Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 86

    Încărcat de

    cristina_romanescu
    11 vizualizări9 pagini

    Titlu original

    12504-86

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    11 vizualizări9 pagini

    86

    Încărcat de

    cristina_romanescu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 9
    smiritS conform legii, Reproducerea interzisa, Nerespectarea Standardelor le Stat este 10 Pog, PREFUL LEI $00 ee WEPUBLICA SOCIAUSTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 12504-86 CONSILIUL, NATIONAL PENTRU STIINTA PODURI DE CALE FERATA, DE SOSEA $1 PASARELE sl TEHNOLOGIE INCERCAREA SUPRASTRUCTURILOR CU INOTEFOTOL, ‘ROMAN: ACTIUNI DE PROBA Clasificarea alfanumericé % STANDARDIZARE ; eo RRallway bridges, viaducts and Moctit aeaésnoxoponaiue, axro- Ponts-rail, ponts-route et passarelles ‘walknays . ‘opomme. st Moca _ zs | BSSALDES SUPERSTRUCTURES TESTING OF SUPERSTRUGTURE ; STRUCT MOnurTAWItE HAMETPOMEIL HA WITH TEST ACTIONS AUD: AGTIONS ‘DEEREDYE TIPOBHBIE BOSLERCTBHA 1 GENBRALITATT 11 Obie Prezentul standard stabileste:principitle si condifiile de efectuare a inceredrii, supra- structurii podurilor de eale ferat’, podurilor de yosea si pasarelelor aflate in administraret CFR sau pe dramurile publice, cu acfiuni de proba statice si in uncle cazuri si dinamice. si domenin de aplicare q 1 Seopul ineeredrii este obfinerea de informatii asupra comportirii suprastructurii_ podului 1a acfimmi ce, modeleaz acfiunile utile, in vederen aprecierii stirii de viabilitate, care se anali- zeazi sub urmiitoarele — rezistenfa si stabilitatea structuril; = comportarea elastics; , — starea de deformafii.si deplasirile in puncte sau secfiuni caracteristice; — funetionalitatea ; — eoneordanja cu prevederile de calcul. 1.3 _ Incerearea potturilor noi so efectucaz dac& este previzuti in project, la cererea oomi- ‘ici de receptie, « Deneficiarulni, sau a organului de administrare. Incercarea trebuie previizut& in project in ca#ul podurilor noi care prezint’ noutate din punct de vedere al materialelor folosite, al metodei de calcul, al deschiderii, sau al tehnoto- gillor de executie. Incerearea se recomands sh fie previizut& in profect, in cazul podurilor noi cu des- chideri mai mari de 33 m. é Daren in exploatare a podurilor noi previiaute a fi incercate, este permish numai dup efeetuaren incerelrii si obfinerea avimlui comisiei de recepfie. 1.4 Podurile vechi eare sint in exploatare, se incearc la cererea organului de administrare (beneticfarului) in urmitoarele eazui 4) ack in urma reviaiilor efectuate se considers necesar d) in vederea sporirii.trafieului, a eapacitifii, a trecerii unui convoi special; 6) in voderea sporirii vitezei de circulafie, in caill podurilor de cale feratt; h @ inainte si dup executarea consolidirii sau a reparafiei-capitale a podului; ' Tlaborat de Rae a MINISTERUL TRANSPORTURILOR INSTTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Data Intrdeit fm. wigeare : Bd. Ilie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1986-11-01 ‘Telex 11312 CNST R. ‘$1 TELECOMUNICATILOR Intituyul de Coreotie $1 Proi "Tehnologice in Transport EAT NO eos j ay ¢) dupi expiraren duratei normate de exploatare in vederea prelungi bilirii condifitlor de- circulatie; “ f) 1a intervale de timp de cel putin 1/3...1/2 din durata normaté de exploatare, fune- fie de complexitaten Iucriii, iimportanta ef si siarea de conservare a acestela. 15 ' Incerearea’se face cu acfiunt de problstatice, acesteia gi sta- Podurile de sosea cu suprastructuri din beton precomprimat, metalice, mixte saweu suprastructuri deosebite din beton armat, preeum gi toate podurile de eale ferata se. recomands 8% fie incereate atit euactiuni de probs statice eit si dinamice. : 1.6 Incerearea se efectueazi pet baz unui proiect de incereare. 2 ACTIUNT DE PROBA 21 Podurile se sol — actiuni permanente (constante) ; itd pe durata inceredrilor eu: ~ Actiuni de proba (variabile), care modelenzit actiunile utile, 2.2 Aefiunile de proba statice se realizeaai prin: = convoaie de locomotive; — eonvoaie de locomotive si vagoane incireate; — convoaie de autovehicule; —-vehieule pe senile; — utilaje de construcfii; = saci cu nisip; 5 — rezervoare cu api; ~ fagle. Convoaiele de vehicule de cale ferati si de antovehicule pentru a fi considerate ci se aplick static, trebuie si intre 31 si eireule pe pod eu viteza maxima de 5 km/h. Ele trebuie ge opreascl in porifis,previzutd in schema de inebreare, eyirea de pe pod se face tot et viteza miaxim& de 5 kim/ 2.3 — Aefiunile de probit dinamice se realizeazi. prin : . = convoaie de locomotive; — eonvoaie de locomotive si vagoane inekreate; = convoaie de autovehicule; — Imstalatii de produs vibratii. ” : Convoaiele de vehicule.de gale feratt si de autovehicule trebuie si cireule pe pod cu vitezi constant. Se recomanda ca, pefitra mirirea impactulul-f‘cizul inceredrii podurilor de osea, sh se creeze deniveliri artificiale ale cli, reakigtte din dulapi de lemn cu grosimea de 4 cm, lafimea' de 30 cm, lungimea de 300 em,’avind muchiile pArfii superioare tegite Ia 45°. Pozitia dulapilor se stabileste prin proiectul de incercare. upra aefiunilor de probit trebuie sii se cunoascd urmitoarele date: — in cazul convoaielor de vehicule de cale ferata si a autovehiculelor : greutatea pe osie, pozitia osiilor si a rojilor fati de elementele structurii de rezistenji a podului, iar in cazul in cereiril dinamice si viteza de deplasare a convoiulu; — in cazul celorlalte actiuni de probit nee dimensiunile, pozifia si greutatea, a , STAS 12504-86 3 MASURARI 3.1. Prin masuriri in cursul inceredrii se controleazX realizarea actitunilor de prohi conform prevederilor si se observa evolifia parametrilor ce caracterizeaza starea de deformatil si depla- fare a structuril in vederea analizei comportarii podului, 3.2 La incerearea statied se miisoari | — sigeata, maxima in fiecare deschidere a podului; — deplasarea infrastructurilor si aparatelor de reazem la elementele de construcfie la care se misoark sigeata; — deformatiile specifice in zonele cele mai solicitate stabilite prin proiect, ale elemen telor de rezistenti supuse inceredirii ; — mirimea si deschiderea eventualelor fisuri la podurile de beton armat_ si beton pre- comprimat. 3.3 La ineerearea dinamied se misoari : = evolujia sigefii maxime in fiecare deschideré a podului; — evolutia deformatiilor specifice in sectiunile cele mai solicitate ale structurii stabi- r lite prin proiects — evolutia deschiderii fisurilor la podurile de beton armat si beton precomprimat. 3.4 Punetele de misutrare importante se dubleaza, folosind dict este posibil, mijl oace de mésurare bazate pe principii de functionare diferite. 3.5. Mijloacele de masurare trebuie si satisfaci urmitoarele conditi domeniul de masurare si depaseasca cu cel pugin 50% valoarea maximi prevaautis : a fi atinsd in cursul incercirii de editre parametrul masurat; — si aib sensibilitatea suficient de ridicat’ pentru a permite, cel pufin, miisurarea unei valori de 2% din valoarea maxima prevazuti a fi atinsi in eursul inceredrii de ektre ‘pa- rametrul masurat. 3.6 La montarea mijloacelor de masurnre trebuie si se respecte urmitoarele conditii — si fie protejate de acfiunea direct a factorilor climatici si de posibilitates Uegra- darii lor prin atingerl intimplitoare, yoeuri, vibrafii ete.; — dispozitivele de care sint fixate sA fie stabile si rezistente; * — accesul la mijloacele de misurare 8 tillor lor. sigur si si permit citirea comodt a indica- 4 INCERCAREA PRIN ACTIUNI DE PROBA STATICE 4.1 Schemele inedredrilor de proba statiee se stabilesc'astfel ca in sectiunile caracteristice aie structurilor si se obfin& eficienta static’ dorita. bs Bficienja staticd a inciredrii de proba, B,..1 este critériul de similitndine care serveste Ke Ja modelarea incdredrii utile prin incdrearea de proba gi se determin’ cu relafia : ! Sut / Brag == @ ‘ | y aa ) in care 5S, infrimea efortului determinant in dimensionarea sectiunii, recultat din luarea in considerare a inciredrilor utile cu valori normate in cazul podurilor care. se verified dup’ metoda stiirilor limit, sau 4 inedredrilor utile in cazul podurilor care se verifick dup& mgtoda rezistenfelor admisibile; marimea efortului corespondent, obfinut din incéredrile de probit considerate ca aplicate static. STAS 12504-86 -4- 4.2 In finetie de eficienja static’ maxim’ a incireirii de prob’ propusi a se atinge in cursul incereirii, incerearea podurilor se consider’: — de bazit} — sever’; — exceptional. 4.2.1 La inceretiri de bazii, eficienta statics maximi este Byuss = 1,0. Aceste incerciiri se efec- ‘tueazii, de regulis la recepfia podurilor noi si la verificarea ‘podurilor vechi, In cazuri justi- ficate Se poate efectua incercatea cu eficienfa statics mai mies de 1, dar nu mai mic& decit 0,8. 42.2 La incerciri severe, oficienja static’ maxim’ este Byyy —1j1. Aceste incerciri se efectucazis la cererea factorilor precizati la pet. 1.3 in urmatoarele eazuri: — dimensiunile podului, sau calitatea materialelor nu corespund prevederilor din pro- fect : — daci exist indoieli in ce priveste exeoutia, 4.2.3 La incercdri exceptionale, eficienta. statici maxim& este Eyya; =1,2. Incercarea se poate efectua si pentru valori ale lui E,.,.; mai mari de 12 in cazurt necesare, justificate gi apreciate ca posibile prin calcul. . _ Aceste incereiiri se efectueazd in cazul trecerii pe pod a unui'convoi special, sim in alte cazuri deosebite. 4.3 Bficienja statied maximi a inedreirii de probit propusit a se atinge in cursul incereiirii 80 aprobi de orgamul de administrare. 4.4. Incdrearea struct carea poate fi efectua — intreun singur cicla de inc&rcare-deseireare. Ineiircarea se face in trepte, prin suecesiunea schemelor de incircare in ordinea crescitoare a eficienfei lor statice pind la efi- cienfa maximé propusi, dup’ care se face descirearea. Desclircarea se poate face intr-o singuri treapté sau in mai multe trepte in suecesiunea inversi a schemelor de incireare faji de cea avutti in vedere la incircare; i trebuie si se fact progresiv. Funefie de modul de inetircare, incer- = in mai multe cicluri succesive de inedreare-dexcireare, cite un clelu pentru fiecare Schems de inc&rcare. Succesiunea schemelor de incireare se face in ordinea creseiitoare a efi- cienfei lor statice pind la eficienta maxima propust; de cite ori este posibil, este de preferat ea podurile sii fie incercate astfel si se recomanda ca pentru fiecare schema de inelreare si se efectueze cite dou% cicluri de incireare-desciireare. 4.5, Incerearea propriu-zisi consti din realizarea schemelor de inciireare proiectate eu ac- fiuni de probi, cities aparatelor de misuéa si observarea vizuali'a comportéiri’ podului. Be parcursul citirii aparatelor .de masur, starea de incdrcare a podului se menfine constants, 5 Trebuie sii se aibi in vedere ca la deplasarea acfiunilor de probii, in amplasamentul pre- viaut de o‘anumita schem’ de incdreare si nu se creeze o situafie de incireare corespunzitoare uunel eficienfo statice care si depiigeascl eficienfa statics a inciredrli pe care vrem si o reali- zim. Z - 4.6 Aparatele de misuri se citesc in urmitoarele etape : inainte de inedrcare, dupa reali- zarea fleoirel scheme de incircare, dup’ fiecare descireare. ) 4.6.1 Inainte do incereare valorile de pe aparatele de misurii se citese cel pufin de doua ori cu-aproximativ 0 ori, respectiv’ 15 minute inainte de inceperea inceredrii. Se recomand& efectuarea de citiri preliminarii, cu citeva zie inainte de efectuarea incercdrli, in scopul verifi- cari aparaturii de misuri si a determinirii corectiei de temperaturi. Se recomandi efectuarea Incereitilor in perioade neinfluenfabile de starea factorilor meteorologicl (temperaturi, vint, reef 4.6.2 _Dupi realizarea fiectrei scheme de incireare, precum si ‘dupi fiecare deseireare, apa- satele de misur’ so citese de mai multe ori. Prima citire se efectueazii imediat dup’ dispune- rea acfiunilor de prob’ pe pod, respectiv dup’ descireare, dup care se efectueazi citiri la intervale egale de timp (de cel putin 5 minute) pind la stabilizarea mirimilor misurate si anu- ‘me pin& cind cresterea mirimil misurate intre dowd citiri consecutive este. mai mick de 15%. 4.6.3 Dupi realizarea schemei de incireare cu eficienfa maximi, precum si dup’ descirearea definitiva, citirile se efectueaz’ pe o perioadi de cel pufin 30 minute pentru podurile metalice fo ord pentru celelalte poduri. La podurile vechi aceasta perioada se poate reduce la jumitate, 4.7 Criteriile pe baza cirora se apreciazi comportarea corespunzittoare a podurilor sub ac- fiuni de proba statice Is incercdri de bazi, sint urmitoarele : a) podul sau elemente ale acestuia nu preginti semne de cedare sau de pierdere a sta- Dilitatii: : b) nu au aparut defecte ce ar afecta functionalitatea podului; ¢) starea de fisurare a podurilor din beton se ineadreazi in limitele prescrise de regle- mentitile tehinice specifice; @) dup dese&rcarea podurilor din beton armat deschiderea fisurilor nu depiigesté 1/3 din deschiderea fisurilor sub acfiuni de proba. Pentru podurile de gosea gi cale,feratt din beton precomprimat, fisurile trebuie si se inchidi complet chiar dup% actiuni de prob& eu eficienfa static’ mai mare de 1,0; €) sigetile totale misurate nu depiisese valorile limit prescrise in reglementiile tehnice specific; ‘f) raportul sigifilor elastic misurate (f.) fafii de sigefile corespunzitoare calculate Guar) este mai mio sat egal cu valoarea K dati ‘in tabelul 1; ft

    S-ar putea să vă placă și