201

Liceul teoretic C.A.

Rosetti

12 E
Alexandru Ionita &
Mihai Roxana
Prof. : Siola Cristina

[TUTORIALE C++]

Continut
1)Argument.
2
2)Mediul de lucru.
...5
3)Modul de realizare..
14
4)Modul de
utilizare15
5)Bibliografie
16

1) Argument
Am ales aceasta tema pentru a creea un site bazat pe nevoia de a
invata un limbaj de programare , in speta C++. Dupa parerea mea este cel
mai usor limbaj de programare pe care un incepator il poate invata in ziua
de azi.
C++ este un limbaj de programare general, compilat. Este un limbaj
multi-paradigm, cu verificarea static a tipului variabilelor ce suport
programare procedural, abstractizare a datelor, programare orientat pe
obiecte. n anii 1990, C++ a devenit unul din cele mai populare limbaje de
programare comerciale, rmnnd astfel pn azi.
Bjarne Stroustrup de la Bell Labs a dezvoltat C++ (iniial denumit C
cu clase) n anii 1980, ca o serie de mbuntiri ale limbajului C. Acestea
au nceput cu adugarea noiunii de clase, apoi de funcii virtuale,
suprascrierea operatorilor, motenire multipl, abloane (englez template)
i excepii. Limbajul de programare C++ a fost standardizat n 1998 ca i
ISO 14882:1998, versiunea curent fiind din 2003, ISO 14882:2003.
Urmtoarea versiune standard, cunoscut informal ca C++0x, este n lucru.
Stroustrup a nceput s lucreze la C cu clase n 1979. Ideea crerii
unui nou limbaj a venit din experiena de programare pentru pregtirea
tezei sale de doctorat. Stroustrup a descoperit c Simula avea faciliti
2

foarte utile pentru proiecte mari, ns era prea lent, n timp ce BCPL era
rapid, ns nu era de nivel nalt i era nepotrivit pentru proiecte mari. Cnd
a nceput s lucreze pentru Bell Labs, avea sarcina de a analiza nucleul
UNIX referitor la calcul distribuit. Amintindu-i de experien a sa din
perioada lucrrii de doctorat, Stroustrup a nceput s mbunteasc C cu
faciliti asemntoare Simula. C a fost ales deoarece era rapid i portabil.
La nceput facilitile adaugate C-ului au fost clase, clase derivate,
verificare a tipului, inline i argumente cu valori implicite.
n timp ce Stroustrup a proiectat C cu clase (mai apoi C++), a scris de
asemenea i Cfront, un compilator care genera cod surs C din cod C cu
clase. Prima lansare comercial a fost n 1985.
n 1982, numele limbajului a fost schimbat de la C cu clase la C++.
Au fost adaugate noi faciliti, inclusiv funcii virtuale, suprancrcarea
operatorilor i a functiilor, referine, constante, alocare dinamic, un control
al tipului mai puternic i noua variant de comentariu pe un singur rnd
(liniile care ncep cu caracterele '//').
n 1985 a fost lansat prima ediie a crii "The C++ Programming
Language" (Limbajul de programare C++), oferind informa ii importante
despre limbaj, care nc nu era un standard oficial. n 1989 a fost lansat
versiunea 2.0 a C++. Au aprut acum motenirea multipl, clase abstracte,
funcii statice, funcii constante i membri protected. n 1990 o alt carte a
fost lansat, oferind suport pentru standarde viitoare. Ultimele adugri
includeau template-uri, excepii, spaii de nume (namespace-uri) i tipul
boolean.

O dat cu evoluia limbajului C++, a evoluat i o bibliotec standard.

Prima adugire a fost biblioteca de intrri/ieiri (I/O stream), care oferea
faciliti pentru a nlocui funciile tradiionale C cum ar fi printf i scanf. Mai
trziu, printre cele mai semnificative adugari la biblioteca standard a fost
STL (Standard Template Library) (Biblioteca de formate standard).
Dup ani de lucru, un comitet ANSI-ISO a standardizat C++ n 1998
(ISO/IEC 14882:1998).

Pentru constructia site-ului am folosit :

HTML(HyperText Markup Language);

CSS(Cascading Style Sheets);
JS(Java Script);
Bootstrap;

2) Mediul de lucru
a)

HTML(HyperText Markup Language)

HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare

utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afi ate ntr-un browser (sau
navigator). Scopul HTML este mai degrab prezentarea informa iilor
paragrafe,

fonturi,

tabele

.a.m.d.

dect

descrierea

semanticii

documentului.
Specificaiile HTML sunt dictate de World Wide Web Consortium
(W3C).
i)

Introducere

HTML este o form de marcare orientat ctre prezentarea

documentelor text pe o singura pagin, utiliznd un software de redare
specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de
software fiind browserul web. HTML furnizeaz mijloacele prin care
coninutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate i
indicaii de redare. Indicaiile de redare pot varia de la decora iuni minore
ale textului, cum ar fi specificarea faptului c un anumit cuvnt trebuie
subliniat sau c o imagine trebuie introdus, pn la scripturi sofisticate,
hri de imagini i formulare. Metadatele pot include informa ii despre titlul
5

i autorul documentului, informaii structurale despre cum este mpr it

documentul n diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. i informa ii
cruciale care permit ca documentul s poat fi legat de alte documente
pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul).
HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit i editat de
oameni utiliznd un editor de text simplu. Totu i scrierea i modificarea
paginilor n acest fel solicit cunotine solide de HTML i este
consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi
Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit
ca paginile web sa fie tratate asemntor cu documetele Word, dar cu
observaia c aceste programe genereaz un cod HTML care este de
multe ori de proast calitate.
HTML se poate genera direct utiliznd tehnologii de codare din
partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplica ii ca sistemele
de gestionare a coninutului, wiki-uri i forumuri web genereaz pagini
HTML.
HTML este de asemenea utilizat n e-mail. Majoritatea aplica iilor de
e-mail folosesc un editor HTML ncorporat pentru compunerea e-mail-urilor
i un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor
HTML este un subiect controversat i multe liste de mail le blocheaz
intenionat.

ii)

Noiuni de baz

HTML este prescurtarea de la Hyper Text Mark-up Language si este

codul care sta la baza paginilor web. Paginile HTML sunt formate din
etichete sau tag-uri i au extensia .html sau .htm .n marea lor majoritate
aceste etichete sunt pereche, una de deschidere <eticheta> i alta de
nchidere </eticheta>, mai exist i cazuri n care nu se nchid, atunci se
folosete <eticheta /> browserul interpreteaz aceste etichete afi nd
rezultatul pe ecran. HTML-ul nu este un limbaj case sensitiv (nu face
deosebirea ntre litere mici i mari). Pagina principala a unui domeniu este
fisierul index.html respectiv index.htm Aceast pagin este setat a fi
afiat automat la vizitarea unui domeniu. De exemplu la vizitarea
domeniului www.nume.ro este afiat pagina www.nume.ro/index.html.
Unele etichete permit utilizarea de atribute care pot avea anumite
valori: <eticheta atribut="valoare"> ... </eticheta>
Componenta unui document HTML este: 1. versiunea HTML a
documentului 2. zona head cu etichetele <head></head> 3. zona body cu
etichetele <body></body> sau <frameset></frameset>
Versiunea HTML poate fi:

HTML 4.01 Strict

<!DOCTYPE

HTML

PUBLIC

"http://www.w3.org/TR/html4/strict.dtd">

HTML 4.01 Transitional

7

"-//W3C//DTD

HTML

4.01//EN"

<!DOCTYPE

HTML

PUBLIC

"-//W3C//DTD

HTML

4.01

HTML

4.01

Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd">

HTML 4.01 Frameset

<!DOCTYPE

HTML

PUBLIC

"-//W3C//DTD

Frameset//EN" "http://www.w3.org/TR/html4/frameset.dtd">

HTML 5

<!DOCTYPE HTML>
Toate paginile HTML ncep i se termin cu etichetele <html> i
</html>.n interiorul acestor etichete gsim perechile <head>, </head> i
<body>, </body>.
head conine titlul paginii ntre etichetele <title> i </title>, descrieri de
tip <meta>, stiluri pentru formatarea textului, scripturi i linkuri ctre fisiere
externe (de exemplu scripturi, fiiere de tip CSS sau favicon).

b)
i)

Java Script

Introducere

JavaScripteste un limbaj de programareorientat obiect bazat pe

conceptul prototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor
funcionaliti n paginile web, codul Javascript din aceste pagini fiind rulat
de ctre browser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa n
construirea siturilor web, dar este folosit i pentru acesul la obiecte
ncastrate (embedded objects) n alte aplica ii. A fost dezvoltat ini ial de
ctre Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub
numele de Mocha, apoi LiveScript, i denumit n final JavaScript.
n ciuda numelui i a unor similariti n sintax, ntre JavaScript i
limbajul Java nu exist nicio legtur. Ca i Java, JavaScript are o sintax
apropiat de cea a limbajului C, dar are mai multe n comun cu limbajul
Self dect cu Java.
Pn la nceputul lui 2005, ultima versiune existent a fost JavaScript
1.5, care corespunde cu Ediia a 3-a a ECMA-262, ECMAScript, cu alte
cuvinte, o ediie standardizat de JavaScript. Versiunile de Mozilla
ncepnd cu 1.8 Beta 1 au avut suport pentru E4X, care este o extensie a
limbajului care are de a face cu XML, definit n standardul ECMA-357.
9

Versiunea curent de Mozilla, 1.8.1 (pe care sunt construite Firefox i

Thunderbird versiunile 2.0) suport JavaScript versiunea 1.7.

ii)

Utilizare

Cea mai des ntlnit utilizare a JavaScript este n scriptarea

paginilor web. Programatorii web pot ngloba n paginile HTML script-uri
pentru diverse activiti cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori
sau crearea de meniuri i alte efecte animate.
Browserele rein n memorie o reprezentare a unei pagini web sub
forma unui arbore de obiecte i pun la dispoziie aceste obiecte script-urilor
JavaScript, care le pot citi i manipula.Arborele de obiecte poart numele
de Document Object Model sau DOM. Exist un standard W3C pentru
DOM-ul pe care trebuie s l pun la dispozi ie un browser, ceea ce ofer
premiza scrierii de script-uri portabile, care s funcioneze pe toate
browserele. n practic, ns, standardul W3C pentru DOM este incomplet
implementat. Dei tendina browserelor este de a se alinia standardului
W3C, unele din acestea nc prezint incompatibilit i majore, cum este
cazul Internet Explorer.
O tehnic de construire a paginilor web tot mai ntlnit n ultimul timp
esteAJAX, abreviere de la Asynchronous JavaScript and XML. Aceast
tehnic const n executarea de cereri HTTP n fundal, fr a rencrca
toat pagina web, i actualizarea numai anumitor por iuni ale paginii prin
manipularea DOM-ului paginii. Tehnica AJAX permite construirea unor
10

interfee web cu timp de rspuns mic, ntruct opera ia (costisitoare ca timp)

de ncrcare a unei pagini HTML complete este n mare parte eliminat.

c)

CSS(Cascading Style Sheets)

i)

Introducere

Cascading Style Sheets pe numele lui mic CSS se foloseste pentru

a personaliza tagurile HTML..
In principiu HTML a fost conceput pentru a marca elementele unei pagini:
<html>
<head>
<title>......</title>
</head>
<body>
<h1>......</h1>
<p>........</p>
</body>
</html>
Odata cu introducerea HTML 3.2 au fost introduse si atributele de
personalizare a tag-urilor precum "font", "color" etc. A fost atunci cand
limbajul de programare HTML a devenit greoi. Fiecare pagina a websitului
trebuia luata separat si modificate proprietatile elementelor principale.

11

Aceasta problema a fost rezolvata in versiunea 4.0 a HTML-ului.

Toate atributele de personalizare au fost scoase si salvate intr-un fisier
extern cu extensia ".css".
In felul acesta modificand un singur fisier putem schimba forma in
care sunt afisate toate paginile unui website. Putem schimba culoarea
textului, fontul, marimea, putem personaliza div-uri, formulare si multe
altele.
ai)

Utilizare

Cu ajutorul CSS-ului putem crea pagini web simple dar si complexe

folosind efecte diverse. Cu CSS putem stabili culoarea, marimea si fontul
textului, deasemenea putem crea un layout (un suoport pentru elementele
HTML) personalizat adaugand margine culoare sau imagine de fond si
multe altele. In concluzie CSS te poate scapa de multe batai de cap,
ajutandute in a mentine codul html cat mai simplu si mai ordonat.

12

d)

Bootstrap

Framwevork-ul dezvoltat initial de Twitter, ajuns acum la versiunea 3,

permite realizarea de site-uri web responsive, care se adapteaza la orice
rezolutie de dispozitiv: desktop, tablete si telefoane mobile.
Este in momentul de fata cel mai utilizat framework pentru
dezvoltarea interfetelor web devenind foarte rapid standardul in crearea
template-urilor pentru principalele sisteme CMS cum sunt WordPress si
Joomla.
i)

Cand putem folosi Bootstrap?

Framework-urile de tip Bootstrap se folosesc de catre acei webdesigneri si dezvoltatori care cunosc bine sau foarte bine macar limbajul
HTML si CSS si au nevoie de o baza solida pentru inceperea construirii
proiectului.
Putem spune deci ca Boostrap este un instrument utilizat pentru a
gestiona cat mai bine faza initiala a unui proiect deoarece putem conta pe
o serie de componente care pot fi reutilizate si personalizate oferindu-ne o
baza solida de pornire a proiectelor noastre pentru a nu fi nevoiti sa
incepem de la zero.
Acesta functie este sugerata si de numele framework-ului, termenul
bootstrap insumand procesele necesare pentru pornirea computerelor la
fel cum framework-ul Bootstrap ne pune la dispozitie instrumentele pentru
pornirea proiectului nostru web.
ii)

De unde putem descarca Bootstrap si ce contine?

Vizitand site-ul oficial Bootstrap avem doua alternative pentru a

descarca ultima versiune a framework-ului.
13

Downloadand versiunea Precompiled Bootstrap avem acces la

fisierele CSS, JavaScript si Fonts gata de folosit pentru orice proiect web,
fonturile incluse fiind cele de la Glyphicons.
Downloadand versiunea Bootstrap source code avem acces atat la
fisierele precompilate CSS, JavaScript si Fonts precum si la fisierele sursa
Less, JavaScript si la o vasta documentatie.

3) Modul de realizare
In vederea alcatuiri acestui proiect au fost folosite diverse clase ce au
venit cu framework-ul Bootstrap.
De exemplu, clasa header navbar navbar-default, folosita in toate
paginile din proiect la linia 24, creeaza bara de navigatie din header-ul
siteului.
Se pot da o sumedenie de exemple de acest gen cu clase
imprumutate din Bootstrap.
In fisierul /css/custom.css exista mici retusuri folosite pentru a
schimba culori (background-color: #ffffff;), edita margini (margin: 0px 0px
0px 0px;) etc.

14

4) Modul de utilizare
Principalul mod de navigare a site-ului este bara de navigatie. Acolo
se pot gasi butoane ce redirectioneaza catre celelalte pagini ale site-ului,
precum:
Tutoriale C++ -> index.html
C++ Basic -> cursuri/basic.html
C++ Advanced -> cursuri/advanced.html

15

5) Bibliografie
Bootstrap: http://getbootstrap.com
HTML, CSS, JS: http://www.w3schools.com
C++:
Brian W Kernigham, Dennis M Ritchie - The C Programming Language
Prentice-Hall Software Series, 1978
- Limbajul C++; manual de programare
Institutul de tehnic de calcul, Cluj-Napoca 1984

Herbert Schildt - Manual C++ complet

Editura Teora, 1998

16