LUCRARE PRACTICĂ III- EPIDEMIOLOGIE

Evaluarea atacului de Fusarium graminearum Schw. la grâu

STUDIU DE CAZ III

Evaluarea atacului de Fusarium graminearum la grâu în condiții

de epidemie

1. PREZENTAREA PATOGENULUI FUSARIUM GRAMINEARUM

SCHW.

Recunoașterea patogenului

Plăntuţele care provin din seminţe infectate se îngălbenesc şi în cele din urmă
putrezesc. În faza de înfrăţire, rădăcinile şi coletul sunt brunificate datorită infecţiilor
realizate de miceliul şi clamidosporii din sol. Plantele atacate continuă să vegeteze slab şi
vor forma spice sterile. Însă, forma cea mai gravă de atac este după înspicare. Spicele,
iniţial se albesc parţial (câteva spiculeţe) sau total, apoi se înroşesc şi se acoperă cu un
înveliş micelian, alb – roz sau alb – rubiniu, uneori portocaliu - somon, pe care se observă
sporodochiile ciupercii (forma imperfectă). Pe spicele înroşite (pe palee, ariste sau boabe)
se observă puncte negre care sunt periteciile ciupercii (forma perfectă). Cariopsele
infectate sau fuzariate rămân mici, zbârcite, cenuşii sau rozii iar germinaţia şi puterea de
străbatere va fi slabă.
Fig. 1. Spice albite din cauza atacului de Fusarium graminearum [Cotuna Otilia, 2019]
 Fig. 2. Spiculețe albite și acoperite cu miceliu de culoare somonie specific fungului Fusarium
graminearum [Cotuna Otilia, 2019]

Patogenie şi epidemiologie
În sol, ciuperca rezistă sub formă de miceliu saprofit, clamidospori şi peritecii. Una
din sursele importante de transmitere este sămânţa infectată din care ies plăntuţe bolnave
care mor (infecţie sistemică). Infecţia primară în lanuri se realizează prin miceliu sau
clamidosporii din sol dar şi de ascosporii şi conidiile care ajung pe părţile aeriene ale
plantelor. Intercelular, se dezvoltă miceliul care va intra în sporogeneză, formându-se
astfel conidiile ce asigură infecţiile secundare (foarte păgubitoare mai ales în perioada
înfloritului) – GH. POPESCU, 2005. Dezvoltarea acestei ciuperci este favorizată de vremea
umedă (umiditatea aerului peste 90%, prezenţa ploilor) şi de temperaturile moderate
(peste 200C) şi apoi de factorii agrofitotehnici (monocultura, solurile acide, azotul în
exces, semănatul des, sensibilitatea soiurilor). Infecţia continuă şi în depozite.
Contaminarea cu micotoxinele produse de F. graminearum este asociată cu
amânarea excesivă a recoltatului şi cu depozitarea cerealelor umede. Acumularea de
micotoxine este masivă la temperaturi de 21 – 290C şi la o umiditate a boabelor de peste
20%.

Schimbările climatice din ultimii ani au influențat pozitiv dezvoltarea fungilor din
genul Fusarium favorizând apariția epidemiilor la grâu. Cea mai recentă epidemie de
Fusarium la cerealele din Câmpia Banatului (vestul României) a fost în anul 2019, an în
care calitatea a fost foarte scăzută, în principal din cauza prezenței micotoxinelor
fusariene în cantități care au depășit limitele permise. Pierderile produse de F.
graminearum la grâu în anii epidemici pot fi uriașe. Pagubele se datorează în mare parte
sterilității spicelor, MMB - ului scăzut (masa a o mie de boabe) dar mai ales prezenței
micotoxinelor în cariopse. În perioada 1991 - 1997, în S. U. A., pierderile produse de
Fusarium la grâu și orz au depășit 1,3 miliarde dolari [Johnson et al., 2003].
Importanță deosebită în realizarea infecțiilor cu F. graminearum la grâu o au factorii
climatici. Fără condiții climatice favorabile Fusarium nu atacă [Popescu, 2005; Suciu et
al., 2020]. Parametrii climatici cu importanță în realizarea infecțiilor în câmp sunt:
temperatura, precipitațiile și umiditatea relativă a aerului [Magan and Lacey, 1984; Cook,
1981]. Modificările climatice prin care trece planeta și-au pus amprenta asupra factorilor
climatici, ducând fie la perioade mari de secetă, fie la perioade mai lungi caracterizate de
precipitații excesive. După Anderson (1948), temperatura optimă pentru realizarea
infecțiilor este de 250C, indiferent de cât timp durează umezeala. Cu cât expunerea la
umezeală este mai îndelungată, intensitatea atacului la spic crește. Alți autori arată
importanța duratei în ore a precipitațiilor înainte cu șapte zile de înflorit dar și a
temperaturilor cuprinse între 15 - 30 0C [De Wolf et al., 2003]. Este o certitudine că, în
condiții de vreme caldă cu temperaturi cuprinse între 25 - 30 0C și umiditate continuă,
simptomele de Fusarium la spic (albire) pot apărea în 2 - 4 zile de la realizarea infecției
[Wegulo, 2012]. Astfel, o cultură aparent sănătoasă, brusc poate să prezinte simptome de
boală.
 Chandelier et al. (2011), într-un studiu efectuat pe o perioadă de șapte ani, arată o
corelație puternică între umiditatea relativă medie de peste 80% și cantitatea de DON
acumulată în cariopse. Precipitațiile continue dinainte de înflorit și în timpul dezvoltării
cariopselor favorizează acumularea de cantități mari de DON în cereale. Cantitățile de
precipitații din lunile mai și iunie predispun cerealele la infecția cu Fusarium. Perioadele
în care grâul poate fi infectat sunt la înflorit sau imediat după înflorit [Hernandez Nopsa
et al., 2012; Wegulo, 2012].
Tehnologiile practicate în prezent de către fermieri pot influența pozitiv infecțiile cu
Fusarium cât și acumularea de micotoxine. Sistemele de cultivare ”minimum tillage” sau
”no tillage” (utile pentru conservarea solului), densitățile mari practicate, lipsa rotației, au
dus la creșterea sursei de inocul în resturile vegetale ce rămân la suprafața solului
[Watkins, 1994; Matei et al., 2010; Unger, 1994]. Pe resturile vegetale, Fusarium poate
supraviețui sub formă de micelii, clamidospori și peritecii cu asce și ascospori. La această
sursă de inocul se adaugă semințele infectate ce pot răspândi boala [Paraschivu, 2008;
Pereyra and Dill - Macky, 2008].
Rezistența soiurilor de grâu la infecția cu Fusarium este foarte importantă și intens
studiată astăzi. Sunt descrise până acum cinci tipuri de rezistență: tipul I - rezistența la
infecția inițială (reacții de apărare); tipul II - rezistența la răspândirea agentului patogen în
țesutul infectat; tipul III - rezistența la infecție a semințelor; tipul IV - toleranța la
infecție; tipul V - rezistența la micotoxine [Kosaka et al., 2015; Mesterhazy, 1995; Ma et
al., 2009; Zhang et al., 2020].
După Bai și Shaner (2004), crearea unor soiuri cu rezistență la Fusarium poate fi o
strategie foarte bună pentru controlul acestei boli. În S. U. A., preocupări de ameliorare a
grâului pentru rezistența la Fusarium sp. există de prin anul 1929. Christensen arată după
nouă ani de experimente că toate plantele de grâu pot fi infectate în proporție mai mare
sau mai mică [Schroeder and Christensen, 1963] .
Evaluarea în teren a genotipurilor rezistente este anevoioasă deoarece epidemiile de
Fusarium sunt rare iar metodele de inoculare nu sunt atât de precise. Kumar et al. (2015),
arată că metodele utilizate au dus de multe ori la erori experimentale. De aici a rezultat o
clasare uneori incorectă a rezistenței soiurilor de grâu la Fusarium.
Cariopse de grâu șiștave, albite și cu miceliu de culoare rozee specific ciupercii Fusarium
graminearum (Ćotuna Otilia, 2019)
 Fig. 3. Ciclul de viață al fungului Fusarium graminearum
[Sursa: http://ohioline.osu.edu/factsheet/plpath-cer-06]

2. CUM evaluăm atacul de Fusarium graminearum?

Frecvenţa atacului s-a stabilit cu ajutorul ramei metrice (50 x 50 cm), luând în
calcul valoarea relativă a numărului de plante atacate, în raport cu numărul total de plante
sau organe analizate. Relaţia de calcul:

F% =

F = frecvenţa atacului în procente;

n = numărul de plante sau organe ale plantei atacate;
N = numărul total de plante sau organe analizate.
Intensitatea atacului s-a calculat după relaţia:
Notele pentru intensitatea atacului ciupercii Fusarium graminearum la spic, au
fost acordate pe o scară de la 0 – 9 (descrisă de T. MIEDANER, 1986), după cum urmează:
Nota:
 1 = 0% infecţie (infecţia nu este vizibilă)
 2 = 1 - 5% (albirea unor spiculeţe individuale)
 3 = 6 – 15% (spiculeţe individuale albite pe fiecare spic)
 4 = 16 – 25% (albirea spiculeţelor alaturate)
 5 = 26 – 45% (50% spiculeţe albite pe spic)
 6 = 46 – 65% (66% spiculeţe albite pe spic)
 7 = 66 – 85% (75% spiculeţe albite pe spic)
 8 = 86 - 95% (mai mult de 75% spiculeţe albite)
 9 = 96 – 100% (spic complet albit)
Observațiile cu privire la atacul ciupercii Fusarium graminearum Schw. s-au
realizat la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie, pe fondul infecției naturale. Anul 2019
a fost extrem de favorabil infecțiilor cu Fusarium la cereale, producând pagube
importante cantitativ dar mai ales din punct de vedere calitativ, micotoxinele fiind
prezente în cariopsele de grâu peste limita admisă de legislația în vigoare.
 Gradul de atac (GA%) s-a calculat după formula consacrată în fitopatologie (F% x I
%/100).

Cantitatea de precipitații căzută la Timișoara în intervalul martie - iunie 2019

Luna Precipitații Media lunară Abaterea de la

înregistrate (mm) multianuală în zona medie
Timișoara
Martie 7,7 mm 37 mm -29,3 mm
Aprilie 55,9 mm 48 mm 7,9 mm
Mai 109,7 mm 63 mm 46,7 mm
Iunie 56,4 mm 78 mm -21,6 mm

Evaluarea atacului de Fusarium la grâu în anul 2019

Soiul Densitatea Spice F% Severitatea Nota GA%

plantelor/m fuzariate spicelor medie a intensității (grad
2
fuzariate atacului la atacului* atac)
spic (I %)
Anapurna 592 412 7
Apertus 494 128 4
Glosa 500 372 6
Exotic 490 272 6
Arezzo 512 272 6
Illico 614 180 5
Ingenio 348 332 5
Alex 544 192 5
Rubisco 566 228 5
Crișana 502 224 5
Airbus 442 148 5
Ciprian 510 200 5
Altigo 552 332 6
Șofru 352 296 6
Lovrin 6x 552 100 4
Lovrin 5x 490 84 4
 Nota intensității atacului* după T. MIEDANER, 1986

Notă: studenții vor introduce în tabel toți indicii calculați.

Temperatura medie lunară înregistrată la Timișoara în perioada martie - iunie 2019

Luna Temperatura medie Media multianuală Abaterea de la

lunară înregistrată în zona Timișoara medie
0 0 0
C C C
Martie 9,4 11 -1,6
Aprilie 13,4 17 -3,6
Mai 15,1 22 -6,9
Iunie 23,2 25 -1,8

Ziua Precipitații (mm) înregistrate în lunile:

Mai Iunie
1 12,0 4,0
Precipitațiile 2 0,7 0,2 zilnice
înregistrate la stația meteo
3 - -
în lunile mai și iunie 2019
4 0,2 1,4
5 7,7 11,3
6 13,0 3,2
7 0,3 -
8 - -
9 1,5 -
10 11,6 -
11 - -
12 - -
13 0,5 -
14 9,3 6,6
15 12,2 -
16 - -
17 1,5 0,2
18 - -
19 8,2 0,9
20 12,3 1,5
21 3,4 -
22 1,6 -
23 - 0,3
24 0,8 18,2
25 1,1 -
26 - -
27 0,3 -
28 7,1 8,6
29 3,3 -
30 0,6 -
31 0,5
Temperaturile maxime și minime zilnice înregistrate în luna mai 2019 la stația meteo a USAMVB
Timișoara

Ziua Temperaturile maxime și minime zilnice Umiditatea

(T0C) relativă UR%
0
T C maximă T0C minimă
1 20.7 11 56
2 24.2 8.6 64
3 24.3 11.1 58
4 26.9 11.8 58
5 20.6 13.2 74
6 12.9 9.5 78
7 14.3 7 74
8 23.1 4.3 63
9 17 8.8 71
10 20.4 11.2 72
11 27.3 8.2 63
12 29.3 13.1 61
13 29.5 14.7 63
14 13.4 9.8 78
15 14.9 9.8 68
 16 19.2 10.1 67
17 22.3 11.6 68
18 28.8 11.6 68
19 30.2 14.2 73
20 26.6 14.9 72
21 23.6 13.8 68
22 22.6 14.8 65
23 17.5 10.5 77
24 19.8 9.7 74
25 29.1 10.9 75
26 30.9 13.6 66
27 27.1 17.7 72
28 27.4 15.0 79
29 29.8 16.2 69
30 22.7 14.2 70
31 22.6 14.2 73

Notă: Studenții vor evalua atacul de Fusarium din anul 2019 pe baza datelor
culese din teren și a datelor meteorologice puse la dispoziție, după cum urmează:
 Vor calcula frecvența spicelor atacate de Fusarium;
 Vor aproxima severitatea atacului la spic conform notelor acordate
fiecărui soi, ținând cont de scara lui Miedaner;
 Vor calcula gradul de atac (GA%) conform formulei de calcul;
 Vor face grafice cu frecvența, intensitatea și gradul de atac;
 Vor face corelații între densitatea plantelor și intensitatea atacului la spic,
frecvența și intensitea atacului, densitatea plantelor și gradul de atac;
 Vor face grafice cu datele climatice (precipitații, temperaturi, umiditatea
relativă a aerului).

SUCCES!