C++ • C++ (pronunțat ca în engleză /ˈsiː plʌs plʌs/ ) este un limbaj de programare general, compilat. Este un limbaj multi-paradigmă, cu verificarea statică a tipului variabilelor ce suportă programare procedurală, abstractizare a datelor, programare orientată pe obiecte. În anii 1990, C++ a devenit unul dintre cele mai populare limbaje de programare comerciale, rămânând astfel până azi[1]. • Bjarne Stroustrup de la Bell Labs a dezvoltat C++ (inițial denumit C cu clase) în anii 1980, ca o serie de îmbunătățiri ale limbajului C. Acestea au început cu adăugarea noțiunii de clase, apoi de funcții virtuale, suprascrierea operatorilor, moștenire multiplă, șabloane (engleză template) și excepții. Limbajul de programare C++ a fost standardizat în 1998 ca și ISO 14882:1998, versiunea curentă fiind din 2003, ISO 14882:2003. Următoarea versiune standard, cunoscută informal ca C++0x, este în lucru. Python • Python este un limbaj de programare dinamic multi-paradigmă, creat în 1989 de programatorul olandez Guido van Rossum. Van Rossum este și în ziua de astăzi un lider al comunității de dezvoltatori de software care lucrează la perfecționarea limbajul Python și implementarea de bază a acestuia, CPython, scrisă în C. Python este un limbaj multifuncțional folosit de exemplu de către companii ca Google sau Yahoo! pentru programarea aplicațiilor web, însă există și o serie de aplicații științifice sau de divertisment programate parțial sau în întregime în Python. Popularitatea în creștere, dar și puterea limbajului de programare Python au dus la adoptarea sa ca limbaj principal de dezvoltare de către programatori specializați și chiar și la predarea limbajului în unele medii universitare. Din aceleași motive, multe sisteme bazate pe Unix, inclusiv Linux, BSD și Mac OS X includ din start interpretatorul CPython. • Python pune accentul pe curățenia și simplitatea codului, iar sintaxa sa le permite dezvoltatorilor să exprime unele idei programatice într-o manieră mai clară și mai concisă decât în alte limbaje de programare ca C. În ceea ce privește paradigma de programare, Python poate servi ca limbaj pentru software de tipul object-oriented, dar permite și programarea imperativă, funcțională sau procedurală. Sistemul de tipizare este dinamic iar administrarea memoriei decurge automat prin intermediul unui serviciu „gunoier” (garbage collector). Alt avantaj al limbajului este existența unei ample biblioteci standard de metode. • Implementarea de referință a Python este scrisă în C și poartă deci numele de CPython. Această implementare este software liber și este administrată de fundația Python Software Foundation. Java • Java este un limbaj de programare orientat-obiect, puternic tipizat, conceput de către James Gosling la Sun Microsystems (acum filială Oracle) la începutul anilor ʼ90, fiind lansat în 1995. Cele mai multe aplicații distribuite sunt scrise în Java, iar noile evoluții tehnologice permit utilizarea sa și pe dispozitive mobile, spre exemplu telefon, agenda electronică, palmtop etc. În felul acesta se creează o platformă unică, la nivelul programatorului, deasupra unui mediu eterogen extrem de diversificat. Acesta este utilizat în prezent cu succes și pentru programarea aplicațiilor destinate intranet-urilor.[10] • Limbajul împrumută o mare parte din sintaxă de la C și C++, dar are un model al obiectelor mai simplu și prezintă mai puține facilități de nivel jos. Un program Java compilat, corect scris, poate fi rulat fără modificări pe orice platformă care e instalată o mașină virtuală Java ( engleză Java Virtual Machine, prescurtat JVM). Acest nivel de portabilitate (inexistent pentru limbaje mai vechi cum ar fi C) este posibil deoarece sursele Java sunt compilate într-un format standard numit cod de octeți (engleză byte-code) care este intermediar între codul mașină (dependent de tipul calculatorului) și codul sursă. • Mașina virtuală Java este mediul în care se execută programele Java. În prezent, există mai mulți furnizori de JVM, printre care Oracle, IBM, Bea, FSF. În 2006, Sun a anunțat că face disponibilă varianta sa de JVM ca open-source. Java script • JavaScript (JS) este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe conceptul prototipurilor.[5] Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcționalități în paginile web, codul JavaScript din aceste pagini fiind rulat de către browser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa în construirea siturilor web, dar este folosit și pentru accesul la obiecte încapsulate (embedded objects) în alte aplicații. A fost dezvoltat inițial de către Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub numele de Mocha, apoi LiveScript, și denumit în final JavaScript. • În ciuda numelui și a unor similarități în sintaxă, între JavaScript și limbajul Java nu există nicio legătură. Ca și Java, JavaScript are o sintaxă apropiată de cea a limbajului C, dar are mai multe în comun cu limbajul Self decât cu Java. • Până la începutul lui 2005, ultima versiune existentă a fost JavaScript 1.5, care corespunde cu Ediția a 3-a a ECMA-262, ECMAScript, cu alte cuvinte, o ediție standardizată de JavaScript. Versiunile de Mozilla începând cu 1.8 Beta 1 au avut suport pentru E4X, care este o extensie a limbajului care are de a face cu XML, definit în standardul ECMA-357. Versiunea curentă de Mozilla, 1.8.1 (pe care sunt construite Firefox și Thunderbird versiunile 2.0) suportă JavaScript versiunea 1.7 Swift • Swift este un limbaj de programare compilat de uz general, multi-paradigmă, dezvoltat de Apple Inc. pentru iOS, iPadOS, macOS, watchOS, tvOS, Linux și z / OS. Swift este proiectat să funcționeze cu cadrele Apple Cocoa și Cocoa Touch și cu un număr mare de coduri Objective-C existente scrise pentru produsele Apple. Este construit cu cadrul compilatorului open source LLVM și a fost inclus în Xcode încă din versiunea 6, lansat în 2014. Pe platformele Apple, [10] folosește biblioteca de rulare Objective-C care permite C, Objective-C, C ++ și Swift pentru a rula în cadrul unui program. [11] Apple a intenționat Swift să sprijine multe concepte de bază asociate cu Obiectiv-C, în special expediere dinamică, legare la întârziere, programare extensibilă și funcții similare, dar într-un mod „mai sigur”, făcând mai ușor să prindă bug-uri software; Swift are caracteristici care se referă la unele erori de programare comune, cum ar fi anularea indicelui nul și oferă zahăr sintactic pentru a ajuta la evitarea piramidei infracțiunii. Swift acceptă conceptul de extensibilitate a protocolului, un sistem de extensibilitate care poate fi aplicat tipurilor, structurilor și claselor, pe care Apple îl promovează ca o schimbare reală în paradigmele de programare, pe care le denumesc „programare orientată pe protocol” [12] (similar cu trăsăturile) Ruby • Ruby este un limbaj de programare generic, reflexiv, dinamic și orientat pe obiecte. A fost creat la mijlocul anilor '90 din secolul trecut de Yukihiro "Matz" Matsumoto în Japonia. • Combină elemente inspirate din Perl (sintaxa) cu caracteristici din Smalltalk, dar a fost influențat și de alte limbaje precum Eiffel și Lisp. Oferă suport pentru multiple paradigme de programare (funcțională, orientată pe obiecte, imperativă), gestiune automată a memoriei, sistem dinamic pentru tipurile de date; Ruby e similar - în grade diferite - cu Smalltalk, Python, Perl, Lisp, Dylan și CLU. • Este un limbaj orientat pe obiecte: fiecare tip de date este un obiect, inclusive clasele și tipurile pe care multe alte limbaje le consideră primitive (cum ar fi tipul întreg, boolean și “nil”). Fiecare funcție reprezintă o metodă. Variabilele desemnează referințe la obiecte, nu obiectele în sine. Ruby suportă moștenirea, dar nu moștenirea multiplă, totuși clasele pot importa module. Sintaza procedurală este acceptată, dar toate metodele definite în afara scopului unui obiect particular sunt de fapt metode ale clasei obiect. Din moment ce clasa este părinte pentru toate celelalte clase, schimbările devin vizibile pentru toate clasele și obiectele. Perl • Perl este un limbaj de programare dinamic, procedural, creat de Lary Wall în 1987. Perl împrumută caracteristicile limbajelor C, shell, AWK, sed, Lisp și ale multor alte limbaje într-o măsură mai mică. • O caracteristică importantă care deosebește Perl de alte limbaje este faptul că beneficiază de un repository numit CPAN ce conține module open-source bine documentate. Utilizarea CPAN pentru re-folosirea codului deja scris este încurajată. • Conform paginii de manual perlintro(1) • Perl este un limbaj de programare generic inițial dezvoltat pentru manipularea de text și în prezent folosit pentru o gamă largă de aplicații inclusiv administrarea de sisteme, dezvoltare web, aplicații de rețea, interfețe grafice și altele.Limbajul intenționează să fie practic, ușor de folosit, eficient, complet. Caracteristicile principale sunt ușurința de utilizare, suport pentru programare procedurală și obiectuală, are integrat un suport puternic pentru procesarea de text și o colecție mare de module provenite de la terți