UNIVERSITATEA,,ȘTEFAN CEL MARE’’, SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

Răspândirea directă a
agenților la plante

Îndrumător: Student:

Conf. dr. ing. GONTARIU IOAN DRĂGOI EUSEBIU

Anul III, semigrupa 1a

 CUPRINS

I. Introducere………………………………………….………………….….……..1

II. Clasificarea bolilor la plante……………………………………………….…....1

III. Modalități de răspândire a bolilor la plante…………………...…………..……2

IV. Răspândirea directă a agenților la plante……....………………………...…......2

Bibliografie…….………………………………………………...…………............4
I.Introducere
Agricultura și horticultura reprezintă coloanele de bază ale civilizației umane,
oferind hrana și materiile prime necesare pentru supraviețuirea și dezvoltarea
societății. Aceste domenii nu numai că asigură alimentele pe care le consumăm
zilnic, dar și susțin economiile naționale, protejează mediul înconjurător și
contribuie la bunăstarea umană. Importanța agriculturii și horticulturii se extinde
mult dincolo de simpla producție alimentară, având un impact profund asupra vieții
noastre, a mediului și a economiilor globale.
Bolile la plante reprezintă un aspect semnificativ al agriculturii și horticulturii,
având un impact direct asupra producției alimentare și a economiei globale. Aceste
boli sunt cauzate de organisme patogene, cum ar fi bacteriile, ciupercile, virusurile
și nematozii, care pot afecta plantele în diverse moduri. De-a lungul istoriei,
oamenii au luptat împotriva acestor boli pentru a asigura securitatea alimentară și
pentru a proteja culturile agricole și ornamentele.

II.Clasficarea bolilor la plante

După natura cauzei care le produc, bolile plantelor se împart în două mari
categorii:

1. boli de natură neinfecţioasă (neparazitare sau fiziologice);

2. boli de natură infecţioasă.

Bolile neinfecţioase se datorează acţiunii nefavorabile a factorilor de mediu.

În această categorie de boli intră vătămările cauzate de frig (geruri), de exces de
căldură (opăriri, arsuri), de exces şi lipsă de umiditate, de lipsă sau exces de lumină
(etiolarea), ca şi cele cauzate de carenţa sau pletora diferitelor elemente din sol. Tot
în această categorie se încadrează bolile datorate compoziţiei anormale a
atmosferei (excesul sau lipsa de anhidră carbonică, carenţa în oxigen, excesul de
substanţe toxice ca: sulf, clor, arsenic, prafuri inerte etc., provocate de noxele
industriale.
Bolile infecţioase sunt provocate de diferiţi agenţi patogeni. După natura
agentului patogen, bolile parazitare se împart în:

1. viroze – boli produse de virusuri;

2. bacterioze – boli cauzate de bacterii;

1
3. micoze – boli provocate de ciuperci;
4. antofitoze – boli produse de antofite (plante cu flori).

III. Modalități de răspândire a agenților la plante

Aceste modalități se împart în două tipuri:

1. Răspândire indirectă - implică transferul agentului patogen de la o plantă la

alta prin intermediul vectorilor (cum ar fi insectele, nematozii sau chiar oamenii),
utilajelor agricole, apelor de irigare, vântului sau animalelor;
2. Răspândire directă.

IV. Răspândirea directă a agenților la plante

Răspândirea directă este transmiterea agentului patogen de la o generaţie a

plantei gazdă la generaţia următoare (de la un ciclu de vegetaţie la cel următor),
care se realizează nemijlocit, adică fără a fi necesară intervenţia unor factori
intermediari. În transmiterea directă se încadrează toate formele de transmitere
cuprinse în sfera termenului de răspândire autonomă. Se pot distinge trei feluri de
transmiteri: transmitere germinativă (prin sămânţă), vegetativă şi independentă.

Transmiterea germinativă (prin sămânţă)

În transmiterea germinativă endofită se disting două forme: endogenă, când

agentul patogen trece din planta-mamă bolnavă în embrionul plantei viitoare şi îl
infectează, şi exogenă, când agentul patogen ajunge din afară pe planta-mamă şi
infectează embrionul din care se dezvoltă viitoarea plantă-fiică. Prima formă de
transmitere se întâlneşte mai mult sau mai puţin frecvent, în patogeneza unor
bacterioze, micoze şi mai ales viroze. Virozele fiind boli cu infecţie generalizată,
virusul se răspândeşte în toată planta, ajungând, prin funicul, în seminţe, infectând
şi embrionul. 7 A doua formă de transmitere germinativă endofită se întâlneşte la
ciupercile Ustilago nuda şi Ustilago tritici, care produc tăciunele zburător al
orzului, respectiv al grâului. Clamidosporii acestor ciuperci puşi în libertate la
înspicat sunt luaţi şi transportaţi de vânt pe spice; în timpul înfloritului, ei ajung în
interiorul florii, unde germinează şi hifele ciupercii pătrund în ovar. Pe măsură ce
embrionul se dezvoltă, el este invadat de miceliu, care la maturitatea bobului trece
în stadiul de repaus vegetativ. Din boabele infectate vor ieşi după semănat plante
ale căror spice vor fi atacate de tăciune. Sunt şi cazuri când ambele forme de
transmitere endofită se întâlnesc la acelaşi agent patogen. De exemplu, la virusul
mozaicului fasolei care se transmite, fie trecând de la planta bolnavă în seminţe, fie

2
prin polenul infectat care provine de la plante bolnave şi ajunge pe stigmatul
florilor de fasole. Infecţia seminţei de fasole cu bacteria Xanthomonas phaseoli se
face de asemenea pe ambele căi, mai frecvent prin infecţii directe din afară şi mai
rar, prin infecţia transmisă sistemic de planta-mamă.

Transmiterea vegetativă

Este forma de transmitere directă cea mai răspândită şi se întâlneşte la un

număr foarte mare de bacterii şi ciuperci şi mai ales la virusuri. Transmiterea
vegetativă este caracteristică bolilor care atacă organele sau părţile de plante ce se
folosesc la înmulţirea pe cale vegetativă (bulbi, tuberculi, rădăcini, butaşi, altoi,
rizomi, drajoni etc.). În cazul transmiterii vegetative endofite, materialul plantat în
vederea obţinerii unei noi culturi poate prezenta infecţii locale sau generalizate.
Posibilităţi mai mari pentru răspândirea pe această cale prezintă organismele
parazite care produc boli cu infecţie sistemică (traheobacteriozele şi
traheomicozele) şi virusurile, adică acei agenţi patogeni care invadează toată planta
şi infectează sistemic organele ce se folosesc la plantat.

Transmiterea independentă

Constă în deplasarea pe care agenţii patogeni pot să o facă singuri, prin

mijloace proprii de locomoţie, pe aceeaşi plantă, de la un loc la altul, sau de la o
plantă la alta, fără participarea unor forţe din afară-vehicul sau vector. În general,
acest mod de răspândire lispseşte la virusuri, iar la celelalte grupe de agenţi
patogeni se întâlneşte la un număr relativ foarte restrâns de ciuperci şi antofite
parazite, fiind mai caracteristic pentru bacteriile mobile. La ciuperci, răspândirea
independentă este caracteristică formelor inferioare, mai puţin evoluate, care
prezintă planospori, iar la bacterii, este caracteristică numai formelor ciliate. Cu
ajutorul cililor, aceste organisme se pot deplasa în apă, putând parcurge distanţe de
ordinul micronilor sau milimetrilor. În afară de forma tipică a deplasării active cu
ajutorul cililor, la ciupercile mai evoluate, răspândirea independentă se realizează
şi prin creşterea activă a filamentelor miceliene şi a rizomorfelor care pot parcurge
de la focar distanţe ceva mai mari, de ordinul câtorva decimetri şi până la câţiva
metri, foarte rar mai mult. Ca exemplu, putem cita ciuperca Armillaria mellea, ale
cărei rizomorfe, pornind de la planta atacată, cresc în sol în toate direcţiile, boala
răspândindu-se astfel de la un pom la altul. În această categorie intră şi ciupercile
Sclerotium rolfsii, Rhizoctonia solani şi Phymatotrichum omnivorum; un mod de
răspândire asemănător se întâlneşte şi la unele antofite parazite (cuscuta).

3
Concluzie

În această privință, înțelegerea modului direct de răspândire a agenților

patogeni este esențială pentru elaborarea strategiilor eficiente de control și
prevenire a bolilor la plante. Identificarea și gestionarea acestor modalități de
transmitere directă pot contribui semnificativ la protejarea culturilor agricole și a
ecosistemelor naturale, asigurând astfel securitatea alimentară și longevitatea
mediului înconjurător.

4
BIBLIOGRAFIE

https://agrimanet.ro/clasificarea-si-caracterul-bolilor-plantelor/#:~:text=%C3%8En
%20transmiterea%20direct%C4%83%20se%20%C3%AEncadreaz%C4%83,s
%C4%83m%C3%A2n%C5%A3%C4%83)%2C%20vegetativ
%C4%83%20%C5%9Fi%20independent%C4%83.

https://istis.ro/image/data/download/publicatii/ghid.pdf

https://www.gradinamea.ro/
Tipuri_de_factori_care_cauzeaza_boli_la_plante_3469_588_1.html