TEST STATUL ROMÂN MODERN

I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:

1. După revoluţia de la 1848, dominaţia efectivă a Rusiei şi Imperiului Otoman în Principate a fost restabilită prin:
a) Convenţia de la Akkerman; b) Convenţia de la Balta Liman; c) Conferinţa de la Viena; d)
Congresul de la Paris.
2. Reuniune internaţională la care este prezentat raportul comisiei internaţionale de anchetă asupra dorinţelor românilor din
Principate:
a) Congresul de la Paris; b) Conferinţa de la Paris; c) Convenţia de la Paris; d)
Congresul de la Berlin.
3. Adunări consultative speciale, care aveau menirea de a face cunoscute părerile românilor asupra unirii şi altor probleme
importante:
a) colegii electorale; b) adunări reprezentative; c) adunări ad-hoc; d)
corpuri consultative.
4. Reuniune internaţională desfăşurată în februarie-martie 1856, care pune capăt războiului Crimeii:
a) Congresul de la Viena; b) Congresul de la Berlin; c) Conferinţa de la Paris; d)
Congresul de la Paris.
5. Pentru a contracara majoritatea conservatoare din Adunarea Electivă munteană, liberalii au făcut apel la:
a) Marile Puteri; b) negocieri cu conservatorii; c) presiunea maselor; d) falsificarea
alegerilor.
6. Politica „faptului împlinit” a fost inaugurată prin:
a) alegerea ca domn a lui Cuza şi în Ţara Românească; b) înscăunarea prinţului Carol I de
Hohenzollern-Sigmaringen;
c) proclamarea independenţei; d) adoptarea Statutului dezvoltător al
Convenţiei de la Paris.
7. După dubla alegere a lui Cuza, principala urgenţă era reprezentată de:
a) realizarea unirii politice şi administrative depline; b) modernizarea societăţii româneşti;
c) recunoaşterea internaţională a dublei alegeri; d) realizarea unificării militare.
8. Prin legea agrară, ţăranii trebuia să plătească despăgubiri pentru clacă pe timp de:
a) 30 de ani; b) 15 ani; c) 10 ani; d)
20 de ani.
9. Unirea Principatelor pe timpul domniei lui Cuza a fost recunoscută oficial prin:
a) Conferinţa de la Viena; b) Conferinţa de la Paris; c) Congresul de la Berlin; d)
Conferinţa de la Constantinopol.
10. Printre măsurile adoptate de cabinetul Nicolae Kretzulescu se numără şi:
a) reforma electorală; b) adoptarea legii agrare; c) adoptarea legii instrucţiunii publice; d) înfiinţarea Direcţiei
generale a arhivelor statului.
11. În urma unor neînţelegeri cu domnitorul, Mihail Kogălniceanu demisionează în:
a) februarie 1865.; b) februarie 1866; c) ianuarie 1866; d) ianuarie 1865.
12. A dispune, printr-un act oficial, ca o lege să intre în vigoare:
a) a sancţiona; b) a elabora; c) a amenda; d) a promulga.

II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
 c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.

13. În 1853 izbucneşte un nou conflict între Rusia şi Poartă; Principatele sunt din nou ocupate de trupe ruseşti şi austriece.
14. Convenţia de la Paris a fost semnată în august 1858; una dintre principalele prevederi ale acesteia se referea la înfiinţarea
adunărilor ad-hoc în Principate.
15. Guvernul Mihail Kogălniceanu a aplicat un amplu program de reformare a structurilor social-politice; la 7 decembrie 1864 a
fost promulgată legea instrucţiunii publice.
16. Prin Congresul de la Paris, Principatele erau puse sub garanţia colectivă a Marilor Puteri; la 8 august 1862 a fost înfiinţat ministerul de
externe.
17. În conformitate cu Convenţia de la Balta-Liman, domnii erau numiţi pe 7 ani şi erau consideraţi înalţi funcţionari ai
Imperiului Otoman; puterea suzerană şi cea protectoare le controlau activitatea, dorind răspândirea ideilor liberale şi
naţionale.
18. Adunarea electivă munteană era dominată de forţele unioniste; Al. I. Cuza a fost ales domn al Ţării Româneşti în
unanimitate.
19. Dubla alegere a lui Cuza a fost recunoscută imediat de Marile Puteri; Al. I. Cuza a sprijinit mişcările de eliberare naţională
ale popoarelor din Europa Centrală şi de Est.
20. Lovitura de stat din 2 mai 1864 a deschis calea realizării programului legislativ dorit de Cuza; în decembrie 1863, averile
mănăstirilor au fost trecute în proprietatea statului.
21. Guvernul Kretzulescu a acţionat în vederea adoptării măsurilor administrative necesare realizării unirii depline; una dintre
primele măsuri luate în acest sens a fost cea referitoare la unificarea serviciilor sanitare.
22. Congresul de pace de la Paris, din 1856, a influenţat decisiv evoluţia politică a Principatelor; acelaşi tratat prevedea
retrocedarea
de către Rusia, a celor trei judeţe din sudul Basarabiei, Principatelor.
23. Adunările ad-hoc cereau prinţ străin dintr-o familie domnitoare europeană, care să-şi crească moştenitorii în religia ţării;
Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris sporea atribuţiile domnului, care avea drept de veto.
24. La sfârşitul anului 1861, Marile Puteri l-au convins pe sultan să recunoască oficial unirea pe timpul domniei lui Cuza; în
Proclamaţia adresată ţării la 23 decembrie 1861, domnitorul proclama imediat unirea şi naşterea naţiunii române.

III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:

25. A. Adunarea Electivă din Ţara Românească îl alege domn pe Al. I. Cuza.
B. Conferinţa de la Paris în care este prezentat raportul asupra dorinţelor românilor.
C. Adunarea Electivă din Moldova îl alege domn pe Al. I. Cuza.
a) CBA; b) BCA; c) BAC; d) CAB.
26. A. Desfăşurarea adunărilor ad-hoc.
B. Conferinţa de la Constantinopol.
C. Conferinţa de la Paris prin care se recunoaşte dubla alegere.
a) ACB; b) CAB; c) CBA; d) ABC.
27. A. Constituirea „monstruoasei coaliţii”.
B. Adoptarea legii privind înfiinţarea Consiliului de Stat.
C. Lovitura de stat soldată cu abdicarea lui Cuza.
a) ABC; b) ACB; c) BAC; d) CBA.
28. A. Cuza dizolvă forul legislativ, printr-o lovitură de stat.
B. Formarea primului guvern unic al Principatelor.
C. Plebiscit privind Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris.
a) BAC; b) ABC; c) ACB; d) BCA.
29. A. Înfiinţarea ministerului de externe.
 B. Demisia cabinetului Kogălniceanu.
C. Cuza sancţionează legea agrară.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.
30. A. Cuza proclamă unirea şi naşterea naţiunii române.
B. Dizolvarea forului legislativ de către Cuza.
C. Instalarea cabinetului Kogălniceanu.
a) ABC; b) CAB; c) ACB; d) BAC.
31. A. Primele măsuri privind mănăstirile închinate.
B. Instalarea cabinetului Kretzulescu.
C. Bucureştiul este proclamat capitală.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) ACB.
32. A. Legea secularizării averilor mănăstireşti.
B. Legea instrucţiunii publice.
C. Sancţionarea legii agrare.
a) CBA; b) CAB; c) ABC; d) ACB.
33. A. Poarta acceptă unirea administrativă şi politică a Principatelor pe timpul domniei lui Cuza.
B. Deschiderea primei Adunări a Principatelor Unite.
C. Demisia guvernului Kogălniceanu.
a) ACB; b) BCA; c) ABC; d) BAC.
34. A. Instalarea guvernului Kretzulescu.
B. Instalarea guvernului Kogălniceanu.
C. Instalarea guvernului Catargiu.
a) BCA; b) CAB; c) CBA; d) ACB.
35. A. Înfiinţarea Corpului Ponderator.
B. Înfiinţarea Direcţiei generale a arhivelor statului.
C. Legea privind înfiinţarea Consiliului de Stat.
a) BAC; b) BCA; c) CBA; d) CAB.
36. A. Demisia cabinetului Kogălniceanu.
B. Legea instrucţiunii publice.
C. Constituirea monstruoasei coaliţii.
a) BCA; b)ACB; c) CAB; d) CBA.