Caracteristici de bază

Salvează această pagină

În prezent, Java este considerat unul dintre cele mai puternice și importante limbaje
de programare de pe piață, putând fi utilizat în aproape orice aplicații, și mai
importantă este caracteristica de portabilitate pe orice sistem de operare. Este un
limbaj de programare high-level, orientat pe obiect cu elemente de programare
funcțională.

Trebuie precizat încă de la început că între Java și JavaScript nu există nicio legătură,
singura asemănare fiind reprezentată de către numele acestora. A reprezentat de
fapt o mișcare de marketing a dezvoltatorilor limbajului JavaScript, care au profitat
de popularitatea limbajului Java.

Ca și limbaj de programare, Java reprezintă o modalitate de exprimare/descriere

pentru sistem a informațiilor la care noi ne gândim și pe care vrem să le prezentăm
în cadrul programului.

Spunem despre Java că este un limbaj orientat pe obiecte (OOP sau POO),
deoarece informațiile rezultate în urma rulării unui program nu sunt obținute pur și
simplu din aplicarea unor algoritmi asupra unor date de intrare, ci mai degrabă
sunt obținute în urma interacțiunii unor entități numite obiecte. Vom intra în mai
multe detalii legate despre acest aspect în momentul în care vom ajunge la scrierea
primelor programe. Ca și comparație, primele limbaje de programare (C, FORTRAN
etc.) erau limbaje procedurale – programarea procedurală - reprezintă un set de
proceduri (instrucțiuni) care într-o anumită ordine formează un algoritm.

Programarea procedurală este acum parte a programării orientată pe obiecte, fiind

întâlnită așa cum vom vedea mai departe în dezvoltarea comportamentelor
obiectelor.

O altă caracteristică foarte importantă a limbajului Java este reprezentată de faptul

că este independent de platformă. Aceasta este o caracteristică foarte importantă
întrucât semnifică faptul că programele scrise cu acest limbaj vor putea fi executate
indiferent de sistemul de operare cu care a fost compilat. Acest lucru este posibil
întrucât programele scrise în Java nu sunt rulate direct de către sistemul de
operare, ci de către o mașină virtuală, disponibilă pentru orice platformă (sistem de
operare).

Pentru a înțelege mai bine acest proces, detaliem modul de dezvoltare a unei
aplicații cu Java.

 Începem prin scrierea fișierelor în format .java – acestea sunt fișierele de

cod sursă

 Fișierele .java sunt compilate cu ajutorul utilitarului javac (java compiler) – el

transformă codul scris în cod nativ al mașinii virtuale – formează
fișierele .class. În acest moment, sistemul nu știe încă să execute aplicațiile.

 JVM(Java Virtual Machine) – interpretorul mașinii virtuale preia fișierele

.class și face astfel încât programul să fie înțeles de către sistem.

1. De fapt JVM deschide o instanță separată pentru fiecare program în

parte;

2. Faptul că exista câte o JVM pentru fiecare sistem de operare în

parte(Windows, Unix, Linux) a dat naștere expresiei ”Write once, Run
Anywhere” și caracteristica de portabilitate.

Acești pași urmați pentru rularea unui program scris în Java ne mai dau o
caracteristică importantă a limbajului – compilat și interpretat. Ca și comparație,
limbajul C++ este doar compilat, în timp ce limbajul PHP este doar interpretat.

Ultima caracteristică care trebuie menționată este faptul că Java este un limbaj open
source. Pe scurt, acest lucru înseamnă că oricine poate să aducă îmbunătățiri și/sau
contribuții limbajului prin dezvoltarea de biblioteci și a aplicațiilor de bază care să fie
folosite de către alții. Ce semnifică bibliotecile și cum se folosesc acestea vom învăța
într-o lecție ulterioară.

Reluăm caracteristicile de bază ale limbajului:

  Obiect orientat – OOP/POO

 Compilat & Interpretat

 Portabil

 Open-Source

Trebuie menționat faptul că, dezvoltarea cu ajutorul unei mașini virtuale care să
realizeze interpretarea, deși aduce avantajul portabilității, are și dezavantajul unui
timp mai mare de execuție. Din cauza acestui lucru, există anumite aplicații
pentru care Java nu poate fi destinat, întrucât va veni cu o latență, comparativ cu
limbajele native. Mai exact, nu vom folosi Java acolo unde este necesară de precizie
în real-time (programarea bordului unei mașini, jocuri video etc.) Target-ul de
aplicații dezvoltate cu Java este reprezentat în general de aplicații business.