Combaterea insectelor in culturile de cartofi

Daunatorii cartofului mai importanti sunt: viermii sarma (Agriotes

lineatus), viermii albi (carabusul de mai Melolontha melolontha), gandacul
din colorado (Septinotarsa decemlineata), afidele ( Myzus persicae si
Macrosiphon solani), nematodul cartofului (Ditylenchus dipsaci, D.
destructor), nematodul auriu al cartofului (Heterodera rostochiensis) care
este un daunator de carantina.
Setinotarsa decemlineata este cel mai periculor daunator al culturilor
de cartof, fapt ce face ca in complexul masurilor pentru sporirea productiei,
tratamentele impotriva daunatorului sa aiba o pondere importanta.
Ca produse bilogice se pot intercala intre tratamentele chimice unul
din produsele Thurintox in concentratie de 0,3 % sau Boverin in concentratie
de 0,2 % care se aplica in cantitate de 2 kg / ha. Tratamentele se fac atat
asupra culturilor atacate cat si asupra celorlalte solanacee din jurul focarelor,
pe o latime de 100 m. Ele se efectueaza cu masini MSPP dar
aviotratamentele sunt mai eficiente.
Se recomanda, in vederea prevenirii aparitiei populatiilor rezistente, sa
se alterneze folosirea insecticidelor astfel incat sa nu se repete acelasi produs
la generatii succesive.

Tratamentele impotriva adultilor hibernanti se efectueaza numai daca

densitatea numerica depaseste 0,5 insecte la m2, ceea ce revine un adult la 8
10 tufe de cartof. Prin acest tratament se urmareste sa se mentina cultura
libera de atac cel putin pana la inflorire. Daca densitatea numerica este
inferioara celei mentionate, tratamentele se fac la aparitia larvelor de varsta I
si a II a, stiindu- se ca larvele mai mari de varsta a III a si a IV a
devin mai rezistente la tratament si in acelasi timp capacitatea lor de daunare
creste. Tratamentul se recomanda sa se inceapa cand au trecut 5 6 zile de la
eclozionarea primelor oua sau atunci cand larvele au cel mult 0,5 cm
lungime. Ar fi de dorit ca la fiecare generatie sa se efectueze cate un singur
tratament, dar in caz de aparitie esalonata la fiecare generatie se mai aplica
al II lea tratament la 10 -15 zile interval fata de primul.
In natura exista numerosi dusmani naturali ai acestei insecte care pot
contribuii la diminuarea populatiei daunatorului. Dintre acestia sunt mai
raspanditi sunt : ciuperci (Beauveria bassiana, B. effusa, b.doryphona),
bacterii (Bacillus leptinotarsae), insecte (Coccinella 7 punctata, Lebia
grandis, Zicrona coerulea, Arma custos, Nabia rugosus, Calosoma sp,
Chrysopa vulgaris), dintre paraziti ( Meigenia mutabilis, Dryphorophaga
australis) precum si vertebrate : soparle(Lacerta sp), pasari (Strurnus
vulgaris, Coturnix coturnix, Hirundo rustica - randunica, Galus domestica),
mamifere (talpa europeae cartita ; Crinaceus europaeus ariciul).
In corpul gandacului de Colorado traieste nemaqtodul Mermis
albicans, iar carabusul de mai este parazitat de Megalomermis melolonthae.
Acesti nematozi se inmultesc provocand moartea in momentul iesirii din
corpul insectelor parazitate. Prin specificul vietii nematozilor paraziti in
mediul umed, rezultatele cele mai bune in combatere s-au obtinut cu DD136 in suspensie de 1,5 -10 5 larve de invazie la o planta.

In prezent se cunosc peste 530 de sp. De ciuperci entomo-patogene

care produc epizootii si care se raspandesc cu usurinta prin spori si rezista la
conditiile nefavorabile vreme indelungata. O importanta deosebita o prezinta
ciupercile din genul Beauveria (B. bassiana, B. tenella si B.spores) care
paraziteaza peste 170 de specii de insecte printre care si gandacul de
Colorado, carabusul de mai.
Preparatele fungicide se folosesc in special in zonele umede. In tara
noastra se utilizeaza produsul Muscardin A45M care se foloseste in doza de
1-2 kg spori la hectar.
De asemeneaexista si bacterii care produc boli la insecte. In
combaterea

coleopterelor

Ahuringiensis)

si

Doom

se

foloseste

produsul

Turinox

(Bacillus

(B.popilliae).

Prin

sporulare

bacteria

B.Ahuringiensis produce o toxina proteica sub forma de cristal (endotoxina).

Aceasta ajunsa cu hrana in tubul digestiv, paralizeaza si dezorganizeaza
tesuturile intestinului, apoi bacteria se inmulteste si patrunde in cavitatea
generala a corpului Prin actiunea sporilor se produce o septicemie.
Culturile de cartof sunt atacate si de afide ( Myzus persicae si
Macrosiphon solani). In combaterea biologica a acestora se utilizeaza insecta
parazita Aphidius matricarie, cu o norma de lansare de 65000 70000 viespi
la hectar.
Rolul metodelor biologice poate fi diferit in contextul ansamblului de
masuri de combatere : el poate fi dominat (in cazul infectarii generale a
daunatorilor de catre organismele entomopatogene, adaptarii unui dusman
natural eficace sau unei masuri autocide) sau poate participa complementar
(in procesul elaborarii prognozei sau la avetizare, in perioada de vegetatie).
Datorita actiunii lor specifice, procedeele biologice corespund in mod ideal
pentru protectia integrata a plantelor.