Japonia

Țara Soarelui Răsare

Cel mai înalt punct: Fuji (3.777,24 m)
Cel mai jos punct: Hachirōgata(-4 m)
Densitate: 337,7 loc/km²
ISO 3166-2: JP
Monedă: Yen
PIB (PPC): 2010
Produs intern brut: 4,971 trilioane USD (2018)
Așezare și vecini
Japonia este localizată în Asia de Est, în
nordul Oceanului Pacific, fiind formată din 4 insule
importante, ce reprezintă un procent de aproximativ
95% din teritoriul
Japoniei: Honshu, Hokkaido, Kyushu și Shikoku, plus
numeroase insule mici
Vecini : Rusia, Coreea de Sud, Taiwan, Republica
Populară China, Statele Unite ale Americii, Uniunea
Republicilor Sovietice Socialiste Filipine
Relieful
 In cadrul Japoniei putem regasi mai multe insule, printre care
insulele Ryukyu, Shikoku, Hokkaido si nu in ultimul rand Honshu.
Acestea sunt cele mai importante, dar si cele mai dezvoltate insule
din Japonia. In cadrul unui procent de 85%, relieful dominant pe
insule este cel muntos.
 Pe baza profilului morfologic de ansamblu, deosebim trei trepte
diverse ale reliefului:
 Campii litorale, care au o suprafata mlastinoasa, campii fluviatile si
piemontane
 Regiuni deluroase si montane, care au altitudini intre 500-3000m
 Regiuni muntoase, care depasesc altitudinile de 3000m. Cel mai
inalt punct din Japonia este muntele Fuji, cu o altitudine de 3.776
m, care in prezent este un vulcan stins, dar si mandria japonezilor.
 Datorita faptului ca activitatile tectonice sunt extrem de intense, in
Japonia relieful vulcanic apare foarte des. Datorita imbinarilor placilor
tectonice, crusta pamantului este destul de instabila, astfel nu este de
mirare, ca numarul vulcanilor este atat de mare pe acest teritoriu a
Pamantului. In cadrul arhipelagului Japonez regasim circa 245 de vulcani
in total, dintre care in prezent 86 sunt inca activi.
 Campiile litorale si golfurile pot fi regasite intr-un numar mai mare de la
paralela orasului Tokyo. Pe acest teritoriu pot fi regasiti golfurile, precum
golful Rebun si Rishiri. In sudul Tokyo, taramul jos este mai asociat,
astfel aici apar taramurile mlastinoase si lagunare. In partea de nord, pe
laturile de sud si est, pe insula Hokkaido, poate fi regasit campia Tokachi,
care s-a dezvoltat pe tarmul raului, acesta fiind astfel o campie fluvio-
marina. Tot in aceasta parte a tarii putem regasi campia Kushiro, care
dispune de o forma triunghiulara, cu lacuri precum Furen. Campia
Ishikari are altitudinile situate sub 200 de m. Relieful muntos in Japonia
poate fi regasit in partea care strabate insula de la nord spre sud.
Altitudinile de pe insula Hokkaido depasesc 2000 m. Altitudinile
culmilor care diverg din acest ax, nu depasesc 1500m.
Hidrografia Japoniei
 Muntii Japoniei sunt binecuvantati cu multe rauri. Majoritatea raurilor Japoniei
sunt repezi, apele lor ajungand oceanul nu dupa mult timp dupa ce au parasit
vaile si bazinele muntilor. Un exemplu de rau abrupt este Kurobe, care se varsa
in Marea Japoniei, dupa ce pluteste numai 83 de kilometri de la sursa sa, in
Alpii Japoniei, la o altitudine de 2.900 m
 Raul cel mai lung al Japoniei este Shinano, care pluteste 367 km de la
muntii din regiunea Chubu prin Prefectura Niigata spre Marea Japoniei.
 Al doilea in lungime este Tone, care pluteste prin Campia Kanto spre Oc.
Pacific, si al treilea in lungime este Ishikari, in Hokkaido, la 268 km.
 Multitudinea de rauri care izvorasc din munti inseamna mult pentru
topografia Japoniei, deoarece creeaza mici si mari vai si bazine pentru pescuit,
inainte de varsare formand delte. Multe dintre campiile tarii sunt mici. Cea
mai mare fiind Campia Kanto, care include parti din prefecturile Tochigi,
Ibaraki, Gunma, Saitama, Chiba, Tokyo si Kanagawa. Alte regiuni largi si joase
sunt Campia Echigo (Prefectura Niigata), Campia Ishikari (Hokkaido)
si Campia Nobi (Prefecturile Aichi si Gifu).
Clima
 Japonia este situată la limita nord-estică a zonei climatice aflate
sub influența musonului asiatic, care aduce o cantitate mare de
precipitații pe teritoriul țării. Vremea are o dublă influență: una
a sistemului climatic siberian și a doua, a tipului climatic din
zona sudică a Pacificului. Clima este influențată de prezența
Curentului Japoniei (Kuroshio), un curent cald iar nordul este
dominat de Curentul Kuril (Oyashio), un curent rece, care
acționează în estul insulei Hokkaido și la nord de Honshu.
Zona intersecției celor doi curenți este una propice pescuitului.
Curentul Tsushima, un braț al Curentului Japoniei, transportă
apă caldă către nord, până în Marea Japoniei. Umiditatea este
destul de ridicată tot timpul anului, cu precipitații ce variază,
în medie, de la 1000 la peste 2500 mm.
Temperatura medie variază de la 17°C, în porțiunile
sudice, la 9°C, în extremitatea nordică. Hokkaido se
confruntă cu ierni vitrege și îndelungate, în timp ce
restul țării se bucură de vreme mai blândă în regiunile
sudice, care au un climat subtropical. Zona Ryukyu
este încălzită de prezența Curentului Japoniei și are un
climat tropical. Shikoku și Kyushu au un climat
subtropical. Sezonul taifunurilor începe din mai până
în octombrie și de obicei, în fiecare an, câteva
taifunuri, caracterizate de vânturi puternice și ploi
abundente lovesc insulele.
Clima variază mult, de la temperată-rece în nord, cu
ierni aspre, la subtropicală în sud.
Floră

 Flora din Hokkaido este caracterizată de păduri de conifere specifice

zonei montane (brad, molid și larice), la altitudini mari, și de păduri de
arbori nordici cu lemn de esență tare combinați, la altitudini mai joase.
În Honshu, întâlnim o floră de tip temperat formată din: chiparos, pin
umbrelă (coconar), brad hemlock (tsuga), tisă și pin alb. În zonele
depresionare întâlnim stejarul și arborele de camfor și arbori
de bambus. Insulele Shikoku și Kyushu sunt vestite pentru vegetația lor
perenă. Trestia de zahăr și citricele se găsesc în zonele depresionare
restrânse, arborii cu frunza lată la altitudini mai mari.
 Vegetația se încadrează în subregiunea floristică chino-japoneză.
Caracteristic pentru această zonă sunt pădurile temperate umede și
cele umede subtropicale. Cele temperate sunt reprezentate prin păduri
de conifere, de foioase etc, iar cele subtropicale prin magnolii, bambuși,
liane, etc. Aproximativ 66% din suprafața Japoniei este acoperită de
păduri.
Faună

 În Japonia sunt identificate în jur de 140 de specii de animale.

Singura specie de primată este macacul japonez ce poate fi întâlnit
și în nord. Există 32 de specii de carnivore, printre care:
 ursul brun, hermina, nurca, ratonul, vulpea, lupul, morsa și foca.
În ape se găsesc crabi și creveți. Mari grupuri de pești migratori
sunt direcționate spre Japonia de către Curentul Japoniei și
Curentul Kuril. Speciile de insecte sunt variate și în număr mare.
Aici trăiesc peste 250 de specii de păsări și 8 specii de reptile.
 Fauna aparține subregiunilor euro-siberiană și chino-manciuriană
(ursul japonez, maimuța japoneză, cocoșul japonez). Diversitatea
și unicitatea peisajului arhipelagului japonez a determinat
considerarea a numeroase regiuni drept parcuri naționale.
Populație
În octombrie 2010 populația Japoniei era de
128.057.352 persoane, a zecea țară din lume din punct
de vedere al numărului populației.
Japonia este cunoscută pentru omogenitatea etnică și
lingvistică a populației sale, precum și pentru legile
stricte de imigrație.
Japonia este o societate urbană (doar cca. 5% din
populație fiind agricultori) concentrată în câteva
enclave de-a lungul Oceanului Pacific, zona
metropolitană Tokio-Yokohama (populație: 35
milioane) fiind cel mai mare oraș din lume.
Mari orașe
Sistemul medieval diviza Japonia în provincii (kuni),
în număr de 84. În perioada modernă s-a renunțat la
provincii și s-a făcut o împărțire administrativă în 43
de prefecturi (ken), la care s-ar adăuga un district
metropolitan (to), și încă trei regiuni metropolitane
(do și fu), în total 47 de diviziuni locale. Cele patru
mari prefecturi care s-au adaugat
sunt: Tokyo, Osaka, Kanagawa și Aichi. Există de
asemenea și o împărțirea în opt regiuni
geografice: Hokkaido, Tohoku, Kanto, Chubu, Kinki,
Chugoku, Shikoku și Kyushu.
Economia
 Japonia este a doua mare economie a lumii, după SUA, ca mărime
a PIB nominal și a treia economie a lumii, după SUA și China, ca
mărime a PIB calculat conform parității puterii de cumpărare
 Sectoare economice: -agricultură: 1.6%; -industrie: 25.3%; -
servicii: 73.1%.
 Sectoare agricole și zootehnice: orez, sfeclă de zahăr, legume,
fructe, carne de porc și pasăre, lactate, ouă, pește.
 Industrie: motoare, construcții de mașini, echipamente
electronice, oțel și neferoase, nave. chimicale, textile, procesare
alimentară.
 Produse exportate: echipament de transport, motoare de
vehicule, nave, chimicale, textile, procesare alimentară,
echipamente electronice.
Economia
 Japonia este a doua mare economie a lumii, după SUA, ca mărime
a PIB nominal și a treia economie a lumii, după SUA și China, ca
mărime a PIB calculat conform parității puterii de cumpărare
 Sectoare economice: -agricultură: 1.6%; -industrie: 25.3%; -
servicii: 73.1%.
 Sectoare agricole și zootehnice: orez, sfeclă de zahăr, legume,
fructe, carne de porc și pasăre, lactate, ouă, pește.
 Industrie: motoare, construcții de mașini, echipamente
electronice, oțel și neferoase, nave. chimicale, textile, procesare
alimentară.
 Produse exportate: echipament de transport, motoare de
vehicule, nave, chimicale, textile, procesare alimentară,
echipamente electronice.
Agricultura
 Agricultura asigură ¾ din necesitățile populației în produse alimentare. Japonia trebuie
să-și importe 60% din alimente, sub aspect caloric. Agricultura japoneză dispune de
puține terenuri arabile, care însă sunt lucrate cu multă grijă. Ramura principală este
cultura plantelor. Principala cultură este orezul, care se cultivă în micile câmpii litorale,
irigate, precum și pe pantele munților. Datorită selecției, chimizării și muncii insistente a
țăranului japonez, se obțin recolte bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi, mai
importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahăr, tutunul, ceaiul, grâul, cartoful,
sfecla de zahăr, soia și diverse legume. Este foarte răspândit dudul, ale cărui frunze sunt
folosite la creșterea viermilor de mătase. Japonia, alături de China, este principalul
producător de mătase naturală.
 În ultimii ani se înregistrează o creștere substanțială a suprafețelor plantate cu pomi
fructiferi, caracteristici pentru zona temperată, și citruși.
 În sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine și porcine. O îndeletnicire a
japonezilor este pescuitul organizat în baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de
pescuit din lume, cu un număr impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia
ocupă locul 3 în producția mondială de pește după China și Peru.
 Agricultura: cultura plantelor: orez, trestie, ceai, legume, pomi fructiferi
 Sericicultura: creșterea viermilor de mătase
Industrie
Industria construcții de mașini: autoturisme, nave
maritime
Industria siderurgică
Industrie chimică: ciment, textilă
Pescuitul
Transporturile: foarte dezvoltate, rutiere, legatura
dintre cele 4 insule se realizează prin tunele submarine
(cel mai mare tunel are 54 km lungime), cele mai
dezvoltate companii aeriene din Asia.
 Japonia are o industrie complexă și cu un înalt nivel
tehnologic(deține 60% din roboții industriali din lume), ce
antrenează peste o pătrime din populația activă și contribuie
doar cu ceva mai puțin la PIB. Ocupa locuri fruntașe pe Glob
în metalurgia feroasă(fontă, oțel) și neferoasă(mai ales
aluminiu și plumb), electronică, constr. navale(circa o treime
din tonajul lăsat la apă), autovehicule(cel mai mare
producător de autoturisme, fiind depășită doar de SUA),
prelucrarea lemnului, petrochimie, celuloză și hârtie, textile,
etc. Marile concentrări industriale sunt Keihin, Hanshin,
Chukyo, Kitakyushu, dar ind. este bine reprezentată în mai
toate centrele urbane. Cele mai importante companii
sunt: Sony, Toshiba, Fujitsu, Nikon, Panasonic și Canon la
producția de
electronice; Toyota, Honda, Nissan și Mitsubishi la producția
de automobile; Hitachi în industria IT.
Turism
După numărul de vizitatori străini, Japonia este a 16-a țară
destinație din lume și a 5-a din Asia. În 2015 peste 19
milioane de turiști străini au vizitat Japonia, devenind
primul an când numărul de turiști străini care vizitează
Japonia a depășit numărul de turiști japonezi care vizitează
țări străine. Principalele țări surse de turiști străini sunt
China, Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong și SUA.
Japonia este cea mai populară destinație pentru călătorii
externe pentru coreenii de sud și taiwanezi. În ultimii ani,
Japonia a devenit destinație turistică de iarnă pentru mulți
vizitatori din țările învecinate și australieni, care merg de
exemplu la schiat la Niseko în Hokkaidō. Cele mai vizitate
orașe sunt Tokyo și Yokohama