de la înger învăţându-se acea nouă şi preaslăvită minune; au zis
Apostolilor, înviat-a Domnul, dând lumii mare milă.
58
Slavă... a Sfântului din Minei/ a Triodului/ a Penticostarului.
Și acum… A Născătoarei :
Iată s-a plinit proorocia Isaiei, că Fecioară ai născut şi după naştere,
ca și mai-nainte de naştere ai rămas, că Dumnezeu era, Cela ce S-a
născut, pentru aceasta şi firile le-a înnoit. Ci o, Maică a lui Dumnezeu,
rugăciunile robilor tăi, ce se aduc ție în Biserica ta, nu le trececu
vederea, ci ca ceea ce ai ţinut în braţele tale pe Cel îndurat, spre robii
tăi te milostiveşte, şi-L roagă să se mântuiască sufletele noastre.
59
• La Și acum...căutăm in Octoih la Stihoavna glasului pe care este Slava și zicem Și acum-ul Stihoavnei Învierii.
* Pentru a nu mai căuta în Octoih, sau pus mai jos Și acum-ul Stihoavnei fiecărui glas:
zicem rugăciunea Dreptului Simeon:
Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău în
pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, care ai gătit înaintea feţei
tuturor noroadelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă
norodului Tău Israil.
Zicem apoi
Sfinte Dumnezeule...Preasfântă Treime...Tatăl nostru...
iar după ecfonisul Că a Ta este Împărăția...
Dacă este Sâmbătă seara, zicem întâi Troparul Învierii glasului de rând (o dată), Slavă...al
Sfântului din Minei, iar la Și acum...zicem Troparul Învierii Născătoarei de Dumnezeu cel de la glasul
care s- a pus la Slavă... Dacă e în perioada Praznicului, vom pune la Și acum...Troparul Praznicului.
Tropar - Glasul Întâi
Piatra fiind pecetluită de jidovi și ostașii străjuind preacurat trupul Tău
înviat-ai a treia zi, Mântuitorule, dăruind lumii viaţă. Pentru aceasta
Puterile cerurilor strigau Ţie, Dătătorule de viaţă: Slavă învierii Tale,
Hristoase; slavă împărăţiei Tale; slavă smereniei Tale, Unule, Iubitorule de
oameni.
Gavriil zicând ţie Fecioară: Bucură-te!, împreună cu glasul S-a întrupat Stăpânul tuturor întru
tine, sicriul cel sfânt, precum a zis dreptul David. Arătatu- te-ai mai desfătată decât cerurile, ceea
ce ai purtat pe Făcătorul tău. Slavă Celui ce S-a sălăşluit întru tine, slavă Celui ce a ieşit din tine,
slavă Celui ce ne-a izbăvit pe noi, prin naşterea ta.
60
61
La sfârșitul Vecerniei:
Diaconul: Întelepciune! Strana: Binecuvintează!
Preotul: Cel ce este binecuvântat... Strana Amin. Întărește
Dumnezeule Sfântă și dreapta credință a drept slavitorilor creștini și
Sfântă Biserica Ta, o păzește în veacul veacului. Preotul: Preasfântă
Născătoare de Dumnezeu... Strana zice: Ceea ce ești mai cinstită decât
Heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără
stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe Tine cea cu adevărat,
Născătoare de Dumnezeu, te slăvim. Preotul: Slavă Ție, Hristoase
Dumnezeule... Strana: Slavă Tatălui și Fiului și Sfîntului Duh, Și acum
și pururea și în vecii vecilor. Amin. Doamne miluiește, Doamne
miluiește, Doamne miluiește, întru numele Domnului,
Iar preotul face Optustul.
Dacă nu se face priveghere, vom citi Pavecernița mică, Canonul Preasfintei Treimi,
Miezonoptica de Duminică și apoi Utrenia.
62
Pavecernița Mică
Aceasta se citește dacă nu este Priveghere în timpul anului după Vecernie.
Preotul dând binecuvântarea, slujba începe cu obisnuitul început.
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Împărate ceresc... Preasfântă Treime...Tatăl nostru...
După ecfonisul Că a Ta este Împărăția..., citețul zice Amin.
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniți să ne închinăm
și să cădem la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu. Veniți să ne închinăm și
să cădem la Însuși Hristos Împăratul și Dumnezeul nostru.
Apoi: Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după
mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă
spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că
fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este
pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, ca să te
indreptezi întru cuvintele Tale şi să biruiești când vei judeca Tu.
Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut
maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse
ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi
mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele
cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele şi toate
fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine,
Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
63
Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la
mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă
întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei
necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de sângiuri,
Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea
de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea
va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot
nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima
înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne,
întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile
Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi
arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Psalmul 69
Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, ca să-mi
ajuţi mie grăbeşte! Să se ruşineze şi să se înfrunteze cei ce caută
sufletul meu. Să se întoarcă înapoi şi să se ruşineze cei ce-mi
voiesc mie rele. Întoarcă-se îndată ruşinându-se cei ce-mi grăiesc
mie: "Bine, bine!". Să se bucure şi să se veselească de Tine toţi
cei ce Te caută pe Tine, Dumnezeule, şi să zică pururea:
"Slăvească-se Domnul!" cei ce iubesc mântuirea Ta. Iar eu sărac
sunt şi mișel, Dumnezeule, ajută-mi. Ajutorul meu şi Izbăvitorul
meu eşti Tu, Doamne, nu zăbovi.
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru
adevărul Tău, auzi-mă întru dreptatea Ta. Şi să nu intri la judecată
cu robul Tău; că nu se va îndrepta înaintea Ta tot cel viu. Că a
gonit vrăjmaşul sufletul meu, împilat-a la pământ viaţa. Aşezatu-
m-a întru întuneric ca pe morţii veacului şi s-a mâhnit întru mine
duhul meu. Întru mine s-a tulburat inima mea. Adusu-mi-am
aminte de zilele cele din început, cugetat-am la toate lucrurile
Tale; la faptele mâinilor Tale am gândit. Tins-am către Tine
mâinile mele, sufletul meu ca nişte pământ fără de apă Ţie. Degrab
auzi-mă Doamne, slăbit-a duhul meu. Să nu întorci faţa Ta de la
64
mine şi mă voi asemăna celor ce se pogoară în groapă. Auzită fă
mie dimineaţa mila Ta, că spre Tine am nădăjduit. Arată-mi mie
Doamne calea în care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul
meu. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Doamne, la Tine am scăpat.
Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu, Duhul Tău
ce bun mă va povăţui la pământul cel drept. Pentru numele Tău,
Doamne, mă vei via, întru dreptatea Ta vei scoate din necaz
sufletul meu şi întru mila Ta vei sfârşi pe vrăjmaşii mei şi vei
pierde pe toţi ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între
oameni bunăvoire. Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, închinămu-
ne Ţie, slăvimu-Te, mulţumim Ţie, pentru slava Ta cea mare.
Doamne, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte, Atotţiitorule,
Doamne, Fiule Unule-Născut, Iisuse Hristoase şi Duhule Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel
ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatul
lumii. Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta
Tatălui şi ne miluieşte pe noi. Că Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti Unul
Domn, Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin. În
toate zilele bine Te voi cuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi
în veacul veacului. Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam și
în neam. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă, vindecă sufletul meu,
că am greşit Ţie. Doamne, către Tine am scăpat, învaţă-mă să fac
voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Că la Tine este izvorul vieţii,
întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce Te
cunosc pe Tine.
Învredniceşte-ne, Doamne, în noaptea aceasta fără de păcat să
ne păzim noi. Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul părinţilor
noştri şi lăudat şi preaslăvit este numele Tău în veci. Amin. Fie,
Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit întru Tine. Bine
ești cuvântat Doamne, învaţă-ne îndreptările Tale. Bine ești
cuvântat Stăpâne, înţelepţeşte-ne cu îndreptările Tale. Bine ești
cuvântat Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale. Doamne, mila
65
Ta este în veac, lucrurile mânilor Tale nu le trece cu vederea, că
Ţie se cuvine laudă, Ţie se cuvine cântare, Ţie slavă se cuvine:
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Apoi Crezul
Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl, Atotțiitorul, Făcătorul cerului
și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Și într-unul
Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din
Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină,
Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel
de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi
oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a
întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut om.
Şi S-a răstignit pentru noi în vremea lui Pilat din Pont şi a pătimit
şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat
la ceruri şi șade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăși va să vină cu slavă,
să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit. Şi
întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl
purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit,
Care a grăit prin prooroci. Într-una sfântă, sobornicească și
apostolească Biserică; Mărturisesc un Botez întru iertarea
păcatelor. Aştept învierea morţilor, Şi viata veacului ce va să fie.
Amin.
Ø Sâmbătă seara terminând Crezul zicem direct
Sfinte Dumnezeule...Preasfântă Treime... Tatăl nostru...
după ecfonisul Că a Ta este Împărăția...:
❖ Sâmbătă seara, condacul glasului de rând;
Glasul Întâi Condac:
Înviat-ai ca un Dumnezeu din mormânt întru slavă, şi lumea
împreună o ai înviat, şi firea omenească, așa ca pe un Dumnezeu
Te laudă, și moartea a pierit, şi Adam dănţuieşte, Stăpâne, și Eva,
acum fiind izbăvită din legături, se bucură strigând: Tu eşti Cel ce
dai tuturor, Hristoase, Învierea.
Doamne miluiește (de 40 de ori) apoi rugăciunea aceasta:
66
Doamne miluiește (de 3 ori),
Slavă... Și acum... Ceea ce ești mai cinstită...
Întru numele Domnului, preacuvioase/preacucernice părinte, binecuvintează.
Preotul zice Ecfonisul: Pentru rugăciunile Sfinților părinților noștri... Amin.
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Şi această Rugăciune de cerere către Presfânta de Dumnezeu Născătoare, Facere a lui Pavel Monahul din Mânăstirea Făcătoarei de bine.
Nespurcată, neîntinată, nestricată, fără prihană, Curată

Fecioară, a lui Dumnezeu Mireasă, Stăpână care pe
Dumnezeu-Cuvântul, cu oamenii, prin preaslăvită
naşterea ta L-ai unit şi firea cea lepădată a neamului
nostru cu cele cereşti ai împreunat-o, ceea ce ştii
singură nădejdea celor fără de nădejde şi celor biruiţi
ajutătoare; gata folositoare celor ce aleargă la tine şi
tuturor creştinilor scăpare. Nu te scârbi de mine cel
păcătos şi spurcatul, care cu urâte gânduri, și cu
cuvinte şi cu fapte, pe mine de tot netrebnic m-am
făcut şi prin lenea dulceţilor vieţii cu voia rob m-am
făcut. Ci, ca ceea ce eşti Maica Iubitorului de oameni Dumnezeu,
cu iubirea de oameni milostiveşte-te spre mine păcătosul şi
spurcatul şi primeşte rugăciunea mea ce Ți se aduce ţie din buze
spurcate. Şi pe Fiul tău şi Stăpânul nostru şi Domnul, cu
îndrăzneala Ta ca o Maică, cuprinzând, roagă-L să-mi deschidă şi
mie milostivirile cele iubitoare de oameni, ale bunătăţii Sale. Şi
67
trecând greşalele mele cele nenumărate, să mă întoarcă la pocăinţă
şi lucrător poruncilor Sale iscusit să mă arate. Şi fii lângă mine
pururea ca o milostivă şi milosârdă şi iubitoare de bine. În această
viaţă de acum, caldă folositoare şi ajutătoare; năvălirile
potrivnicilor oprindu-le şi la pocăinţă îndreptându-mă şi în vremea
ieşirii mele, ticălosul meu suflet păzindu-l şi întunecatele chipuri
ale viclenilor draci, departe de la dânsul gonindu-le. Şi în ziua
înfricoşatei judecăţi, de munca cea veşnică izbăvindu-mă şi slavei
celei negrăite a Fiului tău şi Dumnezeului nostru, moştean pe mine
arătându-mă. Pe care să o şi dobândesc, Stăpâna mea, Preasfântă
de Dumnezeu Născătoare, prin mijlocirea şi sprijineala Ta. Cu
darul si cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului tău, a
Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos,
Căruia se cuvine toată slava, cinstea, şi închinăciunea, împreună
cu Cel fără de început a Lui Părinte şi cu Preasfântul şi Bunul şi
de viaţă făcătorul Duhul Lui, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Rugăciunea către Domnul nostru Iisus Hristos Facere a lui Antioh Monahul Pandectul.
Şi ne dă nouă Stăpâne, celor ce mergem spre somn, odihnă

trupului şi sufletului; şi ne păzeşte pe noi de întunecatul somn al
păcatului şi de toată întunecata şi cea de noapte patima a dulceţii.
Conteneşte întărâtările patimilor, stinge săgetile vicleanului cele
aprinse, cele pornite asupra noastră cu vicleşug. Zburdările
trupului nostru le potoleşte şi tot gândul nostru cel pământesc şi
trupesc, îl adormi. Şi ne dăruieşte nouă, Dumnezeule, minte
deşteaptă, cuget curat, inimă trează, somn uşor şi de toată
nălucirea satanei nestrămutat. Şi ne scoală pe noi în vremea
rugăciunii, întăriţi întru poruncile Tale, şi pomenirea judecăţilor
Tale în noi nestricată avându-o. Cuvântare de slavă Ta în toată
noaptea nouă ne dăruiește, ca să cântăm, și să binecuvântam şi să
slăvim prea cinstitul şi prea încuviinţatul Tău nume: al Tătalui şi
al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin!
68
Sâmbătă seara citim aici Canonul Sfintei Treimi de la Miezonoptică din Octoih. Stihul Canonului: Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Canonul Preasfintei Treimi

Facere a lui Mitrofan.
Glas 1.
Cântarea 1-a,
Irmos: Dreapta Ta cea purtătoare de biruinţă cu dumnezeiască cuviință întru tărie s-a proslăvit, că aceasta
nemuritorule ca o puternică a toate pe potrivnici a zdrobit, israelitenilor prin adânc cale nouă făcându-le.
Stih: Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Stăpânia una în trei Ipostasuri, Serafimii măresc fără tăcere, fără
de început veșnică, făcătoare a toate neajunsă pe Care și toată lumea
cu credinţă o cinsteşte în cântări.
Ca să arăţi oamenilor pe Dumnezeirea Ta una cea întreit
strălucitoare, zidind mai-nainte pe om, după chipul Tău l-ai închipuit,
minte şi cuvânt şi duh dându-i lui, ca un iubitor de oameni.
Slavă…
De sus arătând o Stăpânire în trei Ipostasuri dumnezeieşte
începătoare, Părinte, ai zis Fiului Tău Celui întocmai, lucrător, şi
Duhului, veniţi să Ne pogorâm, limbile lor să le amestecăm.
Și acum… a Născătoarei:
Minte adică Tatăl, Cel nenăscut, cu închipuire mai-nainte s-a zis
de cei înţelepţi, iar Cuvânt împreună fără început, Fiul cel de o fire,
iar Duhul Sfânt, Cel ce a zidit în Fecioară întruparea Cuvântului.
Cântarea a 3-a,
Irmos: Însuți Cela ce ştii neputinţa fiinţei omeneşti, și cu milostivire Te-ai închipuit într-însa, încinge-mă cu putere
de sus, ca să strig Ție: Sfântă este Biserica cea însuflețită a măririi Tale celei preacurate, Iubitorule de oameni.
Când Tu, dedemult Te-ai arătat lui Avraam în trei Ipostasuri şi
singuratec cu firea Dumnezeirii pe prea-adeverirea teologiei cu
închipuire o ai arătat, şi cu credinţă Te lăudăm pe Tine, Dumnezeule,
Cel însuţi Stăpânitor, şi în trei Sori.
69
Din Tine născându-Se cu dumnezeiască cuviinţă, fără stricăciune,
Părinte, a strălucit Lumină din Lumină, Fiul fără de schimbare, și
Duhul dumnezeiască Lumină S-a purces, şi razei celei în trei
Ipostasuri a unei Dumnezeiri, ne închinăm cu credinţă și o slăvim.
Slavă…
Unime, Treimea mai presus de fire, negrăit mai presus de gând, de
fiinţele cele înţelegătoare Se măreşte, care strigă cu glasuri întreit
sfinte; laudă fără de tăcere, cu care şi de noi cu un glas Se laudă
Domnul în trei Ipostasuri.
Din tine după vreme fără sămânţă a ieşit Cel mai presus de vreme,
închipuindu-Se nouă Cel neînchipuit și o Dumnezeire și Domnie, a
Tatălui, și Fiului, și a Duhului ne-a învăţat, Născătoare de Dumnezeu,
pentru aceasta te slăvim.
Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Sedealna, Glas 1.Podobie : Mormântul Tău, Mântuitorule…
Tatălui şi Fiului să ne închinăm toţi, şi Duhului Celui drept şi
întocmai cinstit cu mărirea, Treimii celei nezidite și Puterii celei mai
presus de Dumnezeire, pe Care o măresc cetele celor fără de trupuri,
pe Aceasta astăzi şi pământenii cu frică cu credință, să o lăudăm.
Slavă… Și acum… a Născătoarei:
Povăţuieşte-ne la calea pocăinţei, pe noi cei ce ne abatem pururea
la calea răutăţilor, şi mâniem pe preabunul Dumnezeu, ceea ce eşti
neispitită de nuntă, Binecuvântată Marie, scăparea oamenilor celor
deznădăjduiți, lăcaşul lui Dumnezeu.
Cântarea a 4-a,
Irmos: Munte umbrit cu darul cel dumnezeiesc, privindu-te Avvacum, cu ochii cei de departe văzători, mai-
nainte a vestit pe Sfântul lui Israil, ce vrea să iasă din tine, spre mântuirea şi înnoirea noastră.
Străluceşte-mi dumnezeiască Începătorie, Ceea ce eşti în trei
Luminători, cu razele strălucirilor Tale celor dumnezeieşte lucrătoare
ochii inimii, ca să închipuiască podoaba strălucirii Tale, celei mai
presus de minte dumnezeiește stăpânitoare, şi de lumină lucrătoare şi
a împărtăşirii celei dulci.
70
Mai întâi Cerurile ai întărit, Doamne, şi toată puterea lor, cu
Cuvântul Tău, Cel atotlucrător, şi cu Duhul gurii Cel de o Fiinţă, cu
Care împreună toate le stăpâneşti, întru o Stăpânie în trei străluciri a
Dumnezeirii.
Slavă…
Precum m-ai zidit după chipul Tău şi după asemănare, Treime
dumnezeieşte stăpânitoare, și atotlucrătoare, Unime neamestecată,
înţelepţește-mă și mă luminează, ca să fac voia Ta cea sfântă şi bună,
întru tărie și desăvârşit.
Născut-ai pe Unul din Treime, Preacurată, pe Fiul, Cel prea
dumnezeieşte stăpânitor, Cel întrupat din tine pentru noi, pe Cel ce
luminează, pe pământeni cu lumina cea neînserată, şi cu strălucirile
Dumnezeirii celei în trei Luminători.
Cântarea a 5-a,
Irmos: Cela ce ai luminat cu luminarea venirii Tale, Hristoase, și ai strălucit cu Crucea Ta marginile lumii,
luminează cu lumina cunoştinţei Dumnezeirii Tale inimile celor ce Te laudă cu dreaptă credinţă.
Ceea ce podoaba îngerilor cea dintâi fără mijlocire o ai luminat cu
razele cele neapropiate ale frumuseţii Tale, luminează cu razele Tale,
Treime singură prea-stăpânitoare, pe cei ce cu dreaptă credinţă Te
cântă pe Tine.
Acum Dumnezeiască Stăpânie, Ceea ce eşti Una în trei Luminători,
firea Te laudă, care o ai înfiinţat pentru bunătate, izbăvire de greșale
şi de ispite cerând, și de nevoi și de necazuri.
Slavă…
Pe Tatăl, şi pe Fiul, și pe Duhul Sfânt, o fire şi o Dumnezeire cu
credinţă o mărim, împărţită şi nedespărţită, pe un Dumnezeu al
făpturii celei văzute și nevăzute.
Toate zisele proorocilor, mai-nainte au scris, Preacurată, naşterea ta
cea negrăită şi netâlcuită, pe care noi am cunoscut, în taină învăţătoare
de o Dumnezeire în trei Luminători.
71
Cântarea a 6-a,
Irmos: Înconjuratu-ne-a pe noi adâncul cel dedesubt, şi nu este izbăvitor, socotitu-ne-am ca oile de junghiere,
mântuieşte pe poporul Tău, Dumnezeul nostru, că Tu eşti celor neputincioşi tărie şi îndreptare.
Ca Ceea ce ai putere întocmai, Treime mai presus de fiinţă, întru
aceeaşi tocmire a voi, Una eşti chiar şi nedespărţită, Tu dar ne păzeşte
pe noi cu puterea Ta.
Ca Ceea ce ai putere întocmai, Treime mai presus de fiinţă, întru
aceeaşi tocmire a voi, Una eşti chiar şi nedespărţită, Tu dar ne
păzeşte pe noi cu puterea Ta.
Slavă…
Tu toate veacurile cu voia Ta ca o Bună le-ai tocmit din ce n-au fost,
Treime necuprinsă, apoi pe om l-ai zidit, ci şi acum mă izbăveşte de
toată înconjurarea.
Soarelui celui neapus ai fost casă, a Celui ce a zidit și a rânduit pe
luminătorii cei mari, cu puterea a toate, Preacurată Fecioară, Mireasă
a lui Dumnezeu, ci și acum de întunecarea patimilor mă izbăveşte.
Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Sedealna, glas 1. Podobie : Mormântul Tău, Mântuitorule…
Treimii celei cinstite, şi firii celei
nedespărţite, ce Se taie în trei Feţe fără
tăiere, şi petrece nedespărţită după, Fiinţa
Dumnezeirii, să ne închinăm pământenii
cu frică şi să o slăvim, ca pe Făcătorul și
Stăpânul, Dumnezeul Cel preabun.
Slavă… Și acum… a Născătoarei:
Chivernisește Curată ticălosul meu
suflet, și te milostivește spre dânsul, cel ce
se alunecă de mulţimea greşalelor întru
adâncul pierzării, ceea ce eşti cu totul fără
prihană, şi în ceasul cel înfricoşat al
morţii, tu mă răpeşte de la dracii cei ce mă
clevetesc, şi din toată munca.
72
Cântarea a 7-a,
Irmos: Pe tine Născătoare de Dumnezeu, cuptor gândit te înţelegem credincioşii, că precum a mântuit pe
cei trei tineri Cel Preaînălţat, aşa şi pe mine tot omul în pântecele tău m-a înnoit, Dumnezeul părinţilor Cel
lăudat, şi proslăvit.
Cuvântule a lui Dumnezeu, Raza cea de o Fiinţă a lui Dumnezeu
Atotţiitorului, precum Te-ai făgăduit, locuinţa Ta cea dumnezeiască
lucrătoare fă-o ca un milostiv, cu Părintele Tău şi cu Duhul, și mă
arată înfricoşat dracilor şi patimilor.
Cuvântule a lui Dumnezeu, Raza cea de o Fiinţă a lui Dumnezeu
Atotţiitorului, precum Te-ai făgăduit, locuinţa Ta cea dumnezeiască
lucrătoare fă-o ca un milostiv, cu Părintele Tău şi cu Duhul, și mă
arată înfricoşat dracilor şi patimilor.
Slavă…
Ca să arăţi nouă, noianul milostivirii Tale, Stăpâne, ai trimis pe Fiul
Tău la a noastră smerenie, şi iarăşi ne-ai închipuit spre strălucirea cea
dintâi, ci şi acum mă înţelepţeşte cu Duhul cel dumnezeiesc.
Cela ce Se poartă pe scaun de heruvimi, şi Împăratul tuturor, în
pântecele tău cel fecioresc S-a sălăşluit, Preacurată, izbăvind pe toţi
din stricăciune ca un iubitor de oameni, ci şi acum cu rugăciunile tale
mă păzeşte.
Cântarea a 8-a,
Irmos: În cuptor tinerii lui lsrail…
Cu voia cea dumnezeieşte lucrătoare Doamne al tuturor, Cela ce eşti
în trei Ipostasuri, şi Atotţiitor, cerurile ai întins ca o piele, apoi şi
adâncul pământului ai spânzurat, cu palma Ta cea a atotputernică,
pentru aceasta şi pe robii Tăi întăreşte-i cu dragostea Ta şi cu credinţa
Ta, Iubitorule de oameni, ca să Te slăvim cu dorire în veci.
Cu voia cea dumnezeieşte lucrătoare Doamne al tuturor, Cela ce
eşti în trei Ipostasuri, şi Atotţiitor, cerurile ai întins ca o piele, apoi şi
adâncul pământului ai spânzurat, cu palma Ta cea a atotputernică,
73
pentru aceasta şi pe robii Tăi întăreşte-i cu dragostea Ta şi cu credinţa
Ta, Iubitorule de oameni, ca să Te slăvim cu dorire în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Luminează lumina cea dumnezeieşte stăpânitoare pe cei ce Te laudă
pe Tine, Lumina cea cu trei Sori în Feţe, și iarăși Una în Fiinţă ca să
privească la razele Tale cele dătătoare de lumină, prin care mă voi
sătura de slava Ta cea dulce, şi de lumină lucrătoare şi prea-bogată,
şi Te voi înălţa cu credinţă în veci.
Înălţat-a la ceruri pe firea omenească, luându-o neschimbată Fiul
tău, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, pentru mulţimea bunătăţii,
izbăvindu-o de stricăciunea cea dedemult, căruia și cu mulțumire îi
cântăm, bine să cuvinteze toată făptura pe Domnul, şi să-L preaînalțe
întru toți vecii.
Să lăudăm, bine să cuvântăm, să ne închinăm Domnului, cântând-I și
preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii
În cuptor tinerii lui Israil, ca întru o topitoare, cu podoaba bunei
credinţe, mai curat decât aurul au strălucit grăind : Binecuvântaţi toate
lucrurile Domnului pe Domnul, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi
vecii.
Cântarea a 9-a,
Irmos:
Chipul curatei nașterii Tale, l-a arătat rugul cel aprins cu foc
rămânând nears, și acum te rugăm, ca să stingi cuptorul, ispitelor cel
sălbăticit asupra noastră. Ca să te mărim pe tine de Dumnezeu
Născătoare neîncetat.
Mântuieşte Mântuitorul făpturii celei simţite, și celei de gând pe
robii Tăi, de supărarea vrăjmaşilor, Preasfântă Treime şi de o Fiinţă,
şi păzeşte turma Ta totdeauna fără bântuială.
Mântuieşte Mântuitorul făpturii celei simţite, și celei de gând pe
robii Tăi, de supărarea vrăjmaşilor, Preasfântă Treime şi de o Fiinţă,
şi păzeşte turma Ta totdeauna fără bântuială.
74
Slavă…
Ca să, arăţi adâncul cel nemăsurat al bunătăţii Tale celei fireşti,
datu-ne-ai nouă, robilor Tăi, Dumnezeule Atotputernice, Cela ce eşti
în trei Luminători, şi Însuţi stăpânitor, făgăduinţele cele mântuitoare,
pe care ca să le plinim, ne învredniceşte.
Caută spre rugăciunile noastre, Cela ce ești un Dumnezeu adevărat,
crezut în trei Ipostasuri dumnezeieşte stăpânitoare, şi dă robilor Tăi
mângâiere, pentru rugăciunile Preacuratei şi prealăudatei Maicii lui
Dumnezeu.
75
Miezonoptica de Duminică
Aceasta se citește Sâmbătă seara.
❖ După Pavecernița Mică citim direct Canonul Sfintei treimi al glasului ce va fi de
rând din Octoih și sfârșind Canonul, zicem direct Troparele Treimice, pe glasul 2
❖ Dacă slujba începe fără Pavecerniță, acesta făcându-se înainte, după ce facem
începutul, zicem Doamne miluiește (de 12 ori), Slavă...Și acum...Veniți să ne
închinăm...și Psalmul 50. Apoi citim Canonul Sfintei Treimi al glasului ce va fi de rând,
și după Canon, cântăm Troparele Treimice, glasul 2:
*
Cuvine-se cu adevărat a lăuda pe Treimea cea mai presus de
Dumnezeire: pe Tatăl cel fără de început şi a toate lucrător, pe
Cuvântul cel împreună fără de început, Carele din Tatăl mai-
nainte de veci fără stricăciune S-a născut, şi pe Sfântul Duh, Cel
ce din Tatăl fără de ani se purcede.
Cuvine-se cu adevărat a Te slăvi pe Tine, Dumnezeu Cuvântul,
de carele se spăimântează şi se cutremură Heruvimii şi Te slăvesc
Puterile cereşti; Cel ce ai înviat a treia zi din mormânt, Hristoase,
Dătătorule de viaţă, cu frică Te slăvim.
76
Să lăudăm toţi cum se cuvine lui Dumnezeu cu cântări
dumnezeieşti pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul cel dumnezeiesc,
Stăpânirea cea în trei Ipostasuri, o Împărăţie şi o Domnie.
Pe Care o laudă toţi pământenii şi o slăvesc Puterile cereşti, Care
de toţi cu credinţă este închină, unimea cea după ființă, cea în trei
Ipostasuri.
Domnească începătorie peste Heruvimi şi dumnezeiască
stăpânire fără de asemănare peste Serafimi, Treimea cea
nedespărţită întru unime, ceea ce eşti după adevăr dumnezeiască
stăpânire, pe Tine Te slăvim.
Tatălui celui fără de început şi Dumnezeu, Cuvântului celui
împreună fără de început şi Duhului mă închin; Fiinţa cea
nedespărţită, una împreunată, unimea cea întreit numărată cu
laude să o cinstim.
Fulgerele Tale cele cu raze strălucitoare, stăluceşte-le mie,
Dumnezeul meu, Cel ce eşti în trei Ipostasuri, Atotfăcătorule, şi
casă mă arată a slavei Tale celei neapropiate și strălucite, de
lumină purtătoare şi neschimbată.
De carele se spăimântează şi se cutremută Heruvimii şi Îl
slăvesc puterile cerești, pe Cel ce din Fecioară negrăit S-a întrupat,
pe Hristos Dătătorul de viaţă, cu frică să-L slăvim.
Slavă...3
Părinte Atotţiitorule, Cuvinte al lui Dumnezeu, întru tot Duhule,
o Putere şi un Chip, o Împărăţie și o Dumnezeire şi Stăpânie,
miluieşte și mântuiește pe cei ce se închină Ţie.
3 Aceste două tropare se pot pune la Slavă în locul aceleia de sus:
Stăpâne, iubitorule de oameni Împărate, să nu aud atuncea în ziua cea
înfricoşată glasul urgiei Tale, în foc trimițându-mă, ci îndură-Te și mă
mântuiește.
lisuse preadulce, lisuse, lisuse Mântuitorul meu, pe sufletul meu cel
cumplit neputincios, tămăduiește-i patimile, Hristoase lisuse și
mântuieşte, lisuse, pe cei ce Te laudă pe Tine.
77
Şi acum...4
Din morţi văzând pe Fiul tău, Preacurată Fecioară, înviat cu
cuviinţă dumnezeiască, de bucurie negăită lumea s-a umplut, pe
Acela slăvindu-L şi pe tine mărindu-te.
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu,

cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului
nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită
fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe
Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat
Născătoare de Dumnezeu, te slăvim.
după Ecfonisul: Că a Ta este împărăţia...se zice
Ipacoiul glasului de rând.
Ipacoi la Glasul 1:
Pocăinţa tâlharului Raiul a apucat, iar plângerea Mironosiţelor
a vestit bucurie; că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind lumii
mare milă.
Doamne miluieşte (de 40 de ori). Slavă... Şi acum...
Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită fără de
asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de
Dumnezeu, te slăvim.
Întru numele Domnului, precuvioase/preacucernice părinte,
binecuvântează.
Preotul: Dumnezeule, milostiveşte-Te spre noi şi ne binecuvântează... Amin.
4Aceste două tropare se pot pune la Și acum în locul aceleia de sus:

Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile şi mai curată decât strălucirile
soarelui, care ne-a izbăvit pe noi din blestem, pe Stăpâna lumii cu cântări
să o cinstim.
Mută să fie gura păgânilor care nu se închină cinstitei icoanei tale celei
zugrăvite de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, ceea ce se cheamă
povățuitoare.
78
Apoi preotul citeşte în faţa iconostasului de la Mântuitorul, această
Rugăciune către Preasfânta Treime. (Facere a lui Marcu Monahul)
Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Întru tot puternică şi de viaţă făcătoare Preasfântă Treime şi
începătoare de lumină, Care toată făptura lumii şi cea mai presus de
lume, dintru nefiinţă pentru bunătate o ai adus, şi cu purtarea de grijă
o şi stăpâneşti; Carele după alte ale Tale nespuse faceri de bine
neamului omenesc, pentru neputinţa trupească ne-ai dăruit nouă
pocăinţă până și la moarte. Nu ne lăsa pe noi, ticăloşii, a muri în
faptele noastre cele rele, nici pe începătorul răutăţii şi pizmătăreţul, şi
pierzătorul să-şi râdă de noi. Că vezi, Îndurate, câtă pizmuire şi vrajbă
are asupra noastră şi câtă este şi a noastră pătimire şi slăbiciune şi
nepurtare de grijă. Ci Te rugăm, nu ne lipsi de bunătăţile Tale pe noi,
care Te mâniem în toată ziua şi ceasul, prin călcarea cinstitelor şi de
viaţă făcătoarelor porunci. Şi toate greşalele noastre pe care le-am
făcut noi întru toată viaţa noastră până în ceasul de acum, sau cu fapta,
sau cu cuvântul, sau cu gândul, lasă şi iartă; și ne învredniceşte pe noi,
cealaltă vreme a vieții noastre a o săvârşi întru pocăinţă şi umilinţă şi
spre paza sfintelor Tale porunci. Şi ori cu ce fel de dezmierdare
înşelându-ne, în multe chipuri am greşit, şi cu urâte pofte
nefolositoare şi vătămătoare, amăgindu-ne ne-am purtat, sau cu
mânie şi cu iuţeală dobitocească pornindu-ne am scârbit pe vreun
frate al nostru; sau cu limbă slobodă şi neînfrânată în tari curse ne-am
prins; sau cu vreuna din simțirile noastre, sau cu toate, de voie, sau de
nevoie, cu ştiinţă și cu neştiinţă, sau din răpire, sau din deprindere,
nebuneşte ne-am alunecat. Sau ori cu ce gânduri viclene şi cu ştiinţă
deşartă ne-am spurcat, sau ori în ce chip de greşală am păcătuit, din
aducerea-aminte şi din obiceiul cel rău şi cumplit. Iartă nouă şi lasă
toate, întru tot Îndurate, preabunule şi mult-milostive. Şi ne dăruieşte
nouă, Bunule, deşteptare şi putere ca să facem voia Ta cu bună plăcere
şi desăvârşit. Ca din răutatea cea de noapte şi împclată, cu vederea
luminii, prin pocăinţă să ne schimbăm şi în zi cu bun chip să umblăm,
şi curaţi iubirii Tale de oameni arătându-ne noi, nevrednicii, să Te
lăudăm şi să Te slăvim în veci. Amin.
După terminarea rugăciunii, sculându-se, Strana zice
79
Troparele de Umilință
Glasul al 6-lea:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că
nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem
Ție ca unui Stăpân noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit, nu Te
mânia spre noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre; ci caută și
acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că
Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem norodul Tău, toți lucrul
mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum...,
al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de
Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne
mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului
creștinesc.
În timpul troparelor de umilință, preotul iese din Sfântul Altar în fața ușilor
împărătești și, cu fața către răsărit, zice ectenia:
Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.
Doamne miluiește (de 3 ori).
Încă ne rugăm pentru ca să se păzească sfânt locașul acesta, țara aceasta și toate
orașele și satele: de boală, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de
năvălirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi; pentru ca milostiv,
blând și lesne iertător să fie nouă Bunul și Iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, să
îndepărteze și să împrăștie toată mânia care se pornește asupra noastră și să ne
izbăvească pe noi de mustrarea Lui cea dreaptă, care este asupra noastră, și să ne
miluiască pe noi.
Auzi-ne, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și
a celor ce sunt pe mare departe și, milostive Stăpâne, milostiv fii nouă, față de păcatele
noastre, și ne miluiește pe noi. Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție
slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Preotul: Slavă Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, slavă Ție.
Strana: Slavă..., Și acum..., Doamne miluiește (de trei ori), Întru numele Domnului,
Iar preotul, întorcându-se cu fața către credincioși, zice otpustul cel mic: Hristos,
Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale
preacuvioșilor și de Dumnezeu purtătorilor părinților noștri și pentru ale tuturor
80
sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, ca un bun și de oameni iubitor.
Amin. Apoi, plecându-se preotul către strane, își cere obișnuita iertare, zicând:
Binecuvântați și mă iertați pe mine, păcătosul! Iar frații răspund: Dumnezeu să te ierte
și să te miluiască, sfințite părinte.
Apoi preotul se întoarce către răsărit și zice ectenia aceasta:
Să ne rugăm pentru pacea lumii.
Pentru buna sporire și întărirea drept-slăvitorilor creștini.
Pentru (Înalt-) Preasfințitul (Arhi-) Episcopul (și Mitropolitul) nostru (N), și pentru
toți frații noștri cei întru Hristos.
Pentru dreptcredinciosul popor român de pretutindeni și conducătorii săi, pentru mai-
marii orașelor și ai satelor și pentru armata țării noastre.
Pentru cei care ne urăsc și pentru cei ce ne iubesc.
Pentru cei care ne miluiesc și slujesc nouă.
Pentru cei care ne-au cerut nouă, nevrednicilor, să ne rugăm pentru dânșii.
Pentru izbăvirea celor robiți.
Pentru părinții și frații noștri care sunt departe.
Pentru cei care călătoresc pe uscat, pe ape și prin aer.
Pentru cei care sunt în neputințe.
Să ne rugăm și pentru îmbelșugarea roadelor pământului.
Și pentru toți ortodocșii creștini.
Pentru arhiereii ortodocși.
Pentru ctitorii sfântului locașului acestuia.
Pentru părinții și învățătorii noștri și pentru toți cei mai înainte adormiți, părinți și
frați ai noștri, dreptcredincioși, care odihnesc aici și pretutindeni.
Să zicem și pentru aceștia.
Doamne, miluiește (de 3 ori).
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Amin.
*
81
Utrenia
❖ În Postul Mare (în timul săptămânii) zicem Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă Treime..., Tatăl nostru... După ecfonisul Că a
Ta este Împărăția...zicem Amin, Doamne miluiește (de 12 ori), Slavă... Și acum..., Veniți să ne închinăm...și Psalmii de mai jos.
❖ Dacă nu suntem în timpul săptămânii din Postul Mare, începe zdirect cu Veniți să ne închinăm...
❖ În perioada dintre Înviere și Înălțare, în locul acestor doi psalmi se cântă Hristos a înviat...(de
3 ori) după care direct Psalmii Utreniei cu Slavă întru cei de sus...și celelalte după rânduială.
*
Dumnezeul nostru.
Psalmul19:
Auză‐te Domnul în ziua necazului, scutească‐te numele
Dumnezeului lui Iacov. Trimită ție ajutor dintru cel sfânt, şi din
Sion sprijinească‐te pe tine. Pomenească toată jertfa ta şi arderea
cea de tot a ta să se îngraşe. Dea ție Domnul după inima ta şi tot
sfatul tău să‐l plinească. Bucura‐ne‐vom de mântuirea ta, şi întru
numele Domnului Dumnezeului nostru ne vom mări. Plinească
Domnul toate cererile tale; acum am cunoscut că a mântuit
Domnul pe unsul Său. Auzi‐l‐va pe dânsul din cerul cel sfânt al
Său; întru puteri este mântuirea dreptei Lui. Aceştia în căruţă şi
aceştia pe cai; iar noi în numele Domnului Dumnezeului nostru
vom chema. Aceştia s‐au împiedicat şi au căzut, iar noi ne‐am
82
sculat şi ne‐am îndreptat. Doamne, mântuieşte pe împăratul şi ne
auzi pe noi, ori în ce zi Te vom chema.
Psalmul 20
Doamne, întru puterea Ta se va veseli împăratul şi de mântuirea
Ta se va bucura foarte. Pofta inimii lui i‐ai dat lui, şi de voia
buzelor lui nu l‐ai lipsit pe dânsul; Că l‐ai întâmpinat pe el cu
blagosloveniile bunătăţii; pus‐ai pe capul lui cunună de piatră
scumpă. Viaţă a cerut de la Tine şi i‐ai dat lui lungime de zile în
veacul veacului. Mare este slava lui întru mântuirea Ta; slavă şi
mare cuviinţă vei pune peste el. Că‐i vei da lui blagoslovenie în
veacul veacului; veseli‐l‐vei pe dânsul, întru bucurie, cu faţa Ta.
Că împăratul nădăjduieşte spre Domnul şi întru mila Celui Înalt
nu se va clăti. Află‐se mâna Ta tuturor vrăjmaşilor Tăi; dreapta Ta
să afle pe toţi cei ce Te urăsc pe Tine; Că‐i vei pune pe ei ca un
cuptor de foc în vremea feţei Tale. Domnul, întru mânia Sa, va
tulbura pe ei, şi‐i va mânca pe ei focul. Rodul lor de pe pământ îl
vei pierde şi sămânţa lor din fiii oamenilor. Că au plecat asupra
Ta rele; cugetat‐au sfaturi, care nu vor putea să stea. Că‐i vei pune
pe dânşii dos; întru cei rămaşi ai Tăi vei găti faţa lor. Înalţă-Te,
Doamne, întru puterea ta; cânta‐vom şi vom lăuda puterile Tale.
Slavă... Şi acum...
Sfinte Dumnezeule...Presfântă Treime...Tatăl nostru...
Dator este preotul a lua aminte să fie în mijlocul bisericii când va zice ecfonisul: Că a Ta este împărăţia...
Citeţul spunând Amin,
zice aceste tropare:
Mântuieşte, Doamne, norodul Tău şi binecuvintează moştenirea
Ta. Biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celor potrivnici
dăruieşte şi cu Crucea Ta păzeşte pe norodul Tău.
Slavă...
Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce de bunăvoie, norodului Tău celui
nou, numit cu numele Tău, îndurările Tale dăruiește-i, Hristoase
Dumnezeule. Veselește cu puterea Ta pe binecredincioșii creștini,
dăruindu-le lor biruință asupra potrivnicilor, având ajutorul Tău
armă de pace, nebiruită biruință.
83
Şi acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Folositoare înfricoșată si neînfruntată, nu trece cu vederea, ceea
ce eşti bună, rugăciunile noastre, întru tot lăudată Născătoare de
Dumnezeu. Întăreşte viaţa cea de obşte a drept slăvitorilor.
Mântuieşte pe cei cărora le-ai poruncit să domnească, şi le dă lor
biruinţă din cer, pentru că ai născut pe Dumnezeu, ceea ce eşti una
binecuvântată.
Preotul din faţa Sfintei Mese, zice ectenia aceasta, la care se răspunde:
Doamne miluieşte (de 3 ori).
Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Încă ne rugăm pentru (Înalt-) Prea Sfinţitul (Arhi-) Episcopul (şi Mitropolitul) nostru (N), pentru
sănătatea şi mântuirea lui.
Încă ne rugăm pentru (aici se pomeneşte cârmuirea ţării, ţinând seamă de îndrumările Sfântului
Sinod), pentru sănătatea şi mântuirea lor.
Încă ne rugăm pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos şi pentru toţi ortodocșii creştini, pentru
sănătatea şi mânturiea lor.
Ecfonis: Că milostiv şi iubitor de oamnei Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Întru numele Domnului, preacuvioase/preacucernice părinte,
binecuvintează!
Preotul: Slavă Sfintei şi Celei de o fiinţă şi de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi, totdeauna, acum şi
pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin
Iar citeţul cel rânduit (sau cel mai mare), cu evlavie şi cu frica lui Dumnezeu, începe să citească Psalmii
Utreniei. În tot acest timp, nimeni nu face metanii sau închinăciuni ci trebuie să luăm aminte ca și cum am fi
la Înfricoșata Judecată a lui Hristos, unde nu mai există pocăință, ci asteptăm răspuns de la Dreptul
Judecător. Dacă cineva intră în biserică înainte de a ieși preotul, să meargă în liniște la locul său, iar de va
fi ieșit preotul în fața Sfintelor Uși, să stea la intrare, ascultând cu luare aminte la Psalmii ce se citesc.
84
Psalmii Utreniei
Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între
oameni bunăvoire. (de 3 ori).
Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
(de 2 ori).
Psalmul 3
Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se scoală
asupra mea! Mulţi zic sufletului meu: nu este mântuire lui întru
Dumnezeul lui. Iar Tu, Doamne, sprijitorul meu eşti, slava mea şi
Cel ce înalţi capul meu. Cu glasul meu către Domnul am strigat şi
m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui. Şi eu am adormit şi am
dormit, sculatu-m-am că Domnul mă va sprijini. Nu mă voi teme
de mii de noroade, care împrejur mă împresoară. Scoală, Doamne,
mântuieşte-mă, Dumezeul meu; Că Tu ai bătut pe toţi cei ce-mi
vrăjmăşesc mie îndeşert, dinţii păcătoşilor ai zdrobit. A Domnului
este mântuirea şi peste norodul Tău blagoslovenia Ta.
Iarăși: Eu m-am culcat și am dormit; sculatu-m-am, că Domnul mă
va sprijini.
Psalmul 37
Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu iuţimea
Ta să mă cerţi; Că săgeţile Tale s‐au înfipt în mine, şi ai întărit
peste mine mâna Ta. Nu este vindecare în trupul meu de către faţa
mâniei Tale, nu este pace întru oasele mele de către faţa păcatelor
mele. Că fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină
grea s‐au îngreuiat peste mine. Împuţitu‐s‐au şi au putrezit rănile
mele de către faţa nebuniei mele. Chinuitu‐m‐am şi m‐am gârbovit
pînă în sfîrşit, toată ziua mâhnindu‐mă umblam. Că şalele mele s‐
au umplut de ocări, şi nu este vindecare în trupul meu. Necăjitu‐
85
m‐am şi m‐am smerit foarte, răcnit‐am din suspinarea inimii mele.
Doamne, înaintea Ta este toată dorirea mea; şi suspinul meu de la
Tine nu s‐a ascuns. Inima mea s‐a tulburat, părăsitu‐m‐a virtutea
mea şi lumina ochilor mei, şi aceasta nu este cu mine. Prietenii
mei şi vecinii mei, în preajma mea s‐au apropiat şi au stătut. Și cei
mai de aproape ai mei, departe de mine au stătut, și se sileau cei
ce căutau sufletul meu. Și cei ce căutau cele rele mie grăiau
deşertăciuni, şi vicleşuguri toată ziua cugetau; Iar eu ca un surd nu
auzeam, şi ca un mut ce nu‐şi deschide gura sa. Şi m‐ am făcut ca
un om ce nu aude, şi nu are în gura lui mustrări. Că spre Tine,
Doamne, am nădăjduit, Tu vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu;
Că am zis, ca nu cândva să se bucure de mine vrăjmaşii mei; şi
când s‐au clătit picioarele mele, asupra mea mari au grăit. Că eu
spre bătăi gata sunt, şi durerea mea înaintea mea este pururea. Că
fărădelegea mea eu voi vesti şi mă voi griji pentru păcatul meu.
Iar vrăjmaşii mei trăiesc, şi s‐au mai întărit decât mine, şi s‐au
înmulţit cei ce mă urăsc fără dreptate. Cei ce‐mi răsplătesc mie
rele pentru bune mă cleveteau, căci urmam bunătatea. Nu mă lăsa,
Doamne; Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine! Ia aminte
spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele!
Iarăși: Numă lăsa, Doamne; Dumnezeul meu, nu Te depărta de la
mine! Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele!
Psalmul 62
Dumnezeule, Dumnezeul meu, către Tine mânec. Însetat‐a de
Tine sufletul meu, de câte ori trupul meu Ţie. În pământ pustiu şi
neumblat și fără de apă. Aşa întru cel sfânt m‐am arătat Ţie, ca să
văd puterea Ta şi slava Ta. Că mai bună este mila Ta decât vieţile.
Buzele mele Te vor lăuda. Aşa bine Te voi cuvânta în viaţa mea,
şi în numele Tău voi ridica mâinile mele. Ca din seu şi din grăsime
să se umple sufletul meu, şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura
mea. De mi‐am adus aminte de Tine în aşternutul meu, în dimineţi
am cugetat spre Tine, că ai fost ajutorul meu. Și întru
acoperământul aripilor Tale mă voi bucura. Lipitu‐s‐a sufletul
86
meu după Tine şi pe mine m‐a sprijinit dreapta Ta. Iar ei în deşert
au căutat sufletul meu; intra‐vor în cele mai de jos ale pământului,
da‐se-vor în mâinile sabiei, părţi vulpilor vor fi. Iar împăratul se
va veseli de Dumnezeu; lăuda‐se‐va tot cel ce se jură întru El, că
s‐a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăţi.
Iarăși: În dimineţi am cugetat spre Tine, că ai fost ajutorul meu; şi
întru acoperământul aripilor Tale mă voi bucura. Lipitu‐s‐a sufletul
meu după Tine, şi pe mine m‐a sprijinit dreapta Ta.
vecii vecilor. Amin. Aliluia, Aliluia, Aliluia Slavă Ție Dumnezeule
(de 3 ori), Doamne miluiește (de 3 ori) Slavă Tatălui și Fiului și
Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
În acest timp, preotul iese în fața Sfintelor Uși unde citește în continuare rugăciunile din Liturghier.
Psalmul 87
Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat şi noaptea
înaintea Ta. Să intre înaintea Ta rugăciunea mea, pleacă urechea
Ta spre ruga mea. Că s‐a umplut de rele sufletul meu şi viaţa mea
de iad s‐a apropiat. Socotit am fost cu cei ce pogoară în groapă,
făcutu‐m‐am ca un om neajutorat, întru cei morţi slobod. Ca nişte
răniţi, ce dorm în mormânt, de care nu Ţi‐ai mai adus aminte, şi ei
de la mâna Ta s‐au lepădat. Pusu‐m‐au în groapa cea mai de
desubt, întru cele întunecate şi în umbra morţii. Asupra mea s‐ a
întărit mânia Ta, şi toate valurile tale le‐ai adus peste mine.
Depărtat‐ai pe cunoscuţii mei de la mine, pusu‐m‐au urâciune
loruşi. Datu‐m‐am şi n‐am ieşit; ochii mei au slăbit de sărăcie.
Strigat‐am către Tine, Doamne, toată ziua, întins‐am către Tine
mâinile mele. Au doară morţilor vei face minuni? sau doctorii se
vor scula şi se vor mărturisi Ţie? Au doară va spune cineva în
mormânt mila Ta, şi adevărul Tău întru pierzare? Au cunoaşte‐se‐
vor întru întuneric minunile Tale şi dreptatea Ta în pământ uitat?
Şi eu către Tine, Doamne, am strigat, şi dimineaţa rugăciunea mea
Te va întâmpina. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu, întorci
faţa Ta de la mine? Sărac sunt eu şi întru osteneli din tinereţile
mele, şi înălţându‐mă m‐am smerit şi m‐am mâhnit. Peste mine au
87
venit mâniile Tale, înfricoşările Tale m‐au tulburat. Înconjuratu‐
m‐au ca apa, toată ziua m‐au cuprins împreună. Depărtat‐ai de la
mine pe prietenul şi pe vecinul şi pe cunoscuţii mei din ticăloşie.
Iarăși: Doamne Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat și noaptea
înaintea Ta. Să intre înaintea Ta rugăciunea mea, pleacă urechea
Ta spre ruga mea.
Psalmul 102
Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul, şi toate cele
dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui. Binecuvintează, suflete
al meu pe Domnul, şi nu uita toate răsplătirile Lui. Pe Cel ce
curăţeşte toate fărădelegile tale; pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta; pe Cel ce te
încununează cu milă şi cu îndurări. Pe Cel ce umple de bunătăţi
pofta ta; înnoise-vor ca ale vulturului tinereţile tale. Cel ce face
milostenie, Domnul, şi judecată tuturor celor ce li se face
strâmbătate. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel
voile sale. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-Răbdător şi
mult-Milostiv. Nu până în sfârşit Se va iuţi, nici în veac Se va
mânia. Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă, nici după
păcatele noastre a răsplătit nouă, Că după înălţimea cerului de la
pământ, a întărit Domnul mila Sa spre cei ce se tem de Dânsul. Pe
cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de la noi
fărădelegile noastre. În ce chip miluieşte tatăl pe fii, aşa a miluit
Domnul pe cei ce se tem de Dânsul. Că El a cunoscut zidirea
noastră; adusu-şi-a aminte că ţărână suntem. Omul ca iarba, zilele
lui ca floarea câmpului, aşa va înflori. Că duh a trecut într-ânsul
şi nu va fi şi nu-şi va mai cunoaşte încă locul său. Iar mila
Domnului din veac şi până în veac, spre cei ce se tem de Dânsul;
Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc aşezământul de
lege al Lui Şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe ele.
Domnul în cer a gătit Scaunul Său şi Împărăţia Lui peste toţi
stăpâneşte. Binecuvântaţi pe Domnul, toţi îngerii Lui, cei
puternici la vârtute, care faceţi cuvântul Lui a auziţi glasul
88
cuvintelor Lui. Binecuvântaţi pe Domnul toate puterile Lui,
slugile Lui, care faceţi voia Lui. Binecuvântaţi pe Domnul, toate
lucrurile Lui; în tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează, suflete al
meu, pe Domnul.
Iarăși: În tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează, suflete al meu, pe
Domnul.
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru
adevărul Tău, auzi-mă întru dreptatea Ta. Şi să nu intri la judecată
cu robul Tău; că nu se va îndrepta înaintea Ta tot cel viu. Că a
gonit vrăjmaşul sufletul meu, împilat-a la pământ viaţa. Aşezatu-
m-a întru întuneric ca pe morţii veacului şi s-a mâhnit întru mine
duhul meu. Întru mine s-a tulburat inima mea. Adusu-mi-am
aminte de zilele cele din început, cugetat-am la toate lucrurile
Tale; la faptele mâinilor Tale am gândit. Tins-am către Tine
mâinile mele, sufletul meu ca nişte pământ fără de apă Ţie. Degrab
auzi-mă Doamne, slăbit-a duhul meu. Să nu întorci faţa Ta de la
mine şi mă voi asemăna celor ce se pogoară în groapă. Auzită fă
mie dimineaţa mila Ta, că spre Tine am nădăjduit. Arată-mi mie
Doamne calea în care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul
meu. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Doamne, la Tine am scăpat.
Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu, Duhul Tău
ce bun mă va povăţui la pământul cel drept. Pentru numele Tău,
Doamne, mă vei via, întru dreptatea Ta vei scoate din necaz
sufletul meu şi întru mila Ta vei sfârşi pe vrăjmaşii mei şi vei
pierde pe toţi ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta și să nu intri la judecată cu
robul Tău. (de 2 ori)
Duhul Tău ce bun mă va povățui la pământul cel drept.
vecii vecilor. Amin. Aliluia, Aliluia, Aliluia Slavă Ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia Slavă Ție Dumnezeule. Aliluia, Aliluia,
Aliluia Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
89
Apoi diaconul zice Ectenia Mare unde răspundem cu un singur Doamne miluiește.
Sfârșindu-se Ectenia, zicem Amin și începem să cântăm Dumnezeu este Domnul..., pe glasul
troparului ce se cântă imediat după aceasta; Vezi în continuare rânduiala. Sâmbătă seară,
cântăm pe glasul de rând al duminicii. În timpul săptămânii, cântăm pe glasul pe care se cântă
și troparul Sfântului care se serbează (primul tropar). Dacă este Praznic Împărătesc,
indiferent în ce zi ar fi, se pune pe glasul troparului Praznicului. În timpul săptămânii, în
perioada unui Praznic Împărătesc se pune întâi troparul Praznicului.
La Dumnezeu este Domnul:

Stihul 1: Mărturisiți-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.
Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat cel
ce vine întru numele Domnului.
Stihul 2: Înconjurând m-au înconjurat şi întru numele Domnului i-am

înfrânt pe ei.
Stihul 3: Nu voi muri, ci voi fi viu şi voi povesti lucrurile Domnului.
Stihul 4: Piatra pe care n-au socotit-o ziditorii, aceasta s-a făcut în capul
unghiului; de la Domnul s-a făcut aceasta şi este minunată întru ochii
noştri.
Urmează apoi troparele
❖ Sâmbătă Seară, dacă este doar un singur tropar în Minei, se cântă de 2 ori Troparul Învierii, Slavă... al Sfântului, Și
acum...al Născătoarei Învierii pe glasul pe care s-a cântat la Slavă...troparul sfântului. (tot Sâmbătă seara) Dacă în Minei
sunt 2 tropare, cântăm întai Troparul Învierii (o dată), apoi cântăm primul Tropar din Minei, Slavă...al 2-lea Tropar din
Minei, Și acum... al Născătoarei Învierii pe glasul pe care s-a cântat la Slavă...troparul sfântului.
❖ Dacă este Praznic Împărătesc, indiferent ce zi ar fi, se cântă Troparul Praznicului de 3 ori, fără Slavă...Și acum... .
❖ În perioada unui Praznic Împărătresc: Sâmbătă seara se respectă tipicul de mai sus, cu excepția că la Și acum...se
cântă Troparul Praznicului. În timpul
săptămânii, cântăm Troparul Praznicului de 2 ori, Slavă...al Sfântului din Minei, Și acum...iarăși Troparul Praznicului.
90
Troparul Învierii - Glasul Întâi:
Piatra fiind pecetluită de jidovi și ostașii străjuind preacurat
trupul Tău înviat-ai a treia zi, Mântuitorule, dăruind lumii viaţă.
Pentru aceasta Puterile cerurilor strigau Ţie, Dătătorule de viaţă:
Slavă învierii Tale, Hristoase; slavă împărăţiei Tale; slavă
smereniei Tale, Unule, Iubitorule de oameni. (de 2 ori)
Slavă... (Troparul sfântului – Minei/ sau din Triod) Și acum... al Născătoarei Învierii
Gavriil zicând ţie Fecioară: Bucură-te!, împreună cu glasul S-a întrupat
Stăpânul tuturor întru tine, sicriul cel sfânt, precum a zis dreptul David. Arătatu-
te-ai mai desfătată decât cerurile, ceea ce ai purtat pe Făcătorul tău. Slavă Celui
ce S-a sălăşluit întru tine, slavă Celui ce a ieşit din tine, slavă Celui ce ne-a izbăvit
pe noi, prin naşterea ta.
91
Glasul 2:
92
Glasul 3:
Glasul 4:
93
Glasul 5:
Glasul 6:
94
Glasul 7:
Glasul 8:
95
Apoi vom citi Catima a 2-a sau, de va voi cel mai mare, aceasta se va citi dimineață înainte de Canoane.
După aceea, Diaconul/Preotul va zice Ectenia Mică și vom cânta următoarele Sedelne ale Învierii:
Glasul 1 – podobia “Mormântul Tău...”
Mormântul tău Mântuitorule, ostaşii străjuindu-l, morţi s-au făcut de strălucirea
îngerului ce s-a arătat, carele a vestit femeilor Învierea, pe Tine te slăvim surpătorul
stricăciunii la Tine cădem, Cela ce ce ai înviat din mormânt, şi unul Dumnezeul
nostru.
Stih: Scoală-Te Doamne Dumnezeul meu, înalță-Se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârșit.
Pe Cruce Te-ai pironit de voie Îndurate în mormânt Te-ai pus ca un mort
Dătătorule de viață, stăpânirea morţii ai stricat cu moartea ta Puternice, că de Tine s-
au cutremurat portarii iadului; Tu împreună ai sculat pe morţii cei din veac ca un
iubitor de oameni.
96
Maica lui Dumnezeu pe tine te ştim toţi, care Fecioară cu adevărat şi după naştere
te-ai arătat, cei ce cu dragoste alergăm la a ta bunătate, că pe tine te avem păcătoşii
folositoare, pe tine te-am agonisit întru ispite mântuire, pe una cea cu totul fără
prihană.
Apoi vom citi Catima a 3-a sau, de va voi cel mai mare, aceasta se va citi dimineață înainte de Canoane.
După aceea, Diaconul/Preotul va zice Ectenia Mică și vom cânta următoarele Sedelne ale Învierii:
Glasul 1
Femeile mânecând au venit la mormânt, şi vedere îngerească văzând, s-au
cutremurat, mormântul a strălucit viața, minunea le-a spăimântat pe ele. Pentru
aceasta mergând au vestit ucenicilor Învierea, iadul a prădat Hristos, ca Cel ce este
Unul tare şi puternic, și pe cei stricaţi i-a sculat pe toţi, frica osândirii dezlegând cu
puterea Crucii.
97
Stih: Mărturisi-mă-voi Ție, Doamne, cu toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale.
Pe Cruce Te-ai pironit viaţa tuturor, și întru morţi fiind socotit Domnul cel fără de
moarte, înviat-ai a treia zi Mântuitorule, şi ai sculat pe Adam din stricăciune. Pentru
aceasta puterile cereşti strigă Ție, Dătătorule de viață. Slavă patimilor Tale, Hristoase,
Slavă Învierii Tale, Slavă plecăciunii Tale, Unule, Iubitorule de oameni.
podobia “Mormântul Tău...”
Marie ceea ce eşti cinstit lăcaş al Stăpânului, ridică-ne pe noi cei căzuţi în prăpastia
cumplitei deznădăjduiri, şi a greşalelor şi a necazurilor, că tu ești mântuirea
păcătoşilor, şi ajutătoare și folositoare tare, și mântuieşti pe robii tăi.
98
• Sâmbătă seară, de la Duminica Tomei până la 21 Septembrie-inclusiv (Odovania Înălțării
Sfintei Cruci) și de la 21 decembrie până la 14 ianuarie- inclusiv și în tot Postul Mare (înafară
de Duminica Floriilor) citim Catisma a 17-a.
• La Privegheri sau la Sfinții cu Polieleu dar și Sâmbătă seara în perioada: 22 Septembrie-
20 Decembrie, 15 Ianuarie până la începutul Postului Mare, cântăm Polieleul (prima parte a
catismei a 19-a).
Polieleu - Catisma a 19-a

Robii Domnului. Aliluia!
Lăudați numele Domnului, lăudați slugi pe Domnul. Aliluia!
Cei ce staţi în casa Domnului, în curţile casei Dumnezeului nostru. Lăudaţi pe

Domnul că este bun Domnul. Cântaţi numelui Lui, că este bun. Că pe Iacov au ales
Luişi Domnul, pe Israil spre moştenire Luişi.
Că eu am cunoscut că este mare Domnul
şi Domnul nostru peste toţi Dumnezeii. Aliluia!
99
Toate câte au vrut Domnul au făcut, în cer şi pe pământ, în mări şi întru toate
adâncurile, ridicând nori de la marginea pământului, fulgerele spre ploaie le-au
făcut. Cel ce scoate vânturile din vistieriile Sale. Carele au bătut cele întâi născute
ale Egiptului, de la om şi până la dobitoc. Trimis-au semne şi minuni în mijlocul
tău, Egipete, întru Faraon şi întru toate slugile lui. Carele au bătut neamuri multe
şi au ucis împăraţi tari. Pe Sion, împăratul Amoreilor, şi pe Og, împăratul
Vasanului, şi toate împărăţiile lui Hanaan. Şi au dat pământul lor moştenire,
moştenire lui Israil, norodului Său.
Doamne, numele Tău este în veac
şi pomenirea Ta în neam şi în neam. Aliluia!
Că va judeca Domnul pe norodul Său şi spre slugile Sale se va umili. Idolii

păgânilor, argint şi aur, lucruri de mâini omeneşti. Gură au şi nu vor grăi, ochi au
şi nu vor vedea, urechi au şi nu vor auzi, că nu este duh în gura lor. Asemenea lor
să fie cei ce fac pe aceştia şi toţi cei ce se nădăjduiesc într-ânşii. Casa lui Israil
binecuvântaţi pe Domnul! Casa lui Aaron binecuvântaţi pe Domnul! Casa lui Levi
binecuvântaţi pe Domnul! Cei ce vă temeţi de Domnul binecuvântaţi pe Domnul.
Bine este cuvântat Domnul din Sion, Cel ce locuieşte în Ierusalim!
Aliluia!
100
Mărturisiţi‐vă Domnului că este bun. Aliluia!,
că în veac este mila Lui. Aliluia!
Mărturisiţi‐vă Dumnezeului dumnezeilor, că în veac este mila Lui.

Mărturisiţi‐vă Domnului domnilor, că în veac este mila Lui.
Celui ce face minuni mari, Unuia, că în veac este mila Lui.
Celui ce a făcut cerurile cu înţelegere, că în veac este mila Lui.
Celui ce a întărit pământul peste ape, că în veac este mila Lui.
Celui ce a făcut luminători mari unuia, că în veac este mila Lui.
Soarele spre stăpânirea zilei, că în veac este mila Lui.
Luna şi stelele spre stăpînirea nopţii, că în veac este mila Lui.
Celui ce a bătut Egiptul cu cei întâi născuţi ai lor, că în veac este
mila Lui.
Şi a scos pe Israil din mijlocul lor, că în veac este mila Lui.
Cu mână tare, şi cu braţ înalt. Aliluia!,
Celui ce a împărţit Marea Roşie întru despărţituri, că în veac este

mila Lui.
Şi a trecut pe Israil prin mijlocul ei, că în veac este mila Lui.
Şi a scuturat pe Faraon şi puterea lui în Marea Roşie, că în veac
este mila Lui.
101
Celui ce a trecut norodul său în pustie, că în veac este mila Lui.
Celui ce a bătut împăraţi mari, că în veac este mila Lui.
Şi a omorît împăraţi tari, că în veac este mila Lui.
Pe Sion, împăratul Amoreilor, că în veac este mila Lui.
Şi pe Og, împăratul Vasanului, că în veac este mila Lui.
Şi le‐a dat pământul lor moştenire, că în veac este mila Lui.
Moştenire lui Israil, slugii Sale, că în veac este mila Lui.
Că întru smerenia noastră ne‐a pomenit pe noi Domnul, că în veac
este mila Lui.
Şi ne‐a izbăvit pe noi de vrăjmaşii noştri. Aliluia!,
Cel ce dă hrană la tot trupul, că în veac este mila Lui.

Mărturisiţi‐vă Dumnezeului ceresc. Aliluia!,
❖ Dacă este Priveghere la un Praznic Împărătesc sau dacă Sfântul are Mărimuri, acestea se cântă aici.
Stihurile și Mărimurile le găsești în Psaltire la sfârșit. Sâmbătă seara, la Mărimuri nu mai cântăm Slavă...Și
acum... ci cântăm direct Binecuvântările Învierii. În timpul Săptămânii, zicem Slavă, Și acum... și după Aliluia
de 3 ori, repetăm Mărimul apoi diaconul zice ectenia mică.
❖ Dacă nu sunt Mărimuri, Sâmbătă seara cântăm direct Binecuvântările Învierii. În timpul săptămânii dacă
nu sunt Mărimuri, facem sfârșit la Polieleu și diaconul zice ectenia mică. Apoi zicem Sedelna și Antifoanele.
❖ IN DUMINICA FIULUI RISIPITOR, ÎN DUMINICA ÎNFRICOȘATEI JUDECĂȚI ȘI ÎN DUMINICA
LASATULUI SEC DE BRANZA dupa Catismele 2 si 3 si polieleul obișnuit (Robii Domnului...) se adaugă și
polieleul "La râul Babilonului..." după care urmează "Binecuvântările învierii" (Soborul ingeresc) ectenia
mică, ipacoi al glasului de rând, antifoanele și celelalte.
102
Cei ce staţi în casa Domnului, în curţile casei Dumnezeului nostru. Lăudaţi pe
Domnul că este bun Domnul. Cântaţi numelui Lui, că este bun. Că pe Iacov au ales
Luişi Domnul, pe Israil spre moştenire Luişi. Că eu am cunoscut că este mare
Domnul şi Domnul nostru peste toţi Dumnezeii. Aliluia!
Toate câte au vrut Domnul au făcut, în cer şi pe pământ, în mări şi întru toate
adâncurile, ridicând nori de la marginea pământului, fulgerele spre ploaie le-au
făcut. Cel ce scoate vânturile din vistieriile Sale. Carele au bătut cele întâi născute
ale Egiptului, de la om şi până la dobitoc. Trimis-au semne şi minuni în mijlocul
tău, Egipete, întru Faraon şi întru toate slugile lui. Carele au bătut neamuri multe
şi au ucis împăraţi tari. Pe Sion, împăratul Amoreilor, şi pe Og, împăratul
Vasanului, şi toate împărăţiile lui Hanaan. Şi au dat pământul lor moştenire,
moştenire lui Israil, norodului Său. Doamne, numele Tău este în veac şi pomenirea
Ta în neam şi în neam. Aliluia!
103
Că va judeca Domnul pe norodul Său şi spre slugile Sale se va umili. Idolii
păgânilor, argint şi aur, lucruri de mâini omeneşti. Gură au şi nu vor grăi, ochi au
şi nu vor vedea, urechi au şi nu vor auzi, că nu este duh în gura lor. Asemenea lor
să fie cei ce fac pe aceştia şi toţi cei ce se nădăjduiesc într-ânşii. Casa lui Israil
binecuvântaţi pe Domnul! Casa lui Aaron binecuvântaţi pe Domnul! Casa lui Levi
binecuvântaţi pe Domnul! Cei ce vă temeţi de Domnul binecuvântaţi pe Domnul.
Bine este cuvântat Domnul din Sion, Cel ce locuieşte în Ierusalim! Aliluia!
104
105
106
107
108
La Duminică Fiului Ripsipitor, Duminică Înfricoșatei Judecăți și la Duminică Izgonirii lui Adam din Rai, spunem și aceast psalm:
La râul Babilonului...
Glasul 3
La râul Babilonului, acolo am şezut, şi am plâns, când ne‐am
adus noi aminte de Sion. Aliluia, Aliluia, Aliluia!
În sălcii în mijlocul lui am spânzurat organele noastre. Aliluia,
Aliluia, Aliluia!
Că acolo ne‐au întrebat pe noi cei ce ne‐au robit pe noi, cuvinte
de cântări, Aliluia, Aliluia, Aliluia!
Și cei ce ne‐au robit pe noi: "Cântare cântaţi nouă din cântările
Sionului". Aliluia, Aliluia, Aliluia!
Cum vom cânta cântarea Domnului în pământ străin? Aliluia,
Aliluia, Aliluia!
De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea. Aliluia,
Aliluia, Aliluia!
Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu‐mi voi aduce
aminte de tine, Aliluia, Aliluia, Aliluia!
De nu voi pune înainte Ierusalimul, ca întru începutul veseliei
mele. Aliluia, Aliluia, Aliluia!
Adu‐ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom în ziua Ierusalimului,
Aliluia, Aliluia, Aliluia!
Care ziceau: Stricaţi‐l, stricaţi‐l, până la temeliile lui. Aliluia,
Aliluia, Aliluia!
Fata Babilonului, ticăloasa, fericit este carele va răsplăti
răsplătirea ta, care ai răsplătit nouă.
Aliluia, Aliluia, Aliluia!
Fericit este care va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră. Aliluia,
Aliluia, Aliluia!
Apoi cântăm direct Binecuvântările Învierii.
109
La Praznicele Împărătești închinate Maicii Domnului, în loc de Polieleu cântăm
Polieleul Cuvânt Bun - Psalmul 44, pe glasul 5.
Cuvânt Bun. Aliluia!

1. Răspuns‐a inima mea cuvânt bun, Aliluia! Bucură-te
Împărăteasă Prealăudată, Maica lui Hristos Dumnezeu.
Aliluia!
2. Grăiesc eu lucrurile mele Împăratului. Bucură-te
Împărăteasa Îngerilor, Stăpâna lumii. Aliluia!
3. Limba mea este trestie a scriitorului ce scrie degrab.
Bucură-te Fecioară, propovăduirea Proorocilor și slava
Patriarhilor. Aliluia!
4. Împodobit cu frumuseţea mai mult decât fiii omenești;
Bucură-te Fecioară Dumnezeiască, Mireasă Stăpână. Aliluia!
5. Vărsatu‐s‐a Dar în buzele tale; Bucură-te nespurcată,
neîntinată, nestricată Fecioară. Aliluia!
6. Pentru aceasta te‐a binecuvântat Dumnezeu în veac.
Bucură-te Fecioară nădejdea celor deznădăjduiți, și celor
biruiți ajutătoare. Aliluia!
7. Încinge-Te cu arma Ta peste coapsa Ta, Puternice. Cea
plină de Dar bucură-te, cu tine este Domnul, și prin tine cu
noi. Aliluia!
8. Cu podoaba Ta şi cu frumseţea Ta. Bucură-te Marie
binecuvântată ești tu între femei, și binecuvântat este rodul
pântecelui tău. Aliluia!
110
9. Încordează, şi bine sporeşte, şi împărăţeşte, Bucură-te
Fecioară de Dumnezeu, ceea ce ești între femei
binecuvântată. Aliluia!
10. Pentru adevărul, blândeţea şi dreptatea. Bucură-te Marie,
Doamna noastră a tuturor. Domnul puterilor este cu tine.
Aliluia!
11. Pentru aceasta Te‐a uns pe Tine, Dumnezeule, Dumnezeu
în veac, Bucură-te Scaune în chipul focului, decât cei în patru
chipuri mai desfătată. Aliluia!
12. Cu untul de lemn al bucuriei, mai mult decât pe părtaşii
Tăi. Bucură- te Maică a vieții. Aliluia!
13. Stătut-a Împărăteasa aproape de‐a dreapta Ta. Bucură-te
binecuvântată și preaslăvită. Aliluia!
14. Îmbrăcată împodobită; Bucură-te Curată Născătoare de
Dumnezeu, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre.
Aliluia!
15. Ascultă, Fiică, şi vezi, şi pleacă urechea ta; Bucură-te
Raiule Preasfinte; Bucură-te Mireasă nenuntită. Aliluia!
16. Și uită pe norodul tău şi casa părintelui tău. Bucură-te
decât Sfinții mai mare; Bucură-te Mireasă nenuntită. Aliluia!
17. Feţei tale se vor ruga bogaţii norodului. Preasfântă
Fecioară, ascultă glasul netrebnicului Tău rob, și suspinurile
inimii ce se aduc Ție totdeauna, îndreptează-le Stăpână.
Aliluia!
18. Pomeni‐voi numele Tău întru tot neamul şi neamul.
Preasfântă Fecioară, Dumnezeiască Mireasă, sărăcăcioasă
slujba mea, primește-o. Și lui Dumnezeu Celui Milostiv, o du
pe dânsa, ca bucurându-mă, să te slăvesc pe Tine, cu totul
lăudată. Aliluia!
*
Urmează Mărimurile Praznicului Maicii Domnului. Dacă este Sâmbătă seara, la
Mărimuri nu mai cântăm Slavă...Și acum... ci cântăm direct Binecuvântările Învierii. În
timpul Săptămânii, zicem Slavă, Și acum... și după Aliluia de 3 ori, repetăm Mărimul
apoi diaconul zice ectenia mică.
111
Binecuvântările Învierii
Acestea se cântă după catisma a 17-a: Fericiți cei fără de prihană... sau după Polieleu, în toate
Duminicile de peste an, afară când este Praznic Împărătesc al Domnului, când nu se mai cântă acestea ci
sunt toate ale Praznicului.
Glasul al 5-lea
Bine ești cuvântat Doamne, învață-ne pe noi îndreptările Tale.
Soborul îngeresc s-a mirat văzându-Te pe Tine întru cei morţi
socotit fiind şi puterea morţii, Mântuitorule, stricând, şi împreună cu
Tine pe Adam sculând, şi din iad pe toţi slobozindu-i.
Bine ești cuvântat Doamne, învață-ne
pe noi îndreptările Tale.
Pentru ce miruri, prin milostivire, cu lacrimi, o, uceniţe
amestecați? Îngerul, cel ce a strălucit la mormânt, a zis
Mironosiţelor: Vedeţi voi groapa şi înţelegeţi că
Mântuitorul a înviat din mormânt.
Bine ești cuvântat Doamne, învață-ne
pe noi îndreptările Tale.
Foarte de dimineaţă, Mironosiţele au alergat la
groapa Ta, tânguindu-se; și înaintea lor a stătut
îngerul şi a zis: Vremea tânguirii a încetat, nu mai
plângeţi, ci Învierea, Apostolilor spuneți.
112
Bine ești cuvântat Doamne, învață-ne pe noi îndreptările Tale.
Mironosiţele femei cu miruri venind la groapa Ta, Mântuitorule,
au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit, zicând: Pentru ce cu cei
morţi pe Cel viu Îl socotiţi? Căci, ca un Dumnezeu, a înviat din
mormânt.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Închinămu-ne Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Sfintei Treimi,
întru o fiinţă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Doamne.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Pe Dătătorul de viaţă născându-L, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai
izbăvit, şi bucurie Evei în locul întristării i-ai dăruit, şi pe cei căzuţi
din viaţă i-ai îndreptat la aceeaşi, Cel ce S-a întrupat din tine,
Dumnezeu şi om.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ţie Dumnezeule.
(de 3 ori)
❖ Apoi, diaconul zice ectenia mică. După ecfonisul: Că s-a binecuvântat numele Tău..., se
citește Ipacoí (sau Sedealna). Dacă este Sâmbătă seara și este priveghere în cinstea unui
Sfânt, aici, după Ipacoiul glasului, se citesc o singură dată toate sedelnele Sfântului din
Minei, fără Slave, ci doar la a 3-a Sedelnă punându-se Slava...Și acum...de la a 3-a
Sedelnă. Dacă nu este priveghere, după Ipacoi se cântă direct antifoanele glasului de
rând. În timpul săptămânii, la sărbători, se cântă doar Primul Antifon al gl. 4.
Ipacoiurile Glasurilor:
Ipacoi la Glasul 1:
Pocăinţa tâlharului Raiul a apucat, iar plângerea Mironosiţelor
a vestit bucurie; că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind lumii
mare milă.
Dacă este Sâmbătă seara și este priveghere în cinstea unui Sfânt, aici, după Ipacoiul
glasului, se citesc o singură dată toate sedelnele Sfântului din Minei, fără Slave, ci doar
la a 3-a Sedelnă punându-se Slava...Și acum...de la a 3-a Sedelnă. Dacă nu este
priveghere, după Ipacoi se cântă direct antifoanele glasului de rând.
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
Antifonurile Glasurilor:
Glasul 1:
Antifon 1
Când mă necăjesc, auzi durerile mele, Doamne către Tine strig. (de 2 ori)
Pustnicilor neîncetată dorire dumnezeiască se face, celor ce sunt afară

de lumea cea deşartă. (de 2 ori)
Sfântului Duh, cinste şi slavă împreună se cuvine, precum Tatălui și
Fiului. Pentru aceasta să cântăm o Stăpânie a Treimii. (de 2 ori)
123
Antifon 2
La munţii legilor Tale m-ai înălțat, cu fapte bune luminează-mă
Dumnezeule, ca să Te laud pe Tine. (de 2 ori)
Cu mâna ta cea dreaptă luându-mă tu Cuvântule, păzeşte-mă, fereşte-

mă, ca să nu mă ardă focul păcatului. (de 2 ori)
Cu Sfântul Duh toată făptura se înnoieşte, iarăşi alergând la cea dintâi,
că întocmai puternic este cu Tatăl și cu Cuvântul. (de 2 ori)
124
Antifon 3
De cei ce mi-au zis mie, merge-vom în curţile Domnului, veselitu-mi-s-
a duhul, împreună mi s-a bucurat inima. (de 2 ori)
În casa lui David frică va fi mare, că acolo scaunele punându-se, se vor

judeca toate semințiile pământului şi limbile. (de 2 ori)
Sfântului Duh cinste închinăciune, slavă şi putere precum Tatălui se
cade şi Fiului se cuvine să-i aducem, că Unime este Treimea după fire, iar
nu după feţe. (de 2 ori)
125
Prochimen, Glasul 1:
Acum mă voi scula, zice Domnul,
pune-mă-voi întru mântuire, îndrăzni-voi întru El.
Stih : Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate.
Urmând Sfânta Evanghelie, Diaconul zice Domnului să ne rugăm,

Strana- Doamne miluiește. După ecfonisul Că Sfânt ești Dumnezeul nostru..., zicând
Amin, Diaconul/Preotul spune stihul de mai jos, iar strana îl va cânta:
Toată suflarea să laude pe Domnul (de 2 ori)
iar a 3-a oară diaconul zice: Toată suflarea și toată făptura să laude..., iar strana cântă:
Suflarea toată și toată făptura, să laude Sfânt numele Domnului
pe Domnul.
Și pentru ca să ne învrednicim...-Doamne miluiește (de 3 ori)

Cu întelepciune Drepti...Pace tuturor.- Și duhului Tău. Din Sfânta Evanghelie...Strana:
Slavă Ție Doamne, slavă Ție! iar Preotul citește Sfânta Evanghelie.
126
Sfârșindu-se, Strana cântă iar: Slavă Ție Doamne, slavă Ție! Sâmbătă seara
preotul/soborul cântă Învierea lui Hristos... o dată iar de la Paști până la Înălțare, aceasta
se cântă de 3 ori, prima preoții apoi strana.
Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului
Domnului Iisus, Unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne
închinăm, Hristoase, şi Sfânta Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim;
că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim,
numele Tău numim. Veniţi toţi credincioşii să ne închinăm
Sfintei Învierii lui Hristos, că iată a venit prin Cruce, bucurie la
toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm
Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe
moarte a stricat.
Apoi Psalmul 50, iar în timpul săptămânii nu mai cântăm Învierea lui Hristos ci zicem imediat Psalmul 50:
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulţimea îndurărilor
Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de
păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea
mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, ca să te
indreptezi întru cuvintele Tale şi să biruiești când vei judeca Tu. Că iată întru
fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai
iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-
mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi
albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
Întoarce faţa Ta de către păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă
curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru
ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe
cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-
mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea
de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui
Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă
bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile
Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci
vor pune pe altarul Tău viţei.
Apoi cântăm pe glasul 2
127
Sâmbătă seara:
Slavă...
Pentru rugăciunile Sfinților Apostoli, Milostive, curățește
mulțimea greșalelor noastre. –(La o priveghere în timpul săptămânii consultați
Mineiul și înlocuiți unde este făcută linia cu numele Sfântului).
Și acum...
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive,
curățește mulțimea greșalelor noastre.
Glasul 6:
Stih: Miluiește-ne Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor
Tale, curățește toate fărădelegile noastre.
(Sâmbătă seara)- Înviind Iisus din mormânt, precum au zis mai-
nainte, a dăruit viață veșnică, pace și mare milă.
(la privegheri în timpul săptămânii, consultați Mineiul și cântați sedelna indicată).
➢ La Praznicele Împărătești ale Mântuitorului se pune totul a Praznicului
aparte-caută în Minei/Triod/Penticostar.
e
128
129
▪ În Postul Mare Sâmbătă seara cântăm acestea: Glasul 8:
Slavă...
Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă; că mânecă
duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaş al trupului, cu totul
spurcat. Ci ca un îndurat curăţeşte-l pe el, cu mila milostivirii Tale.
Şi acum... a Născătoarei:
Cărările mântuirii îndreptează-mi, de Dumnezeu Născătoare, căci
cu păcate grozave mi-am spurcat sufletul şi cu lenevire viața mea
toată o am cheltuit; cu rugăciunile tale izbăvește-mă de toată
necurăţia.
130
glasul al 6-lea:
Stih: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor
Tale, curăţeşte toate fărădelegile noastre.
La mulțimea faptelor mele celor rele, cugetând eu ticălosul, mă
cutremur de înfricoșata zi a judecății; ci îndrăznind la mila
milostivirii Tale, ca David strig Ţie: Miluiește-mă Dumnezeule,
după mare mila Ta.
131
➢ După aceea diaconul sau preotul zice: Mântuieşte, Dumnezeule, norodul Tău...,
Doamne miluieşte (de 12 ori), ecfonisul: Cu mila şi cu îndurările...
După ecfonis, zicând Amin, cântăm Catavasiile rânduite.
❖
Aici, în timpul săptămânii, se citesc canoanele însă, Sâmbătă seara nu se citesc canoanele ci dimineața,
astfel, dacă și în timpul săptămânii se vor citi dimineata, seara vom cânta ori Catavasiile (Sâmbătă seară și
la privegheri) sau Irmoasele din Minei (în timpul săptămânii).
Canoanele încep cu Irmosul unde nu zicem nici un stih. Duminica, punem din Octoih primul canon al
Învierii, apoi al Crucii și al Învierii, apoi din Minei al Sfântului. Dacă în Minei se pune pe 6, pui întâi pe 4 a
Învierii, apoi 4 ale Crucii după care pe 6 din Minei. Dacă Sfântul are pe 4, se mai adaugă 2 cantări de ale
Născătoarei din Canonul Ei din Octoih.
În Postul Mare: Canoanele se pun astfel: al Învierii din Octoih, cu Irmosul pe 4; al Crucii şi Învierii pe 2,
al Născătoarei de Dumnezeu pe 2 şi a Triodului pe 6. Iar de se va întâmpla pomenirea vreunui sfânt mare, se
pune: Canonul Învierii cu irmosul pe 4, al sfântului pe 4 şi al Triodului pe 6.
———————
DESPRE CUM SE CANTA CATAVASIILE
Catavasiile se canta la Praznicile Domnesti si ale Nascatoarei de Dumnezeu si in zi de Inviere, adica duminica. Se canta, de asemenea, la toti
Sfintii mai importanti de peste tot anul.
Ele se incep din prima zi a lunii septembrie si pina la Odovania Praznicului Inaltarii Cinstitei Cruci, adica pina in ziua a douazeci si una a
aceleiasi luni.
In aceasta perioada se canta Catavasiile Crucii: Crucea insemnand Moisii... iar din ziua a douazeci si doua si pina in ziua a douazecea a lunii
noiembrie se canta Catavasiile Bunei Vestiri (Deschide-voi gura mea...), iar din ziua a douazeci si una a lunii noiembrie si pana in ziua treizeci
si una a lunii decembrie, adica pana la Odovania Praznicului Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos, se canta Catavasiile Nasterii: Hristos se
naste, slaviti-L..., iar din prima zi a lunii ianuarie pana in ziua a paisprezecea a aceleiasi luni, adica pana la Odovania Praznicului Aratarii
Domnului, a Bobotezei, se canta Catavasiile Bobotezei: Fundul adincului l-au descoperit....
Iar din ziua a cinsprezecea a lunii ianuarie, pana la Odovania Intampinarii Domnului se canta Catavasiile Intampinarii Domnului: Pamintul
cel roditor de adancime.... Iar de la Odovania Intampinarii Domnului, in afara de Postul Mare si de perioada Penticostarului, pana la ziua intai
a lunii august se canta Catavasiile Bunei Vestiri: Deschide-voi gura mea.... Iar din ziua intai a lunii august si pana la Praznicul Schimbarii la
Fata, inclusiv in ziua Praznicului, se canta Catavasiile Crucii: Crucea insemnand Moisii..., iar dupa Praznicul Schimbarii la Fata pina la
Odovania lui se canta Catavasiile Praznicului: Cetele izraelitinesti..., iar din ziua a paisprezecea si pana in ziua a douazeci si doua, cand este
Odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului se canta Catavasia Adormirii: Cea Impodobita cu Dumnezeiasca Slava..., iar dupa acea, pana
pe data de douazeci si doua a lunii septembrie se canta Catavasiile Crucii: Crucea insemnind Moisii....
Pentru perioada Postului Mare si pentru perioada Penticostarului sunt Catavasiile, in Duminica Vamesului si a Fariseului, apoi in Duminica a
doua, a patra si a cincea din Postul cel Mare se canta Catavasiile Bunei Vestiri: Deschide-voi gura mea, iar in Duminica Fiului Risipitor, a
Lasatului Sec de Carne si a Lasatului Sec de Branza si in Duminicile intai si a treia din Postul Mare ca si in Duminica Floriilor ca si in Saptamana
Patimilor se canta Catavasiile Triodului. Iar daca se va intampla sa fie slujba unui Sfant care se praznuieste in toata aceasta perioada, in vreuna
din zilele postului se canta Catavasiile: Deschide-voi gura mea.
Iar din Duminica Sfintelor Pasti, pana la Odovania Praznicului Invierii, se canta Catavasiile Invierii: Ziua Invierii..., iar in ziua Injumatatirii
Praznicului si la Odovania lui se canta Catavasiile Injumatatirii: Marea a inchegat..., iar in duminica a sasea dupa Pasti ca si la Odovania
Pastelui se canta Catavasiile: Mantuitorului Dumnezeu.... Iar la Praznicul Inatarii Domnului se canta Catavasiile Inaltarii: Cu Dumnezeescul
nor acoperit fiind gangavul..., iar de la Inaltare si pina la Odovania Inaltarii se canta Catavasiile: Mantuitorului Dumnezeu..., adica a
Injumatatirii. Iar in Duminica a sasea dupa Pasti a Sfintilor Parinti se canta Catavasiile: Cu Dumnezeescul nor acoperit fiind gangavul.... Iar la
Pogorirea Sfantului Duh, in perioada Cincizecimii se canta Catavasiile Cincizecimii. Iar din Duminica Cincizecimii si pina la Odovania ei se
canta Catavasiile: Cu Dumnezeescul nor acoperit fiind gangavul.... Iar in Duminica Tuturor Sfintilor si pana in ziua intai a lunii august se canta
Catavasiile Bunei Vestiri: Deschive-voi gura mea....
După cântarea a 6-a vom pune Condacul și Icosul Învierii: - LA GLASUL ÎNTÂI:
CONDAC - Podobie : Când vei veni întru Slavă…
Înviat-ai ca un Dumnezeu din mormânt întru Slavă şi lumea împreună o ai înviat, şi firea
omenească ca pe Cel ce eşti Dumnezeu te laudă, și moartea a pierit, şi Adam dănţuieşte
Stăpâne, şi Eva acum slobozită fiind din legături, se bucură strigând : Tu eşti Cela ce dai
tuturor, Hristoase, Învierea.
ICOS
Pe Cela ce a înviat a treia zi să-L lăudăm, ca pe Cel ce este Dumnezeu Atotputernic şi
porţile iadului a zdrobit, şi pe cei din veac din mormânt i-a ridicat. Mironosiţelor arătându-
Se precum bine a voit, Carele întâi acelora a zis: Bucuraţi-vă, și Apostolilor bucurie a vestit,
ca un singur Dătător de viaţă. Drept aceea femeile cu credinţă, ucenicilor semne de biruinţă
bine au vestit, şi iadul suspină, şi moartea se tânguiește, iar lumea se veseleşte, și toţi
împreună se bucură, că Tu le dai tuturor, Hristoase, Învierea.
132
Catavasii
În cea mai mare parte a anului liturgic, se pun catavasiile Bunei Vestiri.
CATAVASIILE BUNEI VESTIRI

Aceste catavasii se cântă începând cu Duminica Tuturor Sfinţilor şi până la 1
august; între 22 septembrie – 20 noiembrie; în Duminica Vameşului şi a Fariseului,
în Duminicile 2, 4 și 5 ale Postul Mare şi la Praznicul Buneivestiri.
Cântarea 1, Glasul al 4-lea
Deschide-voi gura mea și se va umplea de Duh și cuvânt
răspunde-voi Împărătesei Maici și mă voi arăta luminat prăznuind
și voi cânta minunile ei, bucurându-mă.
Cântarea a 3-a
Pe ai tăi cântăreți, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești izvor
viu și îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească,
întărește-i întru dumnezeiască slava ta, cununilor slavei
învrednicindu-i.
❖
După Ectenia mică, Sâmbătă seara citim Condacul și Icosul Sfântului din Minei-
găsești după cântarea a 6-a, apoi tot din Minei citim Sedelnele Sfântului-găsești după
cântarea a 3-a. În timpul săptămânii, citim doar Sedelna Sfântului din Minei. Dacă este
Praznic Împărătesc se pune doar sedelna Praznicului. Dacă Praznicul este al Maicii
Domnului, Sâmbătă seara punem Condacul și Icosul Învierii din Octoih-după cântarea
a 6-a și apoi zicem sedelna Praznicului. Dacă praznicul este al lui Hristos, nu se mai
pune nimic a Învierii.
Cântarea a 4-a
Cel ce șade întru slavă pe scaunul Dumnezeirii, pe nor ușor a
venit Iisus Dumnezeul cel Preaînalt, prin palmă curată, și a
mântuit pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, puterii Tale!
133
Cântarea a 5-a
Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască slava ta. Că tu,
Fecioară, ceea ce nu știi de nuntă ai avut în pântece pe Dumnezeu,
Cel ce este peste toate, și ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Care
dăruiește pace tuturor celor ce te laudă pe tine.
Cântarea a 6-a
Înțelepții lui Dumnezeu, care faceți acest praznic dumnezeiesc
și cu totul cinstit al Maicii lui Dumnezeu, veniți să plesnim cu
mâinile, slăvind pe Dumnezeu, Cel ce S-a născut dintru dânsa.
❖
După Ectenia mică, Sâmbătă seara citim Condacul și Icosul Învierii-găsești în Octoih
după cântarea a 6-a, apoi Sinaxarul din Minei-îl găsești în Minei după cântarea a 6-a.
În timpul săptămânii, citim Condacul și Icosul Sfântului din Minei apoi Sinaxarul care
este în continuarea acestora-găsești după cântarea a 6-a de la canoanele din Minei.
Dacă este Prazni Împărătesc, se pune Condacul, Icosul și Sinaxarul Praznicului (vezi
după cântarea a 6-a din canonul Praznicului).
Cântarea a 7-a
N-au slujit făpturii înțelepții lui Dumnezeu fără numai
Făcătorului; ci groaza focului bărbătește călcându-o, s-au bucurat
cântând: Cel ce ești prealăudat, Doamne al părinților și
Dumnezeule, bine ești cuvântat.
Stih: Sălăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului,
cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Cântarea a 8-a
Pe tinerii cei bine credincioși în cuptor Nașterea Născătoarei de
Dumnezeu i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum lucrată.
Pe toată lumea ridică să cânte Ție: pe Domnul lucrurile lăudați-L
și-L preaînălțați întru toți vecii.
Diaconul zice Pe Născătoarea de Dumnezeu...apoi tămâiază toată biserica.
Dacă este Praznic Împărătesc, se cântă Cântarea a 9-a din Canonul Praznicului, cu
Stihurile pe care ți le indică acolo;
Dacă Praznicul Împărătresc cade Duminică, Sâmbătă seara nu se cântă Ceea ce ești
mai cinstită..., ci cântarea a 9-a
Dacă nu este Praznic ci este o zi normală, chiar dacă este sărbătoare sau nu, atât în
timpul săptămânii cât și Sâmbătă seara se cântă Ceea ce ești mai cinstită...cu stihurile
de mai jos de la Cântarea Sfântului Prooroc Zaharia
134
1) Măreşte suflete al meu pe Domnul şi s-a bucurat duhul meu de
Dumnezeu, Mântuitorul meu.
2) Că au căutat spre smerenia roabei Sale, că iată de acum mă vor ferici
toate neamurile.
3) Că mi-a făcut mie mărire Cel puternic şi sfânt numele Lui şi mila Lui
în neam şi în neam spre cei ce se tem de Dânsul.
4) Făcut-a tărie cu braţul Său, risipit-a pe cei mândri cu cugetul inimii
lor.
5) Pogorât-a pe cei puternici de pe scaune şi au ridicat pe cei smeriţi; pe
cei flămânzi i-au umplut de bunătăţi şi pe cei bogaţi i-a scos afară deşerţi.
6) Luat-a pe Israil, sluga Sa, ca să pomenească mila, precum au grăit
către părinţii noştri, lui Avraam şi seminţiei Lui până în veac.
Cântarea a 9-a
Tot neamul pământesc să sălteze cu duhul fiind luminat şi să
prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta
prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te
Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată pururea Fecioară.
Apoi Ectenia mică; Sâmbătă seară cântăm: Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru.
(de 2 ori) iar a 3-a oară: Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru; Înălțați pe Domnul
Dumnezeul nostru și vă închinați la așternutul picioarelor Lui, că Sfânt este! (în
timpul săptămânii, acestea nu se zic). Apoi zicem Luminândele după rânduială.
135
CATAVASIILE ÎNĂLȚĂRII SFINTEI CRUCI
Acestea se cântă de pe 1 August până pe 14 August (de pe 14 până pe 22 se cântă
cele ale Adormirii), apoi de pe 23 August se cântă iar Catavasiile Sf. Cruci până pe
21 Septembrie-inclusiv.
Cântarea 1, Glasul al 8-lea:
Cruce însemnând Moisi în drept cu toiagul, Marea Roşie a
despărţit-o lui Israel, celui ce pedestru o a trecut; iar de-a curmeziş
aceeaşi lovindu-o, a împreunat-o împotriva carelor lui Faraon,
deasupra scriind nebiruita armă. Pentru aceea lui Hristos să-i
cântăm, Dumnezeului nostru că S-a proslăvit.
Cântarea a 3-a
Toiagul spre închipuirea tainei se primeşte, căci cu odrăslire a
ales preot; iar Bisericii celei mai înainte neroditoare, acum a
înflorit lemnul Crucii, spre putere şi spre întărire.
❖
Cântarea a 4-a
Auzit-am Doamne taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile
Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
136
Cântarea a 5-a
O, de trei ori fericite Lemn, pe carele S-a răstignit Hristos,
Împăratul şi Domnul, prin care a căzut cel ce a înşelat cu lemnul,
înşelat fiind de Cel ce S-a pironit pe tine cu trupul, de Dumnezeu,
care dă pace sufletelor noastre.
Cântarea a 6-a
În pântecele fiarei celei din apă, Ionà palmele întinzându-şi în
chipul Crucii, mântuitoarea patimă, mai înainte a închipuit-o
arătat, de unde a treia zi ieşind, învierea cea mai presus de lume a
însemnat, a lui Hristos Dumnezeu, Celui ce S-a răstignit cu trupul
şi cu învierea cea de a treia zi, lumea a luminat.
❖
Cântarea a 7-a
Nebuna poruncă a tiranului celui păgân, pe noroade le-a
tulburat, suflând cu îngrozire şi cu hulă urâtă lui Dumnezeu, însă
pe cei trei tineri nu i-a înfricoşat mânia cea de fiară, nici focul cel
vâlvâitor. Ci cu duh de rouă aducător, ce împotrivă răsuna,
împreună fiind cu focul cântau: Prea lăudate Dumnezeul părinţilor
şi al nostru bine eşti cuvântat.
Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului,
Cântarea a 8-a
Binecuvântaţi tineri cei întocmai cu numărul Treimii, pe
Făcătorul Dumnezeu Părintele, lăudaţi pe Cuvântul Cel ce S-a
pogorât și focul în rouă l-a prefăcut. Și preaînălţaţi pe Duhul cel
Preasfânt, Carele dă viaţă tuturor întru toţi vecii.
Diaconul zice Pe Născătoarea de Dumnezeu...apoi tămâiază toată biserica. Dacă
este Praznic Împărătesc, se cântă Cântarea a 9-a din Canonul Praznicului, cu Stihurile
pe care ți le indică acolo; Dacă Praznicul Împărătresc cade Duminică, Sâmbătă seara
nu se cântă Ceea ce ești mai cinstită...! Dacă nu este Praznic ci este o zi normală, chiar
137
dacă este sărbătoare sau nu, atât în timpul săptămânii cât și Sâmbătă seara se cântă
Ceea ce ești mai cinstită...cu stihurile de mai jos de la Cântarea Sfântului Prooroc
Zaharia.
toate neamurile.
lor.
Cântarea a 9-a
Rai de taină eşti Născătoare de Dumnezeu, care ai odrăslit
nelucrat pe Hristos, de carele lemnul Crucii cel ce viaţă purtător,
pe pământ s-a sădit. Pentru aceasta acum, înălţat fiind,
închinându-ne lui, pe tine te slăvim.
Apoi Ectenia mică.
138
CATAVASIILE ADORMIRII MAICII DOMNULUI
Acestea se pun de pe 14 August până pe 22 August-inclusiv.
-În ziua praznicului sunt 2 rânduri de Catavasii, pe glasul 1 și 4.
Cântarea 1, glasul 1:
Cea împodobită cu dumnezeiască slavă, sfințita și lăudata
pomenirea ta, Fecioară, pe toți credincioșii la veselie i-a adunat,
începând Mariam cu timpane și cu hore, care cântă unuia născut
al Tău, căci cu slavă s-a proslăvit.
Glasul 4: Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi
Împărătesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta adormirea ei,
bucurându-mă.
Cântarea a 3-a
Cel Ce eşti Făcător şi Cuprinzător a toate, Înţelepciunea şi
Puterea lui Dumnezeu, Hristoase, Neclintită şi Nemişcată,
întăreşte Biserica, Cel Ce Însuţi eşti Sfânt şi întru Sfinţi Te
odihneşti.
Glasul 4: Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, izvorul cel viu şi îndestulat,
care s-au împreunat ceată duhovnicească, întărăşte-i întru Dumnezeiască Adormirea
ta, cununilor slavei învrednicindu-i.
❖
cântarea a 3- a. În timpul săptămânii, citim doar Sedelna Sfântului din Minei. Dacă este
Cântarea a 4-a
Graiurile proorocilor şi preînchipuirile au proorocit Întruparea
Ta cea din Fecioară, Hristoase. Lumina Strălucirii Tale întru
lumina neamurilor va ieşi şi va striga Ţie adâncul cu veselie: Slavă
Puterii Tale, Iubitorule de oameni.
139
Glasul 4: Sfatul cel neurmat şi Dumnezeiesc, al Întrupării Tale celei de sus, celei din
Fecioară, Proorocul Avacum avându-l în minte, a strigat: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Cântarea a 5-a
Dumnezeiasca şi nespusa frumuseţe a bunătăţilor Tale,
Hristoase, voi spune: că din veşnica Slavă Strălucire împreună
Vecuitoare şi Ipostatnică luând, din pântecele Fecioresc
Întrupându-Te, celor din întuneric şi din umbră le-ai Răsărit ca un
Soare.
Glasul 4: Spăimântatu-s-au toate întru cinstită Adormirea ta; că tu, Fecioară,
Neispitită de nuntă, de pe pământ te-ai mutat la Veşnicele Locaşuri şi la Viaţa cea fără
de sfârşit. Iar acum, tuturor celor ce te laudă pe tine, mântuire le dăruieşti prin
mijlocirile tale.
Cântarea a 6-a
Focul cel dinăuntru al chitului născut în luciul mării a fost
închipuire a îngropării Tale celei de trei zile, al căreia prooroc Iona
s-a arătat. Că, fiind izbăvit precum s-a şi spus mai înainte,
nevătămat striga: jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne.
Glasul 4: Înţelepţii de Dumnezeu, care faceţi acest praznic Dumnezeiesc şi cu totul
cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel
Ce S-a născut dintr-însa.
❖
Cântarea a 7-a
Mâniei celei fără de ruşine şi focului, Dumnezeiasca dragoste
împotrivindu-se, focul adică l-a răcorit, iar de mânie şi-a râs; prin
Vioara cea Cuvântătoare şi de Dumnezeu Însufleţită, care cu cele
trei cântări ale sfinţilor, împotriva organelor de cântare ale
păgânilor, în mijlocul văpăii, a răsunat: Preaslăvite Dumnezeul
părinţilor şi al nostru, bine eşti cuvântat.
Glasul 4: N-au slujit făpturii înţelepţii lui Dumnezeu, fără numai Făcătorului; și groaza
focului bărbăteşte călcându-o, s-au bucurat, cântând: Prealăudate Dumnezeul
părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat.
140
Stih:Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului,
Cântarea a 8-a
Îngerul lui Dumnezeu Cel Preaputernic a arătat tinerilor văpaia,
răcorind pe cuvioşi, iar pe cei necredincioşi arzând; şi pe
Născătoarea de Dumnezeu a făcut-o Izvor de Viaţă Începător,
stricare a morţii şi viaţă izvorând celor ce cântă: pe Făcătorul
Singur să-L lăudăm cei mântuiţi şi să-L preaînălţăm întru toţi
vecii.
Glasul 4: Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-
a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-Ţi cânte
Ţie: pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
se cântă Ceea ce ești mai cinstită...! Dacă nu este Praznic ci este o zi normală, chiar
Zaharia.

toate neamurile.
lor.
141
Cântarea a 9-a
Se biruiesc hotarele firii întru tine, Curată Fecioară, că naşterea
fecioreşte şi moartea arvuneşte viaţă. Ceea ce eşti după naştere
Fecioară şi după moarte vie, izbăveşti pururea Născătoare de
Dumnezeu, moştenirea ta.
Glasul 4: Tot neamul pământesc să salte cu Duhul, fiind luminat; şi să prăznuiască
firea minţilor celor fără de trup, cinstind Sfinţita Adormire a Maicii lui Dumnezeu şi să
strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.
❖
Apoi Ectenia mică; Sâmbătă seară cântăm: Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru. (de
2 ori) iar a 3-a oară: Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru; Înălțați pe Domnul
Dumnezeul nostru și vă închinați la așternutul picioarelor Lui, că Sfânt este! (în timpul
săptămânii, acestea nu se zic). Apoi zicem Luminândele după rânduială.
De pe data de 22 Septembrie până pe data de 20 Noiembrie se cântă Catavasiile
Bunei Vestiri iar de pe 21 Noiembrie până pe 31 Decembie se cântă Catavasiile
Nașterii Domnului.
142
CATAVASIILE NAȘTERII DOMNULUI
Acestea se cântă de pe 21 Noiembrie până pe 31 Decembrie
- al 2-lea rând de Catavasii se pune doar în ziua praznicului.-le găsești în Minei la
Canoanele Praznicului.
Cântarea 1, Glasul 1
Hristos Se naşte, slăviţi-L! Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L!
Hristos pe pământ, înălţaţi-vă! Cântaţi Domnului tot pământul şi
cu veselie lăudaţi- L noroade, căci S-a preaslăvit.
Cântarea a 3-a.
Fiului, Celui Născut fără stricăciune din Tatăl mai înainte de
veci iar mai pe urmă din Fecioară Întrupat fără sămânţă, lui
Hristos Dumnezeu să-I strigăm: Cel Ce ai înălţat cornul nostru,
Sfânt eşti, Doamne!
❖
găsești după cântarea a 6- a, apoi tot din Minei citim Sedelnele Sfântului-găsești după
Cântarea a 4-a.
Toiag din rădăcina lui Iesei şi Floare dintr-însul, Hristoase, din
Fecioară ai odrăslit, Cel Lăudat, din Muntele cel cu umbra deasă.
Venit-ai, Întrupându-Te din Cea Neispitită de bărbat, Cel fără trup
şi Dumnezeu. Slavă Puterii Tale, Doamne!
143
Cântarea a 5-a.
Dumnezeu fiind păcii, Tatăl îndurărilor, pe Îngerul Sfatului
Celui Mare, dăruindu-ne pace L-ai trimis nouă; deci povăţuiţi
fiind la lumina cunoştinţei de Dumnezeu, de noapte mânecând Te
slăvim, Iubitorule de oameni.
Cântarea a 6-a.
Din pântece pe Iona, l-a lepădat fiara mării, precum l-a luat. Și
în Fecioară Sălăşluindu-Se Cuvântul şi Trup luând, a ieşit
păzindu-o nestricată; că Cel Ce n-a pătimit stricăciune, pe Ceea ce
L-a născut o a păzit Nevătămată.
❖
Cântarea a 7-a.
Tinerii în buna credinţă fiind crescuţi, nebuneasca poruncă
nebăgând-o în seamă, de groaza focului nu s-au spăimântat; ci în
mijlocul văpăii stând, au cântat: Dumnezeul părinţilor noștii, bine
eşti cuvântat.
Cântarea a 8-a.
Cuptorul cel răcorit a închipuit Chipul Minunii cei mai presus
de fire; că n-a ars pe tinerii pe care i-a primit, precum nici Focul
Dumnezeirii pântecele Fecioarei, în care a intrat. Pentru aceasta
cântând strigăm: să laude toată făptura pe Domnul şi să-L
preaînalţe întru toţi vecii.
Diaconul zice Pe Născătoarea de Dumnezeu...apoi tămâiază toată biserica. Dacă este
Praznic Împărătesc, se cântă Cântarea a 9-a din Canonul Praznicului, cu Stihurile pe
care ți le indică acolo; Dacă Praznicul Împărătresc cade Duminică, Sâmbătă seara se
cântă Ceea ce ești mai cinstită...! Dacă nu este Praznic ci este o zi normală, chiar dacă
este sărbătoare sau nu, atât în timpul săptămânii cât și Sâmbătă seara se cântă Ceea ce
ești mai cinstită...cu stihurile de mai jos de la Cântarea Sfântului Prooroc Zaharia.
❖
144
toate neamurile.
lor.
Cântarea a 9-a
Taină străină văd şi preaslăvită, cer fiind peştera, Scaun de
Heruvimi Fecioara, ieslea sălăşluire, întru care S-a culcat Cel
Neîncăput, Hristos Dumnezeu, pe carele lăudându-L Îl slăvim.
❖
Apoi Ectenia mică și Luminândele
145
CATAVASIILE BOTEZULUI DOMNULUI
Acestea se cântă de pe 1 Ianuarie până pe 14 Ianuarie.
Fundul adâncului l-a descoperit şi pe uscat pe ai Săi i-a trecut,
întru același acoperind pe cel potrivnic, Domnul Cel tare întru
războaie, că S-a preaslăvit.
Umblat-a Israel prin valul cel învăluit al mării, cel ce s-a arătat uscat îndată.
Iar negrul luciului pe voievozii egipteni i-a înecat cu totul, mormântul aşternut
cu apă, cu Puterea cea tare a dreptei Stăpânului.
Cântarea a 3-a:
Domnul, Cel ce dă împăraților noştri tărie şi înalţă cornul unşilor
Săi, din Fecioară S-a născut şi vine către botez. Deci credincioşii
să strigăm: Nu este sfânt ca Dumnezeul nostru şi nu este drept,
fără numai Tu, Doamne.
Câţi ne-am dezlegat din cursele cele vechi, de leii cei mâncători
sfărâmându-li-se dinţii, să ne bucurăm şi să lărgim gura, împletind cuvântul
din cuvintele cântării cu care de la noi se îndulceşte de daruri.
❖
146
Cântarea a 4-a:
Auzitu-s-a, Doamne, glasul Tău, Carele a zis: glasul celui ce
strigă în pustie, când ai tunat peste ape multe, mărturisind Fiului
Tău, cu totul fiind de faţă, iară prin Duhul a strigat: Tu eşti Hristos,
Înţelepciunea şi Cuvântul lui Dumnezeu.
Curăţindu-se cu lumina privirii celei Tainice, cântând proorocul a
oamenilor înnoire, a glăsuit, mişcat fiind de Duhul, arătând Întruparea
Cuvântului Celui Negrăit de Care s-au sfărâmat stăpânirile celor puternici.
Cântarea a 5-a:
Iisus, Începătorul vieţii, vine să dezlege osânda lui Adam celui
întâi zidit; și curăţire, ca unui Dumnezeu, netrebuindu-I, pe cel
căzut îl curăţeşte în Iordan, întru care, pierzând vrajba, dăruieşte
pacea care covârşeşte toată mintea.
Cei ce ne-am spălat prin Curăţirea Duhului de veninul spurcatului şi
întunecatului vrăjmaş, plecat-am pe calea cea nouă, nerătăcită, care duce la
bucuria cea neapropiată, Apropiată numai celor împăcaţi cu Dumnezeu.
Cântarea a 6-a:
Glasul Cuvântului, sfeşnicul Luminii, luceafărul, Mergătorul-
înaintea Soarelui, în pustie Pocăiți-vă strigă tuturor popoarelor şi
mai-nainte vă curăţiţi, că iată de faţă stă Hristos, izbăvind lumea
din stricăciune.
Pe Cel dorit L-a arătat, cu Preafericit Glas Tatăl, pe Care din pântece L-a
Născut. Adevărat, zice, Acesta de o Fire fiindu-Mi Fiu, Luminat a ieşit din
neamul omenesc: Cuvânt al Meu Viu şi Om după rânduială.
❖
Cântarea a 7-a:
Pe tinerii cei binecredincioşi, care au intrat în cuptorul cel cu
foc, Duh de rouă suflând nevătămați i-au păzit, și pogorârea
Dumnezeiescului Înger. Pentru aceasta, în văpaie răcoriţi fiind, cu
mulţumită au cântau: Prealăudate Doamne al părinţilor şi
Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
147
Ars-a cu apă capetele balaurilor Cel ce a potolit văpaia cea înaltă a
cuptorului în care erau tinerii cei binecredincioşi. Negura cea grea, care este
din păcat, toată o spală cu Roua Duhului.
Cântarea a 8-a:
Taină preaslăvită a arătat cuptorul Babilonului, carele a izvorât
rouă. Că în repejuni va să primească Iordanul Focul cel
nematerialnic şi să sufere pe Ziditorul, cu trupul Botezându-se; pe
Carele bine Îl cuvintează popoarele şi Îl preaînalţă întru toţi vecii.
Slobodă făptura se cunoaşte şi fii Luminii sunt cei mai înainte întunecaţi.
Singur domnul întunericului suspină. Acum toată moştenirea neamurilor, ceea
ce era mai înainte ticăloasă, cu osârdie să binecuvânteze pe Pricinuitorul.
*
Zaharia.
❖
toate neamurile.
lor.
148
Cântarea a 9-a
Nu se pricepe toată limba a te lăuda după vrednicie, și se
întunecă şi mintea cea mai presus de lume a cânta Ţie, de
Dumnezeu Născătoare. Însă, ceea ce ești bună, primeşte pe dânsa;
că ştii dragostea noastră cea dumnezeiască; că tu creştinilor eşti
folositoare, pe tine te slăvim.
O, minunile naşterii tale celei mai presus de minte, Mireasă Preacurată,
Maică Binecuvântată, prin care dobândind desăvârşit mântuire, cântăm după
vrednicie Făcătoarei de bine, aducând ca dar, cântare de mulţumire.
❖
149
CATAVASIILE ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI
Acestea se cântă între 15 ianuarie și 9 februarie
Cântarea 1, glasul al 3-lea:
Pământul cel roditor de adâncime, uscat l-a trecut oarecând
soarele; căci ca un zid s-a închegat apa de amândouă părţile,
înaintea poporului celui ce a trecut marea pedestru şi cu plăcere
lui Dumnezeu a cântat: Să cântăm Domnului, căci cu slavă S-a
proslăvit.
Cântarea a 3-a:
Întărirea celor ce cred în Tine, întărește Doamne Biserică Ta, pe
care o ai câştigat cu scump sângele Tău.
❖
Cântarea a 4-a:
Acoperit-a cerurile bunătatea Ta, Hristoase; că ieşind din
Chivotul sfinţirii Tale, din nestricata Maică, în Biserica slavei
Tale, Te-ai arătat, ca un prunc în braţe purtat; şi s-au umplut toate
de a Ta laudă.
150
Cântarea a 5-a:
Dacă a văzut Isaia cu închipuire, pe Dumnezeu pe scaun prea
înalt, de îngerii slavei înconjurat, a strigat: O, ticălosul de mine!
Că mai-nainte am văzut pe Dumnezeu întrupat, pe cela ce
stăpânește pacea, și lumina cea neînserată.
Cântarea a 6-a:
Strigat-a Ţie bătrânul, văzând cu ochii mântuirea, care a venit
oamenilor de la Dumnezeu: Hristoase, Tu eşti Dumnezeul meu.
❖
Cântarea a 7-a:
Pe Tine, Cel ce ai răcorit în foc pe tinerii cei ce Dumnezeu Te-
au numit, şi în Fecioară nestricată Te-ai sălăşluit, lăudăm pe
Dumnezeu Cuvântul, cântând cu dreaptă credinţă: Bine ești
cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.
Cântarea a 8-a:
Cu focul cel nesuferit impreunându-se tinerii, cei ce au stătut
pentru buna credință, și de văpaie nevătămându-se, dumnezeiască
cântare au cântat: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe
Domnul, şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
care ți le indică acolo; Dacă Praznicul Împărătresc cade Duminică, Sâmbătă seara nu
Zaharia.

151
toate neamurile.
lor.
Cântarea a 9-a
În Lege, în umbră şi în Scriptură, închipuire vedem noi,
credincioşii: toată partea bărbătească, ce deschide pântecele, sfânt
lui Dumnezeu este. Deci, pe Cuvântul cel mai înainte născut, Fiul
Tatălui, Celui fără de început, Cel întâi-născut din Maică, fără
ispită bărbătească, Îl slăvim.
Apoi Ectenia mică; apoi zicem Luminândele după rânduială.
De la Odovania Praznicului Întâmpinării se cântă Catavasiile Bunei Vestiri până în
Duminica Vamesului si a Fariseului, apoi și în Duminica a doua, a patra și a cincea
din Postul cel Mare se pun tot Catavasiile Bunei Vestiri
152
CATAVASII LA DUMINICA FIULUI RISIPITOR
Aceste catavasii se pun în a doua duminică din perioada Triodului.
Cântarea 1, Glasul 2:
Cântarea lui Moise luând, suflete, strigă: Ajutor și acoperitor mi
s-a făcut mie spre mântuire; Acesta este Dumnezeul meu, și-L voi
preaslăvi pe El.
Cântarea a 3-a
Mintea mea cea neroditore, aducătoare de roade arat-o,
Dumnezeule; Lucrătorule al virtuților, Săditorule al celor bune, cu
milostivirea Ta.
❖
După Ectenia mică, citim Condacul și icosul Învierii glasului de rând (găsești în
Octoih, după cântarea a 6-a – de voiești), și Sedelna din Triod (găsești după cântarea
a 3-a din Triod). Așa se face chiar și de va fi sărbătoare.
Cântarea a 4-a
Nașterea Ta cea din Fecioară, proorocul mai înainte văzând-o, a
propovăduit strigând: Auzit-am auzul Tău și m-am temut; că de la
miazăzi și din muntele cel sfânt și umbrit ai venit, Hristoase.
Cântarea a 5-a
Noaptea trecând, s-a apropiat ziua și lumina în lume a strălucit.
Pentru aceasta Te laudă cetele îngerești și Te slăvesc pe Tine,
Hristoase Dumnezeule.
Cântarea a 6-a
Întru adâncul păcatelor sunt cuprins, Mântuitorule, și în marea
vieții mă cufund; dar precum ai scos pe Iona din chit, așa mă
scoate și pe mine din patimi, și mă mântuiește.
După Ectenia mică, Citim Condacul și Icosul din Triod (găsești după cântarea a 6-a
din Triod), apoi citim Sinaxarul, întâi din Minei apoi Sinaxarul din Triod ( le găsești
amândouă după Cântările a 6-a, atat din Minei cât și din Triod).
153
Cântarea a 7-a
Heruvimilor asemănându-se tinerii, în cuptor dănțuiau, strigând:
Bine ești cuvântat Dumnezeule, că în adevăr și judecată ai adus
asupră-ne acestea toate, pentru păcatele noastre, Cel ce ești
prealăudat și preaslăvit întru toți vecii.
Cântarea a 8-a:
Pe Cel ce a închipuit mai înainte în rug, lui Moise, minunea
Fecioarei, în muntele Sinai oarecând, lăudați-L, binecuvântați-L,
și-L preaînălțați întru toți vecii.
pe care ți le indică acolo; Dacă nu este Praznic ci este o zi normală, chiar dacă este
sărbătoare sau nu, Sâmbătă seara se cântă Ceea ce ești mai cinstită...
toate neamurile.
lor.
Cântarea a 9-a
Dintre pământeni cine a auzit una ca aceasta; sau cine a văzut
vreodinioară: Fecioară să se fi aflat având în pântece, și fără durere
să fi născut prunc? În acest chip este minunea ta, și pe tine,
Preacurată, Născătoare de Dumnezeu, Marie, te slăvim.
154
CATAVASII LA DUMINICA ÎNFRICOȘATEI JUDECĂȚI
Lăsatului Sec de Carne- acestea sunt Catavasiile Canonului celui Mare.
Ajutor şi acoperitor s-a făcut mie spre mântuire, acesta este
Dumnezeul meu, şi- L voi proslăvi pe El, Dumnezeul părinților
mei, şi-L voi înălţa pe El, căci cu slavă S-a proslăvit.
Cântarea a 3-a
Întărește Doamne, pe piatra poruncilor Tale inima mea, celui ce
se clintește, că Însuți ești sfânt și drept.
❖
Octoih, după cântarea a 6-a) după care Sedelna din Triod (găsești după cântarea a 3-
a din Triod).
Cântarea a 4-a
Auzit-a proorocul de venirea Ta, Doamne, şi s-a temut, că erai
să Te naşti din Fecioară, și să Te arăţi oamenilor, şi a zis: Auzit-
am auzul Tău şi m-am temut, slavă puterii Tale, Doamne.
Cântarea a 5-a
De noapte mânecând eu, Iubitorule de oameni, luminează-mă,
rogu-mă; şi mă îndreptează spre poruncile Tale şi învaţă-mă
Mântuitorule, să fac voia Ta.
Cântarea a 6-a
Strigat-am cu toată inima mea către Înduratul Dumnezeu, şi m-
a auzit din iadul cel mai de jos, şi a scos din stricăciune viaţa mea.
❖
din Triod), apoi citim Sinaxarul, întâi din Minei apoi Sinaxarul din Triod (le găsești
Cântarea a 7-a
Greşit-am, fărădelege am făcut, nu ne-am îndreptat înaintea Ta,
nici nu am păzit, nici nu am făcut precum ai poruncit. Ci nu ne
părăsi pe noi până în sfârşit, Dumnezeul părinţilor noștrii.
155
Cântarea a 8-a
Pe Cel ce-l slăvesc ostile cereşti, şi de Dânsul se înfricoşează
Heruvimii şi Serafimii, toată făptura lăudaţi-L, bine-L cuvântaţi,
şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Zaharia.
❖
toate neamurile.
lor.
Cântarea a 9-a
Naşterea zămislirii cei fără sămânţă este netâlcuită, rodul Maicii
cei fără de bărbat este nestricat, că naşterea lui Dumnezeu
înnoieşte firile. Pentru aceasta, pe tine, toate neamurile, ca pe
Maica Mireasă a lui Dumnezeu, cu dreaptă credinţă te slăvim.
Apoi Ectenia mică și Luminândele
156
CATAVASII LA DUMINICA IZGONIRII
LUI ADAM DIN RAI
Lăsatului Sec de Brânză
Ca pe uscat umblând Israil, cu urmele prin adânc, pe gonaciul
Faraon văzându-l înecat, a strigat: să cântăm lui Dumnezeu
cântare de biruinţă.
Cântarea a 3-a
Nu este sfânt precum Tu, Doamne, Dumnezeul meu, carele ai
înălţat cornul credincioşilor Tăi, Bunule, şi ne-ai întărit pe noi pe
piatra mărturisirii Tale.
❖
Octoih, după cântarea a 6-a), după care Sedelna din Triod (găsești după cântarea a 3-
a din Triod). Așa se face chiar și de va fi sărbătoare.
Cântarea a 4-a
Hristos este puterea mea, Dumnezeu şi Domnul, cinstita
Biserică cu dumnezeiască cuviinţă cântă, strigând : Din cuget
curat, prăznuind întru Domnul.
Cântarea a 5-a
Cu dumnezeiască strălucirea Ta, Bunule, sufletele celor ce
mânecă la Tine cu credință, luminează-le, rogu-mă; ca să Te vadă,
Cuvinte al lui Dumnezeu, pe Tine adevăratul Dumnezeu, Cela ce
chemi din negura greșalelor.
157
Cântarea a 6-a
Marea vieţii văzându-o înălţându-se de viforul ispitelor, la
limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine : Scoate din
stricăciune viaţa mea, mult-Milostive!
Cântarea a 7-a
Dătător de rouă, Îngerul a făcut cuptorul cuvioşilor tineri; iar pe
haldei arzând porunca lui Dumnezeu, pe muncitorul l-a plecat a
striga: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.
Cântarea a 8-a
Din văpaie a izvorât, cuvioşilor, rouă şi jertfa dreptului o ai ars
cu apă, că toate le faci, Hristoase, cu singură voirea. Pe Tine Te
preaînălţăm întru toţi vecii.
Zaharia.
❖
toate neamurile.
lor.
158
Cântarea a 9-a
Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor, spre care
nu cutează a căuta oștile îngereşti. Iar prin tine, Preacurată, S-a
arătat oamenilor Cuvântul întrupat; pe Carele slăvindu-L cu oştile
cereşti, pe tine te fericim.
*În Postul Mare trebuie să mai consultăm Tipiconul cel Mare al Sfântului Sava.
CATAVASIILE DIN DUMINICA ÎNTÂI

A POSTULUI MARE
Duminica Ortodoxiei
Adâncul Mării Roșii cu urme neudate pedestru trecându-l Israil
cel de demult cu mâinile lui Moise în chipul Crucii puterea lui
Amalic în pustie a biruit.
Cântarea a 3-a
Veselește-se de Tine Biserica Ta Hristoase strigând Tu ești
puterea mea Doamne și scăparea și întărirea.
❖
159
Octoih, după cântarea a 6-a), apoi Condacul și Icosul Sfântului din Minei după care
Sedelna din Triod (găsești după cântarea a 3-a din Triod). Așa se face chiar și de va fi
sărbătoare.
Cântarea a 4-a
Ridicat pe Cruce văzându-Te Biserica pe Tine Soarele dreptății
a stătut întru a sa rânduială precum se cuvine strigând: Slavă puteri
Tale Doamne.
Cântarea a 5-a
Doamne lumina mea Tu ai venit în lume, lumina cea sfântă care
întorci din întunericul necunoștinței, pe cei ce Te laudă pe Tine cu
credință.
Cântarea a 6-a
Jertfi-voi Ție cu glas de laudă Doamne, Biserica strigă către
Tine, curățindu-se de sângele dracilor, cu sângele curs prin
milostivire din coasta Ta.
❖
Cântarea a 7-a
În cuptorul persienesc tinerii lui Avraam, cu pofta bunei
credințe fiind aprinși, mai vârtos decât cu văpaia focului, au
strigat: Bine ești cuvântat, în Biserica slavei Tale, Doamne.
Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului
cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.
Cântarea a 8-a
Mâinile întinzându-și Daniel, gurile leilor cele deschise în
groapă, le-a încuiat; și puterea focului a stins, încingându-se cu
fapta bună, tinerii cei iubitori de bună credință strigând:
Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
care ți le indică acolo; Dacă Praznicul Împărătresc cade Duminică, Sâmbătă seara se
cântă Ceea ce ești mai cinstită...! Dacă nu este Praznic ci este o zi normală, chiar dacă
este sărbătoare sau nu, atât în timpul săptămânii cât și Sâmbătă seara se cântă Ceea ce
ești mai cinstită...cu stihurile de mai jos de la Cântarea Sfântului Prooroc Zaharia.
160
❖
toate neamurile.
lor.
Cântarea a 9-a
Hristos, piatra cea netăiată de mână, cea din capul unghiului,
din Tine, muntele cel netăiat, s-a tăiat Fecioară, adunând firile cele
osebite. Pentru aceasta veselindu-ne, te slăvim Născătoare de
Dumnezeu.
În Duminica a 2-a din Post, cântăm Catavasiile Bunei Vestiri.
161
CATAVASIILE DIN DUMINICA A TREIA
DIN POSTUL MARE
A Cinstitei Cruci
Dumnezeiescul Moise a însemnat mai-nainte de demult în
Marea Roșie Crucea Ta, când a trecut pedestru Israil tăind cu
toiagul apa, cântarea de ieșire cântând Ție, Hristoase Dumnezeule.
Cântarea a 3-a
Întărește-mă Stăpâne Hristoase cu Crucea Ta, pe piatra
credinței; să nu se clintească gândul meu de năvălirile răului
vrășmaș, că Tu ești Însuți Sfânt și Domn.
❖
Octoih, după cântarea a 6-a), după care Sedelna din Triod (găsești după cântarea a 3-
a din Triod). Așa se face chiar și de va fi sărbătoare.
Cântarea a 4-a
Pe Cruce văzându-Te pe Tine puternice, luminătorul cel mare,
de cutremur cuprinzându-se, și-a srtâns și și-a ascuns razele. Și
toată zidirea a lăudat cu frică îndelungă răbdarea Ta, că s-a umplut
pământul de lauda Ta.
Cântarea a 5-a
Mânecând, te lăudăm pe Tine, Mântuitorul lumii, aflând pace
prin Crucea Ta, prin care ai înnoit neamul omenesc, ducându-ne
pe noi la lumina cea neînserată.
162
Cântarea a 6-a
Chipul dumnezeieștii Cruci, Iona mai înainte l-a însemnat în
pântecele chitului, cu palmele întinse, și a ieșit din fiară,
mântuindu-se cu puterea Ta Cuvinte.
❖
Cântarea a 7-a
Cel ce a izbăvit pe tineri din cuptor, a venit pe pământ, luând
trup. Și pe Cruce pironindu-se, mântuire ne-a dăruit nouă.
Dumnezeul părinților, cel ce Însuși este binecuvântat și preaslăvit.
Cântarea a 8-a
În groapa leilor aruncându-se oarecând, marele între prooroci
Daniel, întinzându-și mâinile în chipul Crucii, s-a ferit nevătămat
de mâncarea lor, binecuvântând pe Hristos Dumnezeu în veci.
care ți le indică acolo; Dacă Praznicul Împărătresc cade Duminică, Sâmbătă seara nu
Zaharia.
toate neamurile.
lor.
163
Cântarea a 9-a
O! Maică Fecioară și adevărată de Dumnezeu Născătoare, ceea
ce ai născut fără de sămânță pe Hristos Dumnezeul nostru, cel ce
s-a înălțat cu trupul pe Cruce, toți credincioșii te slăvim acum după
vrednicie, și pe Dânsul împreună.
În Duminica a 4-a și a 5-a din Post, cântăm Catavasiile Bunei Vestiri.
164
CATAVASIILE FLORIILOR
La Intrarea Domnului în Ierusalim
Toate ale Praznicului.
Canonul 1, Glasul 4 - (formă specială) AGHIA
Arătatu-s-au ale adâncului izvoare umejunii neîmpărtășite și s-
au descoperit mării cei învăluite temeliile prin vifor, căci cu voie
o ai certat pe dânsa și pe norodul cel ales l-ai mântuit, cel ce-Ți
cântă cântare de biruință, Doamne.
Cântarea a 3-a
Din piatra cea vârtoasă şi tare, ce a izvorât cu porunca Ta,
adăpatu-s-a norodul isrtailtenesc; iară piatra Tu eşti, Hristoase, şi
viaţa, întru care s-a întărit Biserica, strigând: Osaná! Binecuvântat
eşti Cel ce vii!
După Ectenia mică, citim direct:
Ipacoi, glasul al 6-lea.
Cu stâlpări lăudându-L mai înainte, cu lemne mai pe urmă au prins nemulţumitorii
iudei pe Hristos Dumnezeu; iar noi cu credinţă neschimbată pururea cinstindu-L, ca pe
un Făcător de bine, totdeauna strigăm Lui : Bine eşti cuvântat Cel ce ai venit să chemi
pe Adam.
Cântarea a 4-a
Hristos, Cel ce vine la iveală, Dumnezeul nostru, veni-va şi nu
va zăbovi din muntele cel cu umbra deasă, din Fecioara care a
născut neștiind de bărbat, precum a zis proorocul de demult.
Pentru aceasta toţi strigăm: Slavă puterii Tale, Doamne!
165
Cântarea a 5-a
Pe muntele Sionului suie-Te, Cel ce binevesteşti şi
propovăduieşti Ierusalimului; înalţă-Ţi glasul cu tărie; preaslăvite
s-au grăit de Tine cetatea lui Dumnezeu; pace spre Israil şi
mântuire limbilor.
Cântarea a 6-a
Strigat-au cu veselie sufletele drepţilor: Acum lumii lege nouă
se rânduieşte, şi cu stropirea dumnezeiescului sânge, să se
înnoiască norodul.
După Ectenia Mică, se citește direct Condacu și Icosul Praznicului cu Sinaxarele
(întâi din Minei, apoi al Praznicului din Triod) -le găsești după cântarea a 6-a din
Canonul Praznicului (la fel și Sinaxarul zilei, în Minei după cântarea a 6-a ).
Cântarea a 7-a
Cel ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Avraam, şi ai ucis pe
Haldei, care fără dreptate vânau pe cei drepţi, Prealăudate
Doamne, binecuvântat ești Dumnezeul părinţilor.
Cântarea a 8-a
Veseleşte-te, Ierusalime, prăznuiţi cei ce iubiţi Sionul; că a venit
Domnul Puterilor, Cel ce împărăţeşte veci; să se smerească tot
pământul de faţa Lui şi să strige: Binecuvântați toate lucrurile
Domnului pe Domnul, cântați și prea înălțați pe Dânsul întru toți
vecii.
Cântarea a 9-a
Diaconul zicând Pe Născătoarea de Dumnezeu..., Nu cântăm Ceea ce ești mai
cinstită..., ci zicem Cântarea a 9-a din Canonul Praznicului:
Irmosul:
Dumnezeu este Domnul şi S-au arătat nouă; tocmiţi prăznuire şi
bucurându-ne, veniţi să mărim pe Hristos cu ramuri şi cu stâlpări
şi cu cântări, strigând Lui: Binecuvântat este Cel ce vine în numele
Domnului, Mântuitorul nostru.
Cu Sthul: Slavă Ție Dumnezeul nostru, slavă Ție! Cântările le găsești în Triod,
Cântarea a 9-a din Canonul Floriilor.
Uite-te mai jos:
166
Slavă Ție Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Păgâni, pentru ce v-aţi întărâtat? Cărturari şi preoţi, pentru ce aţi cugetat cele
deşarte, zicând: Cine este Acesta, Căruia pruncii cu ramuri şi cu stâlpări şi cu cântări
strigă: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Mântuitorul nostru?
Acesta este Dumnezeul nostru, Căruia nimenea nu este asemenea; aflând toată calea
cea dreaptă, a dat-o lui Israil celui iubit; iar după aceea arătându-Se, cu oamenii a
vieţuit. Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului, Mântuitorul nostru.
Pentru ce aţi pus sminteală, neascultătorilor, aproape de calea noastră ? Picioarele
voastre sunt grabnice a vărsa sângele Stăpânului; ci se va scula cu adevărat, să
mântuiască pe cei ce strigă: Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului,
Mântuitorul nostru.
La final, se cântă fără stih Irmosul-ca și catavasie:
Irmosul:
Dumnezeu este Domnul şi S-au arătat nouă; tocmiţi prăznuire şi
bucurându-ne, veniţi să mărim pe Hristos cu ramuri şi cu stâlpări
şi cu cântări, strigând Lui: Binecuvântat este Cel ce vine în numele
Domnului, Mântuitorul nostru.
* Și asa facem la toate Praznicele Împărătești din perioada Penticostarului( Înviere,
Rusalii ), și la restul Praznicele Împărătești de peste an dacă acestea cad în timpul
săptămânii, iar dacă acestea cad Duminica, Sâmbătă seara cântăm Ceea ce ești mai
Cinstită... .
*
! După Ectenia mică, Luminânda nu se zice: ci îndată: Sfânt este Domnul
Dumnezeul nostru... (de 3 ori) apoi Laudele cu Toată suflarea...!
În Săptămâna Patimilor tipicul este aparte, fiind în fiecare zi alte Canoane și altă rânduială.
167
CATAVASIILE PAȘTILOR
De la Înviere până la Înălțare
–cu excepție la Înjumătățirea Praznicului Învierii.
Cântarea 1-a, glasul 1:
Ziua Învierii, popoare, să ne luminăm, Paştile Domnului,
Paştile. Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos
Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce-I cântăm cântare de biruinţă.
Cântarea a 3-a:
Veniţi să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu
minuni, ci din Izvorul nestricăciunii, din Hristos Cel ce a izvorât
din mormânt, întru Carele ne întărim.
După ectenia mică, zicem Sedelna (după cântarea a 3-a din Canonul Praznicului sau
din Canonul Penticostarului). După săptămâna Luminată, Sâmbătă seara, se pune aici
Condacul și Icosul Praznicului (găsești după cântarea a 6-a din Canonul Praznicului)
apoi Sedelna rânduită.
Cântarea a 4-a:
La dumnezeiască strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să stea
împreună cu noi şi să arate pe îngerul cel purtător de lumină, carele
a grăit cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a înviat
Hristos ca Cel Atotputernic.
Cântarea a 5-a:
Să mânecăm cu mânecare adâncă şi, în loc de mir, cântare să
aducem Stăpânului; şi să vedem pe Hristos, Soarele Dreptăţii,
tuturor viaţă răsărind.
168
Cântarea a 6-a:
Pogorâtu-Te-ai în cele mai de jos ale pământului şi ai sfărâmat
încuietorile cele veşnice, care ţineau pe cei legaţi, Hristoase; ci a
treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt.
După Ectenia mică, se pune Condacul și Icosul Praznicului. După Săptămâna
Luminată, Sâmbătă seara punem Condacul și Icosul Duminicii (găsești după cântarea
a 6-a a fiecărui Canon din duminica în care te afli) Apoi citești Sinaxarul (întâi din
Minei apoi din Penticostar)
*În Săptămâna Luminată nu se mai citește Sinaxarul.
Cântarea a 7-a:
Cel ce a izbăvit pe tineri din cuptor, făcându-Se om, pătimeşte
ca un muritor; şi prin patimă pe cel muritor îl îmbracă în podoaba
nestricăciunii, Cel Unul binecuvântat, Dumnezeul părinţilor şi
preaslăvit.
Cântarea a 8-a:
Această numită şi sfântă Zi, una a Sâmbetelor, împărăteasă şi
doamnă, al praznicelor praznic şi sărbătoare este a sărbătorilor,
întru care binecuvântăm pe Hristos în veci.
Zicând Diaconul Pe Născătoarea de Dumnezeu..., în toată această perioadă Nu se cântă
Ceea ce ești mai cinstită..., ci cântăm Cântarea a 9-a din Canonul Praznicului cu Stihul:
Hristos a înviat din morți!
Cântarea a 9-a:
Stih: Îngerul a strigat către cea plină de Daruri: Curată Fecioară, Bucură- te, şi iarăşi
zic: Bucură-te, că Fiul Tău a înviat a treia zi din groapă.
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că slava
Domnului peste tine a răsărit. Saltă acum şi te bucură Sioane; iar
tu, Curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru Învierea
Celui născut al tău.
O dumnezeiescul! O iubitul! O prea dulcele Tău glas. Că cu noi Te-ai făgăduit să fii
cu adevărat, până la sfârşitul veacului, Hristoase, pe Carele întărire de nădejde,
credincioşii avându-L, ne bucurăm.
O Paştile cele mari şi preasfinţite, Hristoase ! O Înțelepciunea şi Cuvântul lui
Dumnezeu şi Puterea, dă-ne nouă mai adevărat să ne împărtăşim cu Tine în ziua cea
neînserată a împărăţiei Tale.
La final, se cântă fără stih Irmosul-ca și catavasie:
169
Irmosul:
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că slava
Domnului peste tine a răsărit. Saltă acum şi te bucură Sioane; iar
tu, Curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru Învierea
Celui născut al tău.
2 ori) iar a 3-a oară: Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru; FĂRĂ Înălțați pe Domnul
Dumnezeul nostru și vă închinați la așternutul picioarelor Lui, că Sfânt este!- până
la Înălțare! (în timpul săptămânii, acestea nu se zic). Apoi zicem Luminândele după
rânduială.
CATAVASIILE ÎNĂLȚĂRII DOMNULUI

Acestea se cântă atat la Înjumătățirea Praznicului cât și de la Înălțare până la
Odovania Praznicului Înălțării.
Mântuitorului Dumnezeu, celui ce au povățuit pe popor prin
mare cu picioare neudate, și pe Faraon cu toată oastea l-au înnecat,
acestuia unuia să cântăm, căci s-au preaslăvit.
Cântarea a 3-a
Cu puterea Crucii Tale, Hristoase, întărește inima mea, ca să
laud și să slăvesc înălțarea Ta cea mântuitoare.
După Ectenia mică, în ziua Praznicului zicem Sedelna Praznicului (găsești după
cântarea a 3-a din Canonul Praznicului). În perioada în care se cântă aceste Catavasii,
dacă este sărbătoare sau Sâmbătă seara și se vor cânta catavasiile, Citim Condacul și
Icosul Praznicului (găsești după cântarea a 6-a din Canonul Praznicului), apoi Sedelna
Sfântului (găsești după cântarea a 3-a).
170
Cântarea a 4-a
Auzit-am auzul puterii Crucii Tale, că Raiul s-a deschis printr-
ânsul și am strigat: Slavă puterii Tale Doamne.
Cântarea a 5-a
Mânecând, strigăm Ție Doamne, mântuiește-ne pe noi, că Tu
ești Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu știm.
Cântarea a 6-a
Înconjuratu-m-au adâncul, groapă s-a făcut mie chitul, iar eu
am strigat către Tine, Iubitorule de oameni și m-a mântuit dreapta
Ta Doamne.
După Ectenia mică, în ziua Praznicului citim Condacul și Icosul Înălțării și
Sinaxarele (întâi din Minei, apoi din Penticostar-al Praznicului-găsești după cântările
a 6-a). În perioada Praznicului, punem Condacul și Icosul de rând apoi și Sinaxarul tot
din Minei-dacă e Sâmbătă seara, punem Condacul și Icosul Duminicii din Penticostar,
apoi Sinaxarele (întâi din Minei apoi al duminicii din Penticostar-găsești după cântările
a 6-a).
Cântarea a 7-a
Cel ce ai mântuit în cuptorul cel cu foc pe Tinerii cei ce te lăudau
cântând: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștrii.
Cântarea a 8-a
Pe fiul lui Dumnezeu, cel născut din Tatăl mai-nainte de veci, și
în anii cei mai de pe urmă, întrupat din maică fecioară; preoți
lăudați-L, popoare bine-L cuvântați întru toți vecii.
Zicând Diaconul Pe Născătoarea de Dumnezeu..., în ziua Praznicului Nu se cântă
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție! Dar în rest, cântăm Ceea ce ești mai cinstită...
❖
toate neamurile.
171
lor.
Cântarea a 9-a
Pe tine, Maica lui Dumnezeu, cea mai presus de cuget și de
cuvânt, care ai născut negrăit sub ani pe cel fără de ani,
credincioșii cu un gând te slăvim.
Apoi Ectenia mică; Sâmbătă seară și la Praznicul Înălțării, cântăm: Sfânt este
Domnul Dumnezeul nostru. (de 2 ori) iar a 3-a oară: Sfânt este Domnul Dumnezeul
nostru; Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați la așternutul picioarelor
Lui, că Sfânt este! (în timpul săptămânii, acestea nu se zic). Apoi zicem Luminândele
după rânduială.
172
CATAVASIILE RUSALIILOR
Acestea se cântă și de Înălțare și de Rusalii cât și prin perioada acestora până la
Duminica Tuturor Sfinților. În ziua Praznicului sunt 2 rânduri de catavasii; cel pe
glasul 7 îl găsești în Penticostar.
Cu dumnezeiescul nor acoperit fiind gângavul, a spus legea cea
scrisă de Dumnezeu. Că scuturând tina de pe ochiul minții, vede
pe cel ce este și se învață cunoștința Duhului, cinstind cu
dumnezeiești cântări.
Cântarea a 3-a
Rupt-a legăturile pântecelui celui sterp și ocara cea nerăbdată a
celei bine roditoare, singură rugăciunea proorociței Anna de
demult, aceea ce purta duh umilit, către cel puternic și Dumnezeul
cunoștințelor.
După Ectenia mică, în ziua Praznicului zicem Sedelna Praznicului (găsești după
cântarea a 3-a din Canonul Praznicului). În perioada în care se cântă aceste Catavasii,
dacă este sărbătoare sau Sâmbătă seara și se vor cânta catavasiile, Citim Condacul și
Icosul Praznicului (găsești după cântarea a 6-a din Canonul Praznicului), apoi Sedelna
Sfântului (găsești după cântarea a 3-a).
Cântarea a 4-a
Împărate al împăraților, unule din unul Însuși, Cuvinte cela ce
ai ieșit din Tatăl cel nepricinuit, pe cel întocmai puternic Duhul
Tău cel adevărat, Apostolilor L-ai trimis, ca un făcător de bine,
celor ce cântă: Slavă puterii Tale, Doamne.
173
Cântarea a 5-a
Dezlegătoare curățire de păcate, luați roua Duhului cea cu foc
însuflată, o fii prea luminați ai Bisericii! Că acum din Sion a ieșit
legea, darul Duhului cel în chip de limbi de foc.
Cântarea a 6-a
Curățire și mântuire, Stăpâne Hristoase, ai strălucit nouă din
Fecioară; că precum din rânza fiarei celei din mare pe proorocul
Iona, așa să scoți cu totul din stricăciune pe Adam cel căzut cu tot
neamul.
După Ectenia mică, în ziua Praznicului citim Condacul și Icosul Înălțării și
Sinaxarele (întâi din Minei, apoi din Penticostar-al Praznicului-găsești după cântările
a 6-a). În perioada Praznicului, punem Condacul și Icosul de rând apoi și Sinaxarul tot
din Minei-dacă e Sâmbătă seara, punem Condacul și Icosul Duminicii din Penticostar,
apoi Sinaxarele (întâi din Minei apoi al duminicii din Penticostar-găsești după cântările
a 6-a).
Cântarea a 7-a
Cu un glas a răsunat versul organelor, a cinsti chipul cel făcut
de aur și neînsuflețit. Iar darul Duhului cel purtător de lumină,
îndeamnă a striga: Treime una cea întocmai puternică și fără de
început, bine ești cuvântată.
Cântarea a 8-a
Dezleagă legăturile și stâmpără văpaia, chipul cel întreit
strălucitor al dumnezeieștii stăpâniri. Laudă tinerii și
binecuvintează pe unul Mântuitorul și a tot Făcătorul de bine,
toată zidirea cea făcută.
Zicând Diaconul Pe Născătoarea de Dumnezeu..., în ziua Praznicului Nu se cântă
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție! Dar în rest, cântăm Ceea ce ești mai cinstită...

174
toate neamurile.
lor.
Cântarea a 9-a
Bucură-te Împărăteasă Maică, slava fecioarelor! Că toată gura
cea limpede bine grăitoare vorbind, nu Te poate cânta după cum
se cade și se întunecă toată mintea a cunoaște nașterea Ta. Pentru
aceasta, cu un gând pe Tine te slăvim.
Apoi Ectenia mică; Sâmbătă seară, cântăm: Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru.
(de 2 ori) iar a 3-a oară: Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru; Înălțați pe Domnul
De la Duminica Tuturor Sfinților se ântă Catavasiile Bunei vestiri până pe 1 August

când încep să se cânte Catavasiile Cinstitei Cruci.
Și astfel, se repetă.
175
Sâmbătă seară,
cântăm: Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru. (de 2 ori)
iar a 3-a oară: Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru; Înălțați pe
Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați la așternutul
picioarelor Lui, că Sfânt este!
(în timpul săptămânii, acestea nu se zic).
Apoi zicem Luminândele după rânduială.
Rânduiala Luminândelor
❖ De este Praznic Împărătesc se zice Luminânda Praznicului de 3 ori.
❖ Dacă suntem în perioada unui Praznic Împărătesc, Sâmbătă seara se zice întâi
Luminânda Învierii, apoi Slavă a Sfântului din Minei (dacă are), iar la Și acum..., punem
Luminânda Praznicului.
❖ Sâmbătă seara punem Luminânda Învierii, apoi Slavă a sfântului din Minei (dacă
are), iar la Și acum... punem a Născătoarei de la Luminânda Învierii. (La fel facem
Sâmbătă seara chiar și dacă este Sfânt cu priveghere).
❖ În timpul săptămânii, dacă este priveghere se pune doar luminânda Sfântului din
Minei (găsești imediat după Canoane).
❖ În timpul săptămânii, dacă nu este priveghere,se pune Luminândele zilei, Slavă a
Sfântului
din Minei (dacă are), apoi la Și acum...al Născătoarei de la Luminândele zilei.
❖ În Postul Mare, zicem luminândele glasului ce se întâmplă (sfârșitul luminândelor se
face cu stihurile Treimice – caută tipic la Cântările Treimice.
❖ Luminândele se mai numesc Svetilne sau Exapostilarii.
*
176
Luminândele Învierii
Luminânda 1
Cu ucenicii să ne suim în muntele Galieleii, prin credință să vedem
pe Hristos grăind, că au luat putere a celor de sus și a celor de jos; să
aflăm cum învață a boteza toate neamurile în numele Tatălui și al
Fiului și al Sfântului Duh și că va fi împreună cu ai Săi, precum au
făgăduit, până la sfârșitul veacului.
Dacă în Minei sunt mai multe Luminânde, zicem prima Luminândă fără Slavă, și pe a 2-a o punem cu Slavă.
Slavă...
din Triod/Penticostar/Minei al Sfântului din ziua respectivă dacă are, dacă nu, a Învierii.
Și acum... a Născătoarei
– Sâmbătă seara, chiar dacă este priveghere a unui sfânt punem al Născătoarei de la
luminândele Învierii. Doar dacă este Priveghere a unui praznic Împărătesc punem doar
luminândele Praznicului.
Cu ucenicii împreună te-ai bucurat, Născătoare de Dumnezeu,
Fecioară, că ai văzut pe Hristos înviat din mormânt a treia zi, precum
au zis. Cărora S-au și arătat, învățându-i și arătându-le cele mai bune
și poruncindu-le să boteze în Tatăl și în Fiul și în Duhul; ca să ne
încredințăm de scularea Lui și să te slăvim pe tine, Fecioară.
Luminânda a 2-a
Piatra văzându-o răsturnată, Mironosițele se bucurau că au văzut pe
un tânăr șezând în mormânt și acela le-a zis lor: Iată, Hristos S-au
sculat, spuneți ucenicilor, împreună și lui Petru: Mergeți mai înainte
în Muntele Galileii; acolo Se va arăta vouă, precum au spus mai
înainte prietenilor.
177
Slavă...
Un înger a spus Fecioarei: Bucură-te, mai înainte de zămislirea Ta,
Hristoase; și tot un înger a răsturnat piatra mormântului Tău. Căci
acela, în locul întristării, semne de negrăită bucurie; iar acesta, în
locul morții, pe Tine, Dătătorul de viață, propovăduindu-Te și
slăvindu-Te a vestit femeilor și prietenilor Învierea.
Luminânda a 3-a
Că Hristos S-au sculat, nimeni să nu fie necredincios; că S-au arătat
Mariei, apoi a fost văzut de cei ce mergeau spre sat. Și ucenicilor
iarăși S-au arătat, celor unsprezece, care ședeau; pe care trimițândui
să boteze, S-au înălțat la ceruri, de unde Se pogorâse, întărind
propovăduirea cu mulțime de semne.
Slavă...
Soare care ai răsărit astăzi din mormânt ca un Mire din cămară și
iadul l-ai prădat, și moartea ai zdrobit-o, pentru rugăciunile celeia ce
Te-a născut, lumină trimite-ne nouă, lumină care luminează inimile și
sufletele, lumină care îndreptează pe toți să umble în cărările
poruncilor Tale și în căile păcii.
Luminânda a 4-a
Cu fapte bune luminându-ne să vedem pe bărbații cei ce s-au arătat
în mormântul cel de viață purtător în haine strălucitoare
Mironosițelor, care-și plecau fața la pământ; Învierea Celui ce
stăpânește cerul să o vedem și spre Viață, în mormânt să alergăm ca
Petru; și minunându-ne de ceea ce s-a făcut, să rămânem ca să vedem
pe Hristos.
178
Slavă...
Zicând: Bucurați-vă, schimbat-ai întristarea strămoșilor, Doamne,
aducând în loc bucuria sculării Tale, în lume. Deci, Dătătorule de
viață, aceeași lumină care luminează inimile pentru ceea ce Te-a
născut pe Tine, lumina îndurărilor Tale trimite-o ca să strigăm Ție:
Iubitorule de oameni, Dumnezeule-Omule, slavă sculării Tale.
Luminânda a 5-a
Viața și Calea, Hristos, din morți sculându-Se, împreună cu Luca și
cu Cleopa au călătorit; de care a și fost cunoscut în Emaus, frângând
pâinea; ale căror suflete și inimi erau aprinse, când le grăia lor pe cale
și le tâlcuia din Scripturi cele ce au pătimit. Cu care să strigăm: S-au
sculat și S-au arătar lui Petru.
Slavă...
Laud mila Ta cea nemăsurată, Făcătorul meu; că pe Tine Însuți Te-
ai golit, ca să porți și să mântuiești firea omenească cea înrăutățită. Și
Dumnezeu fiind, ai răbdat din curată porunca lui Dumnezeu a Te face
precum sunt eu și a Te pogorî până la iad, vrând să mă mântuiești pe
mine, pentru rugăciunile celeia ce Te-a născut, Stăpâne întru tot
îndurate.
Luminânda a 6-a
Arătând că ești om, Mântuitorule, după ființă, înviind din groapă,
stând în mijloc, din mâncare Te-ai împărtășit și ai învățat botezul
pocăinței. Și îndată Te-ai înălțat la cerescul Părinte și ucenicilor ai
făgăduit că vei trimite pe Mângâietorul; Cel ce ești mai presus de
Dumnezeire, Dumnezeule-Omule, slavă sculării Tale.
179
Slavă...
Făcătorul făpturii și Dumnezeul tuturor, trup omenesc au luat din
preacurate sângiurile tale, preasfântă Fecioară; și toată firea cea
înrăită au înnoit-o, lăsându-te după naștere tot ca mai înainte de
naștere. Pentru aceasta, pe tine toți cu credință te lăudăm, strigând:
Bucură-te, Stăpâna lumii.
Luminânda a 7-a
Spunând Maria că au luat pe Domnul, alergat-au la mormânt Simon
Petru și un alt ucenic al lui Hristos, pe care îl iubea El; și au alergat
cei doi și au aflat giulgiurile singure înăuntru zăcând, iar mahrama
capului era osebit de ele. Pentru aceasta iarăși au tăcut, până ce au
văzut pe Hristos.
Slavă...
Mari și minunate lucruri ai făcut pentru mine, Hristoase al meu
mult-milostive; că din Fecioară Prunc Te-ai născut în chip de negrăit;
și Cruce ai primit și moarte răbdând, ai înviat întru slavă și firea
noastră ai slobozit-o de moarte. Slavă, Hristoase, strălucirii Tale,
slavă puterii Tale.
Luminânda a 8-a
Doi îngeri văzând înăuntrul mormântului, Maria s-a spăimântat; și
pe Hristos necunoscându-L, ca pe un grădinar îl întreba: Doamne,
unde ai pus trupul Iisusului meu? Și cunoscându-L după vorbire că
era Însuși Mântuitorul, a auzit: Nu te atinge de Mine. La Tatăl Mă
duc; spune fraților Mei.
Slavă...
180
Pe Unul din Treime L-ai născut, Fecioară, în chip de negrăit, îndoit
în fire fiind și îndoit în lucrare și unul în persoană; deci pe Acesta
roagă-L pururea pentru cei ce se închină Ție cu credință, ca să fie
izbăviți de toată asuprirea vrășmașului; că toți acum la tine scăpăm,
Stăpână de Dumnezeu Născătoare.
Luminânda a 9-a
Încuiate fiind ușile, Stăpâne, când ai intrat, umplut-ai pe Apostoli
de Duhul cel Preasfânt; cu pace insuflându-i; cărora le-ai dat și a lega
și dezlega păcatele. Și după opt zile, coasta Ta și mâinile ai arătat lui
Toma, cu care strigăm: Domn și Dumnezeu, Tu ești.
Slavă...
Pe Fiul tău când L-ai văzut înviat din mormânt a treia zi,
dumnezeiască Mireasă, preasfântă Fecioară, ai lepădat toată mâhnirea
pe care ca o Maică ai îndurat-o, când L-ai văzut pătimind. Și de
bucurie umplându-te, cu ucenicii Lui cinstindu-L, Îl lauzi pe El.
Pentru aceasta, pe cei ce te propovăduiesc pe tine Născătoare de
Dumnezeu, acum mântuiește-i.
Luminânda a 10-a
Marea Tiberiadei, pe Natanail și cu Petru, împreună cu fii lui
Zevedei și cu alți doi și pe Toma i-a avut de demult la pescuire; care,
după porunca lui Hristos, de-a dreapta aruncând mrejele, au scos
mulțime de pești. Pe care Petru cunoscându-L, a înotat către Dânsul.
Cărora, a treia oară arătându-Se, le-au arătat și pâine, și pește pe
cărbuni.
Slavă...
181
Pe Domnul Care a înviat a treia zi din mormânt, roagă-L, Fecioară,
pentru cei ce te laudă și cu dragoste te fericesc; că pe tine te avem toți
liman de mântuire și mijlocitoare către Dânsul; că moștenirea ta și
robii tăi suntem, Născătoare de Dumnezeu, și spre a ta ocrotire toți
țintim.
Luminânda a 11-a
După dumnezeiasca sculare, de trei ori întrebându-l Domnul pe
Petru: Mă iubești?, l-au pus peste oile Sale mai mare păstor; care,
văzând pe cel pe care-l iubea Iisus mergând după Dânsul, a întrebat
pe Stăpânul: Dar cu acesta ce? De voi vrea să rămână până ce voi veni
iarăși, au răspuns, ce-ți este ție, prietene Petre?
Slavă...
O, înfricoșătoare taină! O, preastrăină minune! Prin moarte,
moartea cu totul s-a zdrobit. Deci cine nu Te va lăuda pe Tine și cine
nu se va închina Învierii Tale, Cuvântule, și Născătoarei de
Dumnezeu, ceea ce întru curăție Te-a născut pe Tine cu trup? Pentru
ale cărei rugăciuni, izbăvește-i pe toți din gheenă.
182
Laudele
Sâmbătă seara și în sărbători cântăm cântarea Toată suflarea, Sâmbătă seara pe glasul de rând al duminicii, iar în timpul
săptămânii, zicem pe glasul indicat în Minei La Laude. Dacă este Praznic Împărătesc-al Mântuitorului, indiferent dacă este sâmbătă
seara sau timpul săptămânii (sau altă zi), cantăm pe glasul indicat în Minei (sau Triod/Penticostar)-toate fiind ale praznicului.
Apoi citim psalmii 148 și 149, apoi psalmul 150, îl citim ca stihuri, între stihuri punându-se Stihirile Laudelor.
Toată suflarea să laude pe Domnul. Lăudați pe Domnul din

ceruri, lăudați pe El întru cele înalte; Ție se cuvine cântare
Dumnezeule.
Lăudați-L pe El toți îngerii Lui: Lăudați-L pe El toate puterile

Lui; Ție se cuvine cântare Dumnezeule.
Apoi citim direct psalmii de mai jos

183
Tipic:
❖ Sâmbătă seara, stihurile se pun pe 8. Dacă în Minei nu sunt stihiri ale Laudelor, se pun
toate 8 ale Învierii din Octoih.
❖ Dacă este priveghere sau dacă în Minei sunt Stihiri la Laude, Stihurile Invierii pe 4 si ale
Sfantului tot pe 4 iar la ultimele 2 cântări, punem Stihurile din Minei cele de la Stihoavna
Vecerniei (găsești în Minei la Stihoavna Sfântului) Slava..., Stihira Evangheliei, Și
acum...Prea-binecuvântată ești..., Urmeaza Slavoslovia Mare.
❖ În timpul săptămânii, dacă în Minei nu sunt Stihiri la Laude, după ce se citesc toți cei trei
psalmi (148,149,150), se citește apoi direct Slavoslovia fără Slavă Și acum...
❖ Vineri seara, dacă nu este priveghere, La Laude, Stihirile Octoihului nu le cantam, ci le
cantam pe cele de la Stihoavna si daca nu are Sfantul Stihiri la Laude, noi nu mai zicem Slavă
Și acum..., ci direct Slavoslovia mică. Iar daca cântăm Stihirile Sfântului la Laude, atunci
dupa Stihiri zicem: Slavă Ție Celui ce ne-ai arătat nouă Lumina ... Slavoslovia mică.
❖ Dacă va fi sâmbătă sfânt cu Polieleu, Vineri seara La Laude, Stihirile Sfantului pe 4 iar de
este dupa Praznic, Stihirile Sfantului pe 3. Apoi Slava..., Samoglasnica Sfântului, Și acum...a
Nascatoarei după glasul Slavei Sfântului sau a Praznicului și Slavoslovia cea Mare.
❖ Dacă este Praznic Împărătesc, se pun doar stihirile Praznicului pe 4. Dacă Praznicul este
al Maicii Domnului, Sâmbătă seara se pun 4 ale Învierii din Octoih și 4 ale Praznicului la
ultimele 2 stihiri punând Stihurile de la Stihoavna Praznicului (găsești la Vecernie la
Stihoavna Praznicului), însă dacă este Praznicul lui Hristos, Sâmbătă seara sau în oricare
altă zi, punem doar 4 stihiri ale Praznicului din Minei, cele ale Învierii din Octoih lăsându-
se.
❖ În Postul Mare: de se va întâmpla în zilele Săptămânii, în afară de Sâmbătă și de Duminică
să fie doi Sfinți în Minei la rând, atunci cântăm Stihirile unuia la Vecernie, iar ale celuilalt,
daca are, le punem la Laude, pe 4, iar Canoanele lor le citim ale amândorura, pe 6.
❖ Sâmbătă seara în Postul Mare, consultați în Triod la Laude. În general, se pune din Octoih
pe 5 iar restul din Triod cu stihurile pe care ți le indică acolo.
❖ În timpul săptămânii, când nu este priveghere sau sfânt cu slavoslovie, citim Toată
suflarea...astfel: Toată suflarea să laude pe Domnul. Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi
pe El întru cele înalte. Lăudaţi pe El, toţi îngerii Lui; lăudaţi pe El toate puterile Lui. Apoi
continuăm cu restul psalmului de mai jos
Psalmii:
Sâmbătă seara sau la priveghere, după ce cântăm primele două cântări, citim direct psalmul 148:
Lăudaţi pe El soarele şi luna, lăudaţi pe El toate stelele şi lumina.
Lăudaţi pe El cerurile cerurilor şi apa cea mai presus de ceruri să
laude numele Domnului. Că El a zis şi s-a făcut, El a poruncit şi
s-a zidit. Pusu- le-au pe ele în veac şi în veacul veacului. Poruncă
a pus şi nu va trece. Lăudaţi pe Domnul de pe pământ, balaurii şi
toate adâncurile, focul, grindina, zăpada, gheaţa, duhul cel de
vifor, cele ce fac cuvântul Lui, munţii şi toate dealurile, lemnele
cele roditoare şi toţi cedrii, fiarele şi toate dobitoacele cele ce se
târăsc şi păsările cele zburătoare; împăraţii pământului, tinerii şi
184
fecioarele, bătrânii cu cei mai tineri să laude numele Domnului,
că s-a înălţat numele Lui, al Unuia. Mărturisirea Lui pe pământ şi
în cer şi va înălţa cornul norodului Său. Cântarea tuturor
cuvioşilor Lui, fiilor lui Israil, poporului ce se apropie de Dânsul.
Cântaţi Domnului cântare nouă, lauda Lui în Biserica
cuvioşilor. Veselească-se Israil de Cel ce l-a făcut pe el şi fiii
Sionului să se bucure de Împăratul lor. Să laude numele Lui în
horă, în tâmpine şi în psaltire să-I cânte Lui. Că binevoieşte
Domnul întru norodul Său şi va înălţa pe cei blânzi întru mântuire.
Lăuda-se-vor cuvioşii întru slavă şi se vor bucura întru
aşternuturile lor. Înălţările lui Dumnezeu în gâtlejul lor şi săbii de
amândouă părţile ascuţite în mâinile lor. Ca să facă izbândă întru
neamuri, mustrări întru popoare. Ca să lege pe împăraţii lor cu
obezi şi pe măriţii lor cu cătuşe de fier.
6. Ca să facă întru dânşii judecată scrisă, slava aceasta este

tuturor cuvioşilor Lui.
Lăudăm Hristoase patima, Ta cea mântuitoare, și slăvim
Învierea Ta.
185
5. Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii Lui, lăudaţi pe El întru tăria
puterii Lui.
Cela ce răstignire ai răbdat, şi moartea ai stricat, și ai înviat din
morţi, împacă viaţa noastră Doamne, ca un Puternic a toate.
4. Lăudaţi pe El întru puterile Lui, lăudaţi pe El după mulţimea

slavei Lui.
Cela ce iadul ai prădat, şi pe om l-ai înviat, cu Învierea Ta,
Hristoase, învredniceşte-ne pe noi cu inimă curată, a Te lăuda și a
Te slăvi.
186
3. Lăudaţi pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi pe El în psaltire şi în
alăută.
Plecăciunea Ta cea cu dumnezeiască cuviinţă, slăvindu-o, Te
lăudăm pe Tine, Hristoase. Născutu-Te-ai din Fecioară, și
nedespărţit ai fost de Tatăl, pătimit-ai ca un om, și de voie ai răbdat
răstignire. Înviat-ai din mormânt, ca dintr-o cămară ieşind, ca să
mântuiești lumea, Doamne slavă Ție.
De aici urmează Stihurile lui Anatolie, iar de va fi priveghere, se va pune și următoarea Stihiră a Învierii,
apoi ale Sfântului/Triodului/Penticostarului, iar în locul ulimdlor două stihuri vom spune Stihurile de la
Stihoavna Vecerniei Sfântului/cele ce sunt de față din Triod. În perioada Penticostarului consultă la Laude.
187
2. Lăudaţi pe El în tâmpine şi în horă, lăudaţi pe El în strune şi în
organe.
Când Te-ai pironit pe lemnul Crucii, atunci s-a omorât
stăpânirea vrăjmașului; făptura s-a clintit de frica Ta, și iadul s-
a prădat cu puterea Ta. Pe morţi din mormânturi i-ai înviat, și
tâlharului raiul i-ai deschis; Hristoase Dumnezeul nostru slavă
Ție.
1. Lăudaţi pe El în chimvale bine răsunătoare, lăudaţi pe El în

chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul.
Tânguindu-se cinstitele femei, degrabă au ajuns la mormântul
Tău, și au aflat mormântul deschis, și adeverind de la înger acea
nouă şi preaslăvită minune, au vestit Apostolilor; că a înviat
Domnul, dăruind lumii mare milă.
188
Iar duminica punem încă două stihuri:
1. Scoală-Te Doamne, Dumnezeul meu, înalță-se mâna Ta, nu
uita pe săracii Tăi până în sfârșit.
Rănilor celor dumnezeiești ale patimilor Tale ne închinăm
Hristoase Dumnezeule, și stăpâneştii jertfe celei din Sion, care s-
a făcut la sfârşitul veacurilor, cu dumnezeiască arătare, că pe cei
ce dormeau întru întuneric i-ai luminat Soarele dreptăţii,
ducându-i la strălucirea cea neînserată; Doamne, slavă Ție.
189
2. Mărturisi-mă-voi Ție, Doamne, cu toată inima mea spune-voi
toate minunile Tale.
Iubitorule de tulburare, neamule jidovesc, ascultă: Unde sunt
cei ce veniseră la Pilat? Să spună ostaşii, care străjuiau unde sunt
peceţile mormântului? Unde s-a mutat Cel îngropat? Unde s-a
vândut Cel nevândut? Cum s-a furat Vistieria? Pentru ce clevetiți
scularea Mântuitorului, călcătorilor de lege jidovi? Înviat-a Cel
slobod între morţi și a dăruit lumii mare milă.
190
* Ție Slavă se cuvine, Doamne Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm: Tatălui și Fiului și
Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
La Slavă: Sâmbătă seara punem stihira Evangheliei de rând- cauți în calendar ce

Voscresnă este și pui stihira Evangheliei cu numărul de la Voscresna scrisă în calendar.
Chiar dacă este sărbătoare sau nu, iar în Minei Sfântul are Slavă la Laude, tot stihira
Evangheliei se pune. Doar la Praznicele Împărătești pui Slavă Și acum...a Praznicului
îndiferent ce zi ar fi. - atunci pui Stihira Evangheliei înainte de Ceasul 1. În timpul
săptămânii, la Privegheri, se pune Slava Sfântului din Minei, Și acum de asemenea.
Dacă nu este priveghere, dar în Minei Sfântul are Slavă, o citim apoi zicem Slavoslovia
Mică. Dacă Sfântul nu are Slavă, zicem direct Slavoslovia Mică.
Stihirile Învierii:
Stihira 1, Glasul 1
În munte mergând cu Ucenicii pentru înălțarea cea de pe
pământ, înaintea lor au stătut Domnul; și închinându-se Lui, și
fiind învățați pretutindenea de puterea cea dată lor, în toată lumea
au fost trimiși să propovăduiască învierea cea din morți și înălțarea
la ceruri. Cu care au și făgăduit că va fi împreună în veci,
nemincinosul Hristos Dumnezeu și Mântuitorul sufletelor noastre.
Stihira a 2-a, Glasul 2
Cu miresme venind femeile cele ce au fost cu Maria și
nepricepându-se cum le va fi ca să-și împlinească dorirea, li s-a
arătat piatra răsturnată și un dumnezeiesc tânăr potolind tulburarea
sufletelor lor. Că a zis: S-au sculat Iisus Domnul. Pentru aceasta,
propovăduiți propovăduitorilor Lui ucenici să meargă în Galileea
și-L vor vedea pe El înviat din morți, ca pe Dătătorul de viață și
Domnul.
191
Mariei Magdalena, care a vestit Învierea din morți și arătarea
Mântuitorului, necrezându-I ucenicii, au fost mustrați pentru
învârtoșarea inimii; dar fiind înarmați cu semne și cu minuni, la
propovăduire au fost trimiși. Și Tu, Doamne, la începătorul
luminii, Tatăl, Te-ai înălțat; iar ei au propovăduit pretutindenea
Cuvântul, cu minuni încredințându-L. Pentru aceasta, luminându-
ne printr- înșii, slăvim învierea Ta cea din morți, Iubitorule de
oameni, Doamne.
Dimineață adâncă era și femeile au venit la mormântul Tău,
Hristoase, dar trupul cel dorit de dânsele n-a fost aflat. Pentru
aceasta fiind nedumerite, cei ce le-au stătut înainte în haine
strălucitoare le-au zis: Ce căutați pe Cel viu cu cei morți? S-au
sculat, precum au zis mai înainte. Pentru ce nu vă aduceți aminte
de cuvintele Lui? Cărora crezând ele, au propovăduit cele văzute.
Dar bunele vestiri păreau vorbe deșarte; astfel că ucenicii erau
încă zăbavnici; dar Petru a alergat și, văzând, a slăvit întru sine
minunile Tale.
O, preaînțelepte judecățile Tale, Hristoase! Cum lui Petru, prin
giulgiurile singure, i-ai dat a cunoaște învierea Ta? Și cu Luca și
cu Cleopa împreună-călătorind ai vorbit; și vorbind nu îndată Te-
ai arătat pre Sine-ți. Pentru aceasta și imputare ai luat ca și cum ai
fi fost nemernic în Ierusalim și n-ai fi fost părtaș până în sfârșit
sfaturilor lor. Ci ca Cela ce pre toate spre folosul zidirii le
orânduiești, și proorociile cele de Tine le-ai descoperit, și când ai
binecuvântat pâinea te-ai cunoscut de dânșii, ale cărora inimi spre
cunoștința și mai-nainte de aceasta se aprindea. Care și Ucenicii
fiind adunați, iată luminat, le-ai propovăduit lor învierea Ta, prin
care miluiește-ne pe noi.
192
Cu adevărat Tu ești, Hristoase, pacea pentru oamenii lui
Dumnezeu; pacea Ta dând-o după sculare ucenicilor, înfricoșați i-
ai arătat pe dânșii, părându-li-se că văd duh. Dar ai potolit
tulburarea sufletelor lor, arătându-le mânile și piciorele Tale; și
necrezând ei încă, prin părtășia la mâncare și prin amintirea
învățăturilor le-ai deschis lor mintea să înțeleagă Scripturile.
Cărora și părinteasca făgăduință lăsându-le și binecuvântându-I pe
dânșii, Te-ai înălțat la cer. Pentru aceasta, împreună cu dânșii ne
închinăm Ție, Doamne, slavă Ție.
Iată întuneric și de dimineață, și ce stai la groapă Marie, mult
întuneric în minte având? Pentru ce întrebi: Unde a fost pus Iiisus?
Ci vezi pe ucenicii care aleargă împreună, cum prin giulgiuri și
prin mahramă și-au dat seama de înviere și și-au adus aminte de
Scripura cea despre aceasta. Cu care și prin care și noi crezând, Te
lăudăm pe Tine, Dătătorule de viață, Hristoase.
Lacrimile Mariei nu în zadar s-au vărsat fierbinte; că iată, s-a
învrednicit și de învățăturile îngerești și de vederea Ta, o, Iisuse.
Dar cugetă încă lucruri pământești, ca o femeie neputincioasă;
pentru aceasta a și fost oprită să se atingă de Tine, Hristoase. Dar
totuși, propovăduitoare a fost trimisă ucenicilor Tăi, cărora bunele
vestiri le-a spus, vestindu-le suirea la moștenirea părintească. Cu
care învrednicește-ne și pe noi de arătarea Ta, Stăpâne Doamne.
Ca întru anii cei de apoi, fiind seară întru întâia zi a săptămânii,
stătut-ai înaintea ucenicilor, Hristoase, și printr-o minune, cu
intrarea prin ușile încuiate, ai adeverit minunea învierii Tale celei
din morți; și ai umplut de bucurie pe Ucenici și Duh Sfânt le-ai
dat lor și puterea iertării păcatelor le-ai împărțit; și pe Toma nu l-
193
ai lăsat să se afunde în valul necredinței. Pentru aceasta, dă-ne și
nouă cunoștința adevărată și iertare de greșale, milostive Doamne.
După pogorârea în iad și după învierea din morți, întristându-se
Ucenicii, precum li se cădea pentru despărțirea Ta, Hristoase, la
pescuire s-au întors; și iarăși luntre și mreji, dar vânat nicidecum;
ci Tu, Mântuitorule, arătându-Te ca un Stăpân al tuturor, de-a
dreapta ai poruncit să arunce mrejele. Și s-a făcut cuvântul faptă
îndată și mulțime multă de pești și cină minunată gata pe pământ;
din care împărtășindu-se atunci ucenicii Tăi, învrednicește-ne și
pe noi să ne desfătăm acum cu gândul, Iubitorule de oameni,
Doamne.

Arătându-Te pe Tine Ucenicilor Tăi, Mântuitorule, după înviere
lui Simon, spre răsplătirea dragostei i-ai dat păstorirea oilor, adică
grija de a le paște pe ele. Pentru aceasta ai și zis: De Mă iubești,
Petre, paște mielușeii Mei, paște oile Mele. Iar el, arătându-și
îndată iubirea de prieteni, despre celălalt ucenic a întrebat. Cu ale
căror rugăciuni, Hristoase, turma Ta păzește-o de lupii cei ce o
risipesc pe ea.
194
Sâmbătă seara, cântăm pe glasul pe care s-a cântat Slava următoarea cântare la:
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preabinecuvântată ești, Născătoare de Dumnezeu Fecioară,
că prin Cel ce S-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a
chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a izbăvit, moartea s-a
omorât si noi am înviat. Pentru aceasta, cântând strigăm: Bine
ești cuvântat, Hristoase Dumnezeule, Cel ce bine ai voit așa,
slavă Ție.
Slavoslovia Mare
sau Doxologia Mare ce se cântă Sâmbătă seara, la privegheri sau la sfinții cu Slavoslovie
1. Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între
oameni bunăvoire.
2. Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, închinămu-ne Ţie, slăvimu-Te,
mulţumim Ţie, pentru slava Ta cea mare.
3. Doamne, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte, Atotţiitorule,
Doamne, Fiule Unule-Născut, Iisuse Hristoase şi Duhule Sfinte.
4. Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui,
Cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatul
lumii.
5. Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi
ne miluieşte pe noi.
6. Că Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti Unul Domn, Iisus Hristos, întru
slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
7. În toate zilele bine Te voi cuvânta şi voi lăuda numele Tău în
veac şi în veacul veacului.
8. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta, fără de păcat să ne
păzim noi.
195
9. Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi
lăudat şi preaslăvit este numele Tău în veci. Amin.
10. Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit întru Tine.
11. Bine ești cuvântat Doamne, învaţă-ne pe noi îndreptările Tale.
(de 3 ori)
12. Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam și în neam. Eu am
zis: Doamne, miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că am greşit Ţie.
13. Doamne, către Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu
eşti Dumnezeul meu.
14. Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină.
15. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine.
16. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-
ne pe noi!
(de 3 ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Și acum și pururea și în vecii vecilor Amin.
Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte,
miluiește-ne pe noi!
Apoi cântăm troparele rânduite.* La Praznicele Împărătești cântăm o dată troparul praznicului. La o sărbătoare *
Sâmbătă seara, chiar dacă este priveghere sau Praznic al Maicii Domnului, sau dacă nu este priveghere punem trparele
de mai jos. (Sâmbătă seara, dacă este Praznic a Mântuitorului, se pune troparul praznicului.)
La glasurile 1, 2, 3 și 4, zicem acest tropar al Învierii, - pe glasul 4:
Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut; să cântăm Celui ce a
înviat din mormânt și începătorului vieții noastre, că stricând cu
moartea pe moarte, biruință ne-au dat nouă și mare milă.
196
La glasurile 5, 6, 7 și 8, zicem acest tropar al Învierii, - pe glasul 8:
Înviat-ai din mormânt și legăturile iadului ai rupt; stricat-ai
osânda morții, Doamne, pe toți din cursele vrăjmașilor izbăvindu-
i. Aratându-Te pe Tine Apostolilor Tăi, trimisu-i-ai pe dânșii la
propovăduire și printr-înșii pacea Ta ai dăruit lumii, Unule mult-
milostive.
Urmează două ectenii, la prima răspundem cu 3 de Doamne miluiește,

iar la a 2-a ectenie, răspundem la primele 2 cereri cu Doamne miluiește,
apoi cu Dă Doamne. Când preotul zice: Pace tuturor, strana: Și duhului
Tău. Diaconul: Capetele noastre...Strana zice RAR: Ție Doamne!
Ecfonisul, apoi zice Diaconul: Întelepciune! Strana: Binecuvintează!
Preotul: Cel ce este binecuvântat... Strana: Amin. Întărește Dumnezeule
Sfântă și dreapta credință a drept slavitorilor creștini și Sfântă Biserica
Ta, (o păzește) în veacul veacului. Preotul: Preasfântă Născătoare de
Dumnezeu... Strana zice: Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și
mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe
Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe Tine cea cu adevărat, Născătoare de
Dumnezeu, te slăvim. Preotul: Slavă Ție, Hristoase Dumnezeule...
Strana: Slavă Tatălui și Fiului și Sfîntului Duh, Și acum și pururea și
în vecii vecilor. Amin. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne
miluiește, întru numele Domnului, preacuvioase / preacucernice
părinte, binecuvintează. Iar preotul face Optustul. Apoi citim Ceasul
Întâi.
197
IC. XC.
198
199
200
Apoi Troparele
201
Slavoslovia Mare
de Anton Pann
202
203
204
205
206
207
208
209
210
Apoi zice Diaconul: Întelepciune! Strana: Binecuvintează! Preotul: Cel ce este
binecuvântat... Strana: Amin. Întărește Dumnezeule Sfântă și dreapta credință a drept
slavitorilor creștini și Sfântă Biserica Ta, o păzește în veacul veacului. Preotul:
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu... Strana zice: Ceea ce ești mai cinstită decât
Heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe
Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe Tine cea cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te
slăvim. Preotul: Slavă Ție, Hristoase Dumnezeule... Strana: Slavă Tatălui și Fiului și
Sfîntului Duh, Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Doamne miluiește,
Doamne miluiește, Doamne miluiește, întru numele Domnului, preacuvioase /
preacucernice părinte, binecuvintează. Și apoi, citim Ceasul Întâi.
211
Ceasul Întâi
Sâmbătă seara, daca la Slava de la Laude nu s-a cântat stihira Evangheliei ci cea a Praznicului/ din
Triod, Penticostar sau Minei, se zice aici Stihira Evangheliei astfel: Slavă... Și acum... (caută Stihira la
Slava de la Laude), apoi direct Veniți să ne închinăm.... Dacă nu, se începe direct Ceasul.
Dumnezeul nostru.
Psalmul 5:
Graiurile mele ascultă‐le, Doamne; înţelege strigarea mea. Ia
aminte glasul rugăciunii mele, Împăratul meu şi Dumnezeul meu;
căci către Tine mă voi ruga, Doamne. Dimineaţa vei auzi glasul
meu, dimineaţa voi sta înaintea Ta şi mă vei vedea. Că Dumnezeu
Cel ce nu voieşti fărădelege, Tu eşti. Nu va locui lângă Tine cel
ce vicleneşte, nici vor petrece călcătorii de lege în preajma ochilor
Tăi; urât‐ai pe toţi cei ce lucrează fărădelege. Pierde‐vei pe toţi cei
ce grăiesc minciună. Pe bărbatul sângiurilor şi vicleanul urăşte
Domnul. Iar eu, întru mulţimea milei Tale, voi intra în casa Ta,
închina‐mă‐voi spre sfântă Biserica Ta, întru frica Ta. Doamne,
povăţuieşte‐mă întru dreptatea Ta; pentru vrăjmaşii mei,
îndreptează înaintea Ta calea mea; Că nu este în gura lor adevăr;
inima lor este deşartă; groapă deschisă grumazul lor, cu limbile
sale vicleneau. Judecă‐i pe ei, Dumnezeule; cadă din cugetele lor;
după mulţimea păgânătăţilor lor leapădă‐i pe dânşii, că Te‐au
amărât, Doamne. Şi să se veselească toţi cei ce nădăjduiesc întru
Tine; în veac se vor bucura şi Te vei sălăşlui întru dânşii, şi se vor
212
lăuda întru Tine cei ce iubesc numele Tău. Căci Tu vei blagoslovi
pe cel drept, Doamne; căci cu arma bunei voiri ne‐ai încununat pe
noi.
Psalmul 89
Doamne, scăpare Te‐ai făcut nouă în neam şi în neam. Mai
înainte de ce s‐au făcut munţii şi s‐au zidit pământul şi lumea, din
veac şi până în veac Tu eşti. Nu întoarce pe om întru smerenie şi
ai zis: Întoarceţi‐vă, fiii oamenilor. Că o mie de ani înaintea
ochilor Tăi, Doamne, ca ziua de ieri care a trecut, şi straja în
noapte. Urgisire anii lor vor fi, dimineaţa ca iarba va trece;
Dimineaţa va înflori şi va trece; decuseară va cădea, învârtoşa‐ se‐
va şi se va usca. Că ne‐am sfârşit întru iuţimea Ta şi întru mânia
Ta ne‐am tulburat. Pus‐ai fărădelegile noastre înaintea Ta, veacul
nostru întru luminarea feţei Tale. Că toate zilele noastre s‐au
împuţinat, şi întru mânia Ta ne‐am stins. Anii noştri ca un păianjen
s‐au socotit; zilele anilor noştri întru dânşii şaptezeci de ani, iar de
vor fi în puteri, optzeci de ani, şi ce este mai mult decât aceştia,
osteneală şi durere, că au venit blândeţe peste noi şi ne vom
pedepsi. Cine ştie puterea iuţimii Tale şi de frica Ta mânia Ta să
o numere? Dreapta Ta aşa cunoscută o fă mie, şi pe cei ferecaţi cu
inima întru înţelepciune. Întoarce‐Te, Doamne, până când? Și Te
umileşte spre robii Tăi. Umplutu‐ne‐am dimineaţa de mila Ta,
Doamne, şi ne‐am bucurat şi ne‐am veselit în toate zilele noastre.
Veselitu‐ne‐am pentru zilele în care ne‐ai smerit pe noi, anii întru
care am văzut rele. Şi caută spre robii Tăi şi spre lucrurile Tale şi
îndreptează pe fiii lor. Şi fie lumina Domnului Dumnezeului
nostru peste noi, şi lucrurile mâinilor noastre le îndreptează spre
noi, şi lucrul mâinilor noastre îndreptează‐l.
Psalmul 100
Milă şi judecată voi cânta Ţie, Doamne. Cânta‐voi şi voi
înţelege în cale fără prihană, când vei veni la mine. Umblat‐am
întru nerăutatea inimii mele, în mijlocul casei mele. Nu am pus
înaintea ochilor mei lucru fără de lege; pe cei ce făceau călcări de
213
lege i‐am urât. Nu s‐a lipit de mine inima îndărătnică. Pe cel ce se
abate de la mine, pe cel rău nu l‐am cunoscut. Pe cel ce clevetea
întru ascuns pe vecinul său, pe acela l‐am gonit. Cu cel mândru cu
ochiul şi cu cel nesăţios la inimă, cu acesta nu am mâncat. Ochii
mei peste credincioşii pământului, ca să şadă ei împreună cu mine;
cel ce umblă în cale fără prihană, acela îmi slujea. Nu va locui în
mijlocul casei mele cel ce face mândrie, cel ce grăieşte nedreptăţi
nu s‐a îndreptat înaintea ochilor mei. În dimineţi am ucis pe toţi
păcătoşii pământului, ca să pierd din cetatea Domnului pe toţi cei
ce lucrează fărădelegea.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Slavă Ție Dumnezeule
(de 3 ori),
Iar aici se pune troparul Sfântului sau Sfinților din ziua respectivă, iar daca este Sâmbătă seară,
se pune întâi Troparul Învierii apoi Slavă al sfântului zilei. De este Praznic, punem Slavă...Troparul
Prazicului. În perioada unui Praznic, punem întâi Troparul Praznicului, Slavă...al Sfântului, iar
Sâmbătă seara, întâi Troparul Învierii, Slavă... al Praznicului.
———
Troparul Învierii - Glasul Întâi:
Piatra fiind pecetluită de jidovi și ostașii străjuind preacurat
trupul Tău înviat-ai a treia zi, Mântuitorule, dăruind lumii viaţă.
Pentru aceasta Puterile cerurilor strigau Ţie, Dătătorule de viaţă:
Slavă învierii Tale, Hristoase; slavă împărăţiei Tale; slavă
smereniei Tale, Unule, Iubitorule de oameni.
Slavă... ori Troparul Sfântului, ori din Triod ori din Penticostar
Și acum...
Cum Te vom numi, ceea ce ești plină de Dar? Cer, că ai răsărit
pe Soarele dreptății; Rai, că ai odrăslit floarea nestricăciunii;
Fecioară, că ai rămas nestricată; Maică Curată, că ai avut în
sfintele tale brațe Fiu pe Dumnezeul tuturor. Pe Acela roagă-L să
mântuiască sufletele noastre.
Pașii mei îndreptează-i după cuvântul Tău și să nu mă
stăpânească toată fărădelegea.
Izbăvește-mă de clevetirea oamenilor și voi păzi poruncile Tale.
Fața Ta arată-o peste robul Tău și mă învață îndreptările Tale.
214
Să se umple gura mea de lauda Ta, Doamne, ca să laud slava Ta,
toată ziua mare cuviința Ta.
Că a Ta este împărăția...Amin * și punem Condacul sfântului ce va fi de rând în ziua respectivă. Iar Sâmbătă seara
punem Condacul Învierii glasului care va fi de rând. La un Praznic sau în perioada unui Praznic Împărătesc, punem
Condacul Praznicului. În perioada Praznicului, Sâmbătă seara, zicem Condacul Învierii.
În Postul Mare zicem Condacul Triodului/ În Perioada Penticostarului zicem Condacul din Penticostar/
când ni se indică Condacul în Minei că se pune în locul Condacului Învierii, îl vom pune aici:
——
CONDACUL ÎNVIERII - Podobie : Când vei veni întru Slavă…
Înviat-ai ca un Dumnezeu din mormânt întru Slavă şi lumea
împreună o ai înviat, şi firea omenească ca pe Cel ce eşti Dumnezeu
te laudă, și moartea a pierit, şi Adam dănţuieşte Stăpâne, şi Eva
acum slobozită fiind din legături, se bucură strigând: Tu eşti Cela
ce dai tuturor, Hristoase, Învierea.
*
Doamne miluiește (de 40 de ori), apoi rugăciunea aceasta:
cuvântul L-ai născut, pe Tine, cea cu adevărat, Născătoare de
Întru numele Domnului, preacuvioase/preacucernice părinte,
binecuvintează.
215
Preotul zice Ecfonisul: Pentru rugăciunile...
În timpul anului, zicem Amin și direct rugăciunea de la finalul ceasului:
Hristoase, lumina cea adevărată, Care luminezi și sfințești pe tot
omul ce vine în lume, să se însemneze peste noi lumina feței Tale,
ca într-însa să vedem lumina cea neapropiată. Îndreptează pașii
noștri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugăciunile
Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinților Tăi. Amin.
Apoi cântăm în mijlocul bisericii, la Maica Domnului, această cântare de biruință.
Apărătoare Doamnă, mulțumiri pentru biruință, izbăvindu-ne
din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi.
Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozește-ne pe noi dintru
toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea
Fecioară!
Apoi optustul; și Sfârșitul Ceasului Întâi.
216
Sfârșit și lui Dumnezeu laudă!
217
218

Ochoih & Anastasimatar - Glas 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ochoih & Anastasimatar - Glas 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Slujba Glasului Întâi

Octoih & Anastasimatar

Doamne miluiește (de 40 de ori), apoi rugăciunea aceasta:

Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor

1. Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşa de îngrădire, împrejurul buzelor

9. Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie.

7. Fie urechile Tale luând aminte spre glasul rugăciunii mele.

3. Că la Domnul este mila şi multă mântuire la El, şi El va izbăvi pe Israil

Dogmatica glasului întâi:

De va fi priveghere și vor fi Paremii, acestea se citesc în mijlocul bisericii. Diaconul:

• De va fi priveghere, se va cânta litia (vezi în Minei/Triod/Penticostar);

Stih : Pentru că a întărit lumea, care nu se va clinti.

Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl nostru...

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te, ceea ce eşti

Diaconul: Domnului să ne rugăm. Strana: Doamne miluiește. Preotul:

Nespurcată, neîntinată, nestricată, fără prihană, Curată

Şi ne dă nouă Stăpâne, celor ce mergem spre somn, odihnă

Canonul Preasfintei Treimi

Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu,

4Aceste două tropare se pot pune la Și acum în locul aceleia de sus:

La Dumnezeu este Domnul:

Stihul 2: Înconjurând m-au înconjurat şi întru numele Domnului i-am

Polieleu - Catisma a 19-a

Cei ce staţi în casa Domnului, în curţile casei Dumnezeului nostru. Lăudaţi pe

Că va judeca Domnul pe norodul Său şi spre slugile Sale se va umili. Idolii

Mărturisiţi‐vă Dumnezeului dumnezeilor, că în veac este mila Lui.

Celui ce a împărţit Marea Roşie întru despărţituri, că în veac este

Cel ce dă hrană la tot trupul, că în veac este mila Lui.

Cuvânt Bun. Aliluia!

Pustnicilor neîncetată dorire dumnezeiască se face, celor ce sunt afară

Cu mâna ta cea dreaptă luându-mă tu Cuvântule, păzeşte-mă, fereşte-

În casa lui David frică va fi mare, că acolo scaunele punându-se, se vor

Stih : Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate.

Urmând Sfânta Evanghelie, Diaconul zice Domnului să ne rugăm,

Și pentru ca să ne învrednicim...-Doamne miluiește (de 3 ori)

CATAVASIILE BUNEI VESTIRI

1) Măreşte suflete al meu pe Domnul şi s-a bucurat duhul meu de

1) Măreşte suflete al meu pe Domnul şi s-a bucurat duhul meu de

CATAVASIILE DIN DUMINICA ÎNTÂI

Uite-te mai jos:

CATAVASIILE ÎNĂLȚĂRII DOMNULUI

1) Măreşte suflete al meu pe Domnul şi s-a bucurat duhul meu de

De la Duminica Tuturor Sfinților se ântă Catavasiile Bunei vestiri până pe 1 August

Toată suflarea să laude pe Domnul. Lăudați pe Domnul din

Lăudați-L pe El toți îngerii Lui: Lăudați-L pe El toate puterile

Apoi citim direct psalmii de mai jos

6. Ca să facă întru dânşii judecată scrisă, slava aceasta este

4. Lăudaţi pe El întru puterile Lui, lăudaţi pe El după mulţimea

1. Lăudaţi pe El în chimvale bine răsunătoare, lăudaţi pe El în

La Slavă: Sâmbătă seara punem stihira Evangheliei de rând- cauți în calendar ce

Stihira a 11-a, Glasul 8

Urmează două ectenii, la prima răspundem cu 3 de Doamne miluiește,

S-ar putea să vă placă și