REDUCEREA DENSITĂŢII DĂUNĂTORILOR CU AJUTORUL

ENTOMOFAGULUI TRICHOGRAMMA LA CULTURA

DE PORUMB

Gavriliţa Lidia, Nastas Tudor, Guşan Marina, Butucel Marina,

Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM

Key words: implementation, attack, biological indices, efficacy,

protection, pests, prolificacy.

Introducere
În lume sunt efectuate investigaţii mari în direcţia protecţiei culturilor
agricole cu aplicarea entomofagului Trichogramma, În Europa, dăunătorul
este semnalat în majoritatea zonelor, unde se cultivă porumb, pierderi de
recoltă cuprinse între 2 şi 60%.
După datele autorului Lenteren, (2000) [1], anual în lume
Trichogramma se lansează pe suprafaţa de 45 milioane de hectare în
combaterea dăunătorilor la culturile agricole.
Un rol foarte important în reducerea densităţii dăunătorilor o are
populaţia naturală de entomofagi (Trichogramma) [4]. Însă numărul lor
este insuficient pentru protecţia culturilor agricole de dăunători în câmp,
de aceea este necesară producerea şi lansarea suplimentară a paraziţilor
utili în combaterea dăunătorilor. Entomofagul Trichogramma se utilizează
la stadiul de ou al dăunătorilor în combaterea complexului de buhe, molii
şi albiliţe a plantelor agricole.

115
 Înmulţirea Trichogramma timp de mai multe generaţii succesive pe ouă
de molia cerealelor (Sitotroga cerealella Ol.), gazda de laborator, duce
treptat la scăderea indicilor biologici şi a eficacităţii ei în câmp. Există
diferite metode convenţionale, care contribuie la sporirea parametrilor
biologici a Trichogramma. Pentru obţinerea unor populaţii de
Trichogramma cu calităţi sporite se utilizează diferiţi factori de sterilizare
a ouălor de gazdă, care permit ulterior să se dezvolte insectele oofage pe
aceste ouă: temperaturi joase, iradiere cu raze gama, raze ultraviolete,
substanţe chimice etc. Dăunătorii principali la culturile de porumb zaharat
se deosebesc prin gradul înalt de dăunare.
Unul din cei mai răspândiţi dăunători este sfredelitorul porumbului
(Ostrinia nubilalis Hb.), care produce daune culturilor de porumb, orz,
orez, grâu, ovăz. Cel mai frecvent acest dăunător se întâlneşte la cultura
porumbului. In cercetările efectuate în perioada anilor 2016-2017 s-a
confirmat, ca sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis Hb.) în
Republica Moldova se dezvoltă în două generaţii. Prima generaţie s-a
început în prima decadă a lunii iunie, a doua generaţie s-a început în prima
decadă a lunii august. Schimbările climatice au evidenţiat dezvoltarea a
două generaţii a dăunătorului Ostrinia nubilalis Hb. la cultura de porumb.
În România studiile efectuate de Mureşan, Mustea (1995) [2], Perju,(1991)
[3]. privind importanţa acestui dăunător (Ostrinia nubilalis Hb.), au
evidenţiat frecvenţe ale atacului până la 95%. Aplicarea fracţionară a
tratamentelor biologice cu entomofagul Trichogramma maidis Pint./Voej.
în vederea reducerii atacului dăunătorului menţionat a dat rezultate bune,
reducând atacul pe de o parte, iar pe de altă parte menţinând şi fauna utilă
existentă în agrobiocenoză. Alt dăunător care se întâlneşte la o gamă vastă
de culturi, inclusiv şi la porumb este buha fructificaţiilor (Helicoverpa
Armigera Hb.), care este o specie polifagă, atacă peste 120 de specii de
plante de cultură şi spontane, provoacă daune semnificative. Anual
pierderile recoltei de legume, porumb şi alte culturi constituie de la 15-
80%. Ca urmare a acţiunii complexului de factori biotici şi abiotici asupra
organismelor nocive repartizarea lor în spaţiu este neuniformă. Este foarte
important de a estima în mod obiectiv repartizarea în spaţiu a acestora, la
diferite culturi, pentru optimizarea termenilor şi normelor de lansare a
Trichogramma [5].
Tratările chimice la porumb nu aduc rezultate scontate din cauza
modului ascuns de viaţă a larvelor de O. nubilalis şi H. armigera, care pot
fi reglaţi prin aplicarea substanţelor biologic active de provenienţă animală
şi vegetală şi cu entomofagi. H. armigera se dezvoltă în trei generaţii
116
începând cu a doua decadă a lunii mai (când temperatura medie a decadei
este de 16-17оС) şi se termină cu decada a treia a lunii august. Ouăle
acestor dăunători sunt parazitate de Trichogramma evanescens, din care
ulterior eclozează Tricogramma.
Protecţia integrată a plantelor permite aplicarea consecutivă a diferitor
mijloace biologice – feromoni sexuali în combaterea stadiei adulte,
utilizându-se inclusiv feromonii sexuali, extracte vegetale şi diferite specii
de entomofagi – Trichogramma în combaterea stadiei de ou, parazitul
Bracon în combaterea stadiei de larvă a dăunătorului.
Scopul lucrării este: Implementarea tehnologiilor de producere şi aplicare
a entomofagului Trichogramma spp. pentru protecţia culturii de porumb
în combaterea complexului de buhe şi molii pentru obţinerea producţiei
ecologice.

Material și metoda
Pentru obţinerea populaţiei de Trichogramma cu calităţi sporite, s-a
utilizat metode de înmulţire în masă pe ouă de gazdă în prealabil iradiate
cu raze gama.
Implementarea elaborărilor s-a efectuat în condiţii de laborator şi în
câmp în diferite gospodării ale Republicii Moldova. Obiectul cercetărilor a
fost Trichogramma evanescens Westw. – colectată de la cultura de porumb
şi înmulţită pe ouă de molia cerealelor (Sitotroga cerealella) în prealabil
iradiate cu raze gama. Colectarea, identificarea, şi menţinerea speciilor de
Trichogramma, pentru protecţia plantelor s-a efectuat după metodele
autorului Дюрич, (2008) [7]. După acumularea materialului s-au
determinat speciile de Trichogramma, apoi s-au înmulţit în masă în
condiţii de laborator pe gazdă de laborator – molia cerealelor (S. cerealella
Oliv.) în prealabil iradiate cu raze gama. Înmulţirea gazdei de laborator
molia cerealelor, pentru producerea entomofagului Trichogramma,
determinarea indicilor biologici, a eficacităţii entomofagului, şi gradului de
atac al dăunătorului în câmp s-au efectuat după metodele autorilor
Абашкин и др. (1979) [6]. Prelucrarea matematică a datelor s-a efectuat
conform pachetului de programe Microsoft Excel.

Rezultatele și discuții
În perioada anilor 2015-2017 au fost implementate metode de producere
şi aplicare a T. evanescens în perioada de dezvoltare a generaţiilor
complexului de buhe şi molii la cultura de porumb, care au la bază
cercetări anterioare de mulţi ani, omologate în brevete de invenţii. în
117
diferite gospodării din Republica Moldova (Chetrosu, Pohoarna, Coşniţa,
Sărata Galbenă, Bălţi, Căuşeni, Băcioi, Mărăndeni, Porumbeni, Chișinău),
pe suprafaţa totală de 1724 ha. În perioada 2015-2017 suprafaţa totală de
porumb, unde s-au efectuat cercetările este de 5ha.
Densitatea ouălor de dăunători la 100 plante a variat de la 30-65,0.
Eficacitatea biologică a T. evanescens în prima variantă în combaterea
dăunătorului Helicoverpa armigera la porumb, a variat de la 72,0 până la
76,0%, în mediu 74,3%, atacul dăunătorilor a variat de la 2,4 până la 7,8%.
In varianta a doua (Martor) eficacitatea biologică, adică prezenţa
Trichogramma naturală în câmpul de porumb a variat de la 5,0 până la
5,3%, în mediu 5,1%, atacul dăunătorului a variat de la 44,0-50%, în
mediu 46,3%. (tab. 1, fig. 1).

Таbelul 1. Eficacitatea biologică a Trichogramma evanescens în

combaterea dăunătorului Helicoverpa armigera Hub., la porumb în
Institutul de Fitotehnie Porumbeni, 2015-2017.
Densitatea Eficacitatea Temperatura,
Supra- Varian Atacul o
ouălor de biologică С, Umiditatea
Anii faţa, tele dăunăto-
dăunători la după 5 relativă a
ha rului,%
100 plante lansări,% aerului,%
I 76,0±2,3 7,8±1,2 27,8
2015 1,5 33-60,0
II 5,3±0,6 44,0±3,6 62,4
I 72,0±2,3 6,8±1,0 27,6
2016 1,5 22-57,0
II 5,0±0,6 45,0±3,6 59,0
I 75,0±2,3 2,4±3,6 28,1
2017 2,0 35-78,0
II 5,0±0,6 50,0±3,6 57,5
Media 5,0 30-65,0 74,3/5,1 5,6/46,3 27,8/59,4
(Td=2,4-3,5>1,96=To,o5).
I-a variantă, unde s-a lansat Trichogramma evanescens, II – martor –
câmpul, unde nu s-a lansat
Trichogramma (Martor).

118
 Densitatea ouălor de dăunători la 100 de plante
porumb
Procentul de ouă parazitate ,%

Atacul la 100 de plante de porumb, %

Atacul la 100 de plante de porumb în martor

Fig. 1. Eficacitatea biologică a Trichogramma evanescens în combaterea

dăunătorului Helicoverpa armigera Hub. la cultura de porumb în Institutul
de Fitotehnie, Porumbeni, 2015-2017.
În perioada cercetărilor la cultura de porumb s-au observat toate fazele
de dezvoltare a sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis), atât în I-a
generaţie, cât şi în generaţia a doua. În anul 2017 a fost observată generaţia
a II-a a sfredelitorului porumbului, mai pronunţat, decât in anul 2016.
Aceasta se lămureşte prin schimbările climatice cu temperaturi mai
ridicate, decât temperaturile multianuale. În Fig. 3.este prezentată
modalitatea de lansare a Trichogramma în câmpul de porumb în capsule.
În Fig. 4. este prezentat atacul porumbului de Helicoverpa armigera,în
Fig.5 este prezentat adultul de Ostrinia nubilalis în câmpul de porumb,
atacul porumbului de Ostrinia nubilalis la porumb este prezentat în Fig. 6.
Pontă de ouă proaspete din generaţia a două de O. nubilalis şi parazitate
cu Trichogramma sunt prezentate în Fig. 7 (a, b) în câmpul experimental
de porumb, Institutul de Fitotehnie Porumbeni, 2017.

Densitatea ouălor de O. nubilalis la 100 de plante

porumb
Atacul la 100 de plante porumb, %

Atacul la 100 de plante de porumb în martor, %

Fig.2. Densitatea ouălor de dăunătorul Ostrinia nubilalis şi atacul

dăunătorului, în câmpul experimental de porumb al Institutului de
Fitotehnie, Porumbeni, 2017.

119
 Fig. 3. Lansarea Trichogramma Fig. 4.Atacul porumbului de
în câmpul de porumb în capsule (original). H.armigera (original).

Fig. 5. Adultul de Ostrinia nubilalis Fig. 6 Atacul porumbului de

în câmpul de porumb, 2017. (original). Ostrinia nubilalis în câmpul
de porumb, 2017 . (original).

a. b.
Fig. 7. a. Momentul parazitării ouălor de Ostrinia nubilalis,
b. Ponta de Ostrinia nubilalis parazitată cu Trichogramma. (original).

120
 În condiţiile climatice existente în Republica Moldova Dăunătorul
Ostrinia nubilalis se dezvoltă în două generaţii pe an cu iernare în stadiul
de larvă (generaţia a II-a).
Zborul fluturilor din generaţia hibernativă începe la sfârşitul lunii mai şi
se termină spre sfârşitul lunii iunie. După 3-4 zile, femele încep depunerea
ouălor preferabil pe partea inferioară a frunzelor. După dezvoltarea
embrionară, larvele eclozate atacă primele frunze şi panicolul, apoi intră în
tulpina, pe care o perforează, săpând numeroase galerii, acestea din urmă
se frâg uşor. La sfârşitul lunii iulie larvele se transformă în pupe, din care
la începutul lunii august apar adulţii, care depun ouă (femelele), apoi
eclozează larvele, care continue atacul culturii, atât a tulpinii, cât şi a
ştiuletelui cu boabe în generaţia a doua. Dăunătorul iernează în stadiul de
larvă matură în tulpinile plantelor de porumb.
În această perioada s-a dus evidenţa condiţiilor meteorologice.
Temperatura medie în perioada implementărilor au variat de la 20°C până
la 28°C, umiditatea relativă a aerului a variat de la 56,5% până la 70%.
Condiţiile climatice au fost favorabile pentru creşterea culturii de porumb
şi dezvoltarea complexului de dăunători. Observaţiile de monitorizare şi
capturare în masă a masculilor în câmp cu ajutorul capcanelor feromonale
s-a efectuat pentru determinarea densităţii dăunătorului a termenilor şi
normelor de lansare a T. evanescens în câmp. În perioada dezvoltării a trei
generaţii a complexului de buhe după patru – cinci lansări cu T.
evanescens în câmpul de porumb, a fost determinată eficacitatea biologică
şi atacul dăunătorului. Norma de lansare în câmp la porumb a fost de
100.000-200.000 de indivizi la un hectar în combaterea dăunătorilor
complexului de buhe, în dependenţă de densitatea ouălor de dăunători. În
baza datelor-densităţii ouălor a complexul de buhe la cultura de porumb în
dinamică în perioada dezvoltării generaţiilor de dăunători şi programa de
calculator „Bioclas” s-au construit hărţile digitale de repartizare spaţială al
dăunătorilor la stadia de ou pe câmpul experimental la cultura de porumb
şi determinată localizarea focarelor de dăunători.
În rezultatul efectuării cercetărilor au fost elaborate principiile
metodologice de aplicare a entomofagului T. evanescens pentru
diminuarea densităţii complexului de buhe în protecţia culturii de porumb,
în baza determinării repartizării spaţiale a ouălor complexului de buhe.
Concluzii
1. În perioada implementărilor (2015-2017), a fost monitorizată prezenţa
şi capturate diferite specii a complexului de buhe şi molii pe parcursul
dezvoltării generaţiilor la cultura de porumb.
121
 2.Eficacitatea biologică a T. evanescens în prima variantă în combaterea
dăunătorului Helicoverpa armigera la porumb, a variat de la 72,0 până la
76,0%, în mediu 74,3%, atacul dăunătorilor a variat de la 2,4 până la 7,8%.
In varianta a doua (Martor) eficacitatea biologică, adică prezenţa
Trichogramma naturală în câmpul de porumb a variat de la 5,0 până la
5,3%, în mediu 5,1%, atacul dăunătorului a variat de la 44,0-50%, în
mediu 46,3%
3. Cu ajutorul programei Bioclass - sistem de clasificare multi criterială,
spaţio - temporală de optimizare şi a informaţiei iniţiale a densităţii ouălor
de dăunători în dinamică, au fost construite hărţile digitale, pentru
optimizarea termenilor şi normelor de lansare a entomofagului
Trichogramma evanescens, cu ajutorul lor au fost determinate localizarea
focarelor dăunătorilor.
4. În rezultatul efectuării cercetărilor au fost elaborate principiile
metodologice de aplicare a entomofagului T. evanescens pentru
diminuarea densităţii complexului de buhe în protecţia culturii de porumb,
în baza determinării repartizării spaţiale a ouălor complexului de buhe.

Bibliografie
Lenteren J. How Can Entomology Contribute to Sustainable Crop
Production. Course reader, 3rd International Course on Agro ecology
“Biodiversity, food and sustainable development”. Perugia. Italy: 2000.
p.1-10.
Mureşean F., Mustea D. The biological control of the European Corn
Borer (Ostrinia Nubilalis H.) With Trichogramma sp. At A.R.S. Turda.
Proceedings of the XVIII Conference of the International Working Group
on Ostrinia Nubilalis H. Turda, România, 1995. p. 97-104.
Perju T., Simpozionul Internaţional de combatere biologică Bv. Prot.
Plant. Cluj-Napoca. 1991. p.109-103.
Tancik Ján. Natural parasitism of the second generation European corn
borer eggs Ostrinia nubilalis (Hübner) (Lepidoptera, Pyralidae)
by Trichogramma spp. in sweet corn fields in Vojvodina, Serbia – short
communication. Plant Protect. Sci., 53 (2017): p. 50-54.
Toderaş V. Tretiacov, T., Balan, Iu. Metode de evidenţă a organismelor
dăunătoare. „Protecţia integrată şi asigurarea calităţii produselor
agroalimentare depozitate”, 2009. p. 63-64.
Абашкин А., Воротынцева А., Гринберг Ш. Руководство по
массовому разведению и применению трихограммы. Москва, 1979. с.
23-44.
122
 Дюрич Г. Ф. Сбор. Oпределение и поддержание живых культур
видов рода Trichogramma Westw. (Hymenoptera, Trichogrammatidae).
Методическое руководство. Кишинёв, 2008.

REDUCTION DENSITY PESTS WITH THE HELP

TRICHOGRAMMA ENTOMOFAGE
TO CULTURE OF MAIZE

Gavriliţa Lidia, Nastas Tudor, Guşan Marina, Butucel Marina,

Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM

Abstract
Entomophage Trichogramma is one of the most important biological
agents which may bе utilized against a complex of pests both in biological
control, and in the system of integrated plant protection. Implementation of
the tehnologies of production and applicaton of the entomophage
Trichogramma evanescens Westwood during the 2015-2017 were carried
out under the laboratory conditions and on the maize fields in different
households from Republic of Moldova. Biological efficacy of T.
evanescens with improved qualities on the maize fields varied 72,0 până la
76,0%, the degree of pest attack varied 2,4 to 7,8%. In control, the degree
attack was 44,0 to 50%. Utilizing the eggs Sitotroga сerealella O.
irradiated preventively by gamma rays permits the possibility to obtain
Trichogramma biological indeces 2-3 times better and the efficiency in the
field higher by 10-15%. When compared the results of I and II variants and
those of control by biological efficacy and of the degree of pest attack the
difference is essencial.

123