METODE BIOLOGICE DE COMBATERE

- Organizatia internationala de lupta biologica a definit combaterea biologica ca o utilizare a

organismelor vii si a produsilor lor biologici, si a activitatilor bilogice, cu scopul reglarii
populatiei de daunatori. Combaterea biologica are drept scop principal reducerea densității
numerice a populatiilor daunatoare sub limita pragului economic de daunare (PED).
- Pragul economic de daunare este o noțiune proprie sistemului de combatere integrata si
reprezinta o densitate de daunatori sau un nivel de atac pe planta care produce o pierdere
de productie egala cu costul tratamentului chimic. Trat chimice se aplica doar la avertizare
cand densitatea depaseste pragul economic de daunare.
- In comparatie cu alte metode de control a daunatorilor metoda biologica nu prezinta pericol
pentru om si animale, protejeaza fauna utila, nu det. apariția fenomenului de rezistenta, in
unele cazuri este economica, iar in cazul utilizarii bio-preparatelor, acestea sunt compatibile
cu multe insecticide.
- Mijloacele de lupta impotriva daunatorilor:
- utilizarea zoofagiilor.
- utilizarea microorganismelor patogene.
- lupta autocida.
- lupta hormonala.
- lupta genetica si fiziologica.

ZOOFAGII - Sunt organisme vertebrate si invertebrate care se hranesc cu daunatorii

plantelor cultivate si aparatin la diferite grupe (nematozi, acarieni, miriapode, insecte, reptile,
pasari si mamifere).
- Zoofagii se impart in paraziti si pradatori.

PARAZITII - Sunt organisme care se dezvolta pe seama altor organisme numite gazde care
au corpul mai mare decat al parazitului. Se pot dezvolta pe diferite stadii ale daunatorului:
ou-larva-puma-adult.
- Clasa insecta cuprinde cele mai numeroase specii de paraziti, din ordinul Himenoptera cu
familiile: Chalcididae, Thrichogrammatidae, Aphelinidae, Pteromalidae. Si din ordinul Diptera
familia Tachinide.

- Parazitii de oua, sau ovifagii, prezinta importanta prctica deosebita deoarec prin
distrugerea stadiului de ou se intrerupe toata dezvoltarea daunatorului. Cele mai importante
viespi parazite apartin genului Trichogramma. Se cunosc peste 200 de specii ale genului,
cele mai utilizate fiind Trichigramma evanescens, embryophagum si pretiosum.
- Encarsia formosa paraziteaza pe Trialeurodes vaporariorum (musculita alba de seara).
- Plosnitele cerealelor au ouale parazitate de viespile Trissolcus grandis si Telenomus
chloropus (intrebare la examen ).

- Paraziti ai stadiului de larva, sunt foarte numerosi ca specii si este de remarcat ca larva
unui daunator poate fi parazitata de mai multi paraziti. Larva de Pieris brassicae (fluturele alb
al verzei ), este parazitat de Apanteles glomeratus (hymenoptera). Iar Prospaltella perriciosi
paraziteaza paduchele testos de san jose (quadraspidiotus perniciosus - examen).
- Aphelinus mali paraziteaza 80-100% larvele paduchelui lanos (eriosoma lanigerum).

- Parazitii ai stadiului de pupa, sunt mai putin numerosi si cu importanta practica mai redusa.
- Parazitii ai stadiului de adulti, apartin ordinului Diptera, specia Phasia. (Alophora)
parazitand adultii plosnitelor cerealelor. (Eurigaster).

- Dupa locul de instalare al parazitului, acestea pot fi: ectoparaziti (se dezvolta la exteriorul
gazdei ); endoparaziti (se dezvolta la interior).

PRADATORII - Sunt organisme animale care se hranesc cu prada vie.

- Dpdv sistematic apartin la mai multe clase: arahnide, miriapode, insecte, repritile, pasari si animale.
- Dintre arahnide: paianjeni. Ordinul acari cuprinde genurile: phytoseiulus, pradatoarea ale acarianului ordin
comun, tetranichus urticae, si typhlodromu, pradator ai acarienilor rosu si brun.

- Din clasa insecta, ordinul Neuroptera, specia Chrysopa perla, se hrănește cu acarieni, afide si coccide.

- Ordinul Heteroptera cuprinde diferite specii pradatoare, mai importanta fiind specia Perillus bioculatus,
pradatoare a diferite stadii de dezvolatare ale gandacului din colorado (leptinotarsa decemlineata).

- Ordinul Coleoptera cuprinde cele mai numeroase specii pradatoare, incadrate in familia Carabidae si
Coccinelidae (buburuze), pradatoare de omizi, afide, foliatiare.

- Ordinul Diptera, famila Sirphydae.

MICROORGANISMELE PATOGENE

- Microorganismelor patogene sau produselor patogene, constituie principiiul activ a uno

produse utilizate in combaterea daunatorilo. Sunt cunoscut sub denumirea de insecticide
microbiologice sau produse bio-preparate. Dupa natura microorganismului utilizat,
biopreparatele pot fi: pe baza de virusuri, bacterii si ciuperci.

- Preparatele virale se obtin pe baza de virusuri. Bolile provocate insectelor poarta numele
de viroze, sau boli entomopatogene. Se obtin prin infestarea gasdelor sau a celulelor
provenite din acestea si extragerea ulterioara prin centrifugare a corpusculilor virali
multiplicati. Se comercializeaza sub diferite denumiri: elcar, biotrol, virex.
- Avantaj - inalta lor specificitate, adica imbolnavesc si determina moartea numai la specia
tinta pentru care a fost produs.
- Dezavantaje - pret de cost foarte ridicat. Nu acționează într-un timp scurt asupra
daunatorului si sunt slab rezistente la ultraviolete.

- Preparatele bacteriene se obtin pe baza de bacterii. Bolile provocate insectelor sunt

denumite bacterioze sau flaserii. Se cunosc peste 90 de specii de bacterii. Cele mai
important si utilizate fiind bacillus thuringiensismsi bacillus popiliae.

- Avantaj - pot fi cultivate in masa dupa tehnologia utilizata pentru obtinerea antibioticelor.
Pretul de cost este comparabil cu al insecticidelor. Au specificitate relativ ridicata.
- Dezavanta - axioneaza relativ lent. Sunt sensibile la ultra violete, au eficacitate buna in
conditii favorabile de mediu, cu temp. intre 18-22C.
- Se comercializeaza sub diferite denumiri: bactospeine, dipel, entobacterin, etc. La calafat s-
a produs thuringin (bacilo turingiensis).

- Preparatele fungice se obtin pe baza de ciuperci entomopatogene. Bolile provocate

insectelor poarta numele de micoze. Cea mai cunoscuta si virulenta ciuperca este Beauveria
bassian, utilizata in combaterea a peste 170 specii de insecte daunatoare.
- Se comercializeaza ca si: boverin, doom, muscardin (examen).

- SUBSTANTE ATRACTANTE - insectele manifesta atractie pentru anumite subst naturale sau sintetice. Pot
fi: de nutritie, prin care insecte gaseste hrana preferata; si atractanti sexuali, atrag sexul opus: denumiti si
feromoni sexuali, atrag unul dintre sexe, in special masculi, pe distanta foarte mari 10km. In prezent sunt
sistetizati circa 35 de tipuri de feromoni, sexuali, sintetici. Capcanele cu feromoni, au denumirea provenita
din Atra (atrage) la care se adauga denumirea daunatorului (examen).
Ex: cydia pomonela - atrapom
Lobesia botrana - atrabot
Mamestra brassicae - atrabras.

- De asemeni se utilizeaza si momeli capcana. Acestea pot fi momeli alimentare simple, alcatuide din felii de
sfecla, cartofi, turte de floarea soarelui, pentru a atrage daunatorii. Sau momeli toxice, la care se adauga si
un produs insecticid. Sau pot fi momeli vizuale, alcatuite din placi galbene, portocalii, albe, violet; care prin
culoare atrag daunatorii. Sau in culturile de rapita niste boluri iar la cires niste placi galbene imbibate.

METODA CHIMICA DE COMBATERE

- Metoda chimica sau chimioterapia. Consta in combaterea daunatorilor, agentilor patogeni si buruienilor cu
ajutorul produselor farmaceutice sau pesticide.

- Avantaje - In caz de invazie sau pentru lichidarea unui focar, este singura metoda care asigura distrugerea
daunatorului intr-un interval scurt de timp, are actiune de soc.
Posibilitatea aplicarii mecanizate a tratamentelor utilizand mijloace moderne cu aparatura terestra de mare
capacitate, generatoare de aerosoli, utilizarea aviatiei utilitare si a elicopterelor in zonele greu accesibile.
Reducera numarului de tratamente datorita posibilitatii de combinare a diferitor pesticide.

- Dezavantaje - Pesticidele au influenta negativă asupra mediului inconjurator ducant la poluarea apei,
solului si aerului. Sunt produse toxice pentru om si animale. Prin utilizarea pesticidelor cu spectru larg de
actiune se distrug atat speciile daunatoare cat si entomofauna utila.
Aplicarea repetata a unui produs duce la apariția fenomenului de rezistenta a daunatorului la produsul
respectiv.

CONDITIONAREA PRODUSELOR PESTICIDE

- Produsele pesticide nu se aplica sub forma de substanțe pure, ele sunt diluate in diferiti
ingredienți inerți: apa, solventi organici, uleiuri minerale. Se conditioneaza sub diferite
formele:
1) pulberi pentru prafuit - PP
2) pulberu umedtabile - PU
3) pulberu solubile - PS
4) concentrate solubile - CS
5) emulsionabule - CE
6) produse pt tratament cu volum ultraredus - VUR
7) granule - G
8) produse pt tratarea semințelor - PTS
9) aerosoli, momeli, pastile.

CLASIFICAREA PRODUSELOR FITOFARMECEUTICE (pesticide)

- Se clasifică dupa mai multe critetii:

1) dupa actiunea pe care o manifesta
2) dupa grupa de daunatori asupra carora actioneaza
3) dupa grupa chimica dinncare fac parte
4) dupa starea lor fizica

DUPA GRUPA SISTEMATICA

- Produsele fitofarmaceutice se clasifica in: insecticide (combaterea insectelor), acaricide

(acarienilor), nematocide (nematozilor), moluscocide (melci fara cochilie), raticide
(rozatoare), substante repelente (indeparteaza daunatorul prin miros; corvidee, iepurifuge,
cervidee), atractante ( de nutritie si sexuali), adjuvante.

- Dupa modul lor de actiune insecticidele sunt de contact, actioneaza direct asupra
daunatorului prin contrac. De ingestie, actioneaza asupra tubului digestiv, unde ajung odata
cu hrana (aparat bucal intepat si supt). Asfixiante (gazoase sau fumigante, actioneaza
asupra aparatul respirator).

- In functie de valoare dozei letale medii (DL50), pesticidele se impart in 4 grupe:

1) T+ - produse foarte toxice - cu doza letala medie mai mica de 50mlg/kgcorp.
2) T - produse toxice - doza letala medie 50-200 mlg/kgcorp.
3) Xn - produse nocive - doza letala 200-1000 mgl/kgcorp.
4) Xi - produse iritante - doza letala >1000 mg/kgcorp.

Pentru combatere se recomanda produse din grupa 3 si 4

INSECTICIDE IRITANTE