Prof. dr loana GROZEA \ CURS DE ZOOLOGIE APLICATA iN AGROECOSISTEME C1-C2 A OBIECTUL $I IMPORTANTA ZOOLOGIEI AGRICOLE. GENERALITATI Zoologia (gr. zoon = animal; gr. logos = vorbire) este o ramura a stiinfelor biologice care se ocupa cu studiul vietuitoarelor din regnul Animalia. Mai studiaza (ca 0 exceptie) si protozoarele, care pani de curdind au fost considerate animale, iar in prezent sunt incadrate in regnul Protista. Zoologia studiaza caracterele externe ale organismului animal, structura si funcjiile acestuia, rispandirea geograficd a animalelor, importanta lor in cadrul ecosistemelor, realizind in acelasi timp clasificarea lor intr-o ordine sistematica. Se ocupi de asemenea cu studiul caracterelor comune si deosebirilor care se intlnesc in structura organismelor animale. Cunostinfele teoretice si practice sunt cuprinse in diferite ramuri ale zoologiei. Dintre ramurile acesteia se pot aminti: morfologia, anatomia, histologia, citologia; fiziologia; ontogenia; embriologia; genetica; ecologia animala; zoogeografia; paleontologia; sistematica animal etc. Dintre ramurile practice ale zoologiei pot fi amintite: zoologia agricola, zootehnia si parazitologia. Importanja practic a zoologiei consti in cunoasterea modului in care animalele acjioneazi asupra mediului inconjuritor, dar si a posibilitayilor de valorificare a unor insusiri folositoare camenilor. Scheletele animalelor marine au constituit structuri geologice importante de calcar sau siliciu (creta, calcarurile cu scoici sau cu amonifi, sarurile de siliciu depuse de radiolari). Scheletele unor animale marine au format recife coraliere de mii de kilometri, multe organisme animale actioneaza ca “ecarisatori” ai apelor infestate, ai plantelor si animalelor moarte, ale unor reziduri industriale (protozoare rotifere, viermi, crustacee), participand la circuitul materiei si energiei in ecosistem. Unele animale realizeaza polenizarea plantelor, iar altele (pradatorii) contribuie la mentinerea echilibrelor ecologice. Animalcle au o influcnté directa si asupra omului, astfel ci multe dintre acestca furnizeazi produse indispensabile pentru alimentatia omului (carne, lapte, oud, grdsimi, icre) sau materii prime pentru industrie (piele, land etc.). Exist ins si o multime de animale daundtoare care produc boli grave omului, dar si plantelor gi animalelor crescute in ferme. (orien nn Ren DER ee STM Cried ag ome ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NLL AN AER SINSATION (CAZUL UTILIZARI INFORMATIEI SE CITEAZA SURSA.Prof. dr loana GROZEA \ CURS DE ZOOLOGIE APLICATA iN AGROECOSISTEME \ Zoologia agricold este 0 ramuré aplicativa a zoologiei, care studiazd speciile de animale déundtoare culturilor agricole (nematode, moluste, acarieni, insecte, roztitoare), dar si pe cele care sunt folositoare agriculturii (entomofagi, viermi inelati, unele insecte, pasdri). In acest context, zoologia agricol, ca stiinfa cu profunde implicafii practice, are ca obiect de studiu importanta economicd, filogenia, sistematica, morfologia externa, anatomia $i fiziologia, biologia si ecologia, metodele generale de prevenire si combatere a organismelor joare, precum si folosirea celor utile. Este dificil de apreciat numarul speciilor daundtoare, dar se poate stabili o ierarhie a acestora in funetie de preponderenja numericd si pagubele produse, si anume: insectele, acarienii, nematodele, rizétoarele, molustele, pasarile ete. Insectele, find cele mai numeroase nu rivalizeaza cu nici un grup de animale nevertebrate sau vertebrate, deoarece prin procesele metabolice evolutive si prin plasticitatea lor ecologic’, acestea au dobindit o deosebiti importanf% practicd, Factorul principal care a contribuit la diversificarea lor este regimul de hrand; majoritatea insectelor sunt fitofage (gindacul din Colorado, viermele vestic al rdacinilor de porumb), hranindu-se cu organe ale plantelor cultivate sau spontane (frunze, tulpini, flori, seminfe, fructe, radacini etc). Exista, insd si specii de insecte care sunt utile, in special cele parazite (buburuza lucernei) ce contribuie la limitarea celor care sunt diunitoare plantelor (afidele). De asemenea, printre grupele folositoare se numara si cele care produc miere, ceara (albina) si matase (viermele de matase). Un alt grup important din punct de vedere a densitafii numerice este constituit din acarieni (acarianul rosu comun, acarianul fainii), care pot produce pagube insemnate plantelor si produselor agricole. Rozatoarele (harciogul, soarecele de camp) sunt considerate de catre specialisti un real pericol pentru plantele in vegetafie si pentru cele depozitate, dar pot fi totodata si vector ai unor agenti patogeni la om si animale. (orien nn Ren DER ee STM Cried ag ome ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NLL AN AER SINSATION (CAZUL UTILIZARI INFORMATIEI SE CITEAZA SURSA.Prof. dr loana GROZEA \ CURS DE ZOOLOGIE APLICATA iN AGROECOSISTEME \ CARACTERISTICILE LUMI VII Vietuitoarele sunt sisteme deschise, care realizeazi schimburi de substanfa si energie cu. mediul inconjuritor si care au posibilitatea de a-si mri prin crestere masa corporal, fiind capabile in acelasi timp si se autoreproduca. Un organism viu este inseparabil de mediul su de viafa, iar orice variagie a unui factor de mediu este recepfionat de acesta ca stimul, Din punct de vedere al compozitiei chimice, in organismele vii predomind 4 elemente: C, H, O si N, cfrora li se adauga in cantité{i mult mai reduse, alte elemente chimice. Toate aceste elemente formeazi molecule organice cu structurd complex si greutate moleculara mare. Lumea vie prezinté mai multe nivele de organizare, care pot fi integrate succesiv de la simplu la complex. Astfel, se pot distinge 4 nivele de organizare: individual, populational, biocenotic $i al biosferei REG RILE LUMI VII dezvultaea unui nuts une de Conditiile de pe Paidut au peu vieuitoare, Nu se cunoaste cu precizie cate tipuri de organisme au trait si traiesc pe Pamént, ins se estimeaza cd numarul lor depaseste mai multe milioane. Pe Pamént nu exist regiuni lipsite de viata. intr-un anumit biotop convietuiese mai multe speci de plante si animale care depind unele de altele si de factorii de mediu. Numeroasele forme sub care se prezintai lumea vie a impus gruparea lor, pentru a putea fi mai usor recunoscute si studiate, Din cele mai vechi timpuri s-a considerat cd lumea vie este format din dou mari grupe (regnuri) de organisme: plante si animale. Animalele au in general o raspandire mai larga decat plantele, dar si un numar mai mare de speci, ceea ce se datoreaza in principal capacitijilor diferite de inmuljire si de adaptare la mediu. Conform vechiului sistem de clasificare, in care lumea vie era aleat in plante si animale, se aveau in considerare urmatoarele caracteristici: - hranirea si metabolismul, Plantele se hranese autotrof, folosind ap, dioxid de carbon, substanfe anorganice si energie luminoas pentru a-si forma substanfe organice proprii, prin procesul de fotosintez’. Pe parcursul acestui proces se elimina in mediul inconjurator oxigen. (orien nn Ren DER ee STM Cried ag ome ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NLL AN AER SINSATION (CAZUL UTILIZARI INFORMATIEI SE CITEAZA SURSA.Prof. dr loana GROZEA » CURS DE ZOOLOGIE APLICATA iN AGROECOSISTEME . Pe timpul nopfii plantele prezinti unele procese respiratorii, consumind oxigen si substanje organice in vederea objinerii energiei necesare desfisurarii proceselor metabolice. Animalele se hrinese heteroiof, adic& necesita ca hrand substanje organice complexe pe care le objin prin consumarea de plante si animale. Hrana este redusi in timpul digestiei pana la substanfe organice simple (aminoacizi, acizi grayi, monozaharide) care dupa absorbyie sunt folosite pentru formarea substantelor organice complexe proprii. in timpul procesului respirator se foloseste oxigenul. Dioxidul de carbon, compusii azotati (uree, acid uric, amoniac) si apa ce rezultd in urma metabolismului se eliming la exterior prin procesele de respiratie si excretie. Glucidele se stocheazi in organismele animalelor sub forma de glicogen. ~ forma $i structura. Plantele au forme foarte variate, organele lor se pot distinge la exterior, celulele vegetale au pereti celulari, cresterea se realizeaza la capetele organismului ete. in cazul animalelor, formele corporale la indivizii din aceiasi specie sunt invariabile, organele sunt in marea lor majoritate interne, membrana celulelor este subtire, iar mediul lor intern conjine o mare cantitate de ioni de sodiu. - miscarea, Majoritatea animalelor realizeazi miscari_voluntare, jonand la excitanfii mediului extern, Deplasarea animalelor se realizeaz: ajutorul unor organe de locomotie specifice. Plantele neavénd sistem nervos nu se pot misca voluntar. Aceasta impartire in cele doud regnuri (plante si animale), fcutd pe baza_unor caracteristici usor de evidentiat este aplicabilé numai pent vieuitoarele de talie mare si numai pentru unele organisme inferioare. in ultimi ani, odata cu dezvoltarea stiintelor biologice, s-a constatat ca este foarte dificil de incadrat in cele doud regnuri foarte multe vieuitoare. Astfel, unele organisme unicelulare cu membrana celular’ subjire dar autotrofe au fost considerate animale, fungii, desi heterotrofi, au fost consideraji plante deoarece nu prezinta miscare, bacteriile au fost incadrate initial in regnul animal, iar apoi in cel vegetal. Odata cu dezvoltarea cunostiintelor de biologie celular si moleculara a fost posibili 0 noua clasificare sistematicd. Astfel, in prezent se admite viefuitoarele apartin la cinci regnuri: Monera, Protista, Plantae, Fungi si Animalia. Criteriile de baz care stau la baza impartirii lumi vii in cinei regnuri sunt: [orien nan Regen DER ee STM Cried ag ome ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NLL AN AER SINSATION (aM aT Aral EN gO ETRY Lene at antProf. dr loana GROZEA » CURS DE ZOOLOGIE APLICATA iN AGROECOSISTEME . = particularitayile structurale ale celulelor. Celulele pot avea un nucleu nediferenfiat, difuz, numindu-se procariote. Aceste celule sunt primitive, din acestea lipsind si o parte a organitelor celulare de ex. cloroplastele si mitocondriile, Unele procariote, cum sunt virusurile nu au structuri celulara, Celulele encariote au nucleul distinct, cu membrana nucleara, in care se gaseste jaterialul genetic reprezentat de AND-ul cuprins intr-un numar variabil de cromozomi. Eucariotele sunt viefuitoare uni- sau pluricelulare. - modul de mutritie; care poate fi autotrof, heterotrof consumator sau heterotrof saprofit, Regnul Monera cuprinde organisme unicelulare procariote, solitare sau coloniale, in general autotrofe chemo sau fotosintetizante. Monerele se reproduc asexuat, prin diviziune, mai rar prin inmugurire. Pot exista rar fenomene de sexualitate. Sunt sedentare sau mobile. Acest regn cuprinde alge albastre-verzi gi bacterii Regnul Protista cuprinde orgenisme unicelulare eucariote, solitare sau coloniale. Se hranesc autotrof prin fotosintez4 sau heterotrof, uneori existénd o combinajie a acestor tipuri de nutrigie, Reproducerea se face asexuat si sexuat. Sunt sedentare sau mobile, deplasarea realizdndu-se cu ajutorul flagelilor, cililor sau pseudopodelor. Include protofitele si protozoarele. Regnul Plantae cuprinde organisme pluricelulare eucariote, cu celulele protejate de perete celular celulozic, cu vacuole citoplasmatice si plastide cu pigmenti fotosintetizatori. Hranirea se realizeazi in special autotrof, prin fotosintez. Sunt organisme sedentare, fixate de substrat. Reproducerea este in primul rand sexuata, cu cicluri de generafii haploide si diploide alternative. Acest regn include metafitele. Regnul Fungi cuprinde organisme pluricelulare eucariote. Nu prezinta plastide si pigmengi fotosintetizatori, nutritia fiind de tip absorbtiv. Sunt organisme sedentare. Se pot reproduce sexuat si asexuat, existind in general cicluri reproductive complexe. Include ciupercile. Regnul Animalia cuprinde organisme pluricelulare eucariote, fara perete celular, vacuole citoplasmatice sau plastide. Nutritia este exclusiv heterotrofa (prin ingestie si numai rar prin absorbtie). Se pot deplasa datorita existenfei unor fibre contractile si organe locomotoare. Reproducerea este in general sexuata. Acest regn cuprinde metazoarele. [orien nan Regen DER ee STM Cried ag ome ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NLL AN AER SINSATION (aM aT Aral EN gO ETRY Lene at antProf. dr loana GROZEA » CURS DE ZOOLOGIE APLICATA iN AGROECOSISTEME . REGNURILE LUMII VII 4th ent % Om. c~ il ae oo > Scheme pe asa imaginilor actuaizate (din sure prelucte temporarinumai pent uz didactic): suree se regasese Ia ‘capital de bibliografle curs st precentare PP (orien nn Ren DER ee SEM Nea ag Rano] ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NLL AN AER SINSATION (aM aT Aral EN gO ETRY Lene at antProf. dr loana GROZEA \ CURS DE ZOOLOGIE APLICATA iN AGROECOSISTEME Reprezentanti Regnul Monera Celula procarioti organisme unicelulare procariote Imagini actualizate (din surse preluate temporar)(numai pentru uz didactic); sursele se gasese la ‘capitolu de bibliografie/prezemtare curs (orien nn Ren DER ee Pee erin Nea ag Raney (eu UA AY Aa Der Ryo eM OA eA NTL ANE NEN SISAL ARYA SERN ER (CAZUL UTILIZARI INFORMATIEI SE CITEAZA SURSA.Prof. dr loana GROZEA CURS DE ZOOLOGIE APLICATA IN AGROEC Reprezentanti Regnul Protista alge rosii organisme unicelulare eucariote Celula eucariota Amoeba proteus Imagini actualizae (din surse preluate temporarnumai pentru uz didactic): sursele se gasese la Capitol de bibliografiejprezemare curs (orien nn Ren DER ee SEM Nea ag Rano] (eu UA AY Aa Der Ryo eM OA eA NLL AN AER SINSATION (CAZUL UTILIZARI INFORMATIEI SE CITEAZA SURSA.ae | Prof. dr loana GROZEA CURS DE ZOOLOGIE APLICATA iN AGROECOS! Reprezentanti Regnul Plantae angiosperme gimnosperme material: Grozea loana, 2014. Curs de Zoologie aplicata in agroecosisteme (curs SEM Nea ag Rano] ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NTL ANE NEN SISAL ARYA SERN ER (CAZUL UTILIZARI INFORMATIEI SE CITEAZA SURSA.a _ Prof. dr loana GROZEA \ CURS DE ZOOLOGIE APLICATA iN AGROECOSISTEME \ Reprezentanti Regnul Fungi organisme pluricelulare eucariote (ciuperci) Ascomycota Ochiul caprei Mucegai Imagini actualizate (din surse preluate temporar)(numai pentru uz didactic); sursele se gasesc la capitolul le bibliografie/prezentare curs material: Grozea loana, 2014. Curs de Zoologie aplicata in agroecosisteme (curs SEM Nea ag Rano] ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NTL ANE NEN SISAL ARYA SERN ER (CAZUL UTILIZARI INFORMATIEI SE CITEAZA SURSA.Prof. dr loana GROZEA \ CURS DE ZOOLOGIE APLICATA iN AGROECOSIST ME . Reprezentanti Regnul Animalia organisme pluricelulare eucariote Imagini actuaizate (din surse preluate enporar)(numai pentru uz didactic); sursele se gasese a ‘capitolul de bibliograielprezentare curs (orien nn Ren DER ee STM Cried ag ome ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NLL AN AER SINSATION (aM aT Aral EN gO ETRY Lene at antProf. dr loana GROZEA » CURS DE ZOOLOGIE APLICATA iN AGROECOSISTEME . CLASIFICAREA SISTEMATICA A ANIMALELOR, Numarul speciilor de animale cunoscute in prezent este evaluat la aproximativ un milion si jumatate De cénd exist limbaj articulat, omul a simfit nevoia si numeasc& vietuitoarele care-I inconjurau, Datorité multitudinii limbilor si regionalismelor, a devenit imperios necesara adoptarea unei nomenclaturi unice pentru viefuitoare, care si fie recunoscut de specialisti. in prezent se accepté denumirea binara a speciilor, cu. nume latin sau latinizat, primul nume scris cu majuscula reprezentnd genul iar cel de-al doilea fiind numele speciei. Viefuitoarele odata denumite trebuie ordonate in functie de anumite caracteristici, care pot prezenta omologii sau similaritati de origine si structura, sau analogii, adiea similaritai de funeii dar nu gi de origine, De exemplu, se pot considera omoloage membrele anterioare de la elefant cu aripile pasarilor intrucat au aceiasi structura a scheletului, aceiasi inervatie si musculatura. Aripile pasirilor si cele ale insectelor desi prezint& similaritayi de funetii, sunt analoage deoarece au structuri si origini diferite. Se cunose doua feluri de clasificari: - clasificarea artificiald, la baza c&reia au stat criterii arbitrare, nestiinfifice. De exemplu la pasari s-a ficut o clasificare in funetie de forma ciocului si picioarelor, desi acestea sunt adaptiri biologice ale pasérilor. Rapitoarele de zi si de noapte erau integrate in acelasi ordin datorita aceluiasi regi alimenta, aceleiayi fore a civcului yi a degetelor de ta p - clasificarea naturalé, care se intemeiaza pe toate ramurile zoologiei. in clasificarea natural, animalele sunt impartite in mai multe unitati sistematice sau taxonomice (gr. faxis = ordine; gr. nomos = lege, principiu), dintre care cele mai importante sunt: regnul, diviziunea, increngatura, clasa, ordinul, familia, genul, specia, rasa. in afara de acesti taxoni mai sunt utilizate subdiviziuni ale acestora: subregn, supraclas4, subclasa, supraordia, subordin etc. Unii zoologi au introdus in plus $i alte unitafi sistematice: seria - intre subclasa si ordin, grupa - intre subordin si familie. mate, [orien nan Regen DER ee STM Cried ag ome ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NLL AN AER SINSATION (aM aT Aral EN gO ETRY Lene at antProf. dr loana GROZEA Regnul Diviziunea Increngitura Clasa Ordinul Familia Specia este unitatea sistematica de baza, care cuprinde o populatie sau un grup de populatii naturale, care se pot incrucisa intre ele si sunt izolate reproductiv de alte populatii asemandtozre. Tofi indivizii speciei provin dintr-un strmos comun, se pot imperechea intre ei si produc descendenti asemindtori parintilor. Genul cuprinde specii care prezint& unele caractere comune si care se presupune ca au o origine filogenetica comuna. Familia cuprinde caractere comune, de obicei a mai multor genuri Ordinul cuprinde in general mai multe fami Clasa euprinde de obicei ordine care au unele caractere fandamentale comune. increngétura sau filumul ¢ 0 categorie mai larga cuprinzind mai multe clase, caracterizate prin acelasi plan de structur’, indicdnd liniile mari de evolutie. Exist si inerengaturi cu o singura clasa. Regnul cuprinde totalitatea increngaturilor de animale. in zoologie, alaturi de aceste categorii mai sunt si subcategoriile: subregn, diviziune, subincrengatura, subdiviziuni, ramuri, subclase, subordine, subfamilii, subgenuri. Subordinele se pot impartii, la nevoie, in sectiuni. Sectiunile se pot imparti in triburi ete. Daunatorii animali ai plantelor cultivate fac parte din diferite grupe sistematice. Cei mai importanti aparjin urmatoarelor increngaturi: Nemathelmintes, Mollusca, Arthropoda si Vertebrata. (orien nn Ren DER ee SEM Nea ag Rano] ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NLL AN AER SINSATION (CAZUL UTILIZARI INFORMATIEI SE CITEAZA SURSA.Prof. dr loana GROZEA Criterii pentru recunoasterea si determinarea speciilor Recunoasterea si determinarea speciilor se poate face in urma studierii unor caractere, dintre care cele mai importante sunt: a) Caractere morfologice (gr. morphe = forma): - morfologia extema; = organizarea intern’; = stucturi anatomice speciale, - embrionii; - fosilele; = structura nucleului si cea genetica (prin teste ADN); b) Caractere fiziologice; c) Caractere ecologice: d) Caractere etologice: e) Izolarea reproductiva; ) Distributia geografica. (orien nn Ren DER ee SEM Nea ag Rano] ea NUMAN ADA ROOD aI Ae NAO De AL NLL AN AER SINSATION (CAZUL UTILIZARI INFORMATIEI SE CITEAZA SURSA.