Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obtinerea produsului Bere pasteurizate cu descrierea fluxului tehnologic stiind ca se folosesc ca materii prime urmatoarele: malt 1,5 t , hamei 1 t , apa 10 t , cereale nemaltificate 5 t . Berea va fi pasteurizata intr-un schimbator de caldura cu 3 zone.
CUPRINS
Tema :
I. Notiuni generale despre bere ; II. Compozitia chimica a materilor prime ; III. Schema tehnologica de fabricatie a berii III.1 Schema tehnologica ; III.2 Descriera operatiilor din schema ; IV. Utilaje folosite la obtinerea berii ; V. Defecte intalnite la produs ; VI. Compozitia chimica a berii ; VII. Norme de igiena si protectia muncii ; VIII.Bilantul de materiale ; IX. Calculul economic X. Analize de laborator ;
BIBLOGRAFIE
I. Numele autorului : Constanta Draganescu ; Numele cartii : Biochimia Alimentelor ; Judetul : Bucuresti ; Editura : Pedagogica si Didactica ; Anul : 1995 ;
II. Numele autorului : Ion Diaconescu ; Numele cartii : Merciologia Alimentara ; Judetul : Bucuresti ; Editura : Eficient ; Anul : 1998 ; III. Numele autorului : C-tin Banu ; Numele cartii : Tehnologia maltului si a berii ; Judetul : Bucuresti ; Editura : Tehnica ; Anul : 2003 ; IV. Numele autorului : Mihai Dumitrescu , V. Rotaru ; Numele cartii : Tehnologi in industria alimentara ; Judetul : Bucuresti ; Editura : Pedagogica si Didactica ; Anul : 1979 ; V. Numele autorului : Juran ; Numele cartii : Calitatea produselor ; Judetul : Bucuresti ; Editura : Tehnica ; Anul : 1973 ;
VI. Numele autorului : Demator ; Numele cartii : Microobiologia produselor alimentare ; Judetul : Bucuresti ; Editura : Tehnica ; Anul : 1964; VII. Numele autorului : C-tin Banu ; Numele cartii : Manualul inginerului in industria alimentara ; Judetul : Brasov;
Editura : Tehnica ; Anul : 2001; CAP. I VIII. Notiuni generale despre bere Numele autorului : I. Rasenescu ; Numele cartii : Operatii si utilaje in industria alimentara ; Judetul : Bucuresti ; EdituraBerea poate fi definita ca o bautura slab alcooloica , nedistilata , obtinuta prin : Tehnica vol II ; I. Anul : 1972 ; ajutorul drojdiei a uni must din malt si cereale nemaltificate fierte cu hamei fermentarea cu IX. -maltul ; -cerealele nemaltificate ; Numele autorului : ---------hamei ; Numele cartii : Indrumator de laborator tehnologic ; -apa; Judetul : Galati ; -drojdie ; Editura : Tehnica ; Anul : 2000 ;
Fiind o bautura nedistilata berea mai contine in afara de alcool si o serie de substante ca: glucide , substante azotoase , saruri minerale si vitamine di grupa B , care ii X. confera autorului : Pormala Sana C-tin favorabila Numele o valoare nutritiva si care au o,actiune Banu ; asupra organismului . Astfel alcoolul din bere in cantitati mici vaforizeaza respratia si atenueaza tulburarile nervoase. Numele cartii : grupa B protejeaza ficatul fata de actiunea daunatorea a produselor Influienta proceselor tehnologiceasupra calitatii alcoolului . Vitaminenel din alimentare , Vol I, II ; Subsatantele amare au o actiune bacteriostatica distrugand bacteriile gram pozitive cat si Judetul : Bucuresti ; baciul tuberculozei . . Pricipalele materii prime sunt :
XI. Numele autorului : I. Rasenescu ; Numele cartii : Lexicon indrumator pentru industria alimentara ; Judetul : Bucuresti ; Editura : Tehnica ; Anul : 1998 ;
H2O
ORZ BRUT
DETERGENTI
Receptie
Corpuri Straine
Orz III,IV
Orz I+II
Racire
Degerminare
Radicele
Polizare (Lustruire)
Deseuri
Depozitare
Malt Uscat
II.1.ORZUL : Dintre cereale orzul este cel mai folosit la fabricarea maltului deoarece se cultiva foarte bine in zonele cu clima temperata . Bobul de orz prezinta un invelis gros care protejeaza embrionul in timpul germinari si care nu contine substante daunatoare pentru gustul berii . Forma de origine a orzului este cea cu 6 randuri de boabe. Exista soiuri cu 2-4 randuri boabe . La fabricarea maltului este folosit cel cu doua randuri , pentru ca boabele sunt mari si uniforme cu un continut ridicat de amidon si scazut in proteine .
Bobul de orz este caracterizat printr-o serie de elemente structurale care au o importanta deosebita in aprecierea calitatii si la fabricarea maltului . Alcatuirea bobului de orz : Invelisul , endospermul si embrionul ; Invelisul este format dintr-un strat exterior numit palee sub care se afla tegumentul propriu-zis este format din celuloza si hemiceluloza si are rol de protectie . Sub invelis se afla stratul aleuronic bogat in proteine si lipide . Partea centrala a bobului o reprezinta endospermul unde se gasesc granule de amidon . El are o importanta tehnologica foarte mare deoarece in urma hidroloizei amidonul sub actiunea amilazei se obtin glucide fermentescibile . La baza bobului se afla embrionul acestuia . El reprezinta partea vie a bobului , fiind locul unde se va declansa procesul de formare a enzimelor la geriminare .
Celuloza este localizata in invelisul bobuluisi nu sufera transformari in procesul tehnologic , ea gasinduse in final in borhot . Glucidele simple rezulta in urma respiratiei embrionului ( glucoza , rafinoza , maltoza) Proteinele din orz au imprtanta deosebita la fabricarea maltului si berii. Astfel la obtineri berilor blonde se recomanda un orz cu un continut scazut in timp la cele brune se prefera orzul bogat in proteine . In bobul de orz proteinele sunt localizate in trei zone: -stratul aleuronic (glutenul ) ; -substratul aleuronic (proteinele de rezerva) ; -in pereti celulari ai endospermului ; Tipuri de proteine : -albuminele : solibile in apa distilata se cauguleaza la caldura ; -globulinele : solubile in solutii de saruri ; -prolaminele: solubile in soluti alcoolice ; -glutinle : solubile in soluti alcaline ; Importanta tehnologica a proteinelor este privita in functie de masa acestora . Astfel fractiunile proteice cu masa moleculara mare influienteza negativ gustul si stabilitatea coloidala a beri , iar cele cu masa maoleculara mdie influienteza pozitiv gustul si spumarea berii . Lipidele din orz sunt partial consumate din germinale de catre embrion , majoritaea lor regasindu-se in borhotul de malt . In must si bere vor trece cantitati mici de acizi grasi care influienteza naegativ gustul si spumarea berii . Substantle minerale au rol in asigurarea pH ului pentru procesele enzimatice ce au loc .
II.2 Hameiul
Este o materie prima indispensabila la fabricarea berii , dand gustul amar berii . Hameiul este o planta dioica ( prezinta flori feminine si masculine pe tulpini diferite ). La fabricarea berii se folosesc florile feminine numite conuri de hamei . Conul este format din 4 elemnte : peduncul , ax sinuoz , frunzulite si granule de lupulina . Granulele de lupulina au forma sferica , culoare galbena si contin subsatantele cele mai valoraose din hamei ( uleiuri eterice si substante amare ) . Daca hameiul este vechi lupulina capata o culoare rosiatica si un miros neplacut datorita proceselor de oxidare . Soiurile de hamei poarta denumiri in functie de zonele de cultura . Astfel sunt 4 soiuri : timpuri , semtimpuri , tarzi , semitarzi . Recoltarea si conditionarea hameiului se recolteza la maturitatea tehnologica , atunci cand conurile sunt inchise la culoare si au aroma maxima . La recoltare hameiul va avea o umiditate cuprinsa inte 70-80% el va fi supus uscari in uscatoare cu gratare pana cand umiditatea va fi de 10-12% . Temperatura la care se realizaeza uscarea este de 60 C . Dupa ce a fost uscat hameiul este presat cu ajutorul unor prese apoi este ambalat in saci de iuta si expediat la fabrica de bere .
uleiuri eterice 1% ; Substantele amare sunt reprezentate de rasini mai tari si , , acizi . Rasinile sunt produse de oxidare si polimerizare a si , acizilor . Daca se considera ca , acizi dau o amareala de 100% atunci rasinile moi au o amareala de 33% , cele tari 12% iar , acizi nu au valoarea mare . In timpul fierberii , acizi sufera un proces de izomerizare iar in final pot contribui in cea mai mare masura la gustul amar al berii finite . Uleiurile eterice componente de aroma a hameiului . Principalele uleiuri eterice din hamei sunt : -humulen ; -mircen ; -pinen ; Uleiurile etrice sunt solubile in solutii organice , putin solubile in apa si must , si sunt antrenabile de vapori de apa .
II.3 Apa
Apa este o materie prima foarte importanta la fabiricarea berii din punct de vedere calitativ si cantitativ . Astfel pentru 1hl bere se folosesc 50-55 hl apa in procesul tehnologic . Cantitatile cele mai mari de apa se consuma la inmuiere , plamadire si zaharificare , filtrarea plamezii , racirea mustului , la spalarea sticlelor si utilajelor folosite .
Hamei
Apa
Malt
Cereale nemaltificate
Drojdie
Receptie
Receptie
Depozitare
Depozitare
Macinare
Macinare
Multiplicare in laborator
Plamadire (Zaharificare)
Filtrarea plamezii
Borhot Malt
Fierberea cu hamei
Borhot Hamei
Limpezire la cald
Trub la cald
Drojdie exces
Tratare
Limpezire la rece
Trub la rece
Drojdie
Insamantare cu drojdie
Fierbere primara
Dioxid de Carbon
Fermentare Secundara
Dioxid de Carbon
Filtrare
Sticle de bere
Depozitare
Butoaie
Conditionare
Conditionare
Inbuteliere la sticle
Tragere la butoaie
Capsule
Dopuire
Etichetare
Etichete
Etichetare
Depozitare
Depozitare
Bere la sticla
Bere la butoi
un endosperm solubilizat necorespunaztor va fi mai tare , mai greu de macinat , si se obtin fractiuni de grisuri mai grosiere , care se vor solubiliza mai greu si vor fi mai dificil mai atacte de enzimele care le contin , si in acest caz randamentul in extract este mai redus . Dupa filtrarea plamezi se utilizaeaza un filtru de plamada , atunci maltul poate fi macinat fin incluziv coaja care trebuie bine maruntita deoarece in caz contrar, filtrur va functiona incorect . Macinare se realizaeaza cu ajutorul valturilor .
- forma de prezetare a hameiului ; - momentul adaugarii hameiului ; - pierderile de subsatante amare in procesul tehnologic ; - gradul de transformare al acizilor in izo acizi ; In legatura cu primul punct mentionam ca diferitele tipuri de bere se caracterizeaza prin continut diferit de acizi deci , prin diferite grade de amareala . Tipul de bere Bere de grau Bere Bock Bere Marzen Bere fara alcool Bere export Bere Pilsner
In legatura cu cel de-al doilea punct trebuie sa avem in vedere ca exista pierderi de substante amare in diferite etape tehnologice , substantele amare ce se regasesc in bere reprezinta cca 20% din totalul substantelor amare cu care vin conurile de hamei . La fierberea mustului cu hamei , se pierde cca 80% din nivelul de substanta adaugata deci , la stabilirea dozei de hamei trebuie sa se tina seama si de aceasta pierdere . Momentul adaugarii hameiului depinde de gradul de amareala aroma deorita si de tipul produsului utilizat. Producerea amareli implica dozarea hameiului chiar la inceputul fierbei mustului , insa , avand in vedere ca la fierbere se pierde majoritatea uleiului esential din hamei , se practica adosul de hamei si spre finalaul fierberi sau chiar in Whirlpool . Aroma de hamei a berii poate fi imbunatatita prin adaugarea hameiului si a derivatelor din hamei in timpul conditionarii beri finite . Acest adaos post fermentare ar avea urmatoarele scopuri : - ajustarea amareil ; - impunatatirea presajului si calitatea spumei berii ; - reducerea sau eliminarea formarii gustului spumei berii ; - reducerea sau eliminarea gustului de lumina ;
lant scurt si a acizilor grasi nesaturati . In functie de nevoile de oxigen , drojdile au fost clasificate in patru grupe si anume : - drojdii din clasa I , care necestita aproximativ 4 mg O2 /l must ; - drojdii din clasa a II a ,care necesita aproximativ 8 mg O2/l must ; - drojdii din clasa a IIIa ,care necesita aproximativ 40 mg O2 /l must ; - drojdii din clasa a IV a , care necesita > 40 mg O2 /l must ; Nevoile de O2 ale drojdiilor sunt determinate de susa de drojdie , compozitia mustului in ergosterol si acizi grasi nesaturati . Daca in must se adauga ergosterol drojdia poate fiermenta mustul in prezenta unei cantitati mai reduse de O2 , dar in aceste conditii , pentru anumite drojdi , aerarea mustului provoaca un soc osmotic . Aerarea mustului direct in racitorul cu placi este insa relativ dificila si de aceea se practica racirea mustului dupa iesirea din racitor . Pentru distribuirea aerului in must sub forma de boabe mici , fine , cu dimensiuni mici , se pot folosi urmatoarele dispozitive de aerare : - buji de ceramica sau metal sinterizat cu porii de aproximativ 5 mm ; - tub Venturi montat in linia de racire a mustului ; - dispozitiv cu doua componente de jet ; - dispozitiv static de amestecare ; Sistemele de aerare utilizate in prezent sunt : - aerarea mustului dupa racirea acestuia , dar inainte de insamantarea cu drojdie ; - aerarea mustului dupa racirea acestuia , concomitent cu insamantarea cu drojdie; Aceasta din urma se considere mai eficienta deoarece se realizeaza si o indepartare a trubului la rece si a drojdilor care nu sunt active . Oracre ar fi sistemul de aerare , aceasta trebuie sa fie controlata deoarece : - la o aerare insuficienta , contactul drojdiilor cu oxigenul in timpul fiermentarii este insuficient , si atenuarea mustului este nesatisfacatoare ; - in absenta unei cantaitati insuficiente de O2 , drojdiile isi piert din vitalitate si au o perioada de fermentatie ; - deasemenae ele nu se dizolva suficient in timpul fazelor initiale ale fazelor primare ; - la aerarea in exces fermentatia este prea viguroasa , cresterea drojdiilor este excesiva si calitatea berii sacde ;
filtrului sau dintr-un support filtrant care , asa cumsa mentionat , poate fi o masa filtranta sau un carton filtrant . Materialul Domeniul Indepartarea Capaciiatea Densi- Usurinta de Presiunea Filtrant de particuleleor de retinere a tatea depunere max de permeabili- fine particulelor filtrare ate in turta Kiselgur 0,01 si mai Buna Moderata 360 Rapida 6 mare Perlita 0,15 si mai Slaba . Nu Buna . 160 Usoara 4 mare este Recomanada tendinta de recomandata ta pentru flotatie in filtru indepartarea drojdiilor
filtrare tangentiala pe membrane care realizaeaza si o sterilizare coloidala a berii in cazul aplicarii ultrafiltrarii ;
Cartusele sunt confectionate , in principal din materilae care asigura retinerea microorganismelor din bere in prealabil filtrata prin aluvionarea pe Kieselgur . La filtrarea sterilizata la rece trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele : - sistemul sa asigure o buna filtrare a berii ; - sistemul sa elimine orice sursa de contaminare din apa , CO2 si aerul utilizat ; - sistemul sa poata fi igienizat si sterilizat ; - regenerarea chimica a elementelor de filtrare terbuie facuta cu multa atentie si numai o data pe saptamana .
zaharificarea complecta ; controlul formarii trubului la cald ; acidificarea mustului la 5,2 5,3 ; adaosul de hamei mai tarziu pentru a permite ca polifenolii din malt sa reactoneze cu proteinele si sa formeze trubul la cald ; protejarea mustului fata de absortia de O2 ; eliminare complecta a trubului la cald ; aerarea intensa a mustului la insamantarea cu drojdii pentru ca fermentarea sa inceapa rapid ; fermentarea la rece viguroasa ; atenuarea limita cat mai ridicata ; evitarea contactului berii cu metalale grele ;
dintr-o placa care se sprijina pe picioare sau suporturi de inaltime redusa pentru a permite introducerea utilajelor de manipulare . Din punct de vedere al formei constructive , paletele sunt foarte diversificate . La baza sistemului de paletizare sta modularea ambalajelor cu dimensiunile in plane , ale paletei standard . Sistemul modul in relatia ambalaj- paleta este stabilit prin STAS 6876-7 Ambalaje , mijloace de transport si spatii de depozitare . Dimensiuni de colectare cu paleta de transport . STAS 3999-69 Ambalaje cu sectiune dreptunghiulara .
Filtru plamada 2001 : 1. placa de capat fixa ; 2. placa de capat mobile; 3. placa-grila; 4. modul ; 5. bara support ; 6. linie de admisie plamada 7. eliminare must ; 8. admisie aer comprimat ; 9. cuva pentru borhot epuizat ;
Este formata din : cuva 1 , care are o forma speciala cei permite schimbarea centrului de greutate in fuctie de incarcarea cuvei ; pargia cu brate egale 2 , care are la capete prismele 3,4 , in care se sprijina parghia de suspendare a cuvei , respectiv parghia platanului cu greutati fixate la doza de cantarire . Deasupra cantarului se gaseste buncarul de alimentare 5 , a carui gura de evacuare este inchisa de o clapeta 6 actionata prin pargia 7 , care este in legatura cu cantarul. Cand cuva basculanta este plina , clapeta inchide gura de evacuare a buncarului . Fazele functionarii cantarului sunt urmatoarele : - cand cuva este goala orzul este admis in cuva clapeta , gurii de evacuare a buncarului de alimentare fiind complect inchisa . - pe masura ce cuva se incara ca , gura de evacuare este restrictionata prin inchidere partiala a acesteia de catre clapeta . - cuva incarcata cu orz isi schimba centrul de greutate si se basculaeaza , orzul parasind cuva printr-un capac . - cuva golita revine la pozitia de inceput prin deplasarea centrului de greutate in - pozitia initaila si ciclul se repeta .
4. Mora cu ciocane
Mora are un buncar de alimentare prevazut cu o valava rotativa secmentata , care asigura o alimentare intre 0 si 100% . Valva este reglata in rotatia sa de un sistem de control automat . Moara are si o sita cu ochiuri de 3-3,5 mm si chiar de 1,25 mm . Sitelele pot fi usor schimbate si trebuie verificate saptamnal pentru a nu vi deteriorate dataorita aerului care intra in moara si a sistemului de extractie a prafului din moara , sitele raman cu ochiurile libere si deci , se mentine capacitatea de lucru . Factorii ce pot fi ajustati la moara cu ciocane sunt : - ciocanele ; - ochiurile sitelor ; - viteza de rotatie ; - directi de rotatie ; Macinarea cu moara cu ciocane prezinta urmatorele avantaje : - se pot folosi boabe de malt de diferite marimi; - macinatura obtinuta este fina si , deci , favorabila prenetrarii ei de catre apa ; - operatia de macinare este simpla, iar intretinerea masinii este usoara ;
5. Pasteurizatorul-tunel
Este utilizat pentru pasteurizarea berii in sticle si cutii metalice . Pasteurizatorul tunnel este o incinta bine izolata in care ete montat fie un conveier tip banda preferabila pentru cutii , fie un sitem de transport , preferabil pentru sticle . Sistemul de transport poate fi cu viteza variabila , ceea ce permite controlul strict al timpului de tranzitare a recipientelor prin tunnel . Tunelul are douua sectiuni , fiecare din ele fiind echipata cu bazin de apa , pompe si siteme de sitributie a apei . Nivelul apei din fiecare bazin este mentinut constant cu ajutorul unei valve cu flotor . Sistemul de distributa apei pote fi de tip sita sau de tim duze .
a doua teorie implica proantocianidinile dimerice , care sunt activate , apoi sunt reactionate cu proteinele si produc complexe fenoli-proteine ,care , la randul lor , sufera si ele o activare , vor creste si vor forma tulbureala . Pentru a reduce potentialul de formare a tulburelii se vor lua urmatoarele masuri : - folosire de malt cu continut scazut de proteine solubile si folosire de alcalii la inmuierea pentru distrugerea antocianogenilor , respectiv folosire de formaldehida in apa de plamadire ; - plamadirea cu respectarea pauzei la 40-50 grade C pentru a forma proteoliza si deci , de a reduce nivelul proteinelor cu masa moleculara mare , care ar putea trece in must ; - folosirea unui pH scazut la plamadire , in acest caz stanilurile sunt mai putin solubile ; - folosire de nemaltificate , care contribuie in mai putine proteine si care aduc un continut scazut de polifenoli ; - fierberea viguroasa a mustului cu aerare , care favorizeaza coagularea complexelor proteine-polifenoli si sedimentarea lor in trubul la cald ; - mentinerea nivelului de Fe si Cu cat mai scazut ; - mentinerea berii la temperaturi scazute inainte de filtrare ; - utilizarea de adezivi pentru cleiere ; - pastrarea berii in conditii oxidoreducatore proprii ; - folosire de acid ascorbic care intra in competitie cu polifenolii pentru oxigen , in absenta metalelor ( Fe si Cu ) , dar care , in prezenta metalelor actioneaza ca un captor de O2 si deci accelereaza oxidarea polifenolilor . Prin urmare acidul ascortic trebuie sa fie folosit concomitent cu un agent reducator cum este metabisulfitul de K; - evacuarea excesive a berii , si evacuarea formarii moleculelor de tulbureala prin cloapsarea spumei ; - evitarea suprapasteurizarii ; - livrarea rapida a berii catre beneficiari en-gross , care trebuie sa pastreze berea cat mai rece posibil , in absenta luminii , fara insa a o congela fara a o agita . Daca tulbureala este prezenta deja in bere , atunci sunt recomandate urmatoarele masurii : - utilizarea de aditivi bio-chimici in berea maturata ; - folosirea de materiale absorbtive pentr proteine : silicati , bentonita ,acid tanic ; - folosirea carbunelui activ pentru absortia materialaului coloidal ; - folosirea polivinil priolidonei si a nailonului pentru indepartarea antocianogenilor ;
MT = MR +
| (-)
Depozitare
+P2
Malt depozitat
P2 = 0,1%
MR =MD + P2 MR =MD + 100 . MR MR =-MD + 100 .MR -MD = -MR + 100 .MR | (-)
0,1 . MR 100 100 0,1 9 ,9 9 MD = 100 = 100 . MR 9 ,9 9 MD = 100 . 183,75 =183,73 kg/h
0,1 0,1
0,1
MD = MR -
Macinare
P3 = 1%
P1 = 1%
Cereale nemaltificate = CR + P1
1
Cereale receptionate
Depozitare
. 618 = 617,93
CD = 617,93 kg /h CD Macinare P3 = 1% CM
CD =CM + P3 CD =CM + 100 .CD -CM = -CD + 100 . CD | (-) CM = CD - 100 .CD CM = 100 . 617,93 =611,75 CM = 611,75 kg/h Cereale nemaltificate Malt macinata 181,89 611,73 P4 = 0,5%
99
1 1
Plamadire
CM +MM = A +
A+ hamei + H2O
Fierberea cu hamei
A + H + Ap =Bh +AM+ 100 . ( A+ H+ Ap ) Hamei = H = 1000 kg/h = 125 kg/h H2O = 10.000 = 1250 kg/h 2164,68 = Bh +AM + -Bh-AM = -2164,68
5 100 5 + 100
Bh +AM =2164,60 + 108,23 = 2056,45 Bh+AM = 2056,45 Din tehnologie se cunoaste ca borhotul de hamei este de 10% ceea ce insaemna ca in cazul de fata borhotul este 205 kg. 205 +AM = 2056,45 AM = 2056,45 205 = 1851,45 hg/h AM
Limpezire la rece
P6 =5%
AM . AM | (-) AM
. 1851,45 = 1758,87
Insamantare drojdie
Bere primara
MC + D = Bp + P7
2 MC + D = Bp + 100 2 1811,63 = Bp + 100 2 -Bp = - 1811,63 - 100
Fermentarea primara
P8 = 0,5 %
Fermentarea secundara
Bere fermentata II
P9 = 0,5
BfI = BfII + P9
0,5 BfI = BfII + 100 . BfI 0,5 -BfII =- BfI + 100 . BfI | (-) 0,5 BfII = BfI - 100 .BfI 0,5 BfII = 1766,53 + 100 . 1766,53
P10 = 0,7
0,7 . BfII 100 0,7 -Bf = - BfII + 100 . Bf | (-) 0,7 Bf + BfII + 100 . Bf 0,7 Bf = 1757,69 - 100 . 1757,69
BfII = Bf +
Depozitare
P11 = 0,5%
0,5 Bf = Bd + 100 . Bf 0,5 -Bd = - Bf + 100 . Bf | (-) 0,5 Bd = Bf - 100 . Bf 0,5 Bd = 1745,39 - 100 . 1745,39
P12 = 2%
. 1736,67
Capsulare
P13 =2%
Bc . Bi | (-)
Bc = Bi -
2 100
. Bi
2
Bc = 1701,94 - 100 . 1701,94 Bc = 1667,91 kg/h 1667,11 x 100 = 166,7910 ml 166,7910 = 500 = 3335 sticle (500 ml)
Bere capsulata
Pasteurizarea
Sticle pasteurizate Bc = Sp + P13 Bc = Sp + 100 . Bc -Sp = -Bc + 100 . Bc | (-) Sp = Bc - 100 . Bc Bp = 3335 1,5 100
1,5 1,5
P14 =1,5%
1,5
. 3335
1) Pretul de cost al unei beri (C1) C1 = 8000 lei 2) Cheltuieli cu munca vie (Salari directe) (C2) C2 = 1,5% Pa ( Pa pretul cu amanuntul ) C1 = 70% Pa C1 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 70% C2 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 1,5% C2 =
C1.1,5 8000 .1,5 =>C2 = =171,42 70 70
4) Cheltuieli cu reparati si intretinerea utilajelor (C4) C4 =400% (C2 + C3) =400% (171,42 + 49,71) =>C4 =88,452 5) Costul de Sectie (C5) C5= C1 + C2 + C3 + C4 C5= 8309,58 lei 6) Cheltuieli generale ale sectiei ( C6) C6=2% C6=
2 . 8309,58 = 166,19 100
7) Costul complect al productiei (C7) C7=C5 + C6 => 8475,77 8) Profit (C8) C8= 10% C7=
10 . 8475,77 => C8 = 847,577 100
11) Pretul de livrare (P2) P2= T.V.A + C9 => P2 = 11095,77 12) Adaos Comercial (AC) AC=0,5% PL =
0,5 . 11095,77 100
AC=55,470 13) Pretul de cost livrare cu amanuntul (PA) PA=AC + P2 =>PA = 11150.94 lei
In care : A- procentul de alcool in greutatea al berii ; Er- extractul real al berii in g% ; 2,0665- continutul de extract primitiv in grame din care rezulta g alcool ; 1,0665- continutul de produse in g care se formeaza la fiecarea gram de alcool ; Gradul de fermentare se calculeaza cu formula :
E r
F = 100 (1- E ) p