Impactul

psrilor
insectivore
asupra
defoliatorilo
r
REALIZAT DE :

CUPRINS
1.
2.
3.
4.

INTRODUCERE
INSECTE DEFOLIATOARE
PASARI INSECTIVORE
IMPACTUL PASARILOR INSECTIVORE ASUPRA INSECTELOR DEFOLIATOARE
1

5. BIBLIOGRAFIE

1.

INTRODUCERE

Ecosistemele naturale ofera fiintei umane o multitudine de servicii fara de care

civilizatia nu ar putea supravietui. Multe din aceste servicii, pe langa valoarea normala au si o
valoare economica. Unul dintre aceste servicii este controlul biologica al daunatorilor. Prin
consumarea daunatorilor, dusmanii naturali se comporta ca instrumente de reglare a
populatiilor de daunatori, prin reducerea daunelor provocate plantelor. Insectele defoliatoare
produc daune semnificative: de exemplu, n Canada, n anul 2005, acestea au defoliat peste
16 milioane ha. In Europa situatia este asemanatoare: proportia de arbori afectati pe mai mult
de 25% din suprafata lor acopera mai mult de 20% din suprafata padurilor de foioase. (UNECE/FAO, 2000) In ultimii ani, suprafetele cele mai afectate au fost in zona mediteraneeana
i in partea centrala si cea de est a Europei, unde omizile sunt principalii defoliatori . (ICP
Forest, 2011)
Insectele defoliatoare fac parte din ecosistemul forestier, a a cum fac parte i psrile,
mamiferele i plantele i au rolul lor n acest sistem natural. Ins , daca numrul lor creste fara
sa fie controlat, ntreaga pdure ar putea suferi. Aici intervin psrile care exercita aceasta
functie de control a populatiilor de insecte defoliatoare.

2.

INSECTE DEFOLIATOARE

Insectele defoliatoare ( Lepidoptera, Hymenoptera, Coleoptera, Orthoptera, i Diptera)

distrug arborii prin faptul c mannc frunzele sau acele, ndeprtnd esutul necesar creterii
i dezvoltrii plantei. Numrul mare de frunze devorate duce la ncetinirea creterii arborilor,
scznd totodat rezistena plantei la atacul altor insecte sau patogeni. De asemenea acest
lucru duce i la moartea arborilor. Daunele sunt provocate mai ales de stadiile imature ale
insecteor, i nu de aduli.
Speciile de arbori au diferite grade de toleran la defoliere. n general, speciile cu
esen tare rezist la defolieri repetate deoarece acestea stocheaz suplimente alimentare n
cantiti mari. Cnd defolierea este moderat, daunele se observ cu greu. Dar n cele mai
multe cazuri defolierea este extins pe mai mult de 50% din suprafaa coroanei. La acest
nivel, arborii sunt forai s produc un nou rand de frunze, cheltuind-i astfel rezervele de
hran. Dar aceste noi frunze nu sunt eficiente n realizarea fotosintezei datorita faptului ca
sunt mult mai mici si mai decolorate. De asemenea o singur defoliere, duce rareori la
moartea arborilor.

Defolierile care apar vara sunt mai putin stresante decat cele care apar in plin sezon
de crestere. De asemenea defolierile care apar n ani secetoi sau imediat dup un inghet
tarziu afecteaza mai tare arborii. Defoliatorii afecteaz mediul i n mod indirect. Pierderea
foliajului poate avea impact negativ asupra umiditii, poate afecta habitatul din coroana
arborilor, modificnd-i compozitia.

TIPURI DE DEFOLIATORI

Insectele defoliatoare se mpart n trei categorii:

insecte care se hrnesc doar cu esutul suculent al frunzelor, realiznd tunele ntre
epiderma superioar i cea inferioar a frunzei.
Insecte care mannc toat frunza, cu excepia nervurilor.
Insecte care mannc toat frunza.

Condiiile climatice din ultimii ani au favorizat apariia i dezvoltarea insectelor defoliatoare:

Molia frunzelor de mr (Yponomeuta malinella Zell.) - Larva se hrneste cu frunzele

diferitelor specii de mr, avand un impact negativ asupra productiei de fructe chiar si
dupa incetarea gradatiei.
Fluturele cu abdomen auriu (Euproctis chrysorrhoea L.) - Specia defoliaz pduri de
foioase i arbori fructiferi. Cea mai comun specie pe care o atac este Prunus
maritima.
Omida proas a stejarului (Lymantria dispar L.) Specia atinge periodic densiti
ridicate, defoliind specii de stejari (Quercus sp.).
Gandacul de frunza al plopului (Melasoma populi L.) Specia prefer plantele din
familia Salicacea, n special Populus sp. si Salix sp.
Trombarul frunzelor de fag (Rhynchaenus fagi Meyers)
Molia miniera a frunzelor de stejar (Tischeria ekebladella Bjerkander) Larva se
hrnete cu frunzele speciilor Castanea mollissima, C. sativa, Quercus cerris, Q.
dalechampii, Q. frainetteo, Q. macrocarpa, Q. pedunculiflora, Q. petraea, Q.
pubescens, Q. robur, Q. rubra, fiind o specie miniera.
Molia miniera a acelor de larice (Coleophora laricella Hubner) Lava se hrnete cu
acele speciei Larix decidua. Aceasta produce daune vizibile, iar dupa 5 ani de infestari
repetate rata de crestere a arborilor scade cu 97%.
Cotarul verde (Operophtera brumata L.) - Larvele, cnd ajung la densiti ridicate
defoliaz numeroase pduri de foioase i arbori ornamentali stejar (Quercus sp.),
mr (Malus sp.), tei (Tilia sp.), specii de Acer, Crataegus, Prunus, Populus i Salix.
Molia pestri (Erannis defoliaria L.) Larva se hrnete cu frunzele mai multor
specii: Abies sp., Acer sp., Betula sp., Fagus sp., Pyrus sp., Quercus sp., Rosa sp.,
Ulmus sp.,

3.

PASARI INSECTIVORE

Principalii pradatori ai omizilor si in general ai insectelor defoliatoare sunt pasarile,

mai ales in sezonul de reproducere, cand proportia de omizi din dieta puilor atinge 90% (Seki
si Takano, 1998). Astfel, in sezonul de crestere o pereche de Parus major L. pradeaza
aproximativ 15 20 mii de omizi. (Toroko, 1998) Astfel de nivele de consum pot reduce
populatia de omizi cu 20 70%. Asadar, psrile sunt deosebit de importante pentru
biocenozele arboricole datorita faptului c se hrnesc cu insecte duntoare, putand ingera
zilnic o cantitate de hran egal cu masa corpului lor. Cu toate acestea abundenta pasarilor
din ecosistemele forestiere este afectata uneori de factori locali ca structura sau naturaletea
padurii. Prin urmare, trasaturile locale ale habitatului si naturaletea sa pot influenta
interactiunile trofice dintre pasarile insectivore si insectele defoliatoare.
Rolul pasarilor insectivore dintr-un ecosistem nu este de a suprima populatiile de
insecte defoliatoare, ci de a mentine abundenta acestora la nivele scazute sau moderate si de a
mari distanta de aparitie a gradatiilor.
Dintre psrile insectivore putem aminti:
FAMILIE
Caprimulgidae
Cuculidae
Upupidae
Coraciidae
Meropidae
Cypselidae
Picidae

Corvidae

Sturnidae
Oriolidae
Fringillidae
Ploecidae
Paridae

SPECIE
Caprimulgus europaeus L.
Cuculus canorum L.
Upupa epops L.
Coracias garrulus L.
Merops apiaster L.
Apus apus L.
Picus viridis L.
Picus canus L.
Dryocopus martius L.
Picoides tridactylis L.
Jynx torquilla L.
Corvus corax L.
Corvus frugileus L.
Corvus monedula L.
Garrulus glandarius L.
Sturnus vulgaris L.
Oriolus oriolus L.
Fringilla colebs L.
Pyrrhula pyrrhula L.
Passer montanus L.
Parus major L.
Parus caerulens L.
Parus ater L.
Parus palustris L.
Parus montanus L.
4

Denumire populara
Caprimulg european
Cuc
Pupaza
Dumbraveanca
Prigoria
Lstunul
Ciocanitoare
Ciocanitoare sur
Ciocanitoare neagra
Ciocanitoare de munte
Capntorturat
Corbul
Cioara de semntur
Stncua
Gaia
Graurul
Grangurul
Cinteza
Mugurarul
Vrabia de cmp
Piigoiul mare
Piigoiul albastru
Piigoiul de brdet
Piigoiul sur
Piigoiul de munte

Turdidae

Erithacus rubecula L.
Turdus merula L.

Macaleandrul
Mierla

4.
IMPACTUL PASARILOR
INSECTIVORE ASUPRA INSECTELOR
DEFOLIATOARE
Plantele utilizeaza compusi organici volatili pentru a atrage pradatori pentru daunatorii
ierbivori. Recent, a fost sugerat faptul ca plantele fie ca folosesc simtul vizual sau cel al
mirosului, plang dupa ajutor. ntr-un studiu de laborator s-a observat ca Parus major i
Cyanistes caerulens erau atrase de ramurile intacte ale arborilor (Betula pendula) atacati de
larve ale speciei Epirrita autumnata.
Psrile insectivore au un rol important n ecosistemul forestier. Psrile sunt mijloace
de control al daunatorilor avansate tehnologic, motivate si eficiente. Psrile au o influenta
semnificativa asupra dinamicii populatiilor de insecte. Acestea se comporta direct ca agenti
ce induc mortalitatea sau pot afecta indirect insectele prin introducerea unor paraziti sau
pradatori n preajma przii (acestia pot fi fungi entomopatogeni). In unele cazuri pot altera
microhabitatul insectelor defoliatoare. Psrile exerciteaza o influenta mare asupra
populatiilor de insecte la nivel endemic: impiedicand cresterea sau refacerea unei populatii de
insecte, ducand totodata la cresterea intervalului de aparitie a gradatiilor sau la declinul unei
gradatii.

Insectele care produc gradatii sunt deseori infectate cu paraziti. Multe specii de psri
pot identifica insectele infectate, selectandu-le doar pe cele sanatoase, reducand astfel
populatia insectelor.
Psrile pot imprastia infectii virale printre insectele daunatoare prin faptul c
mananca aceste insecte infestate dup care imprastie virusii prin defecare.
Deoarece sunt specii mobile, acestea se pot deplasa spre gradatii. Abundenta psrilor
n aceste cazuri poate fi cu 80% mai mare decat valoarea normala.
De asemenea psrile vor creste ca numr in timpul gradatiilor, datorit resurselor
abundente. De exemplu in New Brunswick, intre anii 1947 1956, Choristoneura
fumiferana Clem. a produs o gradatie, numarul pasarilor din zona crescand si el de la
200 la 355 perechi/40 ha. Dupa gradatie (1966 - 1968) numarul pasarilor a scazut la
123 perechi/40 ha, iar la apogeul unei noi gradatii, in anul 1983, numarul pasarilor a
ajuns la 638 perechi/40 ha.
Psrile si hrnesc puii cu insecte mari si suculente, astfel putin insecte supravietuiesc
in stadiul de ou sau e larv.

Exist specii de psri care se hrnesc doar cu un anumit tip de insecte, daca acest
lucru este avantajos pentru ele. In acest caz pasarile isi dezvolta vederea pentru noua
prada i invata cum sa o vaneze mai eficient. Dar de cele mai multe ori, pasarile
vaneaza insectele defoliatoare, utilizand frunzele ce prezinta daune.
Pe langa faptul ca isi dezvolta o imagine de cautare a prazii, pasarile isi pot schimba
locurile de cautare a hranei i isi pot adapta comportamentul ca raspuns la gradatiile
insectelor. De exemplu cand o cantitate mare de insecte este situata in coronamentul
arborilor, multe specii de pasari ce traiesc pe sol sau in tufarisuri pot urca in
coronament pentru a se hrani.
Unele strategii de cautare a hranei, afecteaza in mod evident habitatul insectelor,
ducand totodata la cresterea mortalitatii.
Pasarile afecteaza si evolutia insectelor prin faptul ca acestea din urma incerc sa isi
dezvolte adaptari pentru evitarea pradatorului. Astfel eficienta hranirii este scazuta iar
numarul de oua depuse este mult mai mic.

Fig. 1 Experiment realizat de Ola Atlegrim

Ola Atlegrim (1989) a studiat influenta psrilor asupra insectelor defoliatoare ale
speciei Vaccinium myrtillus. Acesta a observat c psrile insectivore reduc densitatea
insectelor defoliatoare. Acesta a mai observat c unele larve defoliatoare sunt mai vulnerabile
decat altele. Astfel, larvele de viespi si cele ale geometridelor care se hrnesc in zone expuse
sunt preferate de psrile insectivore, in timp ce larvele de tortricide, care se hranesc in
adposturi, nu sunt atat de afectate de psrile insectivore (Fig 1.).
Robert Marquis and Christopher Whelan (1994) au realizat un experiment n Centrul
de Cercetare Tyson, Eureka, Missouri, pentru a observa impactul pasarilor insectivore asupra
insectelor defoliatoare. Astfel, acestia au utilizat folie de nailon pentru a indeparta psrile de
pe 30 de stejari albi - Quercus alba. Primul pas dup folia de nailon a fost stropirea arborilor
cu insecticid si indepartarea manuala a insectelor defoliatoare ramase. Rezultatele acestor
cercetatori au fost asemnanatoare cu cele din anul 1989 (Fig 2.).
6

Fig. 2 - Experiment realizat de Robert Marquis and Christopher Whelan

5.

BIBLIOGRAFIE

E. Mntyl, T. Klemola, P. Sirki, T.Laaksonen - Low light reflectance may explain

the attraction of birds to defoliated trees, 2007
K., Bereczki, P., dor, Gy., Cska, Zs., Mag, A., Bldi, - Effects of forest
heterogeneity on the efficiency of caterpillar control service provided by birds in
temperate oak forests. Forest Ecology and Management 327: 96105, 2014
J. Dickson, R. Conner, R. Fleet, J. Jackson, J. Kroll - The effects of insectivorous
bird activities in forest ecosystems: an evaluation, Academic Press, New York, 1979.
J. Trk, - Great Tit. In: Haraszthy, L. (Ed.), Magyarorszg Madarai (Birds of
Hungary). Budapest: Mezgazda Kiad, Hungary, p. 336, 1998.
L.A. Venier, S.B. Holmes - A review of the interaction between forest birds and
eastern spruce budworm, Environ. Rev. 18: 191207, 2010
M. R. Wagner, J. R. Cobbinah, P.P. Bosu Forest Entomology in West Tropical
Africa: Forests Insects of Ghana. Defoliating Insects, 2008.
S.I., Seki, H. Takano, - Caterpillar abundance in the territory affects the breeding
performance of great tit Parus major, Oecologia 114, 514521, 1998.
V. Brudea Entomologie forestier
ICP Forest (International Co-operative Programme on Assessment and Monitoring of
Air Pollution Effects on Forests) - The Condition of Forests in Europe. Executive
Report. Hamburg: Institute for World Forestry, 2011
UN-ECE/FAO (United Nations Economic Commission for Europe Food and
Agriculture Organization of the United Nations) - Forest Resources of Europe, CIS,

North-America, Australia, Japan and New Zealand. United Nations: Geneva Timber
and Forest Study Papers, N-17, 2000