Investete n oameni!

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar: 1 - Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie: 1.3 - Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare Titlul proiectului: FLEXFORM - Program de formare profesional flexibil pe platforme mecatronice Contract POSDRU/87/1.3/S/64069 Beneficiar: Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca

LUCRARE FINAL

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA CENTRUL REGIONAL DE EDUCAIE I FORMARE PROFESIONAL FLEXIBIL CRAIOVA Program de formare continu: Informatic i tehnologii educaionale Titlul lucrrii: Realizarea unei pagini Web de prezentare a procesorului de documente Word 2003 utiliznd limbajul HTML. Cursant: Ing. Bistriceanu Constana Data sustinerii publice: Decembrie 2011

Aceast lucrare a beneficiat de suport financiar prin proiectul FLEXFORM - Program de formare profesional flexibil pe platforme mecatronice, contract nr. POSDRU/87/1.3/S/64069, proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Investete n oameni!

CUPRINS
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE.......................................................................................................3 CAPITOLUL 2 CONINUT TEHNIC..............................................................................................5 2.1 FUNDAMENTELE HTML..............................................................................................................5 2.2 PROCESORUL DE DOCUMENTE WORD 2003 ......................................................................26 2.3 APLICAIE IMPLEMENTAREA HTML................................................................................36 CAPITOLUL 3 CONCLUZII............................................................................................................40 CAPITOLUL 4 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................41 CAPITOLUL 5 CODUL SURS......................................................................................................42

Investete n oameni!

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE
Unul din primele elemente fundamentale ale WWW (World Wide Web) este HTML (Hypertext Markup Language), care descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web. Primele specificatii de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL. HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si schimbe intre ei informatie utilizind Internetul. Erau prin urmare necesare citeva trasaturi : independenta de platforma, posibilitati hypertext si structurarea documentelor. Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi afisat in mod asemanator de computere diferite (deci cu fonturi, grafica si culori diferite), lucru vital pentru o audienta atit de variata. Hipertext inseamna ca orice cuvint, fraza, imagine sau alt element al documentului vazut de un utilizator (client) poate face referinta la un alt document, ceea ce usureaza mult navigarea intre multiple documente sau chiar in interiorul unui aceluiasi document. Structurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze de date formate din aceste documente. Tim Berners-Lee a utilizat ca model SGML ( Standard Generalized Markup Language ), un standard international in plina dezvoltare. SGML avea avantajul unei structurari avansate si al independentei de platforma dar proiectarea lui a avut in vedere mai mult structura semantica a documentului decit modul de formatare. Flexibil, SGML putea fi descris ca o specificare pentru descrierea altor formate. Utilizatorii puteau crea noi formate (DTD, Document Type Definitions) care puteau fi intelese de orice produs soft SGML pur si simplu prin citirea mai intai a definitiilor noilor formate. HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii ani de evolutie HTML a crescut lent, in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a descrie publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fonturilor dar nu permitea inserarea graficii. In 1933, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si au construit primul navigator grafic, Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus adaugiri limbajului HTML (adaugiri si nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau in conformitate cu principiile generale ale SGML) astfel incat, prin 1994 limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din Geneva ( Elvetia) s-a constituit un grup (HTML Working Group) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML intr-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat in HTML Level 2 ( sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a fost proiectat de Tim Berners-Lee). Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele. Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 si HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri, cum ar fi tagul Netscape, aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere. HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente -- inclusiv cele mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente pentru asezarea lor in pagina, in loc de a specfica exact cum ar trebui sa arate acestea. Specificatia HTML 3.0, Enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0 prin adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau

Investete n oameni!

inca. In unele cazuri, taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai raspandite decat tagurile "oficiale". Specificatia HTML 3.0 acum a expirat, deci nu mai este un standard oficial. In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era proiectata sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptate la scara larga. Deci, HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 ce erau adoptate de autorii de browsere ca Netscape si Microsoft plus extensii HTML raspandite. In Bilantul asupra HTML, W3C recomanda ca providerii de informatii sa utilizeze specificatia HTML 3.2. Versiunile curente ale majoritatii browserelor ar trebui sa suporte toate, sau aproape toate aceste taguri. De asemenea exista extensii Netscape si Microsoft care nu fac parte din specificatia HTML 3.2, ori pentru ca sunt mai putin utilizate, ori au fost omologate dupa aparitia HTML 3.2. Pentru ca navigatorul Netscape a fost printre primele browsere care suporta anumite taguri HTML 3.0, iar Netscape detine in jur de 70% din piata de browsere, multi au crezut eronat ca toate extensiile Netscape (incluzand taguri ca si facilitati ca ferestrele) fac parte din HTML 3.0 sau HTML 3.2. n prezent HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate specificatiile HTML 4.01. Documentele HTML sint documente in format ASCII si prin urmare pot fi create cu orice editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate care permit editarea intr-un fel de WYSIWYG desi nu se poate vorbi de WYSIWYG atita vreme cit navigatoarele afiseaza acelasi document oarecum diferit, in functie de platforma pe care ruleaza. Au fost de asemenea dezvoltate convertoare care permit formatarea HTML a documentelor generate ( si formatate ) cu alte editoare. Evident conversiile nu pot pastra decit partial formatarile anterioare deoarece limbajul HTML este inca incomplet.

Investete n oameni!

CAPITOLUL 2 CONINUT TEHNIC

2.1 FUNDAMENTELE HTML Orice document HTML incepe cu notatia <html> si se termina cu notatia </html>. Astfel de perechi de marcaje sau etichete (acolo unde sunt perechi) se numesc in literatura de specialitate TAG-uri. Prin conventie, toate marcajele HTML incep cu o paranteza unghiulara deschisa "<" si se termina cu o paranteza unghiulara inchisa ">". Marcajele dintre aceste paranteze transmit comenzi catre browser pentru a afisa pagina intr-un anumit mod. Unele blocuri prezinta delimitator de sfarsit de bloc, in timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este optional sau chiar interzis. Intre cele doua marcaje <html> si </html> se introduc doua sectiuni: - sectiunea de antet: <head>...</head> - corpul documentului: <body>...</body> Blocul <body>...</body> cuprinde continutul propriu-zis al paginii HTML, adica ceea ce va fi afisat in ferastra browser-ului. Un marcaj poate fi scris atat cu litere mici, cat si cu litere mari. De exemplu <BODY> = <BodY> = <body>. Caracterele "spatiu" si "CR/LF" ce apar intre taguri sunt ignorate de catre browser. Un prim document HTML ar fi ceva de genul acesta: <html> <head> </head> <body> </body> </html> Elemente de text In primul rand, titlul unei pagini se obtine inserand in sectiunea <head>...</head> urmatoarea linie: <title>Aceasta este titlul primei mele pagini de Web</title> In plus, in sectiunea <body>...</body> putem scrie text. Daca nu intalnim nici un marcaj "<" sau ">", atunci interpretorul HTML le va lua ca texte simple si le va afisa pe ecran. Ex. <html> <head> <title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title> </head> <body> Bine ati venit in pagina mea de Web! </body> </html> Continutul blocului <title>...</title> va aparea in bara de titlu a ferestrei browser-ului. Daca acest bloc lipseste intr-o pagina HTML, atunci in bara de titlu a ferstrei browser-ului va aparea numele fisierului. Trecerea pe o linie noua - se face in HTML cu o comanda explicita, care trebuie sa apara in codul sursa html. Aceasta comanda este marcajul <br> (de la "line break" - intrerupere de linie). Ex.: <html> <head> <title> titlul paginii</title> </head> <body> Bine ati venit in <br> pagina mea de Web!

Investete n oameni!

</body> </html> Culoarea de fond O culoare poate fi precizata in doua moduri: 1. Printr-un nume de culoare. Sunt disponibile cel putin 16 nume de culori: aqua, black, fuchsia, gray, green lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, white si yellow. 2. Prin constructia "#RRGGBB" unde R(red), G(green), sau B(blue) sunt cifre hexazecimale si pot lua valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A, b, B, c, C, d, D, e, E, f, F; se pot defini astfel 65536 de culori. Culoarea fundalului unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al tagului BODY. mai exact cu atributul "bgcolor" din cadrul etichetei <body>. De exemplu: <body bgcolor = culoare>. Culoarea textului Acest lucru se seteaza prin intermediul atributului "text" al tagului BODY, dupa sintaxa <body text=culoare>. In urmatorul exemplu textul are culorea rosie: <html> <head> <title>culoare textului </title> </head> <body text=red> Un text de culoare rosie. </body> </html> O eticheta poate avea mai multe atribute. De exemplu, o eticheta cu trei atribute arata astfel: <eticheta atribut1 = valoare1 atribut2 = valoare2 atribut3 = valoare3>. Urmatorul exemplu prezinta o pagina cu fondul de culoare albastra si textul de culoare galbena: <html> <head> <title>atribute multiple </title> </head> <body bgcolor=blue text=yellow> Fond de culoare albastra si text de culoare galbena. </body> </html> Textul afisat este caracterizat de urmatoarele atribute: Marime (font size) - aici implicita, Culoare (font color) - aici implicita, Font (font family) - aici implicit. Pozitionarea continutului paginii Web fata de marginile ferestrei browserului se poate face cu ajutorul a doua atribute ale etichetei <body>: 1. "Leftmargin" (stabileste distanta dintre marginea stanga a ferestrei browserului si marginea stanga a continutului paginii); 2. "Topmargin" (stabileste distanta dintre marginea de sus a ferestrei browserului si marginea de sus a continutului paginii); <html> <head> <title>Configurarea textului si stabilirea marginii </title> </head> <body leftmargin="100" topmargin="50"> Textul are atribute implicite. <br><basefont style="Arial" color="blue" size="6"> Textul este scris cu fontul "Arial", culoare albastru si marime 6. </body> </html>

Investete n oameni!

Stiluri pentru blocurile de text Pentru ca un bloc de text sa apara in pagina evidentiat (cu caractere aldine), trebuie inclus intre tagurile <b>...</b> (b vine de la "bold" = indraznet). Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere cursive acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de tagurile <i>...</i> (i vine de la "italic"). Pentru a insera secvente de text ca indice (sub-script) sau ca exponent (super-script), aceste fragmente trebuie delimitate de tagurile _..., respectiv ^.... Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele <u>...</u> (u vine de la "underline"). http://www.worklance.com 2.1.1 Fonturi in HTML Un font este un text caracterizat de urmatoarele atribute: 1. Culoare (stabilita prin atributul "color"); 2. Tipul sau stilul (stabilit prin atributul "face"); 3. Marimea (definita prin atributul "size"); 4. Marimea in puncte tipografice (stabilita prin atributul "point-size"); 5. Grosime (definita prin atributul "weight"). Toate aceste atribute apartin etichetei <font>, care permite inserarea de blocuri de texte personalizate. Culori O culoare poate fi precizata in doua moduri: 1. printr-un nume de culoare. 2. printr-o constanta conform standardului de culoare RGB (Red, Green, Blue). O astfel de constanta se formeaza astfel: #rrggbb, unde r, g si b sunt cifre hexazecimale. Culorea fontului Pentru a scrie un fragment de text cu caractere de o anumita culoare, se incadreaza acest fragment intre marcajele de font, avand stabilit atributul color la valoarea necesara. Familia fontului Pentru a scrie un text intr-o pagina pot fi folosite mai multe fonturi (stiluri de caractere). Exista cinci familii generice de fonturi care sunt de regula disponibile pe toate calculatoarele utilizatorilor: "serif", "sans serif", "cursive", "monospace" si "fantasy". Tipul de font necesar poate fi stabilit prin atributul "face" al etichetei. Pot fi introduse mai multe fonturi separate prin virgula. In acest caz browserul va utiliza primul font pe care il cunoaste. Marimea fontului Pentru a stabili marimea unui font se utilizeaza atributul size al etichetei. Valorile acestui atribut pot fi: 1. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 (1 pentru cel mai mic font si 7 pentru cel mai mare); 2. +1, +2, etc. pentru a mari dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta; 3. -1, -2, etc. pentru a micsora dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta. 2.1.2 Blocuri de Text Tagurile care definesc blocuri de text nu se refera la particularitatile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web. Etichetele care lucreaza cu blocuri de text produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar. Identarea unui bloc Pentru ca un bloc de text sa fie indentat (marginea din stanga a textului sa fie deplasata la dreapta la o anumita distanta fata de marginea din stanga a paginii), acesta trebuie inclus intre etichetele <blockquote>...</blockquote>, astfel: <html> <head> <title> Indentarea unui bloc</title>

Investete n oameni!

</head> <body> Textul ce urmeaza este indentat:<blockquote>Bloc de text identat</blockquote> </body> </html> Intr-un fisier HTML, caracterele "<" si ">" au o semnificatie speciala pentru browser. Ele incadreaza comenzile si atributele de afisare a elementelor intr-o pagina. Daca dorim ca un fragment de text sa contina astfel de caractere, acest fragment trebuie incadrat de una dintre perechile de etichete: 1. <xmp>...</xmp> (80 de caractere pe rand); 2. <listing>...</listing> (120 de caractere pe rand). Aceste marcaje interpreteaza corect (ca text afisabil in browser) caracterele "spatiu", "eticheta" si "CR/LF". Textul afisat in pagina este monospatiat. Exemplu: <html> <head> <title> xmp si listing</title> </head> <body> Un fisier html standard arata astfel: <xmp> <html> <head> <title> </title> </head> <body> O pagina Web ... </body> </html> </xmp> </body> </html> Blocuri paragraf Etichetea paragraf <p> face posibila trecerea la o linie noua si permite: 1. inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf; 2. inserarea unui spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se foloseste delimitatorul </p> (acesta fiind optional); 3. alinierea textului cu ajutorul atributului "align", avand valorile posibile "left", "center" sau "right". Exemplu: <html> <head> <title> Blocuri paragraf</title> </head> <body> Prima linie <p> Lini generata de un paragraf (implicit paragraful este aliniat la stanga). <p align="right"> Paragraf aliniat la dreapta. <p align="center"> Paragraf aliniat in centru. </body> </html> Blocuri de titlu Intr-un text, titlurile (headers) de capitole pot fi introduse cu ajutorul etichetelor <h1>. <h2>, <h3>, <h4>, <h5>, <h6>. Toate aceste etichete se refera la un bloc de text si trebuie insotite de o eticheta de incheiere similara. Aceste etichete accepta atributul "align" pentru alinierea titlului blocului de text la stanga (in mod prestabilit), in centru si la dreapta. Tag-ul "H2" permite scrierea unui titlu cu caractere mai mari si aldine, pe cand <h6> foloseste caracterele cele mai mici.

Investete n oameni!

Ex: <html> <head> <title> Blocuri de titlu</title> </head> <body> <H2 align="center"> Titlu de marime 1 aliniat in centru </H2> <H3 align="right"> Titlu de marime 2 aliniat la dreapta. </H3> <h4> Titlu de marime 4 aliniat la stanga (implicit) </h4> </body> </html> Linii orizontale Intr-o pagina Web pot fi inserate linii orizontale. Acest lucru se face cu ajutorul etichetei <hr>. Pentru a configura o linie orizontala se utilizeaza urmatorele atribute ale etichetei <hr>: 1. "align" ce permite alinierea orizontala a liniei. Valorile posibile sunt "left" ,"center" si "right"; 2. "width" permite alegerea lungimii liniei; 3. "size" permite alegerea grosimii liniei; 4. "noshade" cand este prezent defineste o linie fara umbra; 5. "color" permite definirea culorii liniei. Exemplu: <html> <head> <title> Linii orizontale</title> </head> <body> <H2 align="center"> Tipuri de linii orizontale </H2> O linie implicita, aliniere stanga, latime 100%, grosime 2 cu umbra. <hr> Urmeaza o linie aliniata in centru, de latime 50%, grosime 5 pixeli, fara umbra. <hr align="center" width="50%" size="5" noshade>Urmeaza o linie aliniata la dreapta, de latime 150 de pixeli, grosime 12 pixeli, de culoare rosie. <hr align="right" width=150 size=12 color="red"> </body> </html> Blocuri CENTER Blocul introdus de etichetele <center>...</center> aliniaza centrat toate elementele pe care le contine. Exemplu: <html> <head> <title> Linii orizontale</title> </head> <body> <center> <hr width=10%> <hr width=40%> <hr width=70%> <hr width=100%> <hr width=70%> <hr width=40%> <hr width=10%> </center> </body> </html> Blocuri DIV Modalitatea cea mai eficienta de delimitare si de formatare a unui bloc de text este folosirea delimitatorilor <div>...</div>. Un parametru foarte util pentru stabilirea caracteristicilor unui bloc <div> (diviziune) este "align" (aliniere). Valorile posibile ale acestui parametru sunt:

Investete n oameni!

1. "left" (aliniere la stanga); 2. "center" (aliniere centrala); 3. "right" (aliniere la dreapta). Un bloc <div>...</div> poate include alte subblocuri. In acest caz, alinierea precizata de atributul align al blocului are efect asupra tuturor subblocurilor incluse in blocul <div>. Un bloc <div>...</div> admite atributul "nowrap" care interzice intreruperea randurilor de catre browser la afisare. Exemplu de utilizare a tagului DIV: <html> <head> <title>Blocul DIV</title> </head> <body> Aceasta linie este o linie normala.Urmatorul bloc este aliniat la dreapta. <div align="right"> O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.<br> O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.<br> O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.<br> </div> <div align="center"> Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br> Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br> Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br> </div> </body> </html> 2.1.3 Lucrul cu Imagini Imaginile sunt stocate in fisiere cu diverse formate. Formatele acceptate de browsere pentru fisierele imagine sunt: 1. GIF (Graphics Interchange Format) cu extensia .gif; 2. JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensia .jpeg sau .jpg; 3. XPM (X PixMap) cu extensia .xmp; 4. XBM (X BitMap) cu extensia .xbm; 5. BMP (BitMap) cu extensia .bmp (numai cu Internet Explorer); 6. TIFF (Tagged Image File Format) cu extensia .tif sau .tiff; Cele mai raspandite formate sunt GIF (8 biti pentru o culoare, 256 culori posibile) si JPEG (24 biti pentru o culoare, 16777216 de culori posibile). Adresa URL a unei imagini URL ("Uniform Resource Locator" = identificator unic al resursei) este un standard folosit in identificarea unica a unei resurse in Internet. Toate imaginile cu care vom lucra vor avea adresa URL exprimata in functie de directorul ce contine documentul HTML care face referire la imagine. Pentru a insera o imagine intr-o pagina, se utilizeaza eticheta <img> (de la "image"= imagine). Pentru a putea identifica imaginea care va fi inserata se utilizeaza un atribut al etichetei <img> si anume "src" (de la "source"= sursa). Daca imaginea se afla in acelasi director cu fisierul HTML care face referire la imagine, atunci adresa URL a imaginii este formata numai din numele imaginii, inclusiv extensia. Daca imaginea se afla intr-un subdirector al directorului paginii HTML din care este apelata, sa spunem "images", atunci aceasta este apelata cu URL-ul: "/images/imagine1.jpg". In schimb, daca fisierul imagine este situat intr-un director "images" dintr-un super director al directorului paginii HTML apelante, referirea se face cu URL-ul: "../images/imagine1.jpg". Exemplu:

Investete n oameni!

<html> <head> <title> O pagina cu imagine</title> </head> <body> O pagina care contine o imagine in subdirectorul images dintr-un super director al unui superdirector al directorului paginii HTML <img src="../../images/imagine1.jpg">Text dupa imagine. </body> </html> Chenarul si dimensionarea unei imagini Un chenar in jurul imaginii se introduce folosind atributul "border" al etichetei <img>. Valorile acestui atribut sunt numere intregi pozitive. O imagine are anumite dimensiuni pe orizontala si verticala, stabilite in momentul crearii ei. Daca nu se cere altfel, aceste dimensiuni sunt respectate in momentul afisarii ei in browser, in cadrul paginii web. Dimensiuniile prestabilite ale unei imagini pot fi modificate la afisarea in browser prin intermediul atributelor "width" si "height" setate de proiectant in codul HTML al paginii la valorile dorite. Spre exemplu: <html> <head> <title> Imagine cu chenar si marit</title> </head> <body> O imagine cu chenar si de 200 pixeli X 15 % <img src="/images/imagine1.jpg" border="5" width="350" height="25%"> Text dupa imagine. </body> </html> Alinierea unei imagini Alinierea unei imagini se poate face prin intermediul atributului "align" care poate lua urmatorele valori: 1. "left" - aliniere la stanga; celelalte componente sunt dispuse pe partea dreapta; 2. "right" - aliniere la dreapta; celelalte componente sunt dispuse pe partea stanga; 3. "top" - aliniere deasupra; partea de sus a imaginii se aliniaza cu partea de sus a textului ce precede imaginea; 4. "middle " - aliniere la mijloc; mijlocul imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului ce precede imaginea. 5. "bottom" - aliniere la baza; partea de jos a imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului. Exemplu: <html> <head> <title> Alinierea unei imagini</title> </head> <body> Alinieri: <br> Pe verticala: <img src="/images/img1.jpg" align="top"> La mijloc: <img src="/images/img1.jpg" align="middle"> Jos: <img src="/images/img1.jpg" align="bottom"> Text dupa imagine.

Investete n oameni!

</body> </html> Alinierea textului in jurul imaginii Atributele "hspace" si "vspace" precizeaza distanta in pixeli pe orizontala, respectiv pe verticala, dintre imagine si restul elementelor din pagina. Atributul "alt" admite ca valoare un text care va fi afisat in locul imaginii, in functie de setarile browserului utilizatorului: <html> <head> <title> Alinierea textului</title> </head> <body> <h4>Imagine aliniat la stanga inconjurata de text la distanta de 30 de pixeli. </h4><p> Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine. Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine. <img src="../images/img1.jpg" align="left" hspace="30" vspace="30" alt="Universitatea de Nord Baia Mare"> Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine. Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine. </body> </html> Imagini pentru fondul unei pagini O imagine poate fi utilizata pe post de fundal al unei pagini Web. In acest scop se foloseste atributul "background" al etichetei <body>, avand ca valoare adresa URL a imaginii. Imaginea se multiplica pe orizontala si pe verticala pana umple intregul ecran. De exemplu: <html> <head> <title> Pagina cu imagine de fond</title> </head> <body background="../images/img1.jpg"> 1<br>2<br>3<br>4<br> 5<br>6<br>7<br>8<br> 9<br> </body> </html> Imagini folosite ca legaturi O legatura (link) introduce in pagina Web o zona activa. Efectuand click cu butonul mouse-ului pe aceasta zona, in browser se va incarca o alta pagina. Pentru a utiliza imaginea "legatura.jpg" drept legatura catre pagina index.html utilizam sintaxa: <a href ="index.html"><img src= "../../images/img1.jpg "></a> In mod prestabilit, imaginea utilizata pe post de zona activa este inconjurata de un chenar avand culoarea unei legaturi. Daca stabilim pentru atributul "border" al etichetei <img> la 0, acest chenar dispare. Exemplu: <html> <head> <title> Imagini folosite ca legaturi</title> </head> <body"><h4>Imagini folosite ca legaturi</h4> Text inainte de imagine.<a href="index.html"><img src="../../images/img1.jpg "></a> Text dupa imagine.

Investete n oameni!

</body> </html> 2.1.4 Legaturi in HTML Lagaturile (link-urile) reprezinta partea cea mai importanta a unei pagini Web. Ele transforma un text obisnuit in hipertext sau hiperlegatura, care permite trecerea rapida de la o informatie aflata pe un anumit server la alta informatie memorata pe un alt server aflat oriunde in lume. Legaturile sunt zone active intr-o pagina Web, adica zone de pe ecran sensibile la apasarea butonului stang al mouse-ului. Legaturi intre pagini aflate in acelasi director O legatura de pe o pagina catre o alta aflata in acelasi director se formeaza cu ajutorul etichetei <a> (de la "anchor"= ancora). Pentru a preciza pagina indicata de legatura se utilizeaza un atribut al etichetei <a> numit "href", care ia ca valoare numele fisierului HTML aflat in acelasi director. Zona activa care devina sensibila la apasarea butonului stang al mouse-ului este formata din textul cuprins intre etichetele <a> si </a>. Prezenta etichtetei de sfarsit </a> este obligatorie. Ex. <html> <head> <title> Comutarea intre doua pagini</title> </head> <body> <h3>Pagina 1 </h3> <a href="pagina_2.html"> Link catre pagina 2 </a> </body> </html> Legaturi intre pagini aflate pe acelasi disc local Daca pagina referita se afla pe acelasi disc local cu pagina care face referirea dar intr-un alt director, atunci, pentru a preciza pozitia ei in structura de directoare se poate folosi adresarea relativa, dupa cum urmeaza (se mentine analogia cu adresarea relativa a imaginilor): <html> <head> <title> Comutarea intre doua pagini aflate pe acelasi disc local</title> </head> <body> <h3>Pagina 3 </h3> <a href="../../exemple/list/exemplu_11.html"> Link catre o pagina cu liste </a> </body> </html> O legatura catre un site particular In exemplul urmator se utilizeaza adresa URL www.netscape.com care incarca pagina de start din siteul firmei Netscape Corporation: <html> <head> <title> Link catre site-ul firmei Netscape</title> </head> <body> <h3>Link catre site-ul firmei Netscape </h3> <a href="http://www.netscape.com"> Netscape Corporation </a>

Investete n oameni!

</body> </html> Ancore Intr-o pagina foarte lunga pot exista puncte de reper catre care se definesc legaturi. O ancora se defineste de asemenea prin eticheta <a>. Pentru a defini ancora se utilizeaza atributul "name" care primeste ca valoare un nume atribuit ancorei (de exemplu "leg1"). Pentru a insera o legatura catre "leg1" definita in aceeasi pagina, se utilizeaza eticheta <a> avand atributul "href" la valoarea "#leg1". Pentru a introduce o legatura catre o ancora definita in alta pagina aflata in acelasi director, atributul "href" primeste de data aceasta o valoare de forma "nume_fisier.html#nume_ancora". Exemplu: <html> <head> <title> Ancore definite in acelasi document si in alt document</title> </head> <body> <h3>Ancore definite in acelasi document si in alt document </h3> <a href="#ancora1"> Link catre ancora 1 </h3> <a href="../../legaturi.html#anc"> Link catre o ancora din alt document </a> <br> 1<br>2<br>3<br>4<br>5 <a name="ancora1">Ancora 1 </body> </html> Legaturi catre fisiere oarecare O pagina Web poate contine legaturi catre orice tip de fisiere aflate pe orice servere din Internet. Pentru aceasta se utilizeaza eticheta <a> avand valoarea atributului "href" egala cu adresa URL a fisierului destinatie. Atunci cand se efectueaza clic pe legatura din exemplul urmator, browserul deschide o caseta de dialog intitulata "File download" care permite: 1. sa salvati pe discul local fisierul; 2. sa lansati in executie aplicatia capabila sa interpreteze corect fisierele de tipul respectiv. Exemplu: <html> <head> <title> Legaturi catre fisiere oarecare</title> </head> <body> <h3>Legaturi catre fisiere oarecare</h3><br> <a href="fisier.zip"> Link catre fisierul fisier.zip </body> </html> 2.1.5 Liste in HTML Unul din cele mai obisnuite elemente din documentele cu mai multe pagini este un set de definitii, referinte sau indexuri. Glosarele sunt exemple clasice in acest sens; cuvintele sunt listate in ordine alfabetica, urmate de definitii ale termenilor respectivi. In HTML, intreaga sectiune a unui glosar va fi gestoinata printr-o lista de definitii care este inclusa intr-o pereche de marcaje de tip lista de definitii: <dl>...</dl> (de la "definition list" = lista de definitii). Observatii:

Investete n oameni!

- Un termen al listei este marcat de eticheta <dt> (de la "definition term"= termen definit); - Definitia unui termen este initiata de eticheta <dd> (de la "definition description"= descrierea definitiei); - Definitia unui termen incepe pe o linie noua si este identata; Exemplu: <html> <head><title>listex_1</title></head> <body><H2 align=center>O lista de definitii</H2><hr> <dl> Glosar de termeni de World Wide Web <dt><b>hypertext</b> <dd>- o interconectare Web de informatii de tip text, in care orice cuvant sau fraza poate face legatura catre un alt punct din document sau catre un alt document <dt><b>date</b> <dd>- fluxul nesfarsit de materiale care apar pe Internet, spre deosebire de informatii care sunt date cu un anumit inteles sau valoare <dt><b>informatie</b> <dd>- sub-setul de date care are efectiv semnificatie si care este util la momentul curent </dl> </body> </html> Liste neordonate O lista neordonata este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ul>...</ul> ("ul" vine de la "unordered list"= lista neordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item). Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand nou. Exemplu: <html> <head><title>listex_2</title></head> <body><H2 align=center>O lista neordonata</H2><hr> Glosar de termeni World Wide Web <ul>Culori uzuale disponibile prin nume <li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua </ul> </body> </html> Tag-urile <ul> si <li> pot avea un atribut " type" care sabileste caracterul asfisat in fata fiecarui element al listei. Valorile posibile al acestui atribut sunt: 1. "circle" (cerc); 2. "disc" (disc plin) - valoarea implicita; 3. "square" (patrat); Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe niveluri, ca in exemplul urmator: <html> <head><title>listex_3</title></head> <body><H2 align=center>O lista neordonata de liste neordonate</H2><hr> Glosar de termeni de World Wide Web <ul>Elemente si atribute a unei pagini HTML <li>Frameset <ul>Atribute: <li>cols <li>rows <li>border </ul> <li>Frame <ul>Atribute: <li>src <li>name <li>scrolling </ul> </ul>

Investete n oameni!

</body> </html> Liste ordonate O lista ordonata de elemente este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ol>...</ol> ("ol" vine de la "ordered list"= lista ordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item). Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand nou. Exemplu: <html> <head><title>listex_4</title></head> <body><H2 align=center>O lista ordonata</H2><hr> <ol>Culori uzuale disponibile prin nume <li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua </ol> </body> </html> Tag-urile <ol> si <li> pot avea un atribut " type" care stabileste tipul de caractere utilizate pentru ordonarea listei. Valorile posibile sunt: 1. "A" pentru ordonare de tipul A, B, C, D, etc. (litere mari); 2. "a" pentru ordonare de tipul a, b, c, d, etc. (litere mici); 3. "I" pentru ordonare de tipul I, II, III, IV, etc. (cifre romane mari); 4. "i" pentru ordonare de tipul i, ii, iii, iv, etc. (cifre romane mici); 5. "1" pentru ordonare de tipul 1, 2, 3, 4, etc. (cifre arabe - optiune prestabilita); Urmatorul exemplu este o lista ordonata cu cifre romane: <html> <head><title>listex_5</title></head> <body><H2 align=center>O lista ordonata cu cifre romane</H2><hr> <ol type="I">Culori uzuale disponibile prin nume <li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua </ol> </body> </html> Tag-ul <ol> poate avea un atribut start care stabileste valoarea initiala a secventei de ordonare. Valoarea acestui atribut trebuie sa fie un numar intreg pozitiv. Urmatorul exemplu este o lista ordonata cu litere mari, incepand cu valoarea C. <html> <head><title>listex_6</title></head> <body><H2 align=center>O lista ordonata cu litere mari, incepand de la valoarea C</H2><hr> <ol type="A" start="3">Culori uzuale disponibile prin nume <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua </ol> </body> </html> Listele ordonate pot fi imbricate intre ele sau cu liste neordonate, ca in exemplul urmator: <html> <head><title>listex_8</title></head> <body><H2 align=center>O lista ordonata de liste ordonate si neordonate</H2><hr> <ol>Un sistem informatic include: <li>Hardware:

Investete n oameni!

<ol> <li>placa de baza <li>procesor <li>memorie <li>harddisk </ol> <li>Software: <ul> <li>Linux <li>Windows <li>OS/2 <li>Unix </ul> <li>Software de aplicatie: <ul type="disc"> <li>VisualC++ <li>Java <li>SQL <li>CorelDraw </ul> </ol> </body> </html> 2.1.6 Tabele in HTML Tabelele ne permit sa cream o retea dreptunghiulara de zone, fiecare zona avand propriile optiuni pentru culoarea fondului, culoarea textului, alinierea textului, etc. Pentru a insera un tabel se folosesc etichetele corespondente <TABLE>...</TABLE>. Un tabel este format din randuri. Pentru a insera un rand intr-un tabel se folosesc etichetele <TR> ...</TR> (de la "table row" = rand de tabel ). Folosirea etichetei de sfarsit este optionala. Un rand este format din mai multe celule ce contin date. O celula de date se introduce cu etichetele <TD>...</TD>. In mod prestabilit, un tabel nu are chenar. Pentru a adauga un chenar unui tabel, se utilizeaza un atribut al etichetei numit "border". Acest atribut poate primi ca valoare orice numar intreg (inclusiv 0) si reprezinta grosimea in pixeli a chenarului tabelului. Daca atributul "border" nu este urmat de o valoare, atunci tabelul va avea o grosime prestabilita egala cu 1 pixel. O valoare egala cu 0 a grosimii semnifica absenta chenarului. Cand atributul "border" are o valoare nenula, chenarul unui tabel are un aspect tridimensional. Alinierea tabelului Pentru a alinia un tabel intr-o pagina Web se utilizeaza atributul "align" al etichetei <TABLE>, cu urmatoarele valori posibile: "left" (valoarea prestabilita), "center" si "right ". Alinierea este importanta pentru textul ce inconjoara tabelul. Astfel: - daca tabelul este aliniat stanga, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus in partea dreapta a tabelului. - daca tabelul este aliniat dreapta, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus in partea stanga a tabelului. - daca tabelul este aliniat pe centru, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi afisat pe toata latimea paginii, imediat sub tabel. Definirea culorilor de fond pentru un tabel Culoarea de fond se stabileste cu ajutorul atributului "bgcolor", care poate fi atasat intregului tabel prin specificarea in cadrul etichetei <table> sau numai celulor de date prin specificarea sa in etichetele

Investete n oameni!

de celula (<td>). Valorile pe care le poate primi atributul "bgcolor" sunt cele cunoscute pentru o culoare. Dimensionarea celulei unui tabel Distanta dintre doua celule vecine se defineste cu ajutorul atributului "cellspacing" al etichetei <TABLE>. Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive, inclusiv 0, si reprezinta distanta in pixeli dintre doua celule vecine. Valorea prestabilita a atributului "cellspacing" este 2. Distanta dintre marginea unei celule si continutul ei poate fi definita cu ajutorul atributului "cellpadding" al etichetei <TABLE>. Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive si reprezinta distanta in pixeli dintre celule si continutul lor. Valorea prestabilita a atributului "cellpadding" este 1. Dimensionarea unui tabel Dimensiunile unui tabel - latimea si inaltimea - pot fi stabilite exact prin intermediul a doua atribute "width" si "height" - ale etichetei <TABLE>. Valorile acestor atribute pot fi: 1. numere intregi pozitive reprezentand latimea respectiv inaltimea in pixeli a tabelului; 2. numere intregi intre 1 si 100, urmate de semnul %, reprezentand fractiunea din latimea si inaltimea totala a paginii. Alinierea continutului unei celule Alinierea pe orizontala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului "align" care poate lua valorile: 1. "left" (la stanga); 1. "center" (centrat) - valoarea prestabilita; 3. "right" (la dreapta); 4. "char" (alinierea se face fata de un caracter). Alinierea pe verticala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului "valign" care poate lua valorile: 1. "baseline" (la baza); 2. "bottom" (jos); 3. "middle" (la mijloc, valoarea prestabilita); 4. "top" (sus). Exemplu de tabel reunind toate elementele descrise pana acum: <html> <head><title>Tabel</title></head> <body> <table border="1" cellpadding="10" cellspacing="15" width="100%"> <tr> <td align="middle">data data data</td> <td align="middle">data data data</td> <td align="middle">data data data</td> </tr> <tr> <td align="middle">data data data</td> <td align="middle">data data data</td> <td align="middle">data data data</td> </tr> <tr align="right"> <td>data data data</td> <td>data data data</td> <td>data data data</td> </tr> </table>

Investete n oameni!

</body> </html> Tabele cu forme oarecare Un tabel trebuie privit ca o retea dreptunghiulara de celule. Cu ajutorul a doua atribute ale etichetelor <TR> si <TD>, o celula se poate extinde peste celule vecine. Astfel: 1. extinderea unei celule peste celulele din dreapta ei se face cu ajutorul atributului "colspan", a carui valoare determina numarul de celule care se unifica. 2. extinderea unei celule peste celulele de sub ea se face cu ajutorul atributului "rowspan", a carui valoare determina numarul de celule care se unifica. Sunt posibile extinderi simultane ale unei celule pe orizontala si pe verticala. In acest caz, in etichete vor fi prezente ambele atribute "colspan" si "rowspan". Exemplu: <html> <head><title>Tabel</title></head> <body> <table border="1" cellpadding="10" cellspacing="15" width="100%"> <tr> <td align="middle" rowspan="3">data data data</td> <td align="middle" colspan="2">data data data</td> </tr> <tr> <td align="middle">data data data</td> <td align="middle">data data data</td> </tr> <tr align="right"> <td>data data data</td> <td>data data data</td> </tr> </table> </body> </html> 2.1.7 Cadre in HTML Ferestrele sau (cadrele) ne permit sa definim in fereastra browserului sub-ferestre in care sa putem incadra documente noi HTML. Sub-ferestrele sunt definite intr-un fisier HTML special, in care blocul <body>...</body> este inlocuit de blocul <frameset>...</frameset>. In interiorul acestui bloc, fiecare cadru este introdus prin eticheta <frame>. Un atribut obligatoriu al etichetei <frame> este "src", ce primeste ca valoare adresa URL a documentului HTML care va fi incarcat in acel frame. Definirea cadrelor se face prin impartirea ferestrei ecran (si a subferestrelor) in linii si coloane: 1. impartirea unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip coloana se face cu ajutorul atributului "cols" al etichetei <frameset> ce descrie acea fereastra; 2. impartirea unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip linie se face cu ajutorul atributului "rows" al etichetei <frameset> ce descrie acea fereastra; 3. valoare atributelor "cols" si "rows" este o lista de elmente separate prin virgula, care descriu modul in care se face impartirea. Elementele listei pot fi: 3.1. un numar intreg de pixeli; 3.2. procente din dimensiunea ferestrei (numar intre 1 si 99 terminat cu %); 3.3. n* care inseamna n parti din spatiul ramas;

Investete n oameni!

Exemplu 1: "cols=200,*,50%,*" inseamna o impartire in 4 subferestre, dintre care prima are 200 pixeli latime, a treia ocupa jumatate din spatiul total disponibil iar a doua si a patra ocupa in mod egal restul de spatiu ramas disponibil. Exemplu 2: "cols=200,1*,50%,2*" inseamna o impartire in 4 subferestre, dintre care prima are 200 pixeli latime, a treia ocupa jumatate din spatiul total disponibil iar a doua si a patra ocupa in mod egal restul de spatiu ramas disponibil, care se imparte in trei parti egale, a doua fereastra ocupand o parte iar a patra ocupand 2 parti. Observatii: - daca mai multe elemente din lista sunt configurate cu *, atunci spatiul disponibil ramas pentru ele se va imparti in mod egal. - o subfereastra poate fi un singur cadru (folosind <frame>) - in care se va incarca un document HTML - sau poate fi impartita la randul ei la alte subfereste constituind cadre noi (folosind <frameset>). Exemplu: <html> <head><title>ferex_1</title></head> <frameset cols="*,*"> <frame src="p1.html"> <frame src="p2.html"> </frameset> </html> In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre orizontale. Pentru al doilea cadru valoarea atributului "src" este adresa URL a unei imagini, ca in exemplu: <html> <head><title>ferex_2</title></head> <frameset rows="100,*,10%"> <frame src="p1.html"> <frame src="x.jpg"> <frame src="p3.html"> </frameset> </html> In exemplul urmator este creata o matrice de 4 cadre (2 x 2). Pentru a realiza acest lucru, se folosesc simultan cele doua atribute Cols si Rows, precum in exemplul urmator: <html> <head><title>ferex_3</title></head> <frameset rows="*,*" cols="*,*"> <frame src="p1.html"> <frame src="p2.html"> <frame src="p3.html"> <frame src="p4.html"> </frameset> </html> In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre mixte. Pentru a o crea se procedeaza din aproape in aproape. Mai intai, pagina este impartita in doua subferestre de tip coloana, dupa care a doua subfereastra este impartita in doua subferestre de tip linie, ca in exemplul de mai jos: <html> <head><title>ferex_4</title></head> <frameset cols="20%,*"> <frame src="p1.html"> <frameset rows="*,*">

Investete n oameni!

<frame src="p2.html"> <frame src="p3.html"> </frameset> </frameset> </html> Culori pentru chenarele cadrelor si dimensionarea chenarului unui cadru Pentru a stabili culoarea chenarului unui cadru se utilizeaza atributul "bordercolor". Acest atribut primeste ca valoare un nume de culoare sau o culoare definita in conformitate cu modelul de culoare RGB. Atributul bordercolor poate fi atasat atat etichetei <frameset> pentru a stabili culoarea tuturor chenarelor cadrelor incluse, cat si etichetei <frame> pentru a stabili culoarea chenarului pentru un cadru individual. Atributul "border" al etichetei <frameset> permite configurarea latimii chenarelor tuturor cadrelor la un numar dorit de pixeli. Valoarea prestabilita a atributului "border" este de 5 pixeli. O valoare de 0 pixeli va defini un cadru fara chenar. Exemplu: <html> <head><title>ferex_5</title></head> <frameset cols="20%,*" bordercolor="green" border="15"> <frame src="p1.html"> <frameset rows="*,*"> <frame src="p2.html" bordercolor="blue"> <frame src="p3.html"> </frameset> </html> In mod prestabilit, chenarul afisat al unui cadru are aspect tridimensional. Afisarea chenarului unui cadru poate fi dezactivata daca se utilizeaza atributul "frameborder" cu valoare "no". Acest atribut poate fi atasat atat etichetei <frameset> (dezactivarea fiind valabila pentru toate cadrele incluse) cat si etichetei <frame> (dezactivarea fiind valabila numai pentru un singur cadru). Ex: <html> <head><title>ferex_5_1</title></head> <frameset cols="20%,*" border="0"> <frame src="p1.html"> <frameset rows="*,*"> <frame src="p2.html"> <frame src="p3.html"> </frameset> </html> <html> <head><title>ferex_5_2</title></head> <frameset cols="20%,*" frameborder="no"> <frame src="p1.html"> <frameset rows="*,*"> <frame src="p2.html"> <frame src="p3.html"> </frameset> </html> Bare de defilare Atributul "scrolling" al etichetei <frame> este utilizat pentru a adauga unui cadru o bara de derulare care permite navigarea in interiorul documentului afisat in interiorul cadrului. Valorile posibile sunt:

Investete n oameni!

1. "yes" - barele de derulare sunt adaugate intotdeauna; 2. "no" - barele de derulare nu sunt utilizabile; 3. "auto" - barele de derulare sunt vizibile atunci cand este necesar Ex: <html> <head><title>ferex_6</title></head> <frameset cols="*,*,*"> <frame src="p.html" scrolling="yes" noresize> <frame src="p.html" scrolling="no" noresize> <frame src="p.html" scrolling="auto" noresize> </frameset> </html> Atributul "noresize" al etichetei <frame> (fara nici o valoare suplimentara) daca este prezent, inhiba utilizatorului posibilitatea de a redimensiona cadrul cu ajutorul mouse-ului. Pozitionarea documentului intr-un cadru Atributele "marginheight" si "marginwidth" ale etichetei <frame> permit stabilirea distantei in pixeli dintre continutul unui cadru si marginile verticale, respectiv orizontale ale cadrului. Valori posibile: - numar de pixeli; - procent din latimea, respectiv din inaltimea cadrului; Exemplu: <html> <head><title>ferex_7</title></head> <frameset cols="*,*,*"> <frame src="p.html"> <frame src="p.html" marginheight=20> <frame src="p.html" marginwidth=20> </frameset> </html> Exista browsere care nu suporta cadre. Pentru aceasta se utilizeaza in interiorul blocului <frameset> eticheta <noframes>. Daca programul de navigare stie sa interpreteze cadre, va ignora ce se gaseste in aceasta portiune, iar daca nu, materialul cuprins in zona <noframes>...</noframes> va fi singurul care va fi inteles si afisat. De precizat este faptul ca intre <noframes> ... </noframes> se pot introduce orice alte tag-uri HTML (inclusiv imagini, hiperlink-uri, tabele). 2.1.8 Formulare in HTML Un formular este un ansamblu de zone active alcatuit din butoane, casete de selectie, campuri de editare, etc. Formularele asigura construirea unor pagini Web care sa permita utilizatorilor sa introduca efectiv informatii si sa le transmita serverului. Formularele pot varia de la o simpla caseta de text, pentru introducerea unui sir de caractere pe post de cheie de cautare - element caracteristic tuturor motoarelor de cautaredin Web, pana la o structura complexa, cu multiple sectiuni, care ofera facilitati puternice de transmisie a datelor. O sesiune cu o pagina web ce contine un formular cuprinde urmatoarele etape: 1. Utilizatorul completeaza formularul si il expedieaza unui server. 2. O aplicatie dedicata de pe server analizeaza formularul completat si (daca este necesar) stocheaza datele intr-o baza de date. 3. Daca este necesar serverul expedieaza un raspuns utilizatorului. Un formular este definit intr-un bloc delimitat de etichetele corespondente <form> si </form>. Atribute esentiale ale elementului <form> Exista doua atribute esentiale ale elementului <form>:

Investete n oameni!

1. Atributul "Action" precizeaza ce se va intampla cu datele formularului odata ce acestea ajung la destinatie. De regula, valoarea atributului "Action" este adresa URL a unui script aflat pe un srver WWW care primeste datele formularului, efectueaza o prelucrare a lor si expedieaza catre utilizator un raspuns. Exemplu: <form action="http://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi">. Script-urile pot fi scrise in limbajele Perl, C, PHP, Unix shell, Java. 2. Atributul "Method" precizeaza metoda utilizata de browser pentru expedierea datelor formularului. Sunt posibile urmatoarele valori: 2.1. "Get" (valoarea implicita). In acest caz, datele din formular sunt adaugate la adresa URL precizata de atributul "Action". Atentie insa: - nu sunt permise cantitati mari de date (maxim 1 Kb) - intre adresa URL si date este inserat un "?". Datele sunt adaugate conform sintaxei: "nume_camp = valoare_camp". Intre diferite seturi de date este introdus un "&". Exemplu: http://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi?nume1 = valoare1&nume2 = valoare2 2.2. "Post". In acest caz datele sunt expediate separat. Sunt permise cantitati mari de date (de ordinul MB). Pentru ca un formular sa fie functional trebuie precizat ce se va intampla cu el dupa completarea si expediere. Cel mai simplu mod de utilizare a unui formular este expedierea acestuia prin posta electronica (e-mail). Pentru aceasta se foloseste un atribut al etichetei <form> si anume "Action" care primeste ca valoare "mailto:" concatenat cu o adresa valida de e-mail catre care se va expedia formularul completat. Formulare cu un camp de editare si un buton de expediere Majoritatea elementelor unui formular sunt definite cu ajutorul etichetei <input>. Pentru a preciza tipul elementului se foloseste atributul " type" al etichetei <input>. Pentru un camp de editare, acest atribut primeste valoarea "text". Alte atribute pentru un element <input> sunt: 1. Atributul "name" permite atasarea unui nume fiecarui element al formularului. 2. Atributul "value" permite atribuirea unei valori initiale unui element al formularului. Un buton de expediere al unui formular se introduce cu ajutorul etichetei <input>, in care atributul " type" este configurat la valoarea "submit". Acest element poate primi un nume prin atributul "name". Pe buton apare scris implicit "Submit Query" sau explicit valoarea atributului "value", daca aceasta valoare a fost stabilita. Exemplu: <html> <head><title>formEx_1 </title></head> <body><H2> Un formular cu un camp de editare si un buton de expediere</H2> <hr> <form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post"> Numele:<input type="text" name="numele" value="Numele si prenumele"><br> <input type="submit" value="expediaza"> </form></body> </html> Pentru elementul <input> de tipul camp de editare (type= "text"), alte doua atribute pot fi utile: 1. Atributul "size" ce specifica latimea campului de editare. Daca textul introdus in camp de utilizator depaseste aceasta latime, atunci se executa automat o derulare a continutului acestui camp; 2. Atributul "maxlength" ce specifica numarul maxim de caractere pe care le poate primi un camp de editare; caracterele tastate peste numarul maxim sunt ignorate. Butoane radio Butoanele radio permit alegerea, la un moment dat, a unei singure variante de raspuns din mai multe posibile. Butoanele radio se introduc prin eticheta <input> cu atributul " type" avand valoarea "radio". Exemplu:

Investete n oameni!

<html> <head><title>formex_4</title></head> <body><H2>Un formular cu butoane radio</H2> <hr> <form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post"> Alegeti sexul:<input type="radio" name="sex" value="b"><br> Femeiesc:<input type="radio" name="sex" value="f"><br> <input type="reset"> <input type="submit"> </form></body> </html> La expedierea formularului se va transmite una dintre perechile "sex=b" sau "sex=f", in functie de alegerea facuta de utilizator. Casete de validare O caseta de validare (checkbox) permite selectarea sau deselectarea unei optiuni. Pentru inserarea unei casete de validare se utilizeaza eticheta <input> cu atributul " type" configurat la valoarea "checkbox". Observatii: - fiecare caseta poate avea un nume definit prin atributul "name". - fiecare caseta poate avea valoarea prestabilita "selectat" definita prin atributul "checked". Exemplu: <html> <head><title>formex_5</title></head> <body><H2>Un formular cu casete checkbox</H2> <hr> <form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post"> Alegeti meniul:<br> Pizza <input type="checkbox" name="pizza" value="o portie"> Nectar <input type="checkbox" name="nectar" value="un pahar"> Bere <input type="checkbox" name="bere" value="o sticla"> Cafea <input type="checkbox" name="cafea" value="o ceasca"><br> <input type="reset"> <input type="submit"> </form></body> </html> Formulare de selectie Un formular de selectie permite utilizatorului sa aleaga unul sau mai multe elemente dintr-o lista finita. Lista de selectie este inclusa in formular cu ajutorul etichetelor corespondente <select> si </select>. O lista de selectie poate avea urmatoarele atribute: 1. Atributul "name", care ataseaza listei un nume (utilizat in perechile "name=value" expediate serverului); 2. Atributul "size", care precizeaza (printr-un numar intreg pozitiv, valoarea prestabilita fiind 1) cate elemente din lista sunt vizibile la un moment dat pe ecran (celelalte devenind vizibile prin actionarea barei de derulare atasate automat listei). Elementele unei liste de selectie sunt incluse in lista cu ajutorul etichetei <option>. Doua atribute ale etichetei option se dovedesc utile: 1. Atributul "value" ce primeste ca valore un text care va fi expediat server-ului in perechea "name=value"; daca acest atribut lipseste, atunci catre server va fi expediat textul ce urmeaza dupa <option>; 2. Atributul "selected" (fara alte valori) ce permite selectarea prestabilita a unui element al listei. Exemplu: <html> <head><title>formex_7</title></head> <body><H2>Un formular cu o lista de selectie</H2> <hr>

Investete n oameni!

<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post"> Universitatea absolvita:<br><br> <select name="universitate" size="3"> <option value="B"> Universitatea din Cluj <option value="UNBM" selected> Universitatea de Nord Baia Mare <option value="UTT"> Universitatea Technica din Timisoara <option value="UTB"> Universitatea Technica din Brasov </select><br><br> <input type="reset"> <input type="submit"> </form></body> </html> Campuri de editare multilinie Intr-un formular, campurile de editare multilinie pot fi incluse cu ajutorul etichetei <textarea>. Eticheta are urmatoarele atribute: 1. Atributul "cols", care specifica numarul de caractere afisate intr-o linie; 2. Atributul "rows", care specifica numarul de linii afisate simultan; 3. Atributul "name", care permite atasarea unui nume campului de editare multilinie; 4. Atributul "wrap", (de la "word wrap"= trecerea cuvintelor pe randul urmator), care determina comportamentul campului de editare fata de sfarsitul de linie. Acest atribut ("wrap") poate primi urmatoarele valori: a) "off"; in acest caz: - intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului se produce numai cand doreste utilizatorul; - caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului o data cu formularul; b) "hard"; in acest caz: - se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului; - caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului o data cu formularul; c) "soft"; in acest caz: - se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului; - nu se include caracterul de sfarsit de linie in textul transmis serverului o data cu formularul; Exemplu: <html> <head><title>formex_9</title></head> <body><H2>Un formular cu un camp de editare multilinie</H2> <hr> <form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post"> <textarea name="text multilinie" cols="30" rows="5" wrap="off"> Prima linie din textul initial. A doua linie din textul initial. </textarea> <input type="reset"> <input type="submit"> </form></body> </html>

Investete n oameni!

2.2 PROCESORUL DE DOCUMENTE WORD 2003 PROCESOARE DE DOCUMENTE O aplicaie de procesoare de documente ofer un pachet de funcii bogat, care permite generarea unor documente complexe, asigurnd i funcii suplimentare de lucru cu aceste documente. Funciile pe care le poate asigura un procesor de documente sunt: introducerea, memorarea, modificarea i tiprirea documentului definirea aspectului documentului: ocaracterele folosite oalinierea n pagin oformatarea paginilor lucrul n document la nivel de bloc, pentru operaii de copiere, mutare, tergere, localizare, nlocuire, etc. includerea n document a unor secvene speciale, de exemplu: antet de pagin, sfrit de pagin, note de subsol, comentarii pe marginea documentului, formule standard de adresare, marcaje, etc. includerea n document a unor 'obiecte' speciale: oimagini otabele olegturi ctre alte documente (legturi numite hyperlink-uri), etc. funcii speciale, de tipul: verificare i corectare automat a erorilor de ortografie, sintax sau formatare a documentului; evidena modificrilor aduse n document, prin jurnalizare sau prin eviden statistic; definirea i utilizarea unor secvene de comenzi, numite macrouri, etc. generatoare automate diverse, cum ar fi generatorul de tabele, generatorul de documente de un anumit fel, etc.. Rezultatul utilizrii unui procesor de documente poate fi un document complex, care s includ att text, ct i imagini, reprezentri tabelare sau grafice, i care s fie corelat cu alte documente, prin intermediul legturilor de tip hyperlink. Un astfel de document este cunoscut sub numele de document hypertext. PROCESORUL DE DOCUMENTE WORD 2003 Aspectul ferestrelor Procesorul de documente Word face parte din pachetul de aplicaii Office, dezvoltat de firma Microsoft, pentru sistemul de operare Windows. Aceast aplicaie are, pe de o parte, trsturile generale ale unei aplicaii Windows i, pe de alt parte, trsturi care o particularizeaz, trsturi legate de funciile ei specifice. Ca pentru orice aplicaie Windows, i pentru aplicaia Word interfaa cu utilizatorul este realizat prin intermediul ferestrei de aplicaie. Fiecare document cu care se lucreaz, la un moment dat, sub controlul aplicaiei Word, are ataat o fereastr document; Word este o aplicaie care poate gestiona, la un moment dat, mai multe ferestre document. Fereastra de aplicaie Word include toate elementele caracteristice unei ferestre Windows:

Investete n oameni!

bara de titlu, n care poate s apar afiat i numele documentului activ; bara cu meniul orizontal al aplicaiei; una sau mai multe bare cu instrumente ale aplicaiei, adic butoane de comand, grupate pe tipuri de funcii; fiecare grup de butoane de comand poate fi afiat sau nu n fereastra aplicaiei, n funcie de alegerea fcut n opiunea Vizualizare>Bare de instrumente; bara de stare, n care se indic poziia curent n documentul activ, dimensiunea documentului i alte informaii legate de contextul de lucru. Aplicaia Word poate gestiona simultan mai multe documente; fiecrui document deschis i este atribuit o fereastr document; n acest fel, la un moment dat, pot fi deschise mai multe ferestre document, dar o singur fereastr document este activ, adic afieaz cursorul n document i permite lucrul cu documentul respectiv. Lista tuturor ferestrelor document deschise, la un moment dat, este afiat n capitolul al doilea al meniului Window; prin intermediul acestei liste se poate comuta de la un document activ la altul, alegnd din list, numele documentului dorit. O fereastr document poate conine: bar orizontal i una vertical care includ riglele pentru definirea alinierii n rnd i n pagin, dac a fost selectat opiunea Vizualizare>Rigl; barele de defilare orizontal i vertical, mpreun cu butoanele de comand, pentru deplasarea rapid n document. Crearea, memorarea i tiprirea unui document Word.

Un document Word poate fi creat interactiv, introducndu-l de la tastatur, sau poate fi creat pornind de la alte fiiere, text sau de alt natur, preluate din discul sistemului. Generarea unui nou document Word poate fi fcut cu ajutorul generatorului de documente care se activeaz la secvena de comenzi Fiier>Nou. Acesta permite generarea unui document nou sau a unei machte de document (ablon); pentru diferite tipuri de documente, generatorul ofer un set de machete din care poate fi selectat cea dorit, pentru generarea noului document. Un document creat trebuie s fie salvat n memoria extern a sistemului de calcul, pentru a permite accesarea sa ulterioar. Operaia de salvare n disc a documentului din fereastra activ se realizeaz cu comanda Fiier>Salvare ca, caz n care se cere i numele sub care va fi salvat documentul, sau cu comanda Fiier>Salvare, n cazul n care se acoper o imagine a documentului, deja creat n disc.

Investete n oameni!

Extensia implicit sub care se salveaz un document Word este .DOC; extensia implicit pentru o machet de document este .DOT . Pentru a deschide un document salvat anterior n disc se utilizeaz opiunile Fiier>Deschidere; fereastra de dialog care se deschide permite declararea numelui de fiier care conine documentul dorit sau cutarea i localizarea lui n disc, conform unui set de criterii care se pot defini:

dup tipul fiierului; dup folderul sau calea n arborele de directori ctre subarborele n care se realizeaz cutarea; dup coninutul fiierului; dup data ultimei modificri, etc. Opiunea Fiier>Ieire are ca efect nchiderea ferestrei document active; dac documentul care a fost editat n fereastra document a fost salvat n disc, atunci se nchide i fiierul n care a fost salvat documentul; dac nu a fost salvat n disc, documentul introdus se pierde; din acest motiv, nainte de a nchide fereastra document, aplicaia Word ofer o ultim ans utilizatorului, pentru a salva documentul editat. Penultimul capitol al meniului Fiier conine lista ultimelor documente deschise; aceast list este permanent actualizat i este memorat pn la activarea urmtoare a aplicaiei Word; n felul acesta se poate deschide rapid unul dintre ultimele documente cu care s-a lucrat. Un alt capitol al meniului Fiier permite gestionarea imprimrii documentului activ. n acest scop, se definete mai nti aezarea n pagin, prin: definirea dimensiunii marginilor laterale ale paginilor documentului; alegerea tipului i dimensiunii paginilor;

Investete n oameni!

definirea orientrii textului n pagin: Tip portret pentru orientarea paginii pe vertical sau Tip vedere pentru orientarea paginii pe orizontal, etc.

Toate aceste setri pot fi fcute utiliznd paginile ferestrei de dialog deschise de comanda Fiier>Iniializare pagin. Vizualizarea aspectului general al documentului, aa cum apare acesta cnd este imprimat, se poate realiza cu opiunea Fiier>Examinare naintea imprimrii. n sfrit, comanda de listare este Fiier>Imprimare; aceast comand deschide o fereastr de dialog care permite utilizatorului s declare: tipul de imprimant folosit i caracteristicile tehnice ale operaiei de listare;

domeniul de pagini din document care se imprim i natura informaiilor imprimate (documentul propriu-zis, comentariile, formulele standard, etc.) ordinea de imprimare a paginilor, numrul de exemplare din fiecare pagin, etc. Funcii de formatare a documentelor Word. Prima operaie privind formatarea documentului Word este definirea ncadrrii n pagin, prezentat n paragraful anterior (Fiier>Iniializare pagin). Aspectul textului editat se definete cu comanda Format>Font, selectnd:

Investete n oameni!

fontul i stilul fontului (normal, ngroat, nclinat); dimensiunea i culoarea caracterelor ; opiuni suplimentare: caracter subliniat, exponent, indice, caracter animat, etc.;

Pot fi inserate n document simboluri speciale, de exemplu: operatori matematici, literele alfabetului specific diverselor limbi, semne de punctuaie speciale, alte simboluri - sgei, figuri geometrice, chenare, etc. Comanda Inserare>Simbol permite selectarea unui astfel de caracter special, pentru a fi inserat n document sau permite definirea unei combinaii de taste (Shortcut Key) a crei utilizare s aib ca efect inserarea caracterului ales n document. Opiunea Format>Paragraf permite:

definirea modului de aliniere a textului n paragrafe; definirea distanei dintre rndurile textului; definirea poziiei n pagin pentru punctele de aliniere la utilizarea tastei Tab, precum i a modului de aliniere n jurul acestor puncte, etc. Pentru introducerea de efecte speciale n pagin, de tipul chenarelor, marginilor sau fundalurilor, pentru o ntreag pagin sau pentru un paragraf, se folosete comanda Format>Borduri i umbrire.

Investete n oameni!

n sfrit, se pot defini simbolurile care marcheaz n text enumerrile, simple sau imbricate, folosind comanda Format>Marcatori i numerotare.

n documentul Word pot fi inserate anumite enunuri speciale, care pot fi gestionate la nivel de document: antetul de pagin i finalul de pagin se definesc o singur dat i vor fi tiprite pe fiecare pagin a documentului; pentru a le defini sau a le modifica, se d comanda Vizualizare>Antet i subsol; numrul paginii, cu descrierea modului de inserare n pagin, a formatului de afiare i a secvenei care se numeroteaz, cu comanda Inserare>Numere de pagin; data i ora gestionate de sistem, ntr-un format de afiare ales cu comanda Inserare>Data i ora; notele de subsol de pagin sau de sfrit de document pot fi adugate cu Inserare>Not de subsol i consultate cu Vizualizare>Not de subsol; caracteristica lor principal este c pot fi numerotate n secven, n interiorul paginii, al seciunii sau al ntregului document; comentariile pe marginea documentului pot fi inserate cu Inserare>Comentariu i pot fi vizualizate cu Vizualizare>Comentariu; aceste comentarii pot fi listate separat de document; sunt marcate punctele din document unde au fost inserate comentarii;

pot fi folosite n interiorul documentului anumite formule standard: de adresare, la nceputul sau la sfritul documentului, de nceput sau de sfrit de pagin, semntura, etc.;

Investete n oameni!

acestea sunt selectate dintr-o list, n care sunt grupate dup semnificaie, cu comanda Inserare>AutoText; cu secvena de comenzi Inserare>AutoText este posibil modificarea acestei liste, precum i definirea regulilor de realizare a coreciilor automate n document. Editarea documentelor Word. Operaia de editare a unui document se refer la adugarea, tergerea sau modificarea coninutului documentului. Pentru uurarea operaiei de editare a documentelor, aplicaia Word ofer utilizatorului posibilitatea de definire a blocurilor, n document i de realizare a operaiilor la nivel de bloc. Odat selectat, cu combinaia de taste Shift+sgeat sau prin baleiere cu mouse-ul, un bloc poate fi copiat, mutat sau ters din document; se pot modifica, de asemenea, i opiunile de formatare, pentru un ntreg bloc. Pentru selectarea ntregului document activ se poate folosi comanda Editare>Selectare total. Pentru anularea efectului ultimelor operaii de modificare a coninutului documentului editat poate fi utilizat comanda Editare>Anulare Tastare; aplicaia Word memoreaz n secven operaiile efectuate asupra documentului i poate anula efectul acestora, n ordinea invers efecturii lor, pentru un numr limitat de operaii. Comanda invers celei de anulare este comanda Editare>Repetare tastare. O facilitate important oferit de aplicaia Word, pentru editarea documentelor, este posibilitatea de a transfera datele ntre diferite aplicaii Windows aflate n execuie. Acest transfer de date se poate face prin intermediul memoriei Clipboard, memorie gestionat n comun de aplicaiile Windows. n cazul general, datele sunt memorate n Clipboard la nivel de bloc, prin intermediul comenzilor de editare Editare>Copiere sau Editare>Decupare; pentru inserarea n document a unui bloc memorat deja n Clipboard se folosete comanda Editare>Lipire.

Se poate memora n Clipboard, pentru a fi inserat apoi ntr-un document, imaginea curent a ecranului, prin activarea tastei PrtScrn, sau se poate memora coninutul ferestrei active, cu activarea tastelor Alt+PrtScrn. Legtura de date care se realizeaz prin intermediul memoriei Clipboard ntre dou aplicaii Windows este o legtur instantanee, de moment; imaginea datelor care se transmit de la o aplicaie la alta este o imagine static. Este posibil definirea unei legturi permanente, prin date, ntre dou aplicaii Windows, folosind tehnica OLE (Object Linking and Embedding). Aceast tehnic permite conectarea a dou aplicaii, pentru utilizarea n comun a datelor, n dou moduri: prin legare; prin ncastrare. Pentru explicarea tehnicii OLE se definesc urmtoarele elemente implicate: aplicaia surs (sau aplicaia server) - este aplicaia care a generat documentul surs; documentul surs - este documentul care va furniza blocul de date ce va fi folosit n comun;

Investete n oameni!

aplicaia destinaie (sau aplicaia client) - este aplicaia care a generat documentul destinaie; documentul destinaie - este documentul care va primi blocul de date care va fi folosit n comun.

Conectarea prin legare a dou aplicaii are loc atunci cnd n aplicaia client se memoreaz, odat cu blocul de date, i legtura ctre documentul surs; rezultatul legrii celor dou documente este c atunci cnd se modific blocul de date n documentul surs, acesta va aprea modificat i n documentul destinaie. Restricia care se impune n cazul utilizrii procedeului de legare este de a nu modifica locaia documentului surs; n caz contrar, legtura definit n documentul destinaie se rupe i blocul inserat capt un caracter static. Pentru a realiza legarea ntr-un document Word se folosete comanda Editare>Lipire Special. Comanda Editare>Legturi permite vizualizarea i gestionarea tuturor legturilor definite pentru documentul activ, ca document client. Conectarea prin ncastrare a dou aplicaii se realizeaz atunci cnd, prin inserarea blocului n documentul destinaie, se memoreaz i legtura cu aplicaia server; n acest caz, pentru a realiza modificarea blocului n documentul destinaie, se activeaz automat aplicaia server, cea care a generat blocul. Operaia de ncastrare se realizeaz cu comanda Inserare>Obiect. Un alt instrument oferit utilizatorului pentru editarea documentelor Word este facilitatea de cutare, cu comanda Editare>Cutare, eventual de cutare cu nlocuire a enunului localizat cu un altul, cu comanda Editare>Inlocuire.

Poziionarea ntr-un document se poate face cu comanda Editare>Salt la; are loc poziionarea conform criteriului ales: numr de pagin, numr de linie, marcaj, comentariu, not de subsol, tabel, etc. Modificarea tipului de caracter folosit n textul selectat (majuscule sau minuscule) se poate realiza automat cu comanda Format>Modificare dup caz.

Investete n oameni!

Verificarea corectitudinii ortografice i gramaticale a textului, pentru o limb selectat dintr-o list, se realizeaz automat, conform opiunilor definite cu comanda Instrumente>Corectare ortografic i gramatical . Obiecte speciale n documentele Word. Documentul Word poate fi mbogit i cu alte elemente, n afara informaiei de tip text:

elemente de tip: imagine, sunet, secvene video, introduse cu comanda Inserare>Imagine; aceste elemente sunt existente deja n disc, n momentul inserrii lor, ele fiind create cu aplicaii specifice alt posibilitate este de a genera elementul dorit, prin activarea unei aplicaii dedicate, selectate dintr-o list de aplicaii prezentat de comanda Inserare>Obiect legturile de tip hyperlink, ctre alte fiiere, pot fi definite cu comanda Inserare>Hyperlink; se precizeaz locaia fiierului ctre care se definete legtura, eventual i un marcaj (Marcaj n document), n interiorul acestui fiier, ctre care se va face legtura; odat definit un hyperlink n documentul Word, prin selectarea acestuia, se ncarc automat fiierul spre care s-a definit legtura i, dac este cazul, se face localizarea automat a marcajului, n interiorul acestui fiier; dac fierul spre care s-a definit legtura nu este un document Word, atunci ncrcarea acestuia se face prin activarea aplicaiei care l-a generat. pentru definirea unui marcaj n interiorul documentului Word se folosete comanda Inserare>Marcaj in document; se poate defini o list de etichete, dup care se asociaz fiecare etichet din list la un punct din documentul Word, care va putea fi localizat astfel prin intermediul etichetei respective. Realizarea tabelelor cu aplicaia Word. Aplicaia Word dispune de faciliti de generare automat, de gestionare i de valorificare a structurilor de date tabelare. n acest scop au fost definite comenzile grupate sub opiunea Tabel din meniul principal.

Investete n oameni!

Pentru a insera un nou tabel ntr-un document se poate folosi generatorul automat de tabele, apelat cu comanda Tabel>Inserare Tabel>Autoformatare in tabel, sau se poate desena tabelul, folosind instrumentele oferite de opiunea Tabel>Desenare tabel. ntr-un tabel se pot efectua operaii cu linii, coloane sau celule (cmpuri); ele pot fi inserate sau selectate pentru modificare, copiere, mutare, tergere sau formatare.

Dou operaii speciale cu celulele din tabel sunt: operaia de mprire a unei celule (Scindare celule) i operaia de contopire a mai multor celule adiacente (Imbinare celule). Ca posibiliti de formatare a datelor ntr-un tabel, poate fi definit alinierea n celul, pe orizontal sau pe vertical, poate fi definit orientarea textului din celul, poate fi definit stilul i grosimea chenarelor, se pot alege opiuni de colorare pentru caractere i fundalul celulelor, etc. cu ajutorul butoanelor de comand ale barei de instrumente Tabele i Borduri.

Pentru valorificarea datelor memorate n tabele, acestea pot fi ordonate dup cel mult trei criterii, cu opiunea Tabel>Sortare.

Investete n oameni!

Pot fi definite formule de calcul simple, avnd ca operanzi date din celulele din tabel; de exemplu, se pot nsuma celulele adiacente aflate la stnga sau deasupra celulei curente, n care se va nscrie rezultatul. Aceste formule se pot defini folosind comanda Tabel>Formul; operatorii pe care aceast comand i ofer utilizatorului sunt: minim, maxim, medie, modul, valoare rotunjit, operator condiional, de numrare, etc. Pentru definirea operatorului de nsumare pe coloan, n sus, pn la prima celul nenumeric, respectiv pe linie la stnga, se folosete butonul de comand cu simbolul . Performane mult superioare se obin prin organizarea tabelar a datelor cu ajutorul foilor de calcul gestionate de aplicaia Excel. 2.3 APLICAIE IMPLEMENTAREA HTML Capturi ale paginilor WEB. 1. Pagina index PROCESORUL DE DOCUMENTE WORD 2003

Investete n oameni!

2.

Pagina Procesoare de documente.

3.

Pagina Aspectul ferestrelor.

Investete n oameni!

4.

Pagina Crearea, memorarea i tiprirea unui document WORD.

5.

PaginaEditarea documentelor WORD.

Investete n oameni!

6.

Pagina Obiecte speciale n documentele WORD

7.

Pagina Realizarea tabelelor cu aplicaia WORD

Investete n oameni!

CAPITOLUL 3 CONCLUZII
n lucrarea de fa am prezentat fundamentele limbajului HTML precum i noiunile teoretice de utilizare a procesorului de documente WORD 2003. De asemenea ca aplicaie practic am realizat o pagin Web de prezentare a procesorului de documente Word 2003, atand n lucrare i codul surs al paginii. Pentru realizarea lucrrii mi-au fost de un real folos noiunile teoretice i aplicaiile practice de la Modulul 1 - Informatic i tehnologii educaionale care s-au adresat att cursanilor de nivel nceptor ct i celor avansai. Prin faptul c toate noiunile prezentate au fost nsoite de exemple concrete, a fost posibil s se realizeze mai uor transpunerea n practic a acestora. Internetul este n continu expansiune, iar prediciile despre viitorul sau spun ca acest lucru nu se va opri prea curnd. Anul acesta s-a depit cifra de 2 miliarde de utilizatori de Internet. Expansiunea interntului are loc pe dou planuri: creterea numrului de utilizatori i creterea numrului de site-uri. n funcie de tipul i complexitatea site-lui ales trebuie aleas i tehnologia web folosit. Avantajele limbajului HTML sunt: simplitatea i robusteea, indexarea foarte bun n motoarele de cutare, ncrcarea rapid n browser, posibilitatea crerii site-ului folosind programe, far a avea cunotine de webdesign, posibilitatea de a gsi hosting ieftin sau gratuit pentru site. Dezavantajele limbajului HTML ar fi urmtoarele: nu poate accesa baze de date, nu se preteaz folosirii n proiecte de anvergur (sute de pagini), nu posed funcii avansate de design. De aceea limbajul HTML poate fi folosit pentru situri mici, pn la 15 pagini, n general pentru prezentarea unei firme sau pentru microsite-uri (1-2 pagini) care prezint un singur produs.

Investete n oameni!

CAPITOLUL 4 BIBLIOGRAFIE
1. Informatica aplicata in educatie si formare - curs susinut n cadrul programului de formare profesional flexibil pe platforme mecatronice, FLEXFORM, Universitatea din Craiova, Facultatea de automatic, calculatoare i electronic, Catedra de Mecatronic; 2. Informatica aplicata in educatie si formare - laborator susinut n cadrul programului de formare profesional flexibil pe platforme mecatronice, FLEXFORM, Universitatea din Craiova, Facultatea de automatic, calculatoare i electronic, Catedra de Mecatronic; 3. Medii si tehnologii educationale interactive - curs susinut n cadrul programului de formare profesional flexibil pe platforme mecatronice, FLEXFORM, Universitatea din Craiova, Facultatea de automatic, calculatoare i electronic, Catedra de Mecatronic; 4. Medii si tehnologii educationale interactive - laborator susinut n cadrul programului de formare profesional flexibil pe platforme mecatronice, FLEXFORM, Universitatea din Craiova, Facultatea de automatic, calculatoare i electronic, Catedra de Mecatronic; 5. Sabin Buraga, Proiectarea siturilor Web, Editura Polirom, Iai, 2002; 6. Sabin Buraga, Tehnologii Web, Ed. MatrixROM, Bucureti, 2001; 7. Ionel Simion, Proiectarea paginilor web, Ed. Teora, Bucureti, 2008; 8. Gheorghe, Mioara (coordonator); Ttrm, Monica; Achinca, Corina; Nstase, Constana Tehnologia informaiei i a comunicaiilor, manual pentru clasa a XI-a, Editura Corint, ediia 2006; 9. Homorodean, Marcel Andrei; Iosupescu, Irina - Internet i pagini Web, manual pentru nceptori, Editura Niculescu, ediia 2006; 10. Garabet, Mihaela Neacu, Ion - Tehnologia informaiei i a comunicaiilor, TIC-2, manual pentru clasa a 12-a, Editura All, ediia 2007; 11. Miloescu, Mariana - Tehnologia informaiei i a comunicaiilor, manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactic i pedagogic, ediia 2004; 12. Microsoft Office Excel 2003 Step by Step, Microsoft Press, 2003; 13. Mariana Milosescu - Inva singur Microsoft Excel, Editura Teora, 2004; 14. Boyce Jim Microsoft Office 2003 pentru nceptori. Editura All. 2003; 15. Michael J. Young, Michael Halvorson - Microsoft Office 2003 System Inside Out,Microsoft Press. 2003; 16. Adriana Gaju, Georgeta Manafu, Adrian Calinoiu - Microsoft Office Excel Teste si Aplicaii, Editura ARVES, 2004; 17. Nancy D. Lewis Excel 2003 n imagini. Editura Teora. 2003; 18. John Walkenbach - Excel 2003 Bible, Wiley Publishing Inc. 2003; 19. http://office.microsoft.com/en-us/training/ - Microsoft Office Training Home Page; 20. http://jalobean.itim-cj.ro/Cursuri/; 21. http://www.htmlcodetutorial.com/; 22. http://www.regielive.ro/; 23. http://ro.wikipedia.org; 24. www.tutorialehtml.com; 25. http://html-tutor.net/.

Investete n oameni!

CAPITOLUL 5 CODUL SURS

1. Pagina index PROCESORUL DE DOCUMENTE WORD 2003 <HTML> <HEAD> <TITLE>PROCESORUL DE DOCUMENTE WORD 2003</TITLE> </HEAD> <BODY> <basefont face=Verdana size=4> <P align=center><FONT face=Verdana size=5><B>PROCESORUL DE DOCUMENTE WORD 2003</B></FONT> <P align=center> <i> <B>prof. BISTRICEANU CONSTANA</B><I></P><br> <P align=justify><B>CONINUT</B> <UL> <LI><A HREF="Procesoare de documente.html">Procesoare de documente</A></LI> <LI><A HREF="Aspectul ferestrelor.html">Aspectul ferestrelor</A> </LI> <LI><A HREF="Crearea, memorarea i tiprirea unui document WORD.html">Crearea, memorarea i tiprirea unui document WORD</A></LI> <LI><A HREF="Editarea documentelor WORD.html">Editarea documentelor WORD</A> </LI> <LI><A HREF="Obiecte speciale n documentele WORD.html">Obiecte speciale n documentele WORD</A> </LI> <LI><A HREF="Realizarea tabelelor cu aplicaia WORD.html">Realizarea tabelelor cu aplicaia WORD</A> </LI> </UL> </P> <BR><BR><BR><BR><BR><BR> <P align=justify><B><I><U>Pentru o mai bun vizualizare a paginii se recomanda deschiderea cu Browser-ul Internet Explorer.</B></I></U></P> </FONT> </BODY> </HTML> 2. Pagina Procesoare de documente. <HTML> <HEAD> <TITLE>PROCESOARE DE DOCUMENTE</TITLE> </HEAD> <BODY> <basefont face=Verdana size=3> <P align=center><FONT face=Verdana size=5><B> PROCESOARE DE DOCUMENTE</B> </FONT></P> <P align=justify> O aplicaie de procesoare de documente ofer un pachet de funcii bogat, care permite generarea unor documente complexe, asigurnd i funcii suplimentare de lucru cu aceste documente. Funciile pe care le poate asigura un procesor de documente sunt: </P> <UL> <P align=justify>

Investete n oameni!

<LI>introducerea, memorarea, modificarea i tiprirea documentului <P></P> <P align=justify> </P> <LI>definirea aspectului documentului: <P></P> </LI> </UL> <UL> <UL> <P align=justify> <LI>caracterele folosite <P></P> <P align=justify> </P> <LI>alinierea n pagin <P></P> <P align=justify> </P> <LI>formatarea paginilor <P></P> </LI> </UL> </UL> <UL> <P align=justify> <LI>lucrul n document la nivel de bloc, pentru operaii de copiere, mutare, tergere, localizare, nlocuire, etc. <P></P> <P align=justify> </P> <LI>includerea n document a unor secvene speciale, de exemplu: antet de pagin, sfrit de pagin, note de subsol, comentarii pe marginea documentului, formule standard de adresare, marcaje, etc. <P></P> <P align=justify> </P> <LI>includerea n document a unor 'obiecte' speciale: <P></P></LI></UL> <UL> <UL> <P align=justify> <LI>imagini <P> </P> <P align=justify> </P> <LI>tabele <P> </P> <P align=justify> </P> <LI>legturi ctre alte documente (legturi numite hyperlink-uri), etc.

Investete n oameni!

<P> </P> </LI> </UL> </UL> <UL> <P align=justify> <LI>funcii speciale, de tipul: verificare i corectare automat a erorilor de ortografie, sintax sau formatare a documentului; evidena modificrilor aduse n document, prin jurnalizare sau prin eviden statistic; definirea i utilizarea unor secvene de comenzi, numite macrouri, etc. <P></P> <P align=justify> </P> <LI>generatoare automate diverse, cum ar fi generatorul de tabele, generatorul de documente de un anumit fel, etc.. <P></P> </LI> </UL> <P>Rezultatul utilizrii unui procesor de documente poate fi un document complex, care s includ att text, ct i imagini, reprezentri tabelare sau grafice, i care s fie corelat cu alte documente, prin intermediul legturilor de tip hyperlink. Un astfel de document este cunoscut sub numele de document hypertext.</P> </FONT> </BODY> </HTML> 3. Pagina Aspectul ferestrelor. <HTML> <HEAD> <TITLE>Aspectul ferestrelor</TITLE> </HEAD> <BODY> <basefont face=Verdana size=3> <P align=center><FONT face=Verdana size=4> <B>Aspectul ferestrelor</B></F></P><br> Procesorul de documente Word face parte din pachetul de aplicaii Office, dezvoltat de firma Microsoft, pentru sistemul de operare Windows. Aceast aplicaie are, pe de o parte, trsturile generale ale unei aplicaii Windows i, pe de alt parte, trsturi care o particularizeaz, trsturi legate de funciile ei specifice. Ca pentru orice aplicaie Windows, i pentru aplicaia Word interfaa cu utilizatorul este realizat prin intermediul ferestrei de aplicaie. Fiecare document cu care se lucreaz, la un moment dat, sub controlul aplicaiei Word, are ataat o fereastr document; Word este o aplicaie care poate gestiona, la un moment dat, mai multe ferestre document. Fereastra de aplicaie Word include toate elementele caracteristice unei ferestre Windows: </P> <P align=center> <IMG src="2.jpg" WIDTH="50%" HEIGHT="80%"> </P> <UL> <P align=justify> <LI>bara de titlu, n care poate s apar afiat i numele documentului activ; <BR> <BR> <LI>bara cu meniul orizontal al aplicaiei; <BR> <BR>

Investete n oameni!

<LI>una sau mai multe bare cu instrumente ale aplicaiei, adic butoane de comand, grupate pe tipuri de funcii; fiecare grup de butoane de comand poate fi afiat sau nu n fereastra aplicaiei, n funcie de alegerea fcut n opiunea Vizualizare&gt;Bare de instrumente; <BR><BR> <LI>bara de stare, n care se indic poziia curent n documentul activ, dimensiunea documentului i alte informaii legate de contextul de lucru. <BR> <BR> </LI> </UL> <P align=justify> Aplicaia Word poate gestiona simultan mai multe documente; fiecrui document deschis i este atribuit o fereastr document; n acest fel, la un moment dat, pot fi deschise mai multe ferestre document, dar o singur fereastr document este activ, adic afieaz cursorul n document i permite lucrul cu documentul respectiv. Lista tuturor ferestrelor document deschise, la un moment dat, este afiat n capitolul al doilea al meniului Window; prin intermediul acestei liste se poate comuta de la un document activ la altul, alegnd din list, numele documentului dorit. O fereastr document poate conine: </P> <UL> <P align=justify> <LI>bar orizontal i una vertical care includ riglele pentru definirea alinierii n rnd i n pagin, dac a fost selectat opiunea Vizualizare&gt;Rigl; <P> </P> </LI> </UL> <UL> <P align=justify> <LI>barele de defilare orizontal i vertical, mpreun cu butoanele de comand, pentru deplasarea rapid n document. <P> </P> </LI> </UL> </FONT> </BODY> </HTML> 4. Pagina Crearea, memorarea i tiprirea unui document WORD. <HTML> <HEAD> <TITLE>Crearea, memorarea i tiprirea unui document WORD</TITLE> </HEAD> <BODY> <basefont face=Verdana size=3> <P align=center><FONT face=Verdana size=4> <B> Crearea, memorarea i tiprirea unui document WORD </P> </B></F> <P align=justify> Un document Word poate fi creat interactiv, introducndu-l de la tastatur, sau poate fi creat pornind de la alte fiiere, text sau de alt natur, preluate din discul sistemului. Generarea unui nou document

Investete n oameni!

Word poate fi fcut cu ajutorul generatorului de documente care se activeaz la secvena de comenzi Fiier&gt;Nou. </p> <br> <P align=center> <IMG src="3.jpg" > </P> <P align=justify> Acesta permite generarea unui document nou sau a unei machte de document (ablon); pentru diferite tipuri de documente, generatorul ofer un set de machete din care poate fi selectat cea dorit, pentru generarea noului document. Un document creat trebuie s fie salvat n memoria extern a sistemului de calcul, pentru a permite accesarea sa ulterioar. Operaia de salvare n disc a documentului din fereastra activ se realizeaz cu comanda Fiier&gt;Salvare ca, caz n care se cere i numele sub care va fi salvat documentul, sau cu comanda Fiier&gt;Salvare, n cazul n care se acoper o imagine a documentului, deja creat n disc. </P> <P align=center> <IMG src="4.jpg" > </P> <P> Extensia implicit sub care se salveaz un document Word este .DOC; extensia implicit pentru o machet de document este .DOT . </P> <P align=justify> Pentru a deschide un document salvat anterior n disc se utilizeaz opiunile Fiier&gt;Deschidere; fereastra de dialog care se deschide permite declararea numelui de fiier care conine documentul dorit sau cutarea i localizarea lui n disc, conform unui set de criterii care se pot defini: </P> <B> <P align=center> <IMG src="5.jpg" > </P> </B> <P align=justify> </P> <UL> <P align=justify> <LI>dup tipul fiierului; <BR> <BR> <LI>dup folderul sau calea n arborele de directori ctre subarborele n care se realizeaz cutarea; <BR> <BR> <LI>dup coninutul fiierului; <BR> <BR> <LI>dup data ultimei modificri, etc. <BR> <BR> </LI> </UL> <P align=justify> Opiunea Fiier&gt;Ieire are ca efect nchiderea ferestrei document active; dac documentul care a fost editat n fereastra document a fost salvat n disc, atunci se nchide i fiierul n care a fost salvat documentul; dac nu a fost salvat n disc, documentul introdus se pierde; din acest motiv, nainte de a nchide fereastra document, aplicaia Word ofer o ultim ans utilizatorului, pentru a salva documentul editat. </P> <P align=justify> Penultimul capitol al meniului Fiier conine lista ultimelor documente deschise; aceast list este permanent actualizat i este memorat pn la activarea urmtoare a aplicaiei Word; n felul acesta se poate deschide rapid unul dintre ultimele documente cu care s-a lucrat.

Investete n oameni!

</P> <P align=justify> Un alt capitol al meniului Fiier permite gestionarea imprimrii documentului activ. n acest scop, se definete mai nti aezarea n pagin, prin: </P> <UL> <P align=justify> <LI>definirea dimensiunii marginilor laterale ale paginilor documentului; <BR> <BR> <LI>alegerea tipului i dimensiunii paginilor; <BR> <BR> <LI>definirea orientrii textului n pagin: Tip portret pentru orientarea paginii pe vertical sau Tip vedere pentru orientarea paginii pe orizontal, etc. <BR> <BR> </LI> </UL> <P><P align=center> <IMG src="6.jpg" > </P> <P align=justify> Toate aceste setri pot fi fcute utiliznd paginile ferestrei de dialog deschise de comanda Fiier&gt;Iniializare pagin. </P> <P align=justify> Vizualizarea aspectului general al documentului, aa cum apare acesta cnd este imprimat, se poate realiza cu opiunea Fiier&gt;Examinare inaintea imprimrii. </P> <P align=justify> n sfrit, comanda de listare este Fiier&gt;Imprimare; aceast comand deschide o fereastr de dialog care permite utilizatorului s declare: </P> <UL> <P align=justify> <LI>tipul de imprimant folosit i caracteristicile tehnice ale operaiei de listare; <br> <br> <P align=center> <IMG src="7.jpg" > </P> <LI>domeniul de pagini din document care se imprim i natura informaiilor imprimate (documentul propriu-zis, comentariile, formulele standard, etc.) <br> <br> <LI>ordinea de imprimare a paginilor, numrul de exemplare din fiecare pagin, etc. <br> <br> </P> </LI> </UL> <P align=justify> Funcii de formatare a documentelor Word. Prima operaie privind formatarea documentului Word este definirea ncadrrii n pagin, prezentat n paragraful anterior (Fiier&gt;Iniializare pagin). Aspectul textului editat se definete cu comanda Format&gt;Font, selectnd: </P> <P align=center> <IMG src="8.jpg" > </P> <UL> <P align=justify>

Investete n oameni!

<LI>fontul i stilul fontului (normal, ngroat, nclinat); <br> <br> <LI>dimensiunea i culoarea caracterelor ; <br> <br> <LI>opiuni suplimentare: caracter subliniat, exponent, indice, caracter animat, etc.; <br> <br> </LI> </UL> <P align=center> <IMG src="9.jpg" > </P> <P align=justify> Pot fi inserate n document simboluri speciale, de exemplu: operatori matematici, literele alfabetului specific diverselor limbi, semne de punctuaie speciale, alte simboluri - sgei, figuri geometrice, chenare, etc. Comanda Inserare&gt;Simbol permite selectarea unui astfel de caracter special, pentru a fi inserat n document sau permite definirea unei combinaii de taste (Shortcut Key) a crei utilizare s aib ca efect inserarea caracterului ales n document. </P> <P align=justify> Opiunea Format&gt;Paragraf permite: </P> <P align=center> <IMG src="10.jpg" > </P> <UL> <P align=justify> <LI>definirea modului de aliniere a textului n paragrafe; <br> <br> <LI>definirea distanei dintre rndurile textului; <br> <br> <LI>definirea poziiei n pagin pentru punctele de aliniere la utilizarea tastei Tab, precum i a modului de aliniere n jurul acestor puncte, etc. <br> <br> </P> </LI> </UL> <P align=justify> Pentru introducerea de efecte speciale n pagin, de tipul chenarelor, marginilor sau fundalurilor, pentru o ntreag pagin sau pentru un paragraf, se folosete comanda Format&gt;Borduri i umbrire. </P> <P align=justify> n sfrit, se pot defini simbolurile care marcheaz n text enumerrile, simple sau imbricate, folosind comanda Format&gt;Marcatori i numerotare. </P> <P align=center> <IMG src="11.jpg" > </P> <P align=justify> n documentul Word pot fi inserate anumite enunuri speciale, care pot fi gestionate la nivel de document: </P> <UL> <P align=justify> <LI>antetul de pagin i finalul de pagin se definesc o singur dat i vor fi tiprite pe fiecare pagin a documentului; pentru a le defini sau a le modifica, se d comanda Vizualizare&gt;Antet i subsol; <P> </P>

Investete n oameni!

<P align=justify></P> <LI>numrul paginii, cu descrierea modului de inserare n pagin, a formatului de afiare i a secvenei care se numeroteaz, cu comanda Inserare&gt;Numere de pagin; <P> </P> <P align=justify> </P> <LI>data i ora gestionate de sistem, ntr-un format de afiare ales cu comanda Inserare&gt;Data i ora; <P> </P> <P align=justify> </P> <LI>notele de subsol de pagin sau de sfrit de document pot fi adugate cu Inserare&gt;Not de subsol i consultate cu Vizualizare&gt;Not de subsol; caracteristica lor principal este c pot fi numerotate n secven, n interiorul paginii, al seciunii sau al ntregului document; <P> </P> <P align=justify> </P> <LI>comentariile pe marginea documentului pot fi inserate cu Inserare&gt;Comentariu i pot fi vizualizate cu Vizualizare&gt;Comentariu; aceste comentarii pot fi listate separat de document; sunt marcate punctele din document unde au fost inserate comentarii; <P> </P> <P align=center> <IMG src="12.jpg" > </P> <LI>pot fi folosite n interiorul documentului anumite formule standard: de adresare, la nceputul sau la sfritul documentului, de nceput sau de sfrit de pagin, semntura, etc.; acestea sunt selectate dintr-o list, n care sunt grupate dup semnificaie, cu comanda Inserare&gt;AutoText; cu secvena de comenzi Inserare&gt;AutoText este posibil modificarea acestei liste, precum i definirea regulilor de realizare a coreciilor automate n document. <P> </P> </LI> </UL> <P align=justify> </P> </FONT> </BODY> </HTML> 5. PaginaEditarea documentelor WORD. <HTML> <HEAD> <TITLE>Editarea documentelor WORD</TITLE> </HEAD> <BODY> <basefont face=Verdana size=3> <P align=center><FONT face=Verdana size=4> <B> Editarea documentelor WORD</B></F></P><br> <P align=justify> Operaia de editare a unui document se refer la adugarea, tergerea sau modificarea coninutului documentului. Pentru uurarea operaiei de editare a documentelor, aplicaia Word ofer utilizatorului posibilitatea de definire a blocurilor, n document i de realizare a operaiilor la nivel de bloc. Odat selectat, cu combinaia de taste Shift+sgeat sau prin baleiere cu mouse-ul, un bloc poate fi copiat, mutat sau ters din document; se pot modifica, de asemenea, i opiunile de formatare, pentru un ntreg bloc. Pentru selectarea ntregului document activ se poate folosi comanda

Investete n oameni!

Editare&gt;Selectare total. Pentru anularea efectului ultimelor operaii de modificare a coninutului documentului editat poate fi utilizat comanda Editare&gt;Anulare Tastare; aplicaia Word memoreaz n secven operaiile efectuate asupra documentului i poate anula efectul acestora, n ordinea invers efecturii lor, pentru un numr limitat de operaii. Comanda invers celei de anulare este comanda Editare&gt;Repetare tastare. </P> O facilitate important oferit de aplicaia Word, pentru editarea documentelor, este posibilitatea de a transfera datele ntre diferite aplicaii Windows aflate n execuie. Acest transfer de date se poate face prin intermediul memoriei Clipboard, memorie gestionat n comun de aplicaiile Windows. n cazul general, datele sunt memorate n Clipboard la nivel de bloc, prin intermediul comenzilor de editare Editare&gt;Copiere sau Editare&gt;Decupare; pentru inserarea n document a unui bloc memorat deja n Clipboard se folosete comanda Editare&gt;Lipire. </P> <B> <P align=center> <IMG src="13.jpg" > </P> </B> <P align=justify> Se poate memora n Clipboard, pentru a fi inserat apoi ntr-un document, imaginea curent a ecranului, prin activarea tastei PrtScrn, sau se poate memora coninutul ferestrei active, cu activarea tastelor Alt+PrtScrn. Legtura de date care se realizeaz prin intermediul memoriei Clipboard ntre dou aplicaii Windows este o legtur instantanee, de moment; imaginea datelor care se transmit de la o aplicaie la alta este o imagine static. Este posibil definirea unei legturi permanente, prin date, ntre dou aplicaii Windows, folosind tehnica OLE (Object Linking and Embedding). Aceast tehnic permite conectarea a dou aplicaii, pentru utilizarea n comun a datelor, n dou moduri: </P> <UL> <P align=justify> <LI>prin legare; <P> </P> <P align=justify> </P> <LI>prin ncastrare. <P> </P> </LI></UL> <P align=justify>Pentru explicarea tehnicii OLE se definesc urmtoarele elemente implicate: </P> <UL> <P align=justify> <LI>aplicaia surs (sau aplicaia server) - este aplicaia care a generat documentul surs; <P> </P> <P align=justify> </P> <LI>documentul surs - este documentul care va furniza blocul de date ce va fi folosit n comun; <BR> <P> </P> <P align=justify> </P> <LI>aplicaia destinaie (sau aplicaia client) - este aplicaia care a generat documentul destinaie;

Investete n oameni!

<P> </P> <P align=justify> </P> <LI>documentul destinaie - este documentul care va primi blocul de date care va fi folosit n comun. <P> </P> </LI> </UL> <P align=center> <IMG src="14.jpg" ></P> <P align=justify> Conectarea prin legare a dou aplicaii are loc atunci cnd n aplicaia client se memoreaz, odat cu blocul de date, i legtura ctre documentul surs; rezultatul legrii celor dou documente este c atunci cnd se modific blocul de date n documentul surs, acesta va aprea modificat i n documentul destinaie. Restricia care se impune n cazul utilizrii procedeului de legare este de a nu modifica locaia documentului surs; n caz contrar, legtura definit n documentul destinaie se rupe i blocul inserat capt un caracter static. Pentru a realiza legarea ntr-un document Word se folosete comanda Editare&gt;Lipire Special. </P> <P align=justify> Comanda Editare&gt;Legturi permite vizualizarea i gestionarea tuturor legturilor definite pentru documentul activ, ca document client. Conectarea prin ncastrare a dou aplicaii se realizeaz atunci cnd, prin inserarea blocului n documentul destinaie, se memoreaz i legtura cu aplicaia server; n acest caz, pentru a realiza modificarea blocului n documentul destinaie, se activeaz automat aplicaia server, cea care a generat blocul. Operaia de ncastrare se realizeaz cu comanda Inserare&gt;Obiect. </P> <P align=justify> Un alt instrument oferit utilizatorului pentru editarea documentelor Word este facilitatea de cutare, cu comanda Editare&gt;Cutare, eventual de cutare cu nlocuire a enunului localizat cu un altul, cu comanda Editare&gt;Inlocuire. </P> <P align=center> <IMG src="15.jpg" > </P> <P align=justify> Poziionarea ntr-un document se poate face cu comanda Editare&gt;Salt la; are loc poziionarea conform criteriului ales: numr de pagin, numr de linie, marcaj, comentariu, not de subsol, tabel, etc. </P> <P align=justify> Modificarea tipului de caracter folosit n textul selectat (majuscule sau minuscule) se poate realiza automat cu comanda Format&gt;Modificare dup caz. </P> <P align=center> <IMG src="16.jpg" > </P> <P align=justify> Verificarea corectitudinii ortografice i gramaticale a textului, pentru o limb selectat dintr-o list, se realizeaz automat, conform opiunilor definite cu comanda Instrumente&gt;Corectare ortografic i gramatical . </P> <P align=justify> </P> </FONT> </BODY>

Investete n oameni!

</HTML> 6. Pagina Obiecte speciale n documentele WORD <HTML> <HEAD> <TITLE>Obiecte speciale n documentele WORD</TITLE> </HEAD> <BODY> <basefont face=Verdana size=3> <P align=center><FONT face=Verdana size=4> <B>Obiecte speciale n documentele WORD</B> </F></P><br> <P align=justify>Documentul Word poate fi mbogit i cu alte elemente, n afara informaiei de tip text: </P> <B> <P align=center> <IMG src="17.jpg" > </P> </B> <UL> <P align=justify> <LI>elemente de tip: imagine, sunet, secvene video, introduse cu comanda Inserare&gt;Imagine; aceste elemente sunt existente deja n disc, n momentul inserrii lor, ele fiind create cu aplicaii specifice <P> </P> <P align=justify> </P> <LI>alt posibilitate este de a genera elementul dorit, prin activarea unei aplicaii dedicate, selectate dintr-o list de aplicaii prezentat de comanda Inserare&gt;Obiect <P> </P> <P align=justify> </P> <LI>legturile de tip hyperlink, ctre alte fiiere, pot fi definite cu comanda Inserare&gt;Hyperlink; se precizeaz locaia fiierului ctre care se definete legtura, eventual i un marcaj (Marcaj in document), n interiorul acestui fiier, ctre care se va face legtura; odat definit un hyperlink n documentul Word, prin selectarea acestuia, se ncarc automat fiierul spre care s-a definit legtura i, dac este cazul, se face localizarea automat a marcajului, n interiorul acestui fiier; dac fierul spre care s-a definit legtura nu este un document Word, atunci ncrcarea acestuia se face prin activarea aplicaiei care l-a generat <P> </P> <P align=justify> </P> <LI>pentru definirea unui marcaj n interiorul documentului Word se folosete comanda Inserare&gt;Marcaj in document; se poate defini o list de etichete, dup care se asociaz fiecare etichet din list la un punct din documentul Word, care va putea fi localizat astfel prin intermediul etichetei respective. <P> </P> </LI> </UL> <P align=justify> </P> </FONT>

Investete n oameni!

</BODY> </HTML> 7. Pagina Realizarea tabelelor cu aplicaia WORD <HTML> <HEAD> <TITLE>PROCESORUL WORD 2003</TITLE> </HEAD> <BODY> <basefont face=Verdana size=3> <P align=center><FONT face=Verdana size=4> <B>Realizarea tabelelor cu aplicaia WORD</B> </F></P><br> <P align=justify>Aplicaia Word dispune de faciliti de generare automat, de gestionare i de valorificare a structurilor de date tabelare. n acest scop au fost definite comenzile grupate sub opiunea Tabel din meniul principal. </P> <P align=center> <IMG src="18.jpg" ></P> <P align=center><IMG src="19.jpg" > </P> <P align=justify> Pentru a insera un nou tabel ntr-un document se poate folosi generatorul automat de tabele, apelat cu comanda Tabel&gt;Inserare Tabel&gt;Autoformatare in tabel, sau se poate desena tabelul, folosind instrumentele oferite de opiunea Tabel&gt;Desenare tabel. </P> <P align=justify> ntr-un tabel se pot efectua operaii cu linii, coloane sau celule (cmpuri); ele pot fi inserate sau selectate pentru modificare, copiere, mutare, tergere sau formatare. </P> <P align=center> <IMG src="20.jpg" > </P> <P align=justify> Dou operaii speciale cu celulele din tabel sunt: operaia de mprire a unei celule (Scindare celule) i operaia de contopire a mai multor celule adiacente (Imbinare celule). Ca posibiliti de formatare a datelor ntr-un tabel, poate fi definit alinierea n celul, pe orizontal sau pe vertical, poate fi definit orientarea textului din celul, poate fi definit stilul i grosimea chenarelor, se pot alege opiuni de colorare pentru caractere i fundalul celulelor, etc. cu ajutorul butoanelor de comand ale barei de instrumente Tabele i Borduri. </P> <P align=center> <IMG src="21.jpg" > </P> <P align=justify> Pentru valorificarea datelor memorate n tabele, acestea pot fi ordonate dup cel mult trei criterii, cu opiunea Tabel&gt;Sortare. </P> <P align=center> <IMG src="22.jpg" > </P> <P align=justify> Pot fi definite formule de calcul simple, avnd ca operanzi date din celulele din tabel; de exemplu, se pot nsuma celulele adiacente aflate la stnga sau deasupra celulei curente, n care se va nscrie rezultatul. Aceste formule se pot defini folosind comanda Tabel&gt;Formul; operatorii pe care aceast comand i ofer utilizatorului sunt: minim, maxim, medie, modul, valoare rotunjit, operator condiional, de numrare, etc. </P> <P align=justify>

Investete n oameni!

</P> <P align=justify> Pentru definirea operatorului de nsumare pe coloan, n sus, pn la prima celul nenumeric, respectiv pe linie la stnga, se folosete butonul de comand cu simbolul &#931; <br> </P> <P align=justify> Performane mult superioare se obin prin organizarea tabelar a datelor cu ajutorul foilor de calcul gestionate de aplicaia Excel. </P></FONT> </BODY> </HTML>