Investeşte în oameni!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi socieţătii
bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie: 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate
Titlul proiectului: „Şcoala viitorului!” – Împreună pentru o societate bazată pe cunoaştere ”
Cod Contract: POSDRU/17/1.1/G/20765
Beneficiar: Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vâlcea

REFLEXIA ŞI REFRACŢIA
LUMINII PRIN OGLINZI ŞI

LENTILE

Profesor Cătălina STANCA

Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza”, Galaţi

Prezenta lucrare de laborator conţine un set de miniactivităţi menite să evidenţieze

fenomenele de reflexie şi refracţie prin oglinzi şi lentile. Experimentele propuse urmăresc
analizarea imaginilor obţinute cu ajutorul oglinzilor sferice şi plane pe de o parte şi a imaginilor
obţinute cu ajutorul lentilelor convergente şi divergente pe de altă parte. De asemenea sunt
prezentate trei metode de determinare a distanţelor focale la oglinzi şi lentile.

Obiective urmărite

Evidenţierea calitativă a fenomenului de reflexie a luminii în oglinzile plane şi în

oglinzile sferice
 Determinarea distanţei focale a oglinzilor sferice
Evidenţierea calitativă a fenomenului de refracţie a luminii în lentilele convergente şi
divergente
Determinarea distanţei focale a unei lentile convergente

Noţiuni teoretice

O oglindă este un obiect a cărui suprafață este destul de lucioasă încât să formeze o imagine.
Cele mai întâlnite tipuri de oglinzi sunt cele plane, care prezintă o suprafață plată. Oglinzile
sferice sunt de asemenea folosite la vizualizarea mărită sau scăzută a obiectelor.
In cazul oglinzilor plane distanţa la care se formează imaginea, măsurată faţă de oglindă, este
egală cu distanţa la care se găseşte obiectul faţă de oglindă.

Figura 1 Imaginea virtuală a unei oglinzi plane

In cazul oglinzilor sferice concave vorbim de imagini reale sau virtuale în funcţie de poziţia
obiectului faţă de oglindă.

Figura 2 Imaginea reală, micşorată, dată de o oglindă concavă

(obiect situat după centrul optic al oglinzii)
 Figura 3 Imaginea reală, mărită, dată de o oglindă concavă
(obiect situat între centrul optic şi focarul oglinzii)

Figura 4 Imaginea virtuală, mărită, dată de o oglindă concavă

(obiect situat între focar şi vărful oglinzii)

In cazul oglinzilor sferice convexe vorbim doar de imagini virtuale, indiferent de poziţia
obiectului faţă de oglindă.

Figura 5 Imaginea virtuală, micşorată, dată de o oglindă convexă

 Relaţiile matematice utilizate în analiza cantitativă a reflexiei pe oglinzile sferice sunt:

1 1 1 R y x
  , f  şi   2   2
x 2 x1 f 2 y1 x1

unde: x1 = distanţa de la obiect la oglindă, x2 = distanţa de la oglindă la imagine

R = raza oglinzii, f = distanţa focală a oglinzii
β = mărirea liniară transversală
y1 = dimensiunea obiectului, y2 = dimensiunea imaginii

Lentila este o piesă realizată dintr-un material transparent (sticlă, material plastic, etc.), cu
două suprafețe opuse în general curbe, folosită singură sau împreună cu alte piese similare pentru
a concentra sau diverge lumina și a forma imagini ale obiectelor. Lentilele se bazează pe
fenomenul de refracție a luminii, adică schimbarea direcției de propagare a acesteia la trecerea
dintr-un mediu transparent în altul.
In cazul lentilelor convergente vorbim de imagini reale şi virtuale, în funcţie de poziţia
obiectului faţă de lentilă.

Figura 6 Imaginea reală dată de o lentilă convergentă

Figura 7 Imaginea virtuală, mărită, dată de o lentilă convergentă

 In cazul lentilelor divergente vorbim doar de imagini virtuale indiferent de poziţia obiectului
faţă de lentilă.

Figura 8 Imaginea virtuală dată de o lentilă divergentă

Relaţiile matematice utilizate în analiza cantitativă a refracţiei pe lentile sunt:

1 1 1 y x
  şi   2  2
x 2 x1 f y1 x1

unde: x1 = distanţa de la obiect la lentilă, x2 = distanţa de la lentilă la imagine

f = distanţa focală a lentilei
β = mărirea liniară transversală
y1 = dimensiunea obiectului, y2 = dimensiunea imaginii

Activitatea 1: Formarea imaginii in oglinda

plana
Prima activitate îşi propune evidenţierea modului de formare al imaginii într-o oglindă plană.

Materiale necesare (pentru grupe de 4-5 elevi):

 o oglindă plană şi un sistem de prindere;
 o bucată de hârtie, un creion, o riglă, un raportor;
 o scobitoare şi puţină plastilină.
 Fişa de lucru numărul 1

Formarea imaginii într-o oglindă plană

Scrieţi-vă numele pe o bucată de hârtie şi ţineţi-l în faţa oglinzii plane. Vă puteţi citi numele?
Ce diferenţă observaţi? .....................................................................................................................

Incercaţi să atingeţi cu vârful unui creion imaginea lui într-o oglindă plană. De ce nu reuşiţi?
..........................................................................................................................................................
Sarcini de lucru:
 Aşezaţi bucata albă de hârtie pe masă şi trageţi o linie pe mijlocul acesteia ;
 Aşezaţi oglinda exact pe lina trasată şi fixaţi-o bine pentru a nu se mişca pe parcursul
desfăşurării experienţei;
 Fixaţi pe foaie scobitoarea în poziţie verticală cu ajutorul plastilinei;
 Aşezaţi ochii la nivelul hârtiei şi trasaţi o dreaptă pe direcţia pe care observaţi imaginea
scobitorii în oglindă;
 Schimbaţi punctul de observare şi trasaţi din nou o dreaptă pe direcţia pe care observaţi
imaginea scobitorii din această poziţie;

Trasarea primei drepte pe direcţia de observare Trasarea celei de-a doua linii pe direcţia de
a imaginii observare a imaginii

 Indepărtaţi oglinda şi completaţi diagrama: aveţi 2 linii corespunzătoare direcţiilor în care

aţi observat imaginea scobitorii din două poziţii diferite. Aceste două linii reprezintă
direcţiile razelor de lumină care sunt reflectate de oglindă la ochii voştri;
 Prelungiţi direcţiile acestor raze şi obţineţi poziţia imaginii scobitorii prin oglindă.

Pe baza observaţiilor experimentale încercaţi să explicaţi de ce ne putem vedea faţa clar într-o
oglindă şi de ce nu ne putem vedea faţa la fel de clar într-o folie de aluminiu.
 Pe baza observaţiilor experimentale, completaţi spaţiile libere

Imaginea unui obiect într-o oglindă plană are următoarele proprietăţi:

 Se află la o distanţă ……………

 Are o dimensiune ……………..
 Este …………….

Construiţi imaginea calului din jocul de şah în oglindă.

Activitatea 2: Formarea imaginii prin oglinzile

convexe si cancave
Scopul acestei activităţi este acela de a investiga modul în care se reflectă lumina în oglinzile
concave şi în oglinzile convexe.

Materiale necesare (pentru o grupă de lucru):

 o lingură;
 o oglindă pentru bărbierit (opţional);
 o sursă de lumină;
 un banc optic;
 o oglindă concavă;
 un ecran, o riglă.
 Fişa de lucru numărul 2

Oglinzi concave şi oglinzi convexe

Aveţi la dispoziţie o lingură metalică:

 Observaţi imaginea feţei voastre în scobitura lingurii.
 Observaţi imaginea feţei voastre în partea bombată a lingurii.
Cum explicaţi că imaginile voastre sunt diferite, dacă aţi privit în cele două părţi ale lingurii?
....................................................................................................................................................................

Aveţi la dispoziţie o oglindă pentru bărbierit:

 Priviţi imaginea feţei voastre obţinute cu ajutorul acestei oglinzi.
Cum explicaţi faptul că aceste oglinzi sunt concave şi au o distanţă focală destul de mare?
.........................................................................................................................................................
Gândiţi-vă la oglinzile laterale ale autovehiculelor.
Ce fel de oglinzi au în afară aceste autovehicule pentru a putea observa automobilele care vin?
..........................................................................................................................................................
In cele ce urmează vom încerca să explorăm imaginile formate de oglinzile concave.
 Pentru început realizaţi dispozitivul experimental;
- Se aşează sursa de lumină (obiectul) la o oarecare distanţă de oglinda concavă, pe
bancul optic;
- Se fixează şi oglinda;
- Pentru a se obţine o imagine clară a obiectului se va deplasa ecranul.
  Se măsoară distanţa de la sursă la oglindă, considerată distanţă obiect notată cu x1;
 Se măsoară distanţa de la oglindă la ecran, considerată distanţă imagine notată cu x2;
 Se completează tabelul de valori, făcându-se cel puţin 5 măsurători.

numărul x1 x2 1 1 1
determinării x1 x1 f

Pentru cea de-a doua metodă, sarcinile de lucru sunt următoarele:

 Aşezaţi sursa de lumină pe bancul optic la o distanţă oarecare de oglinda concavă;
 Deplasaţi ecranul până când obiectul (sursa de lumină) şi imaginea lui concid, ca în
imagine;
 Măsuraţi distanţa obiect care corespunde cu distanţa imagine şi calculaţi distanţa focală a
oglinzii.

Comparaţi cele două metode de calcul a distanţei focale.

Activitatea 3: Refractia luminii prin lentilele

convergente
Activitatea îşi propune investigarea fenomenului de refracţie pe lentilele convergente şi
analizarea imaginii obţinute cu aceste oglinzi.

Materiale necesare:
 o lentilă convergentă;
 un vas cu ulei;
  un trepied;
 o sursă de lumină, o sursă de alimentare;
 o piesă de fixare;
 o diafragmă cu o fantă, o diafragmă cu trei fante, o tijă crestată ;
 un ecran;
 o riglă, o bucată de ziar.

Fişa de lucru numărul 3

Despre lentilele convergente

Ridicaţi încet o lentilă convergentă de pe o bucată de ziar.

 Caracterizaţi imaginile literelor pe parcurs ce îndepărtaţi lentila de ziar.

Introduceţi acum lentila convergentă într-un vas cu ulei.

 Caracterizaţi şi de această dată imaginea unui punct de pe fundul vasului.

Sarcini de lucru:
 Fixaţi sursa de lumină, diafragma cu tija crestată, ecranul perpendicular pe diafragmă
pe trepied. Pe ecran aşezaţi lentila convergentă;

 Conectaţi sursa de lumină la sursa de alimentare şi urmăriţi traiectoria unui fascicul

de lumină care trece prin centrul lentilei. Ce observaţi? ............................................
 Mişcaţi lentila în sus şi în jos şi urmăriţi traiectoria fasciculului de lumină. In ce loc
de pe lentilă fasciculul va fi deviat cel mai tare?.............................................
 Inlocuiţi diafragma cu o fantă cu diafragma cu trei fante. Aşezaţi-o astfel încât
fasciculul central să treacă prin mijlocul lentilei;
 Ce se întâmplă cu celelalte două fascicule? Unde se strâng ele?.................................
 Montaţi acum pe trepied lentila convergentă şi ecranul, ca în imagine;
  Mişcaţi lentila până când pe ecran va apare imaginea reală, clară a becului;
 Apropiaţi lentila de sursă. Apropiaţi şi depărtaţi ecranul. Mai puteţi obţine vreo imagine
pe ecran?.......................
 Scoateţi ecranul şi priviţi prin lentilă. Descrieţi imaginea becului pe care o observaţi
....................................................... Aceasta este o imagine virtuală;
 Incercaţi să obţineţi din nou imaginea becului pe ecran;
 Măsuraţi valorile x1, x2, y1 şi y2 pentru 6 valori diferite ale lui x1 şi scrieţi-le în tabel;
 Determinaţi valoarea distanţei focale a lentilei pe care o folosiţi cu ajutorul relaţiei:
1 1 1
 
x 2 x1 f
 Cu ajutorul măsurătorilor voastre, verificaţi relaţia:
x y
 2  2
x1 y1
Nr.det. x1 x2 y1 y2

Activitatea 4: Refractia luminii prin lentilele

divergente
Activitatea îşi propune investigarea fenomenului de refracţie pe lentilele divergente şi
analizarea imaginii obţinute cu aceste oglinzi.

Materiale necesare:
  o lentilă divergentă;
 un trepied;
 o sursă de lumină, o sursă de alimentare;
 o piesă de fixare;
 o diafragmă cu o fantă, o diafragmă cu trei fante, o tijă crestată ;
 un ecran;
 o riglă.

Fişa de lucru numărul 4

Despre lentilele divergente

Sarcini de lucru:
 Fixaţi sursa de lumină, diafragma cu tija crestată, ecranul perpendicular pe diafragmă
pe trepied. Pe ecran aşezaţi lentila divergentă;

 Conectaţi sursa de lumină la sursa de alimentare şi urmăriţi traiectoria unui fascicul

de lumină care trece prin centrul lentilei. Ce observaţi? ............................................
 Mişcaţi lentila în sus şi în jos şi urmăriţi traiectoria fasciculului de lumină. Descrieţi
traiectoria fasciculului de lumină .............................................
 Inlocuiţi diafragma cu o fantă cu diafragma cu trei fante. Aşezaţi-o astfel încât
fasciculul central să treacă prin mijlocul lentilei;
 Ce se întâmplă cu celelalte două fascicule? .................................
 Montaţi acum pe trepied lentila divergentă şi ecranul;
 Mişcaţi lentila în încercarea de a obţine imaginea sursei de lumină pe ecran. Ce
observaţi?.......................................
 Priviţi sursa direct prin lentila divergentă. Descrieţi imaginea sursei privită prin
lentilă ......................................................................................................................
Activitatea 5: Refractia luminii printr-un
pahar cu apa
Activitatea îşi propune investigarea fenomenului de refracţie într-un pahar cu apă şi
identificarea relaţiei care există între grosimea „lentilei” şi distanţa focală.

Materiale necesare:
 2 pahare transparente de diametre diferite;
 o lampă sau o lanternă;
 o bucată de hârtie albă, un metru, un creion.

Fişa de lucru numărul 5

„Lentila de apă”

Dacă vă uitaţi printr-un pahar plin cu apă veţi observa o imagine deformată a obiectelor de
cealaltă parte a paharului. In această experienţă lentila noastră este paharul cu apă. Datorită
grosimii pe care o are paharul poate fi considerat o lentilă groasă.
Pentru a determina relaţia care există între diametrul paharului şi distanţa focală a lentilei avem
nevoie de un fascicul paralel de lumină. Pentru aceasta vom poziţiona lampa sau lanterna la o
distanţă de aproximativ 2 m de pahar, pentru ca fasciculul de raze care lovesc „lentila” să fie
relativ paralel.
Sarcini de lucru:
 Indreptaţi lanterna spre paharul cu apă. Faceţi un semn în locul unde aţi aşezat paharul cu
apă;
 In spatele paharului aşezaţi bucata de hârtie. Ea va reprezenta ecranul pe care veţi obţine
imaginea;
 Incercaţi să obţineţi pe hârtie un spot luminos, adică un punct luminat puternic (apropiaţi
sau depărtaţi ecranul de pahar pentru a obţine spotul luminos);
 Se măsoară diametrul paharului şi distanţa de la centru la spotul luminos.
  Se completează tabelul de valori;

 Se schimbă paharul şi se repetă paşii de lucru.

x(m) y(m) x
y
vasul 1
vasul 2

Pe baza observaţiilor experimentale, desenaţi mersul unei raze de lumină care trece prin centrul
vasului.

Pe baza observaţiilor experimentale, desenaţi mersul unei raze de lumină care trece prin orice alt
punct al vasului.

Pe baza observaţiilor experimentale stabiliţi o relaţie de legătură între diametrul lentilei şi

distanţa focală a ei.