LUCRARE PRACTICĂ II- EPIDEMIOLOGIE

Predispoziţia hidrotermică a grâului de toamnă la infecțiile cu fungi

STUDIU DE CAZ I

Predispoziţia hidrotermică a grâului de toamnă la îmbolnăvirea cu făinare

I. P. Ht. (to, pp)

1. PREZENTAREA PATOGENULUI Blumeria graminis (D. C.) Speer

Recunoașterea patogenului

Patogenul Blumeria graminis se localizează pe toate organele aeriene ale plantelor de

grâu. Boala debutează cu pete clorotice sau galbene pe frunzele de la baza plantelor.
Primele simptome sunt aglomerări mici, pâsloase, de culoare albă – miceliile sau corpul
ciupercii, izolate sau confluente, care în timp se extind la tecile frunzelor, la tulpini ca un
manşon şi apoi la spic. Pe măsură ce boala evoluează, culoarea albă a miceliului virează
la galben închis şi leziunile respective devin prăfoase, ceea ce înseamnă că ciuperca a
fructificat anamorf (asexuat) prin conidiofori cu conidii sau oidii. Sporogeneza anamorfă
apare ca o pulbere fină, albă, de unde şi denumirea populară de făinare. Când începe
maturizarea plantelor de grâu, aglomerările de hife miceliene, devin gri şi apoi uşor brune
la culoare şi cu ochiul liber sunt observabile punctişoare negre asemănătoare cu boabele
de piper – peritecii sau cleistotecii cu asce şi ascospori – sporogeneza telemorfă a
ciupercii sau faza galben – roşcată. Sub pâsla miceliană, uşor desprinsă cu degetele
mâinilor, ţesuturile plantelor sunt brune, necrotice sau moarte [M. HATMAN et al., 1989;
EUGENIA ELIADE, 1990; P. E. LIPPS, 1996; T. BAICU, TATIANA SEŞAN, 1996; GH.
POPESCU, 1998, 2005].
Manifestarea la exteriorul plantelor, specifică ciupercii Blumeria graminis, devine
severă, amplă, adică ia caracter de masă sau de epidemie şi chiar de pandemie, dacă
condiţiile de mediu sunt favorabile patogenului, dacă sunt prezente în cultură soiuri de
grâu sensibile cât şi rase fiziologice sau patotipuri virulente [J. M. PRESCOTT et al., 1986;
GH. POPESCU, 1998; SUZANE BISSONETTE, 2002].
Fig. 1. Pete mici, pâsloase, de culoare albă produse de ciuperca Blumeria graminis (OTILIA COTUNA,
2019)

Fig. 2. Micelii albe cu aspect făinos (OTILIA COTUNA, 2019)

Fig. 3. Atac sever de Blumeria graminis la frunze (OTILIA COTUNA, 2018)

Fig. 4. Spic cu simptome de făinare (OTILIA COTUNA, 2018)

 Agentul etiologic
Agentul etiologic responsabil de îmbolnăvirea grâului de toamnă de făinare este
ciuperca Blumeria graminis (D.C.) Speer (syn. Erysiphe graminis DC, f. c. Oidium
monilioides (Nees.) Link.
Blumeria graminis, produce făinarea grâului, orzului, secarei, ovăzului şi a mai multor
graminee (poacee) din flora spontană. După EUGENIA ELIADE (1990), polifagia acestei ciuperci
este numai aparentă, în realitate în cadrul speciei B. graminis există forme speciale (f. spec) şi
rase fiziologice sau patotipuri strict specializate. MARCHAL (1902), citat de EUGENIA ELIADE
(1990), distinge 7 forme specializate pe specii de Triticum (f. sp. tritici), de Hordeum (f. sp.
hordei), de Secale, Avenae, Poa, Bromi şi de Arrhenatherum elatius (f. sp. arrhenatheri–elatii). În
acest caz considerăm că agentul etiologic al făinării grâului este BLUMERIA GRAMINIS (D. C.)
SPEER f. sp. tritici Marchal.

Fig. 5. Cleistotecii de Blumeria graminis formate în miceliu (OTILIA COTUNA, 2018)

Fig. 6. Conidii înlănțuite de Blumeria graminis la microscop (OTILIA COTUNA, 2009, făinare
pe orz)

Fig. 7. Cleistotecie de Blumeria graminis la microscop (OTILIA COTUNA, 2010)

 Patogenie şi epidemiologie
Ciuperca trece anotimpul rece sub formă de cleistotecii pe samulastra de grâu
infectat. Infecţiile de toamnă constituie sursa principală de răspândire a bolii, miceliul
rezistând peste iarnă [ANA HULEA et al., 1975; M. HATMAN et al., 1989; GH. POPESCU,
1998; BISSONNETTE SUZANNE, 2002]. Când frunzele gazdei supravieţuiesc, miceliul
persistă de la un sezon la altul. Inoculul primar este conidia. Periteciile pot trece peste
iarnă pe ierburi sau graminee sălbatice. Cerealele de toamnă sunt gazdele vii pe care
ciuperca făinării supravieţuieşte şi de pe care trece de la un sezon la altul [L. E.
TREVATHAN, 2001].
Făinarea apare când umiditatea relativă este aproape de 100% şi temperaturile sunt
de 15 - 250C [F. KOCHOUREK, L. VECHET, 1984]. Factorii tehnologici cum sunt:
monocultura sau absenţa rotaţiei, densitatea mare a plantelor, irigarea, excesul sau carenţa
elementelor nutritive (îngrăşămintelor chimice), întârzierea semănatului, favorizează
epidemia şi pandemia de făinare în culturile de grâu, orz, secară, ovăz.
Capacitatea ciupercii Blumeria graminis f. spec. tritici de a ataca plantele de grâu şi
de a provoca îmbolnăvirea lor de făinare se datorează însuşirilor de patogenitate,
virulenţă, agresivitate, mod de nutriţie şi producerea de enzime şi toxine. Datorită acestor
însuşiri se produce patogenia sau îmbolnăvirea grâului de făinare.
Influenţa condiţiilor climatice asupra răspândirii sporilor de făinare în lanurile de
grâu de toamnă a fost studiată în Germania cu intenţia de a dezvolta un model de
simulare a dispersiei conidiale la Blumeria graminis f. sp. tritici, considerând întreaga
perioadă de vegetaţie, dispersia sporilor măsurată în paralel cu dezvoltarea bolii. În
timpul nopţii dispersia sporilor a fost mai slabă, apoi sporularea calculată indicând că,
conidiile produse în această perioadă nu sunt diseminate până când condiţiile pentru
aceasta nu sunt favorabile.
Cei mai importanţi factori care influenţează dispersia sporilor sunt: viteza vântului,
presiunea vaporilor din lan şi precipitaţiile. Odată cu mărirea vitezei vântului şi cu
începerea ploii, numărul de conidii din aer măsurat la fiecare 30 de minute, a fost
considerabil mai mare decât valorile obţinute înainte. Cel mai mare număr de conidii din
aer, de asemenea poate fi cauzat prin trecerea prin lanul infectat cu făinare.
Un model pentru calcularea cursului dispersiei conidiilor dintr-un lan infectat natural
se face folosind datele meteorologice variabile (S. FRIEDRICH, 1995).
HERMANSEN (1972), a arătat că sporii de Blumeria graminis produşi la o umiditate
relativă a aerului de 25%, îşi păstrează viabilitatea 2 ani dacă sunt menţinuţi la o
temperatură de 20 - 600 C.
Condiţiile de mediu care influenţează formarea periteciilor sunt temperatura,
umiditatea şi lumina, factori care au fost mai bine urmăriţi. Se consideră că influenţa lor
nu se poate delimita cu precizie numai asupra ciupercii parazite, deoarece ei acţionează în
acelaşi timp şi în aceeaşi măsură şi asupra gazdei. În general, mulţi autori acordă o
semnificaţie deosebită valorilor ridicate de temperatură în formarea periteciilor la
Blumeria graminis.
La Blumeria graminis f. sp. tritici, periteciile se diferenţiază la o umiditate relativă a
aerului mai mare de 60%. Semnificaţia plantei gazdă în formarea periteciilor are mult mai
mare importanţă. Mulţi cercetători au arătat că la Blumeria graminis f. sp. tritici, primele
peritecii apar pe frunzele din partea de jos a plantei, deci pe frunzele bătrâne.
Sunt unii autori care atribuie vârstei miceliului o semnificaţie deosebită în formarea
periteciilor. De pildă la făinarea pe frunzele de grâu, periteciile apar în pâsla miceliană,
după ce conidiile s-au format şi s-au desprins de pe conidiofor (EUGENIA ELIADE, 1990).
La Blumeria, periteciile conţin numeroase asce, care în general rămân sterile.
Ascosporii ajung la maturitate toamna (WOODWARD, 1927; GRAF-MARTIN, 1934;
CHEREVICK, 1944)–citaţi de EUGENIA ELIADE (1990). Maturaţia periteciilor şi deci
producerea de ascospori este favorizată de umiditatea ridicată şi în special de apa liberă
(GRAF-MARTIN, 1934; TURNER, 1956; MOSEMAN şi col., 1957; ARYA, 1964;
SMEDEGARD-PETERSEN, 1967; HE şi col., 1968) – citaţi de EUGENIA ELIADE (1990),
temperatura de 1 - 270C, optimum 11 - 150C, limite de pH între 3 - 9, optimum 5 - 7,
concentraţia ionilor de hidrogen. La periteciile mature, sub presiunea ascelor din
interiorul lor sau sub efectul umidităţii, peretele crapă şi astfel ascele sunt proiectate la
distanţă de câţiva centimetri. Ascele cu ascospori pot fi puse în libertate şi prin putrezirea
peretelui periteciei.
PEDALINO şi col. (1970) au obţinut germinarea ascosporilor la temperatura de 20 -
220C, după 5 - 6 zile pe apă agarizată în vase Petri.
Epidemia de făinare în cultura de grâu are o evoluţie în care se succed câteva
faze şi anume:
1 - faza de creştere logaritmică;
2 - faza de creştere exponenţială sau sinergică, în care boala progresează foarte
rapid şi devine pandemică;
3 - faza de tranziţie în care boala începe să scadă;
4 - faza de platou staţionar (GH. POPESCU, 1998).
Deci, în cazul epidemiei şi pandemiei există un progres, o evoluţie în timp, dictată ca
amploare prin activitatea agresivă şi virulentă a ciupercii şi care poate fi măsurat,
exprimat prin rata ,,r”, rată foarte importantă în modelarea matematică a acestui proces pe
calculator. De exemplu, influenţa factorilor climatici asupra răspândirii făinării la grâul de
toamnă, a fost studiată în Germania în trei câmpuri experimentale şi două experienţe în
camere de vegetaţie. Rezultatele acestor studii şi datele din literatură au fost aplicate la un
model mono - dimensional matematic pentru estimarea probabilităţii infecţiei cu făinare
asupra grâului de toamnă. Cu datele matematice din oră în oră (temperatura şi umiditatea
aerului în lan, viteza vântului la 1 m înălţime şi precipitaţiile), a fost posibilă simularea
diferitelor faze ale ciclului infecţiei (sporularea, dispersia sporilor, infecţie, perioada de
incubaţie).
Folosind acest model, cursul dispersiei sporilor în lanurile infectate natural sub
influenţa condiţiilor de vreme variate, poate fi simulat. După aşezarea conidiilor, apariţia
precipitaţiilor, viteza vântului şi presiunea deficitului de vapori din aer foarte scăzută sau
foarte ridicată au avut un efect negativ asupra probabilităţii infecţiei calculate. Din
momentul instalării şi datorită duratei precipitaţiilor a fost influenţat puternic cursul
infecţiei şi s-a concluzionat că valorile zilnice sunt insuficiente pentru calcularea
probabilităţii infecţiei. Folosind acest model al infecţiei, evenimentele care apar la
începutul epidemiei din timpul infecţiei sunt detectabile şi pot fi folosite pentru iniţierea
măsurilor de control la momentul oportun (S. FRIEDRICH, 1995).
Factorii care se implică în epidemie şi pandemie, pot fi climatici, tehnologici şi
intrinseci, care ţin atât de planta gazdă (grâul) cât şi de patogen (Blumeria graminis).
Factorii climatici sunt temperatura şi umiditatea. De exemplu, făinarea este puternic
extensivă în condiţii de răcoare (64 - 72 0F, UR - 85-100%) şi umezeală (J. M. PRESCOTT
şi col., 1986; E. WILLIAMS, L. J. LITTLEFIELD, 1995). Umiditatea ridicată de 85 - 99% (în
prezenţa sau lipsa ploii) şi temperaturile scăzute (59–79 0 F) favorizează dezvoltarea bolii;
boala este remarcabil încetinită la 770 F (J. E. BAILEY şi col., 1995; E. P. LIPPS, 1996).
După J. EVANS (1997) şi L. CHET (2003) dezvoltarea bolii este rapidă, acută, în
cadrul vremii calde şi umede. Ciuperca este unică în privinţa producţiei de spori şi
infecţie; cele două procese pot avea loc în absenţa umidităţii. Ploile puternice nu sunt
favorabile producerii de spori sau creşterii miceliului pe suprafaţa frunzelor.
Făinarea apare când umiditatea relativă este aproape de 100% şi temperaturile sunt
de 15 - 250C (F. KOCHOUREK, L. VECHET, 1984). Fiecare condiţie care duce la
aprovizionarea slabă cu apă a frunzelor, cum este o densitate mare a plantelor, este
favorabilă dezvoltării bolii. Boala este foarte susceptibilă la condiţii speciale de
temperatură, dar vremea caldă cu nopţi răcoroase încetineşte evoluţia bolii considerabil
(A. TENUTA, 1999, 2002; R. M. DAVIS şi col., 2002; W. M. jr. BROWN, 2001), iar vremea
caldă, însorită şi cu dimineţi în care roua lipseşte, opreşte subit epidemia sau pandemia de
făinare (GH. POPESCU, 2005).
Bissonnette Suzanne (2002) arată că este foarte importantă monitorizarea condiţiilor
climatice, cu cât se apropie apariţia frunzei stindard la plantă (stadiul 8 de creştere). Dacă
este cald şi umed (60 - 700 F) boala apare şi se răspândeşte spre frunzele superioare.
Factorii tehnologici cum sunt: monocultura sau absenţa rotaţiei, densitatea mare a
plantelor, irigarea, excesul sau carenţa elementelor nutritive (îngrăşămintelor chimice),
întârzierea semănatului, favorizează epidemia şi pandemia de făinare în culturile de grâu
(M. HATMAN şi col., 1989; C. SANDU–VILLE; EUGENIA ELIADE, 1990; AL. BĂRBULESCU
şi col., 1988, 1998; T. BUSCHBELL, G. M. HOFFMANN, 1992; D. K. TOMPKINS şi col.,
1992; W. GAZAWAY, 1997; GH. POPESCU, 1998; A. TENUTA, 1999; R. M. DAVIS ŞI COL.,

2002; VIORICA IACOB, 2003 Ş.A.).

Factorii intrinseci sunt reprezentaţi la grâu de soiurile sensibile iar la patogen de
rasele fiziologice sau patotipuri (GH. POPESCU, 2005).
 2. CUM CALCULĂM I. P. Ht. (to, pp) - indicele de predispoziţie hidrotermică?

Între planta gazdă şi parazit, două subsisteme integrate într-un patosistem

(nomenclatură R. A. ROBINSON, 1969, 1976) există interacţiuni complexe, variate sau
mobile în timp care aparţin mediului exterior prin factori ca solul, elementele nutritive,
aerul, lumina, temperatura, umiditatea sub formă de apă lichidă sau precipitaţii (mm), apă
higroscopică sau umiditate relativă, verigile tehnologice ş.a..
Acad. TRAIAN SĂVULESCU şi dr. docent în ştiinţe ANA HULEA (1953), consideră
temperatura şi umiditatea, factorii de vegetaţie cei mai importanţi de care depinde
creşterea, dezvoltarea, producţia plantelor dar şi apariţia bolilor şi manifestarea epidemică
sau pandemică a acestora. În acelaşi timp sunt consideraţi (acţionând împreună şi nu
izolat) factori de predispoziţie a plantelor la boli, situaţie demonstrată de exemplu, la
ruginile grâului (brună, galbenă şi neagră), stabilind astfel un indice de predispoziţie
hidrotermică, cu recomandarea că acesta poate fi stabilit şi pentru alte boli.
Indicele hidrotermic de predispoziţie a cerealelor păioase la rugini, de exemplu la
ruginile grâului, este un termen care a fost introdus de Acad. TR. SĂVULESCU (1953).
Domnia Sa a însemnat cu ,,P’’ indicele de predispoziţie, cu ,,U’’, cantitatea de
precipitaţii căzute în perioada infecţiei plantelor şi ,,T’’, diferenţa dintre temperatura
normală sau medie a lunii respective şi cea mai joasă temperatură, adică minimă,
care de fapt este valoarea depresiei termice şi prin ,,K’’, o constantă caracteristică a
lunii. Constanta amintită reprezintă raportul temperaturii normale a acelei luni faţă
de cea mai redusă cantitate de precipitaţii, presupusă egală cu 1.
Formula stabilită a fost: P = U . T/K. ANA HULEA (1983), specifică că acest indice
sau termen se poate adapta şi la alte boli, făcând următoarea precizare: ,,cu cât acest
indice este mai mare, cu atât posibilităţile de infecţie sunt mai mari’’, deci o corelaţie
directă în sublinierea noastră.
În aplicația de față am adaptat formula respectivă, pentru stabilirea indicelui
hidrotermic de predispoziţie a grâului la făinare, într-o notare mai plastică şi anume:
IP. Ht. (t0, pp) = U . T / K
Unde:
U = umiditatea sub formă de apă lichidă, adică ca precipitaţii (mm).
T = diferenţa dintre temperatura normală sau medie a lunii respective şi cea mai joasă
temperatură, adică temperatura minimă.
K = constanta caracteristică a lunii, de fapt raportul temperaturii normale a acelei
luni faţă de cea mai redusă cantitate de precipitaţii presupusă egală cu 1.
Important de știut!
Referitor la temperatură, se va calcula depresia termică, adică diferenţa dintre
valoarea temperaturii medii şi minime. În cazul umidităţii, se va face uz de precipitaţii
(mm sau l/mp) şi în unele cazuri şi de umiditatea relativă (UR%) a aerului, adică de apa
higroscopică, factor de care trebuie să ținem seama.
Produsul rezultat dintre valoarea depresiei termice şi valoarea precipitaţiilor se va
raporta la o constantă ,,K”˝(raportul dintre temperatura normală şi cea mai redusă
cantitate de precipitaţii sau UR%, presupusă egală cu 1).
În cazul când nu sunt precipitaţii, se trec valorile înregistrate de temperatura medie,
iar când acestea sunt prezente, cantitatea de apă căzută, sau apa higroscopică, se
raportează la valorile temperaturii medii.

Notă: Studenții vor calcula IP. Ht. (t0, pp) pe baza datelor culese din teren și a
datelor meteorologice puse la dispoziție.

 Model pentru calculul şi interpretarea acestui indice de predispoziţie a grâului la făinare.

 Tabelul 1

Indicele de predispoziţie hidrotermică a grâului la atacul ciupercii Blumeria graminis f. Spec.

tritici, în luna aprilie 2004 - (I. P. Ht.; t0 C, pp)

Ziua T (temperatura,0C) Pp K . I.P.Ht.

(mm) Media pp.
0
C/pp.min.
Media Minima Depresia Zilnic Decadal Lunar
1 8,8 2,9 5,9 1 8,8 0,67

2 10,1 3,0 7,1 10,1 0,70

3 10,6 2,0 8,6 10,6 0,81
4 9,3 2,5 6,8 9,3 0,73
5 8,3 1,4 6,9 (T) 1,8 (U) 4,61 (K) 2,69
6 7,7 2,3 5,4 4,9 1,57 16,85
7 5,9 1,5 4,4 10,8 0,54 76,6
8 7,1 2,5 4,6 9,7 0,73 61,12
9 5,3 1,9 3,4 6,8 0,77 30,02
10 6,3 2,1 4,2 17,8 0,35 213,6
4o,37
DI 7,94 2,21 5,73 51,8 4,73 71,62
11 7,6 2,5 5,1 19,7 0,38 264,39
12 8,9 2,6 6,3 1,3 6,8 1,01
13 9,8 3,2 6,6 9,8 0,67
14 8,5 2,1 6,4 11,3 0,75 96,42
15 10,8 2,5 8,3 10,8 0,76
16 10,3 3,1 7,2 10,3 0,69
17 9,6 2,8 6,8 3,7 2,59 9,71
18 10,5 3,0 7,5 10,5 0,71
19 12,4 3,9 8,5 12,4 0,68
20 11,9 3,6 8,3 11,9 0,69
37,49
D II-a 10,03 2,93 7,10 36,0 5,33 57,61
21 11,7 3,8 7,9 4,3 2,72 12,48
22 14,2 6,4 7,8 14,2 0,54
23 12,4 4,5 7,9 12,4 0,63
24 14,8 6,9 7,9 14,8 0,53
25 15,3 7,0 8,3 15,3 0,54
26 14,2 6,3 7,9 14,2 0,55
27 11,9 4,1 7,8 11,9 0,65
28 10,1 3,8 6,3 4,8 2,1 14,40
29 8,9 2,9 6,0 5,1 1,74 17,58
30 13,9 4,6 9,3 13,9 0,66
3,28
D III- 12,74 5,03 7,71 14,2 10,32 13,53
a
X/s 10,23 3,39 6,84 102,3 7,98 113,19

I.P.Ht. zilnic 27,04

I.P.Ht. decadal: I (7,94-1,4) x 51,8/4,73 =71,62
II (10,63-2,1)x 36,0/5,33=57,61
III (12.74-2,9) x 14,2/10,32=13,53
I.P.Ht. lunar - (10,23-1,4) x 102,3/7,98=113,1
Tabelul 2

Calculul indicelui de predispoziţie hidrotermică a grâului (I. P. Ht.; t0 C,UR), în luna mai 2004 la
atacul ciupercii Blumeria graminis f.sp.tritici -făinare
 Ziua Temperatura 0C UR% K t0 I.P.Ht.-UR-
med./UR
Medie Min. Depresia Zilnic decadal lunar
1 15,2 6,9 8,3 (T) 0,73 20,8 (K) 0,29
(U)
2 12,2 5,2 7,0 86 14,1 0,42
3 12,3 4,5 7,8 73 16,8 0,33
4 12,1 5,1 7,0 73 16,5 0,30
5 11,1 4,3 6,8 86 12,9 0,45
6 7,9 3,6 4,3 91 8,68 0,45
7 7,8 3,4 4,4 99 7,87 0,55
8 8,2 3,7 4,5 96 8,54 0,50
9 9,7 4,1 5,6 82 11,82 0,38
10 9,9 4,3 5,6 90 11,00 0,45
0,41
DI 10,64 84,9 12,9 0,47
11 13,9 7,1 6,8 90 15,4 0,39
12 13,2 6,8 6,4 79 16,7 0,30
13 15,6 7,6 8,0 98 15,9 0,49
14 14,3 6,9 7,4 86 16,6 0,38
15 13,7 6,5 7,2 73 18,7 0,28
16 12,9 5,8 7,1 86 15,0 0,40
17 12,6 5,9 6,7 75 16,8 0,29
18 12,8 5,1 7,7 73 17,5 0,32
19 12,4 6,3 6,1 77 16,1 0,29
20 13,8 7,0 6,8 72 19,1 0,25
0,33
D II-a 13,52 80,9 16,78 0,40
21 15,3 7,1 8,2 69 22,1 0,25
22 15,7 7,6 8,1 81 19,3 0,33
23 13,3 6,7 6,6 85 15,6 0,35
24 11,2 5,1 6,1 75 14,9 0,30
25 11,1 4,9 6,2 73 15,2 0,29
26 12,3 5,3 7,0 65 18,9 0,24
27 13,2 5,9 7,3 61 21,6 0,20
28 14,8 7,2 7,6 59 25,0 0,17
29 15,6 8,6 7,0 87 17,9 0,34
30 15,1 8,1 7,0 83 18,1 0,32
31 14,7 7,5 7,2 78 18,8 0,29
0,28
D III- 13,84 74,1 18,85 0,34
a
X/s 12,7 80 0,46
Zilnic: = 0,34
I.P.Ht. D I-a : 10,64-3,4.0,849/12,9=0,47
D II-a: 13,52-5,1.0,809/16,78=0,40
D III-a: 13,84-5,1.0,741/18,85=0,34
Lunar: 12,7-3,4.0,8/16,17=0,46

Notă: Studenții vor calcula indicele de predispoziție hidrotermică la îmbolnăvire pe

baza datelor furnizate de laboratorul de fitopatologie pentru perioada aprilie - iunie
2003

Tabelul 3
0
Calculul indicelui de predispoziţie hidrotermică a grâului (I. P. Ht. : t C, pp.) la atacul ciupercii
Blumeria graminis f. spec. tritici, în luna aprilie 2003

Ziua T (temperatura, 0C): Pp. K I. P. Ht. -

(mm)
Media Min. Depresia Media Zilnic Decadal Lunar
0
C/pp.min.

1 3,3 - 0,4 1
2 3,4 - 0,2
3 3,1 0,3
4 3,5 0,5
5 3,9 - 0,9
6 3,8 -1,1 1,6
7 1,8 -8,2
8 2,5 -7,1 0,3
9 2,9 -5,4
10 5,6 -1,3

DI
11 6,1 1,5 1,2
12 7,3 2,5 2,6
13 8,2 3,8
14 10,9 5,4
15 2,7 4,2
16 11,2 5,6
17 10,4 4,8
18 13,2 5,1
19 12,9 4,5
20 12,1 5,4

D II
21 7,6 4,8
22 11,2 6,1
23 11,8 6,5
24 11,7 5,4
25 12,1 6,6
26 12,9 7,6 6,5
27 14,8 8,9
28 17,2 9,7
29 16,5 7,6
30 17,9 9,5

D III
M/Lună
I. P. Ht. zilnic
I. P. Ht. decadal I
II
III
I. P. Ht. lunar
 Tabelul 4
0
Calculul indicelui de predispoziţie hidrotermică a grâului (I. P. Ht.: t ,pp.) la atacul ciupercii Blumeria
graminis f. spec. tritici, în luna mai 2003

Ziua T (temperatura), 0C): Pp. (mm) K I. P. Ht. -

Media Min. Depresia Med. Zilnic Decadal Lunar
0
C/pp.min.
1 14,3 6,2 1
2 15,9 6,8
3 16,2 7,1
4 17,5 8,7
5 19,8 20,5
6 18,7 23,4
7 20,1 23,8
8 21,7 24,6
9* 23,2 24,9
10 24,1 25,7

DI
11 19,8 26,1 5,5
12 20,9 20,8
13 21,8 19,7
14 22,8 25,4
15 23,4 26,1
16 24,5 27,8 3,5
17 21,1 22,4
18 23,5 26,8
19* 22,8 27,2
20 23,9 27,4

D II
21 22,1 10,5 10,8
22 15,9 8,1
23 16,4 9,3 1,6
24 17,3 8,5
25 22,5 20,5 4,2
26 26,1 25,8
27 26,8 27,5
28 25,4 26,9
29* 25,9 27,1
30 24,8 24,5
31 26,1 25,4

D
III
X/E
I. P. Ht. zilnic
I. P. Ht. Decadal
I
II
III
I. P. Ht. Lunar
 Tabelul 5

Calculul indicelui de predispoziţie hidrotermică a grâului (I. P. Ht.: t 0C,pp.) la atacul ciupercii
Blumeria graminis f. spec. tritici, în luna iunie 2003

Ziua T(temperatura, 0C): Pp. (mm) K I. P. Ht. -

0
Media Min. Depresia Med. C/pp. Zilnic Decadal Lunar
min.
1 26,4 25,8
2 23,7 16,9 4,3
3 23,6 17,1
4 24,8 20,5
5 25,2 20,8
6 25,9 21,2
7 26,2 21,9
8 26,9 22,1
9 27,8 22,9
10 28,1 23,7

DI
11 18,5 11,8
12 19,8 13,5
13 18,9 13,2
14 17,7 13,0
15 16,1 11,8 0,3
16 14,5 10,2
17 15,8 10,9
18 18,3 14,1
19 20,8 16,9 6,6
20 20,3 14,3

D II
21 23,6 17,1
22 24,2 14,2
23 24,7 15,6
24 26,5 19,4
25 27,1 19,9 5,3
26 27,8 20,1 11,2
27 25,5 18,8
28 27,7 19,7
29 28,1 20,8
30 28,7 21,0

D
III
X/E
I. P. Ht. zilnic
I. P. Ht.decadal
I
II
III
I. P. Ht. lunar