1 .

DEFINIIA, OBIECTUL SI LEGATURILE FITOPATOLOGIEI CU ALTE DISCIPLINE Fitopatologa vegetala

este stiinta care se ocupa cu studiul plantelor, dar si cu prevenirea si combaterea acestora,de aceea mai este numita si
medicina verde.Reprezinta un domeniu tiinific relative mai cu character practice care se ocupa cu formarea cadrelor ce vor
lucre in domeniul plantelor a celor cultivate in special.Fitopatologa s-a desprins ca ramura a trilogiei si se sprijin cu
preponderenta de virusologie, bacteriologic, botanica sistematica si microbiologic, folosind date despre biochimie,
agrotehnica, venind in sprijinul unor discipline ca viticultura, pomicultura si ameliorarea plantelor.

2. EFINITIA NOIUNII DE BOALA Toate organismele,plante sau animale, pot suferi in cursul vieii diferite tulburri in
funcii si in structura unor organe sau a ntregului organism.Acestea pot fi determinate de cause interne sau de cause
externe.In general prin boala se nelege orice tulburare de ordin fizic sau morphologic ce pericliteaz viata sau dezvoltarea
normala a plantei sau a unei parii din ea.Totodata au si un sens practice agro determinat de durata procesului pathologic si de
gradul abaterii de la normal:orice tulburare fiziologica sau anomalie, structura daunatoare creterii si dezvoltrii plantelor
care duce la micorarea cantitativa a recoltei.

3 ETIMOLOGIA SI CLASIFICAREA BOLILOR PLANTELOR.Prin boala se intelege orice tulburare fiziologica sau
anomalie, structura daunatoare creterii si dezvoltrii plantelor care duce la micorarea cantitativa a recoltei.Bolile se
clasifica in boli infectioase si boli de natura neinfectioase.
Bolile neinfectioase apar in urma aciunii nefavorabile a factorilor de mediu.
Bolile infectioase sunt provocate de diferii ageni patogeni.Bolile prsite se impari in funcie de natura patogenului
iniviroze, bacterioze, anicoze.

4.INSUSIRILE AGENILOR PATOGENI:

AFINITATEA este insusirea unui agent pathogen de a reaciona pozitiv la atracia exercitata de planta gazda proprie
lui.Aceasta insusirea se bazeaza pe proprietile anatomo-morfologice si biochimice ale fiecrui pathogen in parte.
PATOGENITATEA este proprietatea unui microorganism de a fi patogen, de a infecta planta gazda, de a produce sau nu la
suprafaa esuturilor, de a reproduce mbolnvirea si apariia simtomelor, oferind microorganismelor posibilitatea de a ataca o
anumita planta.
AGRESIVITATEA este insusirea unui patogen de a nvinge rezistenta unei plante gazda, aceasta agresivitate fiind puternic
influenat de toxinele si enzimele pe care acetia le produc dereminand frecventa atacului:agentii patogeni pot fi
monofagi.digofagi, polifagi.
VIRULENTA este insusirea unui patogen de a ataca cu o intensitate mai mare sau mai mica planta ga7Ha, fiind influenate
de enzimele si toxinele secretate de patogeni.Virulenta condiioneaz intensitatea atacului determinnd boli cu grade diferite
de atac.

5. CAPACITATEA DE A SECRETA ENZIME.Principalele insusiri ale agenilor patogeni sunt:agresivitatea si virulent

sunt condiionate de enzimele secretate de acestia.Enzimele sau fermenii sunt Considerate produse cu aciune primara
deoarece sunt in legtur directa cu nutriia agentului patogen.Enzimele se impari in 2 grupe:
EXOENZIMELE se elimina din celulele care le produc si prin intermediul lor:agenii patogeni isi croiesc drum prin
esuturile plantei gazda, descompunnd substanele organice complexexutinaza care dizolva cutina, peptivaza care
descompune lamella mijlocie a peretelui celular, celuloza ce solubilizeaza lamelele celulozice ale membrane celulare.

ENDOENZIMELE sunt enzime ce raman in interiorul celulelor ce le-au sintetizat, intervenind in metabolismul celular ce
le-au sintetizat, intervenind in metabolismul celulelor patogenilor. Din aceasta fac parte oxidazele ce intervin in procesul de
oxidare, reductazele in cel de reducere si catalazele in cel de catalizare.

6.
MODUL DE NUTRIIE AL AGENILOR FITOPATOGENI se incadreaza in grupa plantelor heterotrofe care
folosesc pentru nutriia lor substane organice gata sintetizate. La rndul lor substanele organice necesare nutriiei
heterotrofe pot fi luate fie de la plante vii, fie din diferite substraturi lipsite de viata. Dup modul cum isi procura substanele
organice, heterotrofele se impart in 2 grupe: SAPROFITE si PARAZITE
SAPROFITE: organisme care se hrnesc cu substane organice in descompunere. Poi fi obligatoriu parazite (triesc
exclusiv saprofit, nu au stadii parazitare in dezvoltarea lor si nu sunt patogene) sau facultativ parazite (sau semisaprofite duc o viata saprofita dar in anumite condiii pot devenii parazite, capabile de a infecta si de a se dezvolta pe plante vii.
PARAZITE: Organisme care se hrnesc direct cu substratul viu al plantelor cultivate, La rndul lor acestea pot fi facultativ
saprofite (cuprind organismele care in mod normal duc o viata parazitara dar care pot trai si ca saprofite) si parazite obligat
(cuprind ageni patogeni care duc o viata strict parazitara, desfasurandu-si toate stadiile de dezvoltare ale ciclului biologic
numai pe esuturile vii ale plantelor.

7.
DISEMINAREA/RASPANDIREA DIRECTA A PATOGENILOR.Se realizeaz prin organelle de nmulire
germinativa a plantelor, respective prin semine sau organe:bulbi tuberculi.In aceste organe patogenii se pot gsi sub forma
unui aparat vegetative,miceliu de rezistenta sau forma sporofera.Raspandirea directa germinativa prin samanta poate fi:
EXOGERA se realizeaz atunci cnd agenii patogeni adera la suprafaa externa a seminelor infectnd noua planta in
timpul germinrii semintelor.Astfel se nmulesc numeroase specii de ciuperci si unele bacterii.

ENDOGENA este proprie patogenilor ce ataca planta gazda.Patrund in semine si infecteaz embrionul. Si aceasta se
realizeaz prin tuberculi, bulbi, rizomi.Cancerul bacterian al rdcinilor Rosacealor.

8. DISEMINAREA/RASPANDIREA INDIRECTA A PATOGENILOR, -pasiva se realizeaz prin intermediul unor

factori mijlocitori ca:solul,apa vntul, gunoiul de grajd.Raspandirea prin sol e proprie patogenilor ce ataca rdcinile
subterane ale plantelor.Prin apa(rspndire hidrochora) rurilor se rspndesc o serie de patogeni apartinand ciupercilor. Prin
vnt (rspndire anemochora) se desemneaz majoritatea patogenilor ca ciupercile ce produc rugini sau mane.Prin gunoiul
de grajd se transmit patogeni cnd animalele au fost hrnite cu plante bolnave. Ali ageni patogeni se pot raspandi atat prin
apa cat si prin vnt, acest tip de inmultire se numete rspndire anemohidrochora. Prin animale - rspndire zoochora - o
serie de specii de animale cum ar fi mamiferele, psrile, insectele, molustele, acarieni, au un rol important in rspndire
agenilor patogeni. Rspndire zoochora se poata realiza EPIZOOCHOR - prin intermediul suprafeteiexterioare a corpului
animalelor cat si prin intemediui mediului suprafeei interioare a acestora. Dintre agenii patogeni care se rspndesc
epizoochor amintim ciupercs Nigrospora asizae care produce putregaiul uscat al stiuletilor de porumb si care adera la
suprafaa exterioara a moliei cerealelor - sau ENDOZOOCHOR se pot transmite ndeosebi prin afide, cicade si acarieni,
ndeosebi virusurile, micoplasmele precum si unele specii de bacterii si ciuperci. Prin om rspndire antropochora - se
poate realiza direct (in timpul lucrrilor pe care ie executa in culturi ca repicatul rsadurilor, copilitul sau ciupitul tomatelor,
atingnd mai apoi sau transporand pe haine sau incaltaminte ageni patogeni ce vor infecta plante sanatoase) si indirect
prin transporul produselor vegetale in cadrul comerului dintre tari sau prin introducerea de noi soiuri sau specii de plante
dintr-o regiune sau un continent in altul; astfel s-a transmis din America in Europa mana vitei de vie, mana cartofului,
fainarea vitei de vie.
9.

EVOLUTIA PROCESULUI PATOLOGIC LA PLANTE. - INFECIA

INFECIA reprezint ptrunderea patogenului in planta si stabilirea unor serii de procese biologice, naintea infeciei exista
un proces mai limitat adica cel de contaminare:venirea in contact a patogenului cu planta gazda. In cazul infiectiilor
artificiale, termenul analog contaminrii este INOCULAREA. In vederea realizrii infeciei, agentul patogen trebuie sa
ptrund in planta marcand procesul infectios. Ptrunderea agenilor patogeni in planta gazda se poate realiza prin orificii
naturale, respectiv prin stomate, prin rni sau leziuni si prin strpungerea activa a pereilor celulari. Prin orificii naturale
ptrund in planta gazda bacteriile, ciuperci si foarte rar virusurile. Prin rni sau deschider accidentale provocate de tieturi,
grindina, lovituri, intepaturi de insecte, plantele sunt infectate ndeosebi de virusuri dar si de unele specii de bacterii si
ciuperci patogene ce poarta numele de patogeni de rana sau patogeni traumatici. In aceasta categorie se incadreaza cancerul
rdcinii pomilor fructiferi, tciunele comun al porumbului, etc. Ciupercile care ptrund in pereii celulari si a straturilor
protectiare externe amintim raia neagra a cartofului, rapanul merilor, puteregaiul fructelor. In mod activ ptrund in celulele
plantelor si unele specii de antofite parazite sau semiparazite vascul, cuscuta.

10. EVOLUIA PROCESULUI PATOLOGIC LA PLANTE. - INCUBAIA.Are loc in timpul dintre infecie
si apariia primelor simptome evidente ale bolii.In acest timp, patogenul ptrunde in gazda, creste si se multiplica, invadeaza
treptat mari poriuni din organul parazitat. In timpul incubaiei virusurile se nmulesc si se rspndesc in corpul plantei prin
vasele liberiene, deplasarea virusurilor din celula in celula in celula se realizeaz prin intermediul plasmodesmelor.Perioada
de incubaie a virusurilor variaza de la cateva zile pana la cativa ani, iar la bacterii de la cateva zile la o luna. In acest timp
ele se nmulesc prin diviziune directa si se rspndesc in corpul plantei ndeosebi intercelular si mai rar intracelular. La
ciupercile patogene perioada de incubaie difer de o specie la alta fiind mult mai mult influenat de
factorii de mediu (la mana carofului 2-11 zile, la tciunele ovzului 10-12 luni). In perioada de incubare ciupercile cresc i se
dezvolta fie in spatiile inter-celulare, fie in interiorul celulelor sau in exteriorul acestora.. Dup locul unde se dezvolta
miceliul ciupercilor, acestea pot fi ECTOPARAZITE (miceliul se dezvolta la suprafaa organelor parazitate),
ENDOPARAZ1TE (miceliul se dezvolta in interiorul esuturilor plantei gazda fie intracelular, fie intercelular) si
ECTOENDOPARAZ1TE (miceliul se dezvolta atat endoparazit cat si endoparazit)

11. EVOLUIA PROCESULUI PATOLOGIC LA PLANTE. - MANIFESTAREA BOLII. - ultima faza de

evoluie a procesului patogenic e manifestarea acestuia la exterior a semnelor vizibile.La virusurile si bacteriile fitopatogene
este greu de delimitat incubatia.La ciupercile fitopatogene delimitarea dintre incubaie si manifestaie se face mai uor
deoarece ncepe o data cu fructificatiile Manifestarea la exterior a bolilor plantelor imbraca forme diferite care constituie de
cele mai multe ori simptome sigure pentru delimitarea patogenilor. Factorii de mediu joaca un rol important in desfasurarea
proceselor patologice, cat si a manifestrii la exterior ale patogenilor.

12. MODOFICARI BIOCHIMICE PRODUSE DE ATACUL AGENILOR FITOPATOGENI sunt suferite

de plante atacate de patogeni si se refera la coninutul de apa, de substane minerale, de proteine si de substane grase.
Coninutul de apa al plantelor bolnave este sczut ca urmare a faptului ca pe Frunze apar o serie de leziuni ce opresc
pierderea apei prin transpiraie, dar sunt si cazuri cnd in urma atacului cantitatea de apa creste.
Coninutul in substane minerale la plante bolnave creste ndeosebi cantitatea de P,K,si Ca. Coninutul de substane proteice
se mrete prin acumularea in esuturi a aminoacizilor sau a altor substane ce conin azot. Coninutul in substane grase
creste prin acumularea de grsimi sub forma de picaturi uleioase.

13.MODIFICARI FIZIOLOGICE.Agenii patogeni produc in planta gazda modificri ale priceselor fiziologice
care se refera la fotosinteaza, respiraie,transpiraie,temperatura.
FOTOSINTEZA:in cazul patogenilor saprofiti facultative, parazii facultative si parazii obligat ce ataca ffunzele.Procesul
de fotosinteza scade in intensitate ca urmare a faptului ca poriuni din limbul foliar sunt scoase din funciune prin apariia
petelor de decolorare dup distrugerea cloroplastelor.
RESPIRATIA plantelor atacate se intensifica;Unde respiraia se intensifica de 8 ori comparative cu cele sanatoase, procesul
explicandu-se fie pe seama respiraiei patogenului, fie datorita intensificrii procesului de oxidare si activitatii iritante a
parazitului asupra gazdei.

TRANSPIRATIA-se produc motificari ale transpiraiei ceea ce duce la apariia unui dezechilibru hidric. In cazul bacteriilor
si ciupercilor traheifele se constata o scdere a transpiraiei plantelor. Ciupercile endoparazite mresc intensitatea
transpiraiei. Virusurile determina marirea intensitii transpiraiei, iar in cazul modificrii acesteia sunt: lezarea integritarii
esuturilor plantelor gazda, modificarea aparatului stomatic.
TEMPERATURA creste la plantele atacate la fel ca la animale sau la om, dar spre deosebire de ele doar local, doar acolo
unde se instaleaz patogenul. Creterea temperaturii se datoreaza modificrii metabolismului si intensificrii aciunii
fermenilor oxidani.

14.MODIFICARI ANATOMICE SAU STRUCTURALE: sunt moficari biochimice si fiziologice ale plantelor bolnave ce duc
la apariia modificrilor anatomice si morfologice ce constituie simptomele bolilor ce apar in urma atacului patogenilor.Acestea sunt
modificri ale celulelor si esuturilor vegetative prsite
a.MODIFICARI CELULARE sunt modificri are peretelui celular unde patogenii actioneaza asupra peretelui celular al plantelor
bolnave producnd dezagregarea esuturilor si formarea putregaiurilor.
b.MODlFICARI ALE CITOPLASMEI-Unii patogeni pot consuma in ntregime citoplasm celulelor plantelor. Cloroplastele din
esuturile asimilatoare se reduc ca si numr si dispar aparand pete cloratice. Alteori clorofilastele devin mai numeroase, acumuleaz
tot mai multa clorofila aparand fenomenul de inverzire a organelor atacate.
c.MODIFICARILE NUCLEULUI- sub aciunea patogenilor, nucleul celular plantelor atacate se poate mari, devine neregulat ca
forma, poate prezenta numeroi nucleoli sau se poate micora iar celulele pot devein polinucleate.
d.MODIFICARILE ESUTURILOR plantelor bolnave atrag dup ele modificri histologice ca: frunzele de piersic deformate din
Taphnina Deformous.Structura bifaciala este alterata, mezofilul nu mai este defecventiat in tesut palisadic si tesut lacunar.
Elementele conductoare nu sunt aezate in nicio ordine.

15.MODIFICRILE MORFOLOGICE au loc in cursul patogenezei si sunt hipertrofii, atrofii, ofilire, necroza, ciuruire,
putregaiuri.
a.HIPERTROFIILE- se formeaz pe organelle vegetative ale plantelor gazda ca urmare a aciunii enzimatice a patogenilor.
Acetia stimuleaz nmulirea exagerata a celulelor si prin aceasta proliferarea haotica a esuturilor. Dup modul de formare se
deosebesc:
-hipertrofii histaide formate prin proliferarea esuturilor plantelor gazda:cancerul pomilor.
-hipertrofii organoide sunt caracterizate atat prin modificarea locala a esuturilor, cat si prin formarea unor organe noi sau prin
modificarea dezvoltrii anumitor organe: mature de vrjitoare la pruni produse de TAPHINA PRUNI.
b.OFILIREA plantelor este produsa de unele ciuperci si bacterii ce inradeaza vasele libero-lemnoase ale plantelor mpiedicnd
extragerea din sol a substanelor minerale mpreuna cu apa, necesare creterii si dezvoltrii.
c.DECOLORAREA consta in degradarea biosintezei clorofilei.
d.Petele colorate apar pe frunze, tulpini, flori, fructe.Aspectul, forma, marimea si culoarea petelor depend de patogenii care le
provoac, constituind simptome evidente pt diagnosticarea lonpete albe la fainarii, pete roii pe frunzele de prun, ropan la mar cu
pete cafenii.
e.NECROZA este procesul de mortificare a esuturilor organelor plantelor sub aciunea patogenilor. Necroza se manifesta ca nite
pene negre isolate sau pete generalizate.

f)CIURUIREA frunzelor reprezint o forma evoluata a patarii si necrozei si este gsit la specii de
samburoase.

16.PARTICULAR1TATI ANATOMO-MORFOLOGICE CA FACTORI AI REZISTENTEI:

Rezistenta reprezint capacitatea plantelor de a reduce sau anihila efectele distructive ale atacului patogenilor. Factorii
structurali reprezint primul obstacol la ptrunderea patogenilor in tesutul plantei gazda sunt: integritatea tegumentului,
grosimea epidermei si cuticulei, grosimea subrului, impregnarea membranei celulare cu diferite substane, parazitatea, modul
de nflorire.
Integritatea tegumentului.
-unii ageni patogeni ptrund in organelle plantelor prin leziuni ce apar in tegument. Astfel vita de vie btut de grindina va fi
mai uor atacata de Phosma phora vertical deoarece tegumentul plantei prezint o serie de leziuni.
Grosimea epidermei si a cuticulei- deoarece patogenii ptrund in plante strpungnd in mod active cuticula si epiderma, cu
cat aceste formaiuni vor fi mai groase cu atat numrul de infecii va fi mai mic.
Prezenta si grosimea stratului de suber- suberul gsit la plantele lemnoase este mai gros dect la celelalte si este mai greu
de atacat de bacterii si ciuperci deoarece nu prezint spatii intercelulare, iar pereii sunt impregnate cu suberina.
Grosimea endodermului- Endodermul are rol in protecia cilindrului central, cu cat este mai bine dezvoltat cu atat patogenii
ajung mai greu la vasele conductoare.
Impregnarea membranelor celulare au diferite substane constituie o modalitate de aparare atat mpotriva ptrunderii
patognilor, cat si a rspndirii lor in esuturi. Aceste substane sunt siliciul si lignina.
Parazitatea se gaseste la plantele acoperite cu peri si sunt greu atacate de patogeni.

17.PARTICULARITATI CHIMICO-FIZICE CA FACTORI AI REZISTENTEI SUNT: chimiotropismul,

presiunea osmatica, coninutul de apa al plantelor gazda, aciditatea sucului celular si coninutul celulelor in substane
nutritive si inhibitoare.
CHIMIOTROPISMUL poate fi un factor de rezistenta mai ales in ceea ce privete infeciile bateriene, dar si cele cu
ciuperci. In celulele plantelor exista substane de atracie pentru patogeni.
PRESIUNEA OSMATICA- s-a constatat ca intre puterea de absorbie a celulelor plantelor si rezistenta la boli exista o
corelaie directa, plantele rezistente la boli caracterizandu-se printr-o presiune osmatica ridicata in cellule.
CONTINUTUL DE APA al esuturilor plantelor gazda
-starea de hidratare a esuturilor plantelor gazda are un rol deosebii in ceea ce privete rezistenta la atacul patogenilor

ACIDITATEA SUCULUI CELULAR: prezenta in celulele plantei gazda a acizilor organici citric, malic si tatric constituie
un factor de rezistenta ndeosebi fata de bacteriile patogene; fata de ciupercile patogene aciditatea sucului celular are o
importanta redusa deoarece ciupercile se dezvolta bine in limite mai largi ale PHului.
CONTINUTUL CELULAR IN SUBSTANE NUTRITIVE: substanele nutritive din celulele plantelor gazda pot
intervenii ca factori de rezistenta sau receptivitate fata de patogeni fie cnd sunt in exces, fie in carena. In general,,
coninutul ridicat de glucide determina receptivitatea plantei la infecii. Dintre substanele care confer rezistenta la infecii
amintim excesul de fenol si derivaii acestuia.

CONINUTUL CELULAR IN SUBSTANE INHIBITOARE: In sucul celular cu rol inhibitor asupra agenilor patogeni
menionam: substane colorante, alcaloizi, heteroaoxina, toxine si substane antibiotice. Dintre substanele colorante
antocianii imprima rezistenta la infecii. Rol toxic in germinarea sporilor si dezvoltarea unor patogeni il au ortofenolii
alcaloizii si heteroauxinele.

18.CLASIFICAREA REACIEI DE REZISTENTA.

-rezistenta pasiva este rezistenta genetic sau natural ace se datoreaza unor elemente preexistente infeciei cum ar fi factorii
anatomo-morfologici si chimico-fiziologici ce intervin in procesele infectioase.
-rezistenta activa se manifesta post-infectional printr-o serie de reacii citologice, histologice si chimici- fiziologice ca
rspuns la aciunea virulent a patogenului.

20. REACIA DE TOLERANTA, IMUNITATE SI SENSIBILITATE. Reacia de toleranta este capacitatea

plantelor de a suporta un atac sever al unui agent patogen fara a manifesta pierderi de recolta. Capacitatea de toleranta se
bazeaza pe constatarea ca la grade echivalente de atac ale unui patogen nu se produc pierderi echivalente de producie.
Reacia de imunitate reprezint fenomenul care indica lipsa totala a atacului unui patogen. Imunitatea e absoluta, invariabila
si permanenta, spre deosebire de rezistenta care confer plantelor o protecie fie completa, fie permanenta, dar niciodat
amandoua.
Reacia de sensibilitate este fenomenul opus rezistentei prin care o planta prezint incapacitatea de a se apara mpotriva
atacului unui agent patogen neputand sa opun nici o rezistenta la ptrunderea si dezvoltarea acestuia in corpul lor.
Sensibilitatea prezint grade diferite, putnd fi maxima cnd se confunda cu moartea plantei si minima cnd se confunda cu
rezistenta incipienta.

21 .MASURI AGROFITOTEHNICE DE PREVENIRE SI COMBATERE A BOLILOR PLANTELOR.

Lucrrile agrofitotehnice se aplica pentru fiecare planta in parte si au o deosebita importanta in prevenirea si combaterea
patogenului. Ele vizeaza crearea unor condiii optime de creste si dezvoltare a plantelor, dar si crearea unor condiii
improprii dezvoltrii patogenilor.
Principalele lucrri sunt:
a)Alegerea terenului de cultura raional va da fiecrui teren ntrebuinarea cea mai potrivita, astfel se vor cultiva plantele
sensibile la frig pe terenuri clduroase evitandu-se terenurile umede. La alegerea locurilor se va tine cont sa nu se cultive
plante sensibile la patogen care au atacat culturile anterioare.

Lucrarile solului: dezmiristirea, araturile adanci de vara si de toamna, prasitul, irigarea si ierbicidarea. Prin modificarea
factorilor edafici pot crea condiii improprii dezvoltrii unor patogeni. Astfel prin dezmiristire si arat se distrug buruienile si
se introduce in sol un numr mare de patogeni care sunt pui in condiii improprii pt germiare. Prin lucrrile effectuate vara
dup recoltare se distruge samulastra cerealelor care poate asigura evoluia unor specii de patogeni ce pot prezenta un factor
de infecie pentru cultura de toamna.
Aplicarea raionala a ngrmintelor organic sau minerale.

In afara de rolul in nutriia corespunztoare a plantelor, ngrminte le influeneaz si rezistenta sau sensibilitatea fata de
patogeni. Ingrasamintele P,K mresc rezistenta plantelor deoarece determina uigosirea cuticului si grbesc maturizarea
plantelor.
Rotatia culturilor mpiedica acumularea si ramanerea in sol a patogenilor, dar si transmitrea lor de la un an la altul
determinnd micorarea numrului de tratamente. Cultivarea aceleiai plante pe acelai sol determina crearea unei reserve de
patogeni deosebit de pgubitori.
Epoca de semanat si plantat- Prin semanat in epoca optima, prin eviterea unui semanat prea timpuriu pot fi attenuate
atacurile unor patogeni la cereai:taciuni si fainari si maluri.
Adncimea pentru semanat. Gradul de parazitare cu malura este direct proporional cu adancimea pentru semanat a
cerealelor.
Densitatea plantelor influeneaz direct gradul de atac al unui patogen cnd plantele sunt prea dese este favorizat atacul
unor putregaiuri in solaria, iar in natura apare atacul cnd sunt prea rare.
Cultivarea de hibrizi rezisteni.
INTRETINEREA CULTURILOR cu lucrri de grapat, rrit si prsit. Eliminarea excesului de umiditate, drenarea
terenurilor si irigatul au un important rol fitopatologic asigurnd plantelor condiii bune de cretere si dezvoltare iar
patogenilor condiii nefavorabile.
Un rol important in inlaturarea unui focar de infecie il au si masurile de igiena cultural ce conduc la ntreruperea ciclului de
dezvoltare a unor patogeni periculoi: adunarea si arderea si ngroparea plantelor sau resturilor de plante bolnave;distrugerea
buruienilor si samulastrei servesc drept gazed pt patogeni;- dezinfectarea si curirea depozitelor si a uneltelor de lucru,
curatarea pomilor si vitei de vie de organe parazitate.
RECOLTAREA la timp a recoltelor este o msur cu rol important in evitarea contaminrii si evitarea
scuturrii cerealelor si apariia samulastrei.

22.MASURI FIZICO-MECANICE DE PREVENIRE SI COMBATERE A BOLILOR PLANTELOR

Acestea au o aplicare mai restrns fiind folosite ndeosebi in terapia curativa a acestora. Masurile fizice fac referire la
utilizarea factorilor fizici si combaterea bolilor plantelor cum ar fi: temperature ridicata folosita la dezinfectarea solului si a
seminelor. Prin intermediul focului se distrug atat plantele bolnave, cat si resturile de plante ramase pe cmp dup recoltare
inlaturandu-se focarele de infecie.
-Lumina solara este utilizata in combaterea unor patogeni, procedeul purtnd numele de
hei ioterapie. Radiati ile de diferite tipuri sunt folosite in combaterea unor patogeni procedeul fiind numit
radioterapie.
Masurile mecanice folosite in fitoterapie sunt chirurgia vegetala, vanturarea seminelor si decuscuturarea este procedeul
electromagnetic de ndeprtare a seminelor de cuscuta din seminele de trifoi si lucerna.

23 MASURI CHIMICE DE PREVENIRE SI COMBATERE A BOLILOR PLANTELOR

Produsele folosite in chimioterapie se numesc produse fitofarmaceutice. Acestea sunt tratamentele uscate,tratamentele
lichide si tratamentele gazoase.Masurile chimice de prevenire si combatere a bolilor planteleor se bazeaza pe fabricarea
diferitelor subst. Chimice .Aceste subst. Se numete fitofarmaceutice si fac parte din marea familie a pesticidelor
Clasificare:

I. .Dupa starea fizica si modul de acionare pot fisolide,lichide si paste solide:-pulbere pt prafuit(PP) -pulbere umectabile
(PU) -pulbere pt tratarea seminteleor(PTS) -pulbere solide(PS)
b.lichide:-lichide simple(L) -lichide concentrate(LC) -lichide solubile(LS) -lichide pt aplicare cu volum ultraredus
(VUR/VUUP) -suspensie pt aplicare cu volum redus (SVUR) -suspensie pt aplicare cu volum ultraredus (SVUR), -emulsii
(E) -concentrate solubile (CS) -concentrate emulsionante (CE) -concentrate pt aplicare sub forma de aerosol (CA)
c.Pastele:produse fitofarmaceutice de consistenta unor crme sau vopsele care se aplica prin pensulare sau bandajare
II.

In funcie de doza letala 50%(DL 50) a sub active, produsele fitofarmaceutice se clasifica in 4 grupe

a)

Grupa Lsubt. Extreme de toxica cu un coninut de subt.activa avand DL 50 pana la 50 mg/kg corp.

b)

Grupa ILsubt puternic toxica cu un continui de subt.activa avand Dl 50 intre 50-200 mg/kg pe corp.

c)

Grupa IILsubs.moderat toxica avand DL peste 200 si inclusive 1000 mg/kg corp

d)

Grupa IV:subt. Cu toxica redusa cu Dl 50 mai mare de 1000 mg/kg

III.

Dup natura chimica:-minerale; -organo-minerale; -organice; -de sinteza

IV.

Pot fi:-pure(contine numai substana active care este substana ce asigura eficacitatea in combatere)
-tehnice(continut de substana active si produse de reactive si intermediary in cantitati determinate)
-conditionate(continutul substanei active in amestec cu alte subtante numite substante auxiliare)
V.

Dup agentul patologic combtut produsele fitofarmaceutice se impari:

-virusoide(combate virusurile) -mircoplasmacide -Bactericide(pt combaterea bacterilor) - fungicide(combate ciupercile)

VI. Dup locul si modelul de aciune

de suprafata-exoterapeutice(formeaza o bariera intre organismul plantelor si agentul pathogen prevenind

infectile.Neintrand in contact cu metabolismul plantei gazda subst. de suprafaa nu au grad inalt de selectivitate iar daca infecia a
avut loc ele nu au posibilitatea de a stopa evoluia bolii

sistemice-endoterapeutice(pot ptrunde in plante unde sunt translocate si redistribuite altor oragane pe msur creteri
acesteia)
Subtantele fitofarmaceutice se aplica plantelor sub forma de tratament. Acestea pot fi efectuate atat in perioada de vegetaie cat si in
repaosul vegetativ.
Tratamentele pot fi:a)uscate(prin prafuire si pudrare)
8.
umede (prin stropire,pulverizare,cufundare etc.)vor fi sub forma de soluie,suspensie sau emulsie.tratamentele cele mai
eficiente sunt atunci cnd se fac cu volum redus
9.

gazoase(prin gazare/aerosol)sunt subt uor volatile si asfixiante.

24.MASURI BIOLOGICE DE PREVENIRE SI COMBATERE A BOLILOR PLANTELOR Bioterapia \este

folosirea unui ansamblu de produse, organisme si metode biologice pentru nlocuirea produselor fitofarmaceutice, reprezint
mijlocul cel mai radical de reducere a polurii produselor si a mediului nconjurtor. Combaterea biologica a agenilor patogeni ai
plantelor de cultura se poate realiza prin hiperparazitism, antogenism microbian, prin folosirea tulpinilor hipovirulente, prin
distrugerea agenilor patogeni de ctre insecte sau prin folosirea unor extracte vegetale.
Hiperparazitismul reprezint combaterea cu ajutorul paraziilor lor naturali cunoscui sub numele de hiperparaziti. Cele mai
cunoscute cazuri de hiperparazitism sunt MICOPARAZITISMUL (modul de combatere a ag patogeni cu ajutorul unor specii de
ciuperci. Acestea ataca aparatul vegetativ si pe cel reproductor a unor ciuperci fitopatogene pe care le mpiedica dezvoltarea sau le
distrug in totalitate; speciile de ciuperci care produc tciuni plantelor de cultura sunt la rndul lor atacate de hiperparaziti) si

BACTERIOFAGIA (ca metoda de combatere a agenilor patogeni se bazeaza pe aciunea litica a bacteriofagilor asupra bacteriilor
fitopatogene. Pana in prezent au fost izolai numeroi bacteriofagi care produc liza unor specii foarte pgubitoare de bacterii.
ANTAGONISMUL dintre microorganisme: Pe langa procesul de intr-ajutorare intre microorganisme in natura e foarte rspndit si
fenomenul de lupta/competitie intre diferite specii de bacterii sau ciuperci. Acest proces de antagonism duce la inhibarea sau
distrugerea unuia dintre parteneri. Mecanismul de antagonism se bazeaza pe concurenta pentru hrana, lumina, spaiu. Procedeul de
aplicare a antagonismului microbian se realizeaz prin tratarea semnitelor plantelor de cultura cu sporii taior specii de ciuperci sau
bacterii antagoniste altor specii de ciuperci sau bacterii ce se dezvolta pe seminele diferitelor plante. Prin tratarea plantelor cu
suspensii de spori ce previn de la ciuperci sau bacterii antagonisme agenilor patogeni ai plantelor respective.
Folosirea tulpinilor hipovirulente se practica in combaterea virusurilor (de ex tulpini hipovirulente ale VMCT pentru combaterea
alor viroze, rezultatele fiind deosebit de virulente.
Unele insecte (diptere si larvele de ex) se hrnesc in sporii unor ciuperci ftopatogene ce produc tciuni rugini, etc.

25.MASURI DE CARANTINA SI LEGISLAIE FITOSANITARA IN COMBATEREA BOLILOR

PLANTELOR - totalitatea masurilor care se iau in scopul de a preveni raspandirea agenilor patogeni dintr-o tara in alta sau dintr-o
regiune in alta. Carantina este externa si interna.
CARANTINA EXTERNA are drept scop mpiedicarea ptrunderii pe teritoriul unei tari a unor ageni patogeni pgubitori si
eliberarea de certificate ftosanitare pentru produsele vegetale destinate exportului. Acest lucru se realizeaz prin instituii
specializate cunoscute sub numele de Inspectorate de carantina fitosanitara vamala, amplasate in punctele de frontiera, porturi sau
aeroporturi. In aceste puncte de frontiera se executa controlul fitosanitar al produselor vegetale care se importa sau sunt destinate
exportului. Acestor produse li se elibereaz certificat fitosanitar prin care se atesta starea lor de sanatate. Daca produsele respective
sunt infectate cu ageni patogeni pgubitori se interzice cu desavarsire ptrunderea lor pe teritoriul tarii prin distrugerea totala.
CARANTINA INTERNA - are drept scop lichidarea focarelor de infiectie cu diferii ageni patogeni dintr-o anumita zona si
oprirea rspndirii lor in zone necontaminate din tara respectiva. Acest lucru se realizeaz prin intermediul inspectoratelor teritoriale
de carantina fitosanitara, prin centre de combatere a bolilor si duntorilor de carantina si cu ajutorul Laboratorului central de
carantina fitosanitara. Pentru depistarea ag pat de carantina se executa permanent controale ftosanitare de depistare a acestora.
LEGISLAIA FITOSANITARA: In tara noastra carantina fitosanitara e legifeata prin hotarari de guvern, legi si normative. Pentru
ca rezultatele aplicrii carantinei ftosanitare sa fie eficiente exista nelegeri si colaborri intre tara noastra si toate statele cu care
ntreinem relaii.

26.CARACTERE GENERALE ALE VIRUSURILOR FTOPATOGENE

Virusurile sunt particule submicroscopice, sunt ogranisme prsite obligate fara metabolism propriu dezvoltandu-se numa in
interiorul celulelor vii ale plantelor gazda.
Forma si dimensiunea: sunt foarte mici, dimensiunile se masoara in micromicroni. Dup forma se impart

grupa virusurilor alungite:flexibile, rigide

grupa virusurilor sferice: subsferice, poliechice, elipsoidale.

grupa virusurilor sferice:-mari, mici.

grupa virusurilor bacileforme

Structura virusurilor: sunt alctuite dintr-un singur acid si o proteina.

Particula virala matura se numete virion si e formata din genom in component caruia intra acidul nuceic si teaca de proteina numita
capsida reprezentata de molecule proteice numite capsomere. Compoziia chimica a virusurilor: sunt formate din nucleoproteine si
conine elemente C O H N P si cenua.

27.PROPRIETATILE VIRUSURILOR FITOPATOGENE

UItrafiltrabililtatea este capacitatea virusurilor de a putea trece prin proii celor mai fine filter.

Biotrapismul pozitiv este capacitatea virusurilor de a se multiplica numai in celulele vii ale plantelor, virusurile fiind
organisme parazi obligate fara echipament enzimatic si metabolism propriu. Datorita biotropismului prezent virusurile nu pot
fi cultivate pe medii nutritive artificiale de cultura.

Cristalinitatea este proprietatea de a cristaliza formnd in vitro cristale. Unele virusuri pot forma in vitro cristale lichide
alctuite prin orientarea paralela a particulelor si la distante egale intre ele.

Greutatea moleculara a particulelor virale este foarte mare.

Sarcina electrica, in general este negativa.

VARIAB1LITATEA - virusurile sunt reprezentate de mai multe variante/tulipni care se deosebesc intre ele prin: simptomele
produse, modul de transmitere, rezistenta in vitro, forma de cristal, coninutul de aminoacizi, morfolofia particuleleor,
structura antigenica.

PROP. SEROLOGICE - fiecare virus are o compoziie fizica proprie care atrage dup sine specificitatea aciunii patologice,
aceleai virusuri producnd intodeauna aceleai modificri. Inoculate in organismul animalelor virusurile plantelor provoac
reacii specifice - apariia de anticorpi. Acestea au proprietatea de a se combina cu antigene, apariia lor dnd natere la o
reactievizibila.

Temperatura de inactivare este temperatura minima la care sucul virusat al unei plante pastrat timp de 10 minute isi pierde
total capacitatea de infecie. Acest prag definind punctul de inactivare termica, care variaza in funcie de virusuri (45-90)

Dilutia limita - gradul de diluare pe care il poate suporta sucul celular extras din plantele bolnave pana ce acesta isi pierde
capacitatea de infecie (ex VMT 1:1000000 ml)

28. ACIUNEA AGENILOR FIZICI SI CHIMICI ASUPRA VIRUSURILOR FITOPATOGENE:

TEMPERATURA - in general virusurile suporta mai bine temperaturile sczute dect pe cele ridicate. Ele pot sa reziste
pana la -180, conservarea lor facandu-se la frig. Virusurile pot fi inactivate prin termoterapie (45-90 o)
USCCIUNEA - fata de uscciune virusurile se comporta diferit, astfel in timp ce VMT isi pastreaza infectiozitatea timp de
30-35 de ani in frunzele de tututn din ierbar dar si chiar in igri, VM fasolei rezista la uscciune numai 2-3 zile, iar VM
castraveilor 24 ore.
LUMINA - aciune nociva asupra virusurilor datorita radiaiilor UV care priduc modificri fizice si chimice puternice asupra
particulei virale.
PHul - virusurile ca si proteinele prezint o pare dependenta fata de concentraia ionilor de hidrogen, respectiv fata de phul
mediului in care se gsesc.
REZISTENTA LA PRESIUNE - virusurile rezista la presiuni foarte mari ce pot sa ajunga pana la 8000atm.
SUBST CHIMICE: Virusurile pot fi inactivate total sau parial de anumite substane chimice i butanolul, alcoolul etilic 60, acid
ascorbic, formol 4%, sulfat de cupru 1%, peroxid, perhidrol, formaldehide.

29.INFECIA SI MULTIPLICAREA VIRUSURILOR

Infeciile virotice se realizeaz prin leziunile esuturilor plantelor gazda si se produc prin incorporarea in mod pasiv in celulele
acestora ajungnd in celula vie. Virusul ii deviaza metabolismul care in loc sa sintetizeze compuii proprii plantei sintetizeaz
complexele particularitati virale.

Multiplicarea virusurilor in celulele gazda se face treptat: decapsidarea, absorbia si fixarea virusului in celula gazda, ptrunderea
virionului in celula, replicarea genomului viral, liza celulei gazda.
Raspandirea virusului in corpul plantei se realizeaz in mod diferit in stransa dependent de tesutul infectat, de varsta plantei si
condiiile de mediu. Transmiterea virusurilor fitopatogene in natura de la plantele bolnave la cele sanatoase se poate realize prin
vectori animali sau vegetali, prin om pe cale mecanica, prin material saditor si prin sol.

30.SIMPTOMALOGIA SI MODIFICRILE PRODUSE PLANTEI GAZDA DE VIRUSURI Atacul virusurilor

poate produce plantelor o serie de modificri morfologice anatomice si fiziologice:

Modificari morfologice si de cretere: scurtarea internodurilor, creterea anormala in grosime, apariia malformaiilor.

Modificri de culoare: ingalbenirea, decolorarea, inrosirea, rarrgana si patarea.

Modificari fiziologice:ofilirea, intensificarea activitatii enzimatice.

31.CARACTERE GENERALE ALE BACTERIILOR FITOPATOGENE

Bacteriile sunt organisme unicelulare, microscopice cu dimensiuni de ordinul micronilor. Bacteriile fitopatogene au aparatul
vegetativ reprezentat printr-un dermatoplast a crui forma variaza. Dermatoplastul este o celula cu membrana subire solida si cu
coninut celular viu (citoplasm + acid nucleic)
BACTERIOZELE sunt boli infectioase si contagioase produse de bacterii.
Caractere generale ale bacteriilor fitopatogene:
-dimensiunile bacteriilor sunt foarte mici;
-dup forma bacteriile se clasifica in:
-bacterii sferice:coci-monococi, diplococi,tetracoci, streptococci,strafilococi si sarcina.
-bacterii cilindrice-bacili;;;c)vibrioni (forma de bastonas);d)spirili(forma helicoidala); e)actinomicete(filamente ramificate subiri si
lungi)

32. STRUCTURA CELULARA A CIUPERCILOR FITOPATOGENE

Celula ciupercilor este formata din componente protoplasmatice (citoplasm, nucleu, etc) si componente neprotplasmatice
(membrana, vacuomul, sunstante de rezerva)
CITOPLASM prezint plasmalema(membrana externa), hialoplasma (la periferia celulei)si citoplasm granulara (spre interior).
Continuitatea citoplasmei este asigurata de plasmadoesme si anastomoze. Citoplasm e alcatuita din glicogen, lipide, fosfatide,
acizi organici, zaharuri, acid ribonucleic, enzime). In citoplasme se gsesc si vacuole in stadiul de tineree si o singura vacuola la
maturitate.
NUCLEUL - are forma sferica sau ovoida, este mic si este mrginit de o membrana nucleara dubla. In interior se afla
nucleoplasma si unul sau mai muli nucleoli. Substana caracteristica nucleului este AND iar numrul de cromozomi este mic si
variaza dup specie. Ciupercile superioare pot fi uninucleate, binucleate si plurinucleate.
PERETELE CELULAR-este bine evideniat la majoritatea ciupercilor, constituit din micoceluloza, alaiuri de care participa si
caloza, chitina, hemiceluloza, polizaharide complese si acizi grai superiori. In funcie de prezenta sau absenta peretelui celular,

celulele ciupercilor pot fi gimnoplaste - lipsite de perete celular, intalnite la grupe inferioare formate dintr-o celula cu perete bine
evideniat.

33.APARATUL VEGETATIV AL CIUPERCILOR FITOPATOGENE

Prezint o alctuire diferita in raport cu treapta de dezvoltare filogenetica pe care se gsesc. La ciupercile inferioare aparatul
vegetative este alctuit dintr-o singura celula nula lipsita de pente solid format numai din citoplasm si nucleu numit
GIMNOPLASM. Din cauza lipsei membrane nu prezint o forma precisa. Plasmodiul este de asemenea un aparat vegetative lipsit
de perete, solid,alctuit dintr-o masa mai mare de citoplasm si mai muli nudei.
La majoritatea ciupercilor aparatul vegetative este constituit din filament numite hife care cresc continuu prin extremitile sale
si alctuiesc miceliul ciupercii. Miceliul ciupercilor saprofite se dezvolta in interiorul diferitelor substraturi lipsite de viata,
producnd la suprafaa lor corpuri de fructificare.

34.0RGANE DE REZISTENTA ALE CIUPERCILOR

Cat timp condiiile de mediu sunt prielnice, ciupercile continua sa vegeteze si sa se inmulteasca in special pe cale asexuata. In caz
contrar ele intra in stadiu de repaus vegetative, formnd organe de rezistenta. Miceliile de rezistenta au membrane mai
ngroata, celulele se deshidrateaz imbogatindu-se citoplasm cu substane de rezerva. Acestea le permite sa duca o viata latent
ncetinit pana ce condiiile de mediu devin din nou favorabile.
Formele de rezistenta sunt: stromele, rizomorfele, gemele si scleratii. Stromele au forma unor cruste cu aspect carbunos sau
divers colorate si apar de obicei la suprafaa organelor prsite. Rizomorfele sunt cordoane groase de diferite dimensiuni.Gemele
se formeaz in mod frecvent la ciupercile de miceleu septat, avand un aspect perlat. Scleratii sunt organe tipice de rezistenta cu o
structura compacta. Sunt de culoare neagra.

35. SPECIALIZAREA FIZIOLOGICA A CIUPERCILOR FITOPATOGENE In cadrul speciilor morfologice, la un

numr mare de ciuperci se gsesc unitati taxonomice, care se deosebesc din punct de vedere fiziologic cat si prin patogenitatea lor
fata de unele specii de planta gazda. Aceste unitati au fost numite forme speciale sau specii biologice, rase de adaptare. Forma
specializata este o unitate taxonomica inffaspecifica de cea mai mare nsemntate. Dar la ciuperci specializarea merge si mai departe,
evidentiindu-se rase biologice sau biotipuri care ataca anumite soiuri si chiar linii de plante gazda cultivate. Rasele sau biotipuri le sunt
unitati sistematice elementare si reprezint clone sau grupri de indivizi descendeni pe cale vegetativa a unui singur spor, putnd fi
considerate ca pure din punct de vedere genetic. Biotipurile se deosebesc prin grad de agresivitate si virulenta si printr-o specializare
stricta pe anumite specii, soiuri sau linii de plante gazda, determinnd pe ele aspecte patologice diferite, ca urmare a atacului foarte
puternic. Numrul raselor fiziologice variaza de la o specie la alta. Apariia claselor fiziologice reprezint un proces de adaptare
continua la condiiile de mediu ale agenilor fitopatogeni, avand o importanta deosebita pentru programul de creare a soiurilor
rezistente la boli.

36. INFLUENTA FACTORILOR EXTERNI ASUPRA CIUPERCILOR FITOPATOGENE

Creterea si dezvoltarea ciupercilor este posibila numai in anumite condiii de hrana, temperatura, umiditate, lumina.
Mediul nutritive in cazul ciupercilor fitopatogene este reprezentat de planta gazda. O anumita compoziie chimica a substratului
nutritiv poate influenta dezvoltarea unor specii, iar pe altele le poate inhiba. Ciupercile manifesta fata de anumite substane un
chimiotropism pozitiv,iar pentru altele un chimeotropism negativ. PH-ul mediului are si acesta o influenta mare. Diferitele valori ale
pH-ului pot fi favorabile sau nu.
Temperatura influeneaz atat dezvoltarea miceliului cat si germinarea sporilor. Temperatura de dezvoltare a ciupercilor variaza de la o
specie la alta intre anumite constant termice. In afara limitelor de temperature ciupercile nu se mai dezvolta, dar se menin in viata si
pier numai cnd a fost atinsa temperature letala.

Umiditatea atmosferica si cea a substratului are influenta atat asupra creterii cat si a germinrii si propagrii sporilor.
Lumina este un factor indiferent pentru majoritatea ciupercilor, totui lumina foarte intensa are o influenta nefavorabila asupra creterii
si dezvoltrii celor mai multe ciuperci.
Aerul influeneaz in mod pozitiv creterea si dezvoltarea. In prezenta unei concentraii optime de oxigen ciupercile fitopatogene pot
forma organe de nmulire asexuata. Pentru a putea germina sporii au nevoie de oxigen deoarece in acest proces respiraia se intensifica
mult.
Gravitaia: unele organe ale ciupercilor prezint un geotropism pozitiv: unii rizomi se orienteaz conform gravitaiei si absorb apa si
substanele hrnitoare.
Substanele toxice au o influenta defavorabila asupra creterii, pe baza lor formandu-se fungicidele.

37.INMULTIREA ASEXUATA A CIUPERCILOR poate avea loc in 2 fel uri-.nmulire vegetative, si prin spori
nmulirea vegetative se poate realize prin poriuni separate de miceliu care in condiii favorabiledau natere unei noi ciuperci. Tot
vegetative este si nmulirea prin spori de natura miceliana: artrosporii, clomedospori si aleuspori: sunt poriuni de miceliu

nconjurai de o membrane mai groasa. Aceasta categorie de spori se numete TALOSPORI.

nmulirea prin spori:-sporii sunt organe special difereniate ce se formeaz direct pe miceliu sau pe ramurile acestuia. Dup
posibilitatea de deplasare ei sunt mobili si imobili. Sporii mobile prezint 1 sau mai muli flageli si poarta numele de
zoospore, iar cei imobili se numesc aplonospori. Dup locul de formare sunt endogeni si exogeni. Conidiaforiii pot fi
incolori sau divers colorai, simpli sau asociai. In majoritatea cazurilor la ciupercile prsite conidioforii se pot asocial
formnd: carenii, acervulei, sparodochii sau picnidei.

38.NMULIREA SEXUATA A CIUPERCILOR-exista 2 procese:fecundatia si reducerea cromatica.

Procesul de fecundatie are loc in 2 etape distinct:plasmogamia= contopirea citoplasmelor si coriogamia= contopirea
nucleilor.
In cazul nmulirii sexuate sporii se formeaz dup contopirea a 2 celule cu sex diferit. Acest process este foarte variat la
ciuperci, fiind in stransa legtur cu gradul de evoluie a diferitelor grupe de ciuperci.
La unele ciuperci inferioare procesul sexual si termina prin acea ca 2 celule vecine dau excrescene asemanatoare ca forma,
mrime si potenial sexual. Ogonul este de sex masculine are forma sferica, cealalta e de sex feminine este mai mica si
alungit si se numete anteridie. Acestea sunt dispuse pe filamente miceline diferite, dar apropiate. Dup fecundatie oogenul
se infasoara cu o membrane se transforma in oospori, care prin germinaie dau natere direct la zoosporangi. Dup germinare
are loc reducerea cromatica a nucleului haploid.
39.CORPII DE FRUCTIFICARE AI ASCOMICETELOR (APOTECIU,PERITECIU, CLEISTOTECIU) La
majoritatea ascomicetelor, ascele sunt protejate de ascofructe ce pot fi apotecii, peritecii sau cleistotecii. APOTECIUL este
un ascofruct larg deschis a crui himeniu este tapisat pe partea inferioara cu ascospori care se disemnieaza in mod activ.
PERITECIU este un ascofruct aproape complet inchis avan un por de deschidere pe unde la maturitate sunt eliminai
ascosporii. CLEISTOTECIU este un ascofruct complet inchis din care ascele sunt eliberate dup ruperea peretelui protector.

41.FORMAREA ASCELOR LA ASCOMICETE

La ascomicete organele productoare sunt ascele care se formeaz in moduri diferite pe micelii pluricelulare in urma unui
process sexual. La ascomicetele propriu-zise formarea ascelor consta in capularea a 2 celule sexuate ce nu prezint gamete,
denumite ascogen sau gametangiu femei si anteridiu sau gametangiu mascul. In urma fecundrii, coninutul anteridiei se
varsa in ascogen, avand loc procesul de plasmogamie, iar filamentele ascogene formate din celule binucleate din care vor
rezulta ascele. De obicei in celula terminal a filamentelor ascogene are loc cariogama cnd 2 nudei fuzioneaz rezultnd un
nucleu diploid celula reprezentnd asca tanara odata cu formarea ei se face trecerea de la dicariofaza la diplofaza. Nucleul

diploid al ascei tinere sufer diviziuni tipice si rezulta 4 sau 8 nudei haploizi in jurul caruia se difereniaz o membrane din
care rezulta ascosporii. La ascomicete plasmogamia si cariogamia nu au loc simultan, ele fiind separate prin filamente
ascogene ce prezint cate 2 nudei fiind deci decanoteci.
42.CAPACITATEA DE A SECRETA TOXINE.Toxinele sunt produi ai metabolismului patogenilor ce au
aciune mortal asupra esuturilor vii.Ele produc modificri structurale, funcionale si biochimice plantei gazda provocnd
dezorganizarea coninutului celular.
a)EXOTOXINELE sunt elaborate de patogeni in urma activitatii metabolice, fiind eliminate in esuturile plantei gazda
imediat dup formarea lor.
bjEXDOTOXINELE sunt puse in libertate dup moartea patogenului.
Toxine pot fi grupate in:toxine specifice:vatameaza doar o anumita planta gazda si toxine nespecifice care vatameaza o gama
larga de plante.

43.FORMAREA BASIDIILOR LA BASIDIOMICETE incepe dintr-o celula binucleata situate in partea

terminala a hifei. Cei 2 nudei ai celulei capsuleaz formnd un singur nucleu care va suferi apoi o diviziune de reducere
formnd 4 nudei ce vor ptrunde in 4 excrescene ale basidiei formnd basidiosporii. La celulele superioare in urma
capsularii celor 2 celule sexual nu se formeaz de la inceput zigotul ci in prima etapa se formeaz un miceliu pe care se vor
forma apoi ascele rezultate din ascomicete si basidiile rezultate din basidiomicete.