Arhiv PDF ncepnd din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonai PDF

ACASA ACTUALITATE INTERNATIONAL DEZBATERI GDS INTERVIU OPINII CULTURA SUPLIMENT ESEU

ECONOMIE DOSAR NUMARUL CURENT Parlamentare 2016 Locale 2016 Autori Arhiva Redactia

Ultima ora Dragnea, declaraie stupefiant: nc nu a neles.. Search Submit Query

Concluziile Raportului final al Comisiei Prezidentiale Gelu Trandafir

pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania Raportul MCV este o
- - - - 2006-12-22 Istorie 1 ofert de nerefuzat.
i un avertisment
Like Share 2 Tweet

Comentariu Reacia lui Clin Popescu

Pe baza examinarii a mii si mii de pagini de Triceanu privind ntreruperea cooperrii
PE ACEEASI TEMA
Romniei n cadrul MCV este stupid i
documente, luand in consideratie existenta unei nejustificat. ...
Dragnea, declaraie stupefiant:
nc nu a neles ce vrea Guvernul imense literaturi analitice si de marturii care
cu ordonanele de graiere probeaza natura antipatriotica a dictaturii
Like Page
Turcan: PNL demareaz comuniste, putem afirma ca regimul comunist Andreea Pora
revocarea lui Ciorbea din funcia din Romania (1945-1989) a fost nelegitim si Be the first of your friends
Referendumul.De ce
de Avocat al Poporului Iohannis ctig i n
criminal. A sosit, asadar, momentul sa evaluam to like this
caz de eec
Ministrul Justitiei nu renunta la natura si mostenirile regimului comunist. Acest
gratiere. Ar prefera varianta lucru este cu atat mai important cu cat exista
asumarii raspunderii Comentariu Declansarea procedurilor
tentatia simultana de a idealiza perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru organizarea referendumului este
Jucan (CNA): Aplicarea legii in o miscare preponderent tactica...
uitandu-se faptul ca aceasta a fost de fapt baza pe care s-a edificat
cazul atacurilor media la justitie,
aruncata in derizoriu dictatura lui Nicolae Ceausescu, si, pe de alta parte, tendinta de a scuza
ororile epocii Ceausescu in numele pretinsului atasament fata de valorile
Vlad Zografi
nationale. Simplu spus, regimul comunist din Romania, un sistem totalitar de la infiintare si pana la prabusire, a fost
Guvernul zilelor
unul bazat pe incalcarea constanta a drepturilor omului, pe suprematia unei ideologii ostile societatii deschise, pe negre
monopolul puterii exercitat de un grup restrans de indivizi, pe represiune, intimidare si coruptie. Trebuie accentuat
astfel faptul ca Republica Populara Romana, infiintata prin dictat ori, mai exact spus, prin lovitura de stat, a simbolizat
o tripla impostura: nu a fost nici republica (in sensul autentic al acestui concept), nici populara si, in mod cert, nici Comentariu Cofetria PSD a preparat n
laboratorul propriu un tort de ciocolat
romaneasca. Acelasi lucru trebuie spus despre perioada Ceausescu, in care retorica suveranitatii nationale a fost mai peste care a turnat dulcea de viine i
miere...
presus de orice un alibi pentru perpetuarea dictaturii prin manipularea sentimentelor populatiei. Pe parcursul
perioadei comuniste, Romania a suferit consecintele aplicarii inflexibile a dogmelor leniniste: industrializarea fortata,
intemeiata pe un model vetust de crestere economica care favoriza industria grea in detrimentul industriilor produ-
Andrei Cornea
catoare de bunuri de consum; lichidarea proprietatii private deopotriva in zonele urbane si rurale, asociata cu politica
Ilegitimitatea
violenta si brutala de colectivizare a agriculturii; nimicirea valorilor traditionale in numele unei false modernizari democratic a PSD
sociale si economice; controlul metodic si mereu mai pervers asupra spatiului social si al vietii intime a cetatenilor
(mai ales prin politica natalista a dictaturii lui N. Ceausescu). Sfera privata a fost astfel aproape complet anexata de
catre tentacularul partid/stat totalitar. Ca si in URSS, viata cotidiana in socialismul de stat era invadata de elemente Editorial 22 Nici Dragnea, nici PSD nu vor
putea evita la nesfrit soarta tuturor
propagandistice si de control dictate de partid. celor care vor s guverneze ilegitim:
blamul public tot mai larg i, n final, p...
Regimul comunist din Romania nu a cunoscut de fapt o veritabila deradicalizare. Pentru acesti oameni, stalinismul
tinea de ordinea vesniciei. De la instaurarea sa prin dictat regimul comunist a urmarit distrugerea statului de drept, a
pluralismului, a economiei de piata si a libertatii spiritului. Ascultand orbeste ordinele Kremlinului, prima generatie
Andreea Pora
de comunisti romani aflati la putere si, in primul rand, Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu,
Marea dezmeticire.
Gheorghe Apostol, Iosif Chisinevschi, Alexandru Moghioros, Petre Borila, Alexandru Draghici, Ion Gheorghe Maurer, Frontul anti-PSD i
Emil Bodnaras, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, Leonte Rautu, Dumitru Coliu si Leontin Salajan au impus un noul Iohannis
Revista si
sistem intemeiat pe teroare 22represiune
foloseste cookie-uri proprii i Toate
universalizata. ale terilor. Continuarea
institutiile navigarii
statului implic
totalitar acceptarea
au fost createlor. Afl mai multe
in timpul
epocii Dej. Nicolae Ceausescu si grupul de aparatcici care l-a sustinut le-au perfectionat si le-au dus la cele mai Opinie PSD e puternic i bine organizat,
dar sufer de boli fr leac care i-au fost
dezastruoase consecinte. In contrast cu diversele tendinte revizioniste si cu miturile epocii Ceausescu, Comisia fatale nu o dat....
Prezidentiala sustine ca a existat o continuitate intre perioada Dej si perioada Ceausescu.
Gheorghiu-Dej si acolitii sai au respins destalinizarea initiata de Nikita Hrusciov si au exploatat sentimentele anti-
Rodica Culcer
sovietice ale populatiei pentru a-si cladi o baza de putere. Acest lucru il recunoaste chiar si un fost ideolog comunist
Voina i contra-
precum Ion Iliescu. Nu s-a produs de fapt in Romania o detotalitarizare a dictaturii in sensul transformarii ei intr-un
voina popular
regim mai tolerant si al scaderii impactului ideologiei asupra intregii societati. Dimpotriva, dupa o scurta si precara
liberalizare, Nicolae Ceausescu, venit la putere in martie 1965, a reluat la putin timp dupa aceea vechile fixatii
staliniste. Pentru Ceausescu, cresterea rolului conducator al PCR aparea drept o necesitate obiectiva. Constitutia Comentariu Pe msur ce abuzurile PSD
se vor nmuli, micarea se va consolida i
adoptata in 1965 proclama cu vigoare faptul ca PCR era forta politica conducatoare in Romania socialista. Istoria tarii s-ar putea s descoperim cu toii c este
era rescrisa astfel incat sa prezinte partidul comunist drept continuatorul traditiei de lupta pentru independenta mai important dect electoratul PSD....
nationala. Perioada cominternista era mentionata, insa intotdeauna cu scopul de a o contrasta cu ceea ce
propaganda glorifica sub numele de Epoca de aur - epoca Ceausescu. Astfel s-a configurat mitologia obsedantului
Cristian Campeanu
deceniu, menita sa contrapuna perioada Gheorghiu-Dej (cel de pana la ruptura cu Kremlinul) celei de presupusa
Miercurea
renastere nationala asociata cu numele lui N. Ceausescu. Cultul personalitatii conducatorului suprem a devenit, mai
Elefantului.
ales dupa 1968, fundamentul ideologic al sistemului. Ceausescu era prezentat drept calauza vizionara, erou intre Ordonanele care
eroii neamului, fiinta providentiala, personalitate de varf a vietii internationale, demiurg, arhitect, strateg de geniu si asigur impunitatea
cate altele. La randul ei, Elena Ceausescu, o persoana cu slabe inzestrari intelectuale, insa animata de o ambitie corupilor
nemasurata, a devenit si ea subiectul unui desantat cult1. S-au intrecut in aceasta privinta barzii oficiali ai Opinie PSD nu cedeaz i se pregtete de
confruntare, refuznd retragerea
ceausismului, poetii de curte Adrian Paunescu si Corneliu Vadim Tudor. Un intreg aparat de propaganda a contribuit ordonanelor....
la crearea unui climat al linguselii, ipocriziei si duplicitatii universalizate. In atari conditii, simpla decenta devenea un
act de rezistenta, iar sfidarea pe fata a dictatorului si a aparatului pe care se sprijinea devenea o forma de curaj etic
exemplar. Media Culpa
Indaratul ideologiei natiunii socialiste unitare si omogene se aflau obsesiile monolitismului leninist combinate cu cele
Brindusa Armanca
ale unei extreme drepte recidivate cu binecuvantarea liderilor comunisti si in primul rand a lui Nicolae Ceausescu.
Raiul tirilor false (II)
Societatea socialista multilateral dezvoltata era, de fapt, numele unui sistem politic si economic inghetat, dominat
Cnd se vorbete
de un lider faraonic si de anturajul sau imediat. Sub Ceausescu, in pofida promisiunilor legate de intarirea legalitatii despre abundena
tirilor false i despre
socialiste, a continuat demonizarea proprietatii private, persecutarea credintelor si practicilor religioase,
soluii mpotriva
criminalizarea oricarei forme de opozitie. Nu mai putin semnificativ, Ceausescu si regimul au dus la paroxism politica rspndirii ...
demografica de persecutare a femeilor si copiilor. Disidenta, fenomen general in blocul sovietic dupa 1964, a fost
strivita nemilos de cerberii regimului si instrumentul lor principal, Securitatea. Sa mentionam aici actiunile constante
de marginalizare, compromitere si lichidare a oricaror forme de gandire si actiune libera: persecutia miscarii initiate
si conduse de Paul Goma, cea mai importanta actiune de protest colectiv impotriva incalcarii drepturilor omului, Raluca
arestarile si prigoana in randurile muncitorilor mineri care au declansat greva din vara anului 1977, salbatica Alexandrescu
persecutie a lui Vasile Paraschiv si a altor activisti angajati in lupta pentru sindicate libere, distrugerea efortului de a ntr-o vacan
crea Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania, actiunile impotriva unor disidenti, oponenti si critici ai aproape fr sfrit,
regimului precum (ordinea nu este alfabetica si nu indica vreo ierarhie a meritelor, iar lista nu se pretinde a fi elevii mai dau i
examene
exhaustiva): Dorin Tudoran, Radu Filipescu, Vlad Georgescu, Doina Cornea, Cs. Gymesi va, Gabriel Andreescu, Mihai
Opinie Descurajarea e un sentiment
Botez, Mariana Celac, Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu, Mihai Creanga, Stefan Niculescu-Maier, Alexandru Chivoiu, periculos, mai ales cnd se instaleaz din
Dumitru Iuga, Ionel Cana, Gheorghe Brasoveanu, Carmen Popescu, Nicolae Litoiu, Ion Draghici, Ion Bugan, Gza cauza unor nereguli majore constatate de
tineri chiar n instituia creat s-i...
Szcs, William Totok, Herta Mller, Richard Wagner, Helmuth Frauendorfer, Ion Puiu, Iulius Filip, Victor Frunza, Aurel
Dragos Munteanu, Vasile Gogea, Molnr Gusztv, Barabs Francisc, Barabs-Mrton Piroska, Barabs Jnos, Borbly
Ern, Bzs Lszl, Pavel Nicolescu, Dimitrie Ianculovici, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Liviu Babes, Dumitru Mircescu, Paul Bujor
Gheorghe Fistioc, Viorel Padina, Aurelian Popescu, Silviu Cioata, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Liviu Antonesei, Ana Donald Trump i
Blandiana, Mircea Dinescu, Tks Lszl, Andrei Plesu, Ion Negoitescu, Ion Vianu, Dumitru Mazilu, Nicu Stancescu, uitarea tradiiei
Luca Pitu, Nica Leon2. Nu trebuie uitate actiunile represive impotriva Bisericilor neoprotestante si a credinciosilor politice americane
Bisericii Greco-Catolice (interzisa inca din 1948). In 1975, N. Ceausescu a semnat, in numele Romaniei, Actul Final al
Analiza 22 n locul reafirmrii idealurilor
Conferintei de la Helsinki. Departe de a se conforma angajamentelor luate pe plan international, regimul comunist a fondatoare ale SUA ntr-un discurs politic
continuat sa calce in picioare drepturile cetatenilor. Pe scurt, regimul a continuat sa opereze dupa logica exclusivista de nivel nalt, care s se adreseze ntregii
naiuni americane, noul pre...
a bolsevismului, vazand in orice act autonom o inacceptabila sfidare.
O formatiune devorata de lupte intestine pentru putere, PCR a respins intotdeauna fractionismul, iar democratia de
partid a fost o himera propagandistica. In egala masura, conducerea PCR a actionat neintrerupt pentru eliminarea, la Lidia Moise
nevoie prin forta, a oricaror gesturi de independenta civica. Tocmai din acest motiv, disidenta din Romania, atata cata Brexit, un zid ntre
a fost, nu a izbutit sa genereze actiuni de protest colectiv echivalente cu Carta 77 din Cehoslovacia, sindicatul liber Londra i Europa
Solidaritatea din Polonia sau Opozitia Democratica din Ungaria. Trebuie respins categoric mitul care incearca sa
acrediteze ideea existentei a doua Securitati: una internationalista, de sorginte etnica alogena, pana in 1960, si
Analiza 22 Discursurile premierului May
cealalata, de pura stirpe romaneasca, devotata gliei si neamului. Fara a nega faptul ca in prima sa faza Securitatea a par puternice, dar ele nu risipesc
actionat cu o brutalitate inspaimantatoare pentru zdrobirea oricarui inamic, real sau imaginar, al regimului, este incertitudinile i nici riscurile care pndesc
economia britanic, inclusiv cel privin...
necesar sa accentuam ca in perioada
Revista Ceausescu
22 foloseste cookie-uri aceasta
proprii i institutie
ale terilor.aContinuarea
continuat sa practice
navigarii metode
implic ilegalelor.
acceptarea de lichidare
Afl mai multe
a oricarei forme de rezistenta. Trebuie amintit aici rolul exceptional jucat in demascarea naturii criminale a regimului
si a Securitatii de cartea Orizonturi rosii de Ion Mihai Pacepa. Mai intai publicarea in limba engleza a acestei carti, in Andrei Plesu
1987, apoi transmiterea la sectia romana a postului de radio Europa Libera a memoriilor acestui defector de cel mai Dileme, stupori,
resemnare
inalt rang - inaintea fugii sale, Pacepa era consilier personal al lui Ceausescu, general locotenent, director-adjunct al
Directiei de Informatii Externe si secretar de stat in Ministerul de Interne - a contribuit la degradarea dramatica a
imaginii lui Ceausescu. Informatiile oferite de Pacepa au fost de asemenea un important revelator al caracterului Invitat Spus pe romnete, a avea o
criminal al dictaturii in influente cercuri politice si de media din Vest. Securitatea si mostenitorii sai nu i-au iertat dilem nseamn ceva de genul: orice-ai
face tot prost iese! Ai la ndemn, s
vreodata lui I.M. Pacepa ceea ce ei considera a fi fost o tradare. Posturile de radio occidentale, Europa Libera, BBC, zicem, dou soluii distincte (ba chiar ...
Vocea Americii, Deutsche Welle, Radio France Internationale, au contribuit esential la informarea cetatenilor
Romaniei privind situatia din tara si din lume. Nu intamplator regimul a purtat un razboi neintrerupt impotriva lor si
mai cu seama impotriva Europei Libere. Trei directori ai acestui post de radio au murit in imprejurari suspecte, Video
probabil iradiati (Nol Bernard, Mihai Cismarescu si Vlad Georgescu)3. Spre disperarea politrucilor din tara, Radio
Europa Libera a fost intr-adevar ceea ce s-a dorit a fi: ziarul vorbit al romanilor de pretutindeni. Omagiem aici
memoria unor Ghita Ionescu, Preda Bunescu, Nol Bernard, George Cioranescu si Vlad Georgescu, oameni care au
luptat cu altruism si pasiune pentru cunoasterea si rostirea adevarului. Omagiem memoria lui Virgil Ierunca,
intelectual critic, scriitor si eseist de marca, ale carui emisiuni au tinut treaza constiinta morala romanesca. Subliniem
rolul Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului din Romania de la Paris, care din 1977 a sensibilizat Occidentul in
problema abuzurilor din Romania. Merita mentionat in acest context si numele lui Remus Radina.
Antioccidentalismul PCR si al Securitatii a ramas neschimbat dupa moartea lui Gheorghiu-Dej, fiind acum chiar
potentat de aspiratiile lui Ceausescu de a fi privit drept un lider al luptei anti-imperialiste pe plan global. Mult-
Cantec-pamflet despre gratiere:
Balada lui Dragnea
trambitata democratie muncitoresc revolutionara - unica in felul ei, contributia lui Ceausescu la demagogia despre
democratia socialista, nu era decat un paravan retoric pentru perpetuarea unui regim totalitar inchistat, sufocant si
obtuz. Teoria marxista respingea asa-numitele libertati formale drept mofturi burgheze. In numele acestei
Numarul Curent
democratii de masa, de fapt un colectivism oligarhic, spre a relua termenul propus de George Orwell in romanul
1984, se calca in picioare demnitatea fiintei umane si se batjocoreau drepturile sale inalienabile. Omul nou glorificat
de propaganda regimului era de fapt fiinta total pliabila, fara sira spinarii si fara un sentiment al responsabilitatii. Una
dintre cele mai grave mosteniri ale comunismului o reprezinta tocmai aceasta larg-raspandita psihologie cinica si
conformista. La care se adauga utilizarea delatiunii ca arma favorita a Securitatii. Recrutarea de informatori incepea
inca din scoli, continua apoi in facultati, intreprinderi, institute de cercetare etc. Informatorii erau micile, dar
importantele rotite ale mecanismului terorist. Insa ofiterii de Securitate si din alte unitati ale Ministerului de Interne
erau cei care actionau direct pentru supravegherea, intimidarea si terorizarea populatiei. Securitatea, militia,
procuraturile militare, granicerii erau subordonati la randul lor sectiilor specializate ale CC al PCR. Ministrii de Interne
si sefii Securitatii au fost cu totii soldati fideli ai partidului. Cei mai multi au fost ei insisi activisti de partid, inainte de a
Eliza Francu
lucra in Securitate. Sa-i mentionam, asadar, pe cei responsabili, ca demnitari ai aparatului represiv, pentru ceea ce
Comerul
s-a petrecut vreme de peste patru decenii in Romania, pentru sutele de mii de morti si deportati: Teohari Georgescu,
transatlantic n era
ministru de Interne implicat in luarea puterii si instituirea regimului de teroare in masa, precum si adjunctii sai Trump
Vladimir Mazuru si Marin Jianu; Emil Bodnaras, sef al Serviciului de Informatii, care a jucat un rol cheie in terorizarea
populatiei intre 1945-1947; Pintilie Bodnarenko (Pantiusa), spion sovietic, primul sef al Securitatii; Alexandru Nicolschi Analiza 22 Brusc, relaia dintre Europa i
Statele Unite devine mai puin predictibil
(Grnberg), mana dreapta a lui Pintilie, organizatorul sistemului concentrationar din Romania stalinizata; Alexandru dect cea cu Iranul....
Draghici, succesorul lui Teohari Georgescu; adjunctii sai, in diverse perioade, Ladislau Ady, Aurel Stancu, Vasile
Negrea, Ion Vinte, Grigore Raduica, Ionel Gal; Cornel Onescu (succesorul lui Draghici); Ion Stanescu, Gheorghe
Homostean, Teodor Coman, Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Iulian Vlad. Acestia, la randul lor, au lucrat direct cu Alexandru Lazescu
secretarii CC si sefii de sectii ale CC al PCR, responsabili cu coordonarea organelor represive: Iosif Chisinevschi, Mirel Rostul NATO n era
Costea, Alexandru Moghioros, Nicolae Ceausescu, Petre Lupu, Vasile Patilinet, Virgil Trofin, Iosif Banc, Ion Coman, Trump
Emil Bobu, Constantin Olteanu. Activitatile Securitatii pe plan extern au avut de asemenea loc sub directa indrumare
a partidului. Sefii spionajului romanesc si subordonatii lor aveau, ca misiune principala, anihilarea rezistentei din
Analiza 22 Venirea lui Trump la Casa Alb
exterior, a miscarilor de exil opuse statului/partid totalitar. Sa-i amintim: Mihai Gavriliuc, Wilhem Einhorn, Nicolae va amplifica masiv curentele care n
Europa de Vest doresc o deconectare
Doicaru4, Ion Mihai Pacepa5, Romus Dima, Nicolae Plesita, Aristotel Stamatoiu. Generalul securist Nicolae Plesita a
consistent de SUA chiar cu preul unei
lucrat atat in represiunea interna, cat si in eforturile de a anihila fortele democratice din exil. In chip scandalos, acest apropi...
tortionar continua sa apara in diverse emisiuni de televiziune si sa-si ponegreasca fostele victime. Pensiile fostilor
ofiteri de Securitate sunt in multe cazuri de zece ori mai mari decat pensia unui fost profesor de liceu.
Ioana Moldovan
Comisia Controlului de Partid (CCP) a jucat de asemenea un rol nefast in lichidarea oricaror tentative de a organiza
100 de ani de la
minime dezbateri ori de a contesta abuzurile liderilor. Seful CCP a fost mai intai Iosif Ranghet, caruia i-a succedat ca
asasinarea lui
sef veteranul cominternist Constantin Pirvulescu, avandu-l ca adjunct pe Dumitru Coliu (Colev). Dupa mazilirea lui
Rasputin
Pirvulescu (1958), generalul politic Coliu, membru proeminent al factiunii moscovite din partid, a preluat sefia,
avandu-l adjunct pe Jnos Vincze (Ion Vinte), fost general de Securitate. Coliu a condus un timp Ministerul Controlului Eseu Potrivit unui studiu publicat de
Universitatea din Hawaii, atrocitile
de Stat, alta institutie terorista. Adjuncta sa a fost Vanda Nikolschi, veche militanta cominternista (fara legatura cu
secolului XX sunt responsabile de
generalul securist Nicolschi). In fruntea serviciului de informatii al armatei s-a aflat in anii 50 generalul de origine moartea a 262 de milioane de oameni n
toat...
rusa Serghei NikonovRevista
(Nicolau), spion sovietic.
22 foloseste Sotia
cookie-uri sa, i
proprii Nina, a fost Continuarea
ale terilor. mult timp secretara personala
navigarii implic a lui Gh.
acceptarea lor. Afl mai multe
Gheorghiu-Dej. Responsabilitatea finala si incontestabila pentru ce s-a petrecut in Romania revine, conform chiar
modelului leninist al centralizarii birocratice absolute, membrilor Biroului Politic, secretarilor CC si, mai presus decat Cristian Preda
oricui, secretarului general. Consultarea permanenta cu emisarii sovietici a fost o regula respectata cu sfintenie in Guvernul a ratat
perioada 1944-1963. De la CC si Ministerul de Interne si pana la Comitetul de Stat al Planificarii si Ministerul Sanatatii, puciul
toate institutiile statului si partidului aveau consilieri sovietici. Mentionam aici pe Katelinet (consilierul lui Dej), pe
Aleksandr Mihailovici Saharovski (principalul consilier la Ministerul de Interne/Securitate) si pe Mark Borisovici Mitin,
Invitat Dupa toate aparentele, Guvernul
membru al CC al PCUS, redactorul-sef al saptamanalului Cominformului (Biroul Informativ al partidelor comuniste si pregatise un puci de toata frumusetea....
muncitoresti), Pentru pace trainica, pentru democratie populara, cu sediul la Bucuresti.
Inspirati de modelul bolsevic, sfatuiti de consilierii sovietici, dar dovedind o maniacala ardoare personala, liderii DESENAND (CA) LUMEA
romani au facut tot ce tinea de ei pentru a-si depasi magistrii intru zel si demonism. In acest sens, putem afirma ca
cei vinovati de impunerea si perpetuarea unui sistem bazat pe crima si faradelege s-au numit: Gheorghe Gheorghiu-
Dej, Ana Pauker, Vasile Luca (Luka Laszlo), Teohari Georgescu, Iosif Chisinevschi (Roitman), Gheorghe Apostol, Emil
Bodnaras, Petre Borila (Iordan Dragan Rusev), Chivu Stoica, Miron Constantinescu, Constantin Pirvulescu, Alexandru
Draghici, Nicolae Ceausescu, Ion Gh. Maurer, Gheorghe Radulescu, Dumitru Coliu (Dimitar Colev), Leonte Rautu (Lev
Oigenstein), Grigore Preoteasa, Mihai Dalea, Jnos Fazekas, Leontin Salajan (Szilagyi), Stefan Voitec, Manea Manescu,
Petre Lupu (Lupu Pressmann), Florian Danalache, Vasile Patilinet, Ion Ionita, Constantin Dascalescu, Virgil Trofin, Ilie
Verdet, Elena Ceausescu, Ion Dinca, Emil Bobu, Dumitru Popescu, Suzana Gadea, Ion Iliescu, Stefan Barlea, iar lista Vis a vis
este desigur departe de a fi completa. Trebuie cunoscute numele primilor secretari de comitete regionale, ulterior DREPTURILE OAMENILOR
judetene. Raul a mers initial de sus in jos, apoi si de jos in sus, devenind un cancer al intregii societati. DIVERI
In aparatul ideologic menit sa indoctrineze populatia, trebuie mentionati: Iosif Chisinevschi, secretar al CC; Mihail Dup inaugurarea
uniform-alb a lui
Roller, seful sectorului stiinta al CC sub Gheorghiu-Dej; Leonte Rautu, membru supleant al Biroului Politic, seful
Trump, Marul
Directiei Propaganda si Cultura a CC in perioada Dej, groparul culturii romanesti; adjunctii sai in diverse perioade: Femeilor a restabilit
adevrul: America e
Nicolae Goldberger, Mihail Roller, Ofelia Manole, Pavel Tugui, Virgil Florea, Paul Niculescu-Mizil, Vasile Dinu, Elvira multicul...
Cinca, Elena Bescu; activisti de varf din cultura precum Eduard Mezincescu, Constanta Craciun, Nicolae Moraru,
Traian Selmaru, Mihai Beniuc, Ion Rosianu, Pompiliu Macovei. Ion Iliescu a fost seful Sectiei invatamant-stiinta in
Scrisori de la cititori
ultima perioada a vietii lui Dej si la inceputul perioadei Ceausescu; Sorin Toma, redactorul-sef de la Scanteia, si
adjunctii sai Silviu Brucan, Nestor Ignat, N. Corbu, apoi alti redactori-sefi: Dumitru Popescu, Teodor Marinescu, Ale- PSD la momentul adevrului
Petru Tomegea
xandru Ionescu, Constantin Mitea, Nicolae Dragos. Alti ziaristi de varf ai Scanteii, deci zelosi propagandisti ai par-
Am citit o mulime de analize, preamriri
tidului au fost: Ion Cumpanasu, Dumitru Tinu, Anghel Paraschiv (primul redactor-sef al cotidianului succesor Scanteia
i elucubraii despre actul istoric al celor
Poporului, aparut imediat dupa 22 decembrie 1989 si transfigurat rapid in Adevarul). Gheorghe Badrus, mult timp
45 de procente, dar adevrul nu l-am gsit
redactor-sef adjunct de la Scanteia, a devenit adjunct al lui Ilie Radulescu la Sectia de Propaganda dupa 1969, lucrand nici mcar printre rnduri: PSD se...
sub indrumarea secretarului CC al PCR responsabil cu ideologia (intai P. Niculescu-Mizil, apoi Ion Iliescu). Dupa 1972,
ca si alti activisti ideologici (Constantin Vlad, Mihai Bujor Sion), Badrus a plecat in diplomatie (ambasador in URSS). In Jurnalismul independent are
nevoie de sustinere
fruntea revistei Contemporanul, transformata in megafon al Sectiei de Propaganda, s-au aflat Horia Liman, Marcel
Noi, la Revista 22, ne luptam sa
Breazu, Iosif Ardeleanu s.a. Saptamanal, linia sovietica era prezentata in limba romana in revista Cominformului ramanem independenti. Suntem insa
Pentru pace trainica, pentru democratie populara, cu sediul la Bucuresti, condusa initial de Pavel Iudin si apoi, pana dependenti de cititorii nostri.
Doneaza pentru un jurnalism de
la desfiintare, in 1956, de M.B. Mitin, membru al CC al PCUS. La Editura PMR (ulterior Editura Politica) directori au fost calitate. Este simplu.
Barbu Zaharescu, Jack Podoleanu (cumnatul Ghizelei Vass), Grigore Naum (general de Securitate), Valter Roman,
> afla cum ne poti sustine
Dumitru Ghise, iar adjuncti, in diverse perioade, Leonte Tismaneanu (Tisminetki), Ilka Melinescu (Wasserman), Florica
Mezincescu, Al. Siperco. O alta institutie ideologica a fost Agentia Romana de Presa (AGERPRES) condusa, intre altii,
de ilegalistul Vasile Dumitrescu, ulterior ambasador in Elvetia si Chile, si in perioada Ceausescu de Ion Galeteanu.
Radiodifuziunea, respectiv Televiziunea au fost conduse in diverse perioade de compozitorul ilegalist Matei Socor, de
sotia lui Gh. Apostol, Melita, de Ion Pas, de Teodor Marinescu, de Valeriu Pop, de Vasile Musat, de Alexandru Ionescu,
de Constantin Petre. Ilegalista Ecaterina Borila a fost redactor-sef la Viata sindicala (apoi Munca). In anii stalinismului
dezlantuit, Romania libera a fost condusa mai intai de Grigore Preoteasa, apoi de Nicolae Bellu (Schor), care ulterior a
devenit presedintele Comitetului de Stat al Cinematografiei, in anii 1970 de Octavian Paler6, iar in anii 1980 de Maria
Costache. Revista teoretica a CC al PCR s-a numit initial Lupta de clasa si a fost condusa de Stefan Voicu (Aurel Roten-
berg), care a ramas in fruntea ei si sub Ceausescu, cativa ani dupa schimbarea denumirii in Era Socialista. Urmasul lui
Voicu a fost Ion Mitran. Pentru activistii din domeniul organizatoric se publica revista lunara Munca de partid,
condusa in anii 1950 de Paul Radovan. Editorialele Scanteii si ale Luptei de clasa, elaborate sub directa indrumare a
Sectiei de Propaganda, au fost menite sa propage linia partidului si sa stigmatizeze (cuvantul din epoca era sa
infiereze) orice reala ori imaginara erezie culturala. Urmarea nemijlocita a unui asemenea editorial era efortul de
critica si autocritica semnat cu entuziasm in Gazeta literara de intelectualii desemnati de partid sa supravegheze
frontul ideologic: Paul Georgescu, Ov. S. Crohmalniceanu, Savin Bratu, N. Moraru, Traian Selmaru, M. Beniuc, N.
Tertulian etc. Nu trebuie uitati cei care, la nivele relativ inferioare, au jucat rolul de controlori ideologici in deceniile
comuniste: Ion Ianosi, Tiberiu Utan, Al. Simion, Gheorghe Stroia, instructori ai CC al PMR/PCR. In acelasi sens,
sedintele Sectiilor de Propaganda, respectiv Presa din perioada Ceausescu erau destinate sa controleze si sa
calauzeasca revistele culturale si politice. Protocronismul a fost impus de la acest nivel in special prin intermediul lui
Eugen Florescu, ulterior deputat
Revista PSM, care
22 foloseste cu numeroase
cookie-uri prilejuri
proprii i ale terilor.aContinuarea
atras atentia intelectualilor
navigarii recalcitranti
implic acceptarea lor. ca
Aflpro-
mai multe
tocronismul nu este o simpla directie estetica, ci contributia teoretica a tovarasului N. Ceausescu. A te opune proto-
cronismului devenea astfel o atitudine antipartinica.
Scolile de partid au fost instrumente ale conditionarii si inregimentarii ideologice, veritabile pepiniere de cadre ale
partidului. Printre conducatorii scolilor de partid A. A. Jdanov (pentru activistii ideologici) si Stefan Gheorghiu
(pentru cei din aparatul organizatoric) au figurat: Zina Brancu, Paul Niculescu-Mizil, Ion Rachmuth, Constantin Nicuta,
N. Goldberger, Grigore Kotovski, Tatiana Bulan (al carei sot, Iakov, fost ofiter sovietic, era rector al Academiei
Militare). In perioada Ceausescu, functii de varf in aparatul ideologic (propaganda, Consiliul Culturii, presa, editori) au
detinut: Paul Niculescu-Mizil, Leonte Rautu, Dumitru Popescu, Ion Iliescu, Cornel Burtica, Miu Dobrescu, Tamara
Dobrin, Petru Enache, Mihai Dulea, Ion Traian Stefanescu, Eugen Florescu. Dupa pensionarea ilegalistului Iosif
Ardeleanu (Adler), cenzura a fost condusa de Ion Cumpanasu, fost redactor-sef adjunct la Scanteia. Muzeul de Istorie
al PCR, alta institutie a frontului ideologic, a fost condus succesiv de Clara Cusnir-Mihailovici, Petre Grosu, N.
Cioroiu. Institutul de Istorie a partidului (Institutul de Studii Social Politice de pe langa CC al PCR) a fost condus initial
de politrucul Mihail Roller, apoi, vreme de decenii de ilegalistul Ion Popescu-Puturi, avandu-l ca adjunct pe generalul
Gh. Zaharia. In perioada Ceausescu, mistificarea istoriei nationale a fost intreprinsa de istorici-activisti ai Comitetului
Central precum Mircea Musat, Ion Ardeleanu, Gh. I. Ionita, Ion Spalatelu, impreuna cu asociatii lor N. Copoiu, Titu
Georgescu, Mihai Fatu si altii. Vulgata istoriografica autohtonista a fost potentata prin implicarea directa in acest tip
de discurs a fratelui dictatorului, generalul Ilie Ceausescu, directorul Centrului de Istorie si Teorie Militara, in jurul si
cu protectia caruia s-a constituit un grup ideologic extrem de influent in justificarea orientarii national-staliniste a
partidului. Patronati si incurajati de conducerea PCR, o serie de scriitori, critici literari, artisti plastici, compozitori si
sociologi au inventat in spirit jdanovist ideologia protocronismului romanesc, alibiul teoretic al omniprezentului cult
al personalitatii al lui N. Ceausescu. Desfigurand ideile esteticianului Edgar Papu, acestia au sustinut pozitii autarhice
si profund antiliberale, xenofobe si antiintelectuale7. Printre exponentii protocronismului s-au remarcat prin
vehementa: Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Badescu, Ion
Lancranjan, Pompiliu Marcea, Ion Dodu Balan, Dinu Sararu, Adrian Paunescu, Mihai Ungheanu, Nicolae Dan
Fruntelata, Artur Silvestri, Ilie Purcaru etc. Publicata sub egida Comitetului pentru Cultura si Arta al Capitalei, revista
Saptamana a fost principala tribuna de manifestare a pseudonationalismului manipulator al perioadei ceausismului
tarziu. Revista a publicat adeseori documente ale Securitatii menite sa atace si sa compromita exilul literar
anticomunist.
Creata in 1979, Academia de Stiinte Sociale si Politice a functionat ca o sectie a CC al PCR. Primul presedinte a fost
Miron Constantinescu, urmat de Mihnea Gheorghiu. La sectia internationala, responsabila pentru relatiile cu
partidele comuniste la putere si cu cele din tarile necomunizate, au lucrat Maria Rab (cumnata lui Leonte Rautu),
Ghizela Vass (notabila prin longevitate politica, o apropiata a Elenei Ceausescu), Constantin Lazarescu, Constantin
Vlad, Stefan Andrei. Militanta de origine basarabeana Ghizela Vass a fost direct implicata in raporturile cu Partidele
Comuniste Grec, Spaniol si cu exilul cominformist din Iugoslavia. Aceste relatii au inclus ajutor material substantial
din partea PCR pentru partidele si organizatiile respective, precum si din alte tari. PCR a folosit banii tarii pentru a
sustine miscari subversive si antidemocratice in diverse parti ale lumii. Posturile de radio ale Partidelor Comunist
Grec si Spaniol (Vocea adevarului si Pirinei) s-au aflat multi ani la Bucuresti. In anii 1970 si 1980, PCR a subventionat
miscari radicale, antidemocratice din Lumea Treia. Este un subiect care trebuie cercetat in continuare.
Cand incercam sa luminam resorturile stalinismului, este cazul sa nu uitam ca avem de-a face cu o intreprindere
politica esentialmente barbara, ca arhitectii si beneficiarii sistemului nu au demonstrat nici un fel de scrupule si re-
muscari si ca, in substanta sa launtrica, deopotriva ca intentionalitate si ca experienta practica, regimul comunist a
fost bazat pe dispretul fata de drepturile omului si fata de lege. Scopul sau a fost anihilarea societatii civile, a
sistemului politic pluralist, a gandirii autonome si a pietei libere. A inventat institutii menite sa faca posibila
distrugerea spiritului liber si manipularea totala a subiectilor statului totalitar: partidul ca elita autodesemnata; politia
secreta (cu bratele sale din interior si din exterior); propaganda si agitatia; pseudo-justitia aservita total intereselor
dictaturii.
Adevarul este ca nici Dej, nici Ceausescu nu au nutrit sentimente patriotice. Comunistii nu au patrie, afirma Mani-
festul Partidului Comunist, scris de Marx si Engels la mijlocul secolului al XIX-lea. Indiferent de rasucirile si salturile
mortale ideologice, conducatorii comunisti din Romania au ramas fideli preceptelor de baza ale leninismului ca teh-
nica de control si mentinere a unei dictaturi ideocratice. Ideologia a fost intr-adevar la putere. Statul comunist, pre-
cum cel nazist, a fost un stat intemeiat pe o conceptie despre lume si viata. Gheorghiu-Dej si Ceausescu au fost ambii
partizanii unei formule politice autoritare, intemeiata pe monolitism ideologic, intoleranta fanatica in raport cu orice
adversar, terorism politienesc si un cult aberant al economiei planificate. Mostenirea RPR-RSR, augmentata pana la
proportii de un nemarginit irational in ultimii ani ai lui Ceausescu, a fost, asadar, una a despotismului, a distrugerii si
marginalizarii valorilor veritabile (axiofobie), a eliminarii elitelor politice, culturale si religioase si a izolarii tarii in
raport cu directiile novatoare din lumea ideilor si din tehnologie.
Principalele actiuni criminale pe care tinem sa le amintim aici, ca argument suprem pentru aceasta prea-mult amana-
ta condamnare sunt:
Revista 22 foloseste cookie-uri proprii i ale terilor. Continuarea navigarii implic acceptarea lor. Afl mai multe
(1) Abandonarea intereselor nationale prin servilism netarmurit in relatiile cu URSS, dupa impunerea guvernului-
marioneta condus de Petru Groza (6 martie 1945). Regimul comunist din Romania a venit la putere prin interventia
directa a Uniunii Sovietice, a fortelor militare sovietice aflate pe teritoriul tarii si prin ingerinta insolenta a lui A.I.
Visinski, ministru-adjunct de Externe al URSS in afacerile interne ale Romaniei. Mentionam aici rolul nefast al lui Emil
Bodnaras ca secretar general al guvernului Groza, responsabil cu serviciul de informatii, precum si al cvartetului
dominant din PCR: Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca si Teohari Georgescu;
(2) Anihilarea statului de drept si a pluralismului prin inscenari si fraude, mai ales dupa furtul alegerilor in noiembrie
1946; agresiunile continue, prin fasciile de oameni ai muncii, in realitate grupuri de lumpeni atrasi in PCR, impotriva
partidelor si fortelor democratice; utilizarea antifascismului ca argument propagandistic pentru delegitimarea ori-
carei forme de opozitie anticomunista;
(3) Distrugerea partidelor politice, prin arestarea liderilor si militantilor, si a continuitatii constitutionale a statului ro-
man, prin lovitura de stat din 30 decembrie 1947, care a dus la abdicarea fortata a Regelui Mihai;
(4) Impunerea unui regim dictatorial total infeudat Moscovei si ostil valorilor politice si culturale nationale; lichidarea
sindicatelor libere, distrugerea social-democratiei ca miscare politica opusa bolsevismului imbratisat de PCR, anexa-
rea nedemna a justitiei intereselor regimului;
(5) Sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei, mai ales in perioada 1948-1956, si impunerea, sub numele de dictatura
proletariatului, a unui sistem politic despotic, condus de o casta profitoare (nomenklatura), strans unita in jurul
liderului suprem;
(6) Politica de exterminism social (lichidarea fizica, prin asasinat, deportare, intemnitare, munca fortata, a unor
categorii sociale - burghezie, mosierime, tarani, intelectuali, studenti etc.) ghidata de preceptul luptei de clasa.
Introducerea logicii vinovatiei colective si persecutarea membrilor familiilor celor banuiti de intentii ori actiuni
anticomuniste; utilizarea unor criterii aberante pentru a distruge sansele copiilor din familii cu origine nesanatoasa
de a studia in invatamantul superior.
Ca urmare a politicii criminale a regimului comunist, au fost detinute in inchisori si lagare, deportate/stramutate sute
de mii de persoane. Cifrele propuse de cercetatori, luate in considerare de aceasta Comisie, se situeaza intre
500.000-2.000.000 de victime. Dificultatea estimarii provine din ocultarea sistematica de catre Securitate,
procuratura, militie, trupe de graniceri, armata si alte organe represive a informatiilor privind soarta multora dintre
aceste victime.
(7) Persecutia minoritatilor etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuala; persecutarea minoritatilor de gandire
de la Asociatia Teosofica Romana in anii 1950 si pana la prigonirea miscarii Meditatiei Transcendentale in anii 1980.
De-a lungul intregii sale existente, regimul a urmarit sa suprime orice expresie veritabila a libertatii de gandire;
(8) Exterminarea programata a detinutilor politici;
(9) Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista armata in munti (1945-1962);
(10) Represiunea impotriva cultelor si exterminarea/persecutarea tuturor celor care se opuneau comunismului,
deopotriva din randul majoritatii etnic romane, ca si din randul minoritatilor; desfiintarea Bisericii Greco-Catolice.
Persecutiile impotriva miscarii sioniste;
(11) Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare.
Lichidarea violenta a revoltelor taranesti (1949-1962);
(12) Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si vanzarea evreilor si germanilor;
(13) Represiunea impotriva culturii, eradicarea valorilor nationale, respingerea artei si culturii occidentale, cenzura
extrema, arestarea si umilirea intelectualilor neinregimentati ori protestatari (1945-1989);
(14) Reprimarea miscarilor si actiunilor studentesti din 1956. Arestarea studentilor protestatari (Timisoara, Bucuresti,
Cluj, Iasi) si organizarea de sedinte de denuntare a celor care au ridicat glasul impotriva dictaturii si in semn de
solidaritate cu miscarile de emancipare din Polonia si Ungaria. Procesele impotriva studentilor protestatari,
organizate de PMR, UTM, UASR si Securitate (1958-1960);
(15) Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977), Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980.
Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari;
(16) Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii 70 si 80. Arestarea si asasinarea celor mai periculosi oponenti -
omorarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu, arestat si judecat in
1989; condamnarea la moarte a generalului Ion Mihai Pacepa, a fostului ofiter DIE Liviu Turcu, a lui Constantin Rauta
si a altor persoane pe care regimul le considera vinovate de tradare;
(17) Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin daramarile din anii 1980 (un sfert din centrul istoric al Bucures-
tiului), inspirate de grandomania lui Ceausescu si de obsesia lichidarii marilor repere culturale si istorice.
Constrangerea unei parti a populatiei Romaniei de a-si parasi locuintele in numele politicii de sistematizare a
zonelor rurale;
(18) Consecintele criminale ale politicii demografice (1966-1989) soldate cu mii de morti;
(19) Impunerea unor norme aberante privitoare la alimentatia rationala, infometarea populatiei, oprirea caldurii,
starea de mizerie, de disperare provenita din degradarea fizica la care regimul a condamnat un intreg popor. Notam
Revista 22 foloseste cookie-uri proprii i ale terilor. Continuarea navigarii implic acceptarea lor. Afl mai multe
ca nici un membru al conducerii PCR nu si-a ridicat vocea impotriva acestei politici de exterminare prin frig si foa-
mete;
(20) Conceptualizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii
comuniste. In Programul PCR adoptat in 1974 se vorbea despre umanismul revolutionar ca adevarat umanism, in
practica triumfase cel mai devastator antiumanism. Pretinzand ca implineste dezideratele marxismului, regimul a
tratat o intreaga populatie ca pe o masa de cobai supusi acestui delirant experiment de inginerie sociala;
(21) Masacrarea cetatenilor, din ordinul lui N. Ceausescu, cu aprobarea conducerii PCR si cu participarea efectiva a
unor unitati ale armatei si Securitatii, in timpul revolutiei anticomuniste din decembrie 1989.

*Din ratiuni de spatiu, unele note au fost suprimate.

Privitor la biografia Elenei Ceausescu, mentionam ca in anii razboiului, din toamna lui 1942 si pana in vara lui 1943,
aceasta nu a avut legatura de partid. Dupa 1945 acest lucru a fost examinat intens si, in 1960, un referat semnat de
Dumitru Coliu propunea rectificarea stagiului de vechime incepand cu anul 1939. Autobiografia Elenei Ceausescu
scrisa in acel an este plina de erori gramaticale; ANIC, fond CC al PCR - Sectia Cadre, dosar nr. 1424 C (Dosarul de
cadre al Elenei Ceausescu). Mentionam ca acest dosar de cadre este printre foarte putinele pe care membrii si
expertii Comisiei Prezidentiale le-au putut consulta.
2. Vezi capitolul despre Romania in Stphane Courtois et al., Cartea neagra a comunismului, Bucuresti, Editura
Humanitas - Fundatia Academia Civica, 1998; Paul Goma, Culoarea curcubeului 77. Cod Barbosul, Iasi, Editura
Polirom, 2005; seria de volume Analele Sighet publicate de Fundatia Academia Civica; Dorin Tudoran, Frost or Fear.
Reflections on the Condition of the Romanian Intellectual, Daphne, Ala. Europa Media, 1988; Vasile Paraschiv, Lupta
mea pentru sindicate libere in Romania. Terorismul politic organizat de statul comunist, Iasi, Editura Polirom, 2005;
Herma Kennel, Jogging cu Securitatea, rezistenta tanarului Radu Filipescu, traducere de Nora Iuga, Bucuresti, Editura
Universal Dalsi, 1998.
Expertii Comisiei nu au avut acces la dosarele complete ale directorilor Europei Libere.
4. Generalul Doicaru a fost epurat dupa defectiunea fostului sau adjunct Pacepa. Apropiat de grupul care a semnat
Scrisoarea celor sase, se pare ca in ultima perioada a vietii s-a distantat de propriul trecut. Dupa 1990 exista indicii ca
s-a opus tendintelor de subordonare a serviciilor de informatii romane fata de cele sovietice. Moare in februarie
1991, intr-un straniu accident de vanatoare.
5. I.M. Pacepa a rupt cu sistemul in 1978, defectand prin R.F. Germana catre SUA. Informatiile si dezvaluirile sale sunt
comparabile cu cele furnizate de defectori celebri din perioada stalinismului (Walter Kriwitskzy si Aleksander Orlov),
precum si cu cele oferite de colonelul polonez Ryszard Kuklinski in perioada Solidaritatii din Polonia. 6. In anii 1980,
Octavian Paler a publicat eseuri si romane nonconformiste si a fost blamat in adunari publice regizate de activistii
regimului. A semnat Scrisoarea unui grup de sapte intelectuali in semn de solidaritate cu Mircea Dinescu. In anii
postcomunisti a fost un critic consecvent al tendintelor de restauratie autoritara.
6. In anii 1980, Octavian Paler a publicat eseuri si romane nonconformiste si a fost blamat in adunari publice regizate
de activistii regimului. A semnat Scrisoarea unui grup de sapte intelectuali in semn de solidaritate cu Mircea Dinescu.
In anii postcomunisti a fost un critic consecvent al tendintelor de restauratie autoritara.
7. Vezi pentru detalii Katherine Verdery, Compromis si rezistenta. Cultura romana sub Ceausescu, Bucuresti, Editura
Humanitas, 1994.

Pentru a nu uita, pentru a condamna, spre a nu se mai repeta

Pe baza imensului material documentar consultat, a marturiilor victimelor si a unei coplesitoare literaturi pe tema
experientei comuniste din Romania, intrucat dictatura comunista din Romania s-a facut vinovata de crime
imprescriptibile impotriva umanitatii, membrii Comisiei propun sefului statului masuri legate de: 1. condamnare; 2.
memorializare;
3. legislatie si justitie; 4. cercetare si arhive; 5.educatie.

I. Condamnare a comunismului:

- Condamnarea explicita, categorica si neechivoca a sistemului comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de
dictat, in anii 1944-1947 si pana la prabusire, in decembrie 1989. Facand acest lucru, presedintele Romaniei isi va
afirma admiratia pentru eroismul celor care s-au opus dictaturii, de la luptatorii din rezistenta si militantii partidelor
politice anihilate de comunisti si pana la disidentii si opozantii perioadei Ceausescu. Prin gestul sau, Presedintele tarii
va aduce un solemn omagiu marilor oameni de stat ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Bratianu, Victor Radulescu
Pogoneanu, Ion Flueras si Iosif Jumanca, miilor de clerici ortodocsi, greco-catolici, de alte confesiuni si religii aruncati
in lagare si inchisori, ierarhilor care au infruntat regimul (Nicolae Popovici), martirilor Bisericilor precum Ioan Suciu,
Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir
Revista Ghika,
22 foloseste Richardproprii
cookie-uri Wurmbrand, Mrton
i ale terilor. ron, membrilor
Continuarea partidelor
navigarii implic democratice
acceptarea lor. Afl din
mai multe
Romania, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponentilor si disidentilor. In acelasi timp isi va exprima
compasiunea pentru suferintele indurate de marea majoritate a poporului roman. Luand act de acest Raport, Prese-
dintele tarii poate spune cu mana pe inima: regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal. Condamnand
acest regim, statul democratic roman condamna instrumentele acestuia, in primul rand Partidul Comunist Roman si
Securitatea, precum si persoanele responsabile pentru neligitimitatea si criminalitatea comunismului. Nu este vorba
de marea masa a membrilor de partid, a caror unica activitate era sa-si achite cotizatia si sa participe lunar la sedinte
formale, golite de orice continut, ci de institutia partidului, deci de aparatul birocratic, nomenclatura acestuia, acea
casta parazitara care a facut posibila dictatura. In cazul Securitatii, a fost vorba de o institutie criminala si terorista, de
la inceput si pana la sfarsit. Securitatea a fost subordonata conducerii centrale si teritoriale (regionale/judetene) a
partidului comunist (PMR/PCR). In consecinta, acestea au reprezentat structuri cu scopuri represiv-criminale,
actionand de regula prin intermediul Securitatii.
- Comunismul a cazut doar oficial la 22 decembrie 1989. Neoficial, structuri, dar mai ales metode si mentalitati
comuniste au continuat sa existe sub diferite forme, unele extrem de grave, pe care avem datoria le prezentam
tocmai pentru ca ele reprezinta forme de manifestare ale vechiului regim, transfigurat, insa nu transformat
fundamental.
Astfel, Comisia propune sefului statului sa ia in consideratie necesitatea de a analiza in mod riguros, stiintific,
evenimentele din decembrie 1989 si postdecembriste, direct legate de regimul comunist, inclusiv prin finalizarea in
regim de urgenta a cercetarilor incepute prin justitie. Aceste evenimente sunt urmatoarele: a) reprimarea
manifestatiilor anticomuniste din perioada decembrie 1989-aprilie 1990; b) diversiunea etnica de la Targu-Mures din
martie 1990; c) reprimarea manifestatiei anticomuniste din Piata Universitatii din Bucuresti (manifestatia a inceput in
22 aprilie 1990 si a durat 52 de zile; formele de reprimare au actionat discontinuu, culminand cu reprimarea din 13-
15 iunie 1990); d) mineriadele din 1991 si 1999. Toate acestea au fost diversiuni si manifestari tipic comuniste.
Consideram necesara formarea unei comisii de studiere a mineriadelor (din 1990, 1991, 1999) si, in primul rand, a
celei din 13-15 iunie 1990. Consideram necesara formarea unei comisii de studiere a reprimarii revoltelor
muncitoresti din Valea Jiului (1977) si din Brasov (1987). Este necesara desecretizarea imediata a arhivelor
Ministerului de Interne si garantarea accesului neingradit la acestea pentru lamurirea a ceea ce s-a petrecut in timpul
evenimentelor din decembrie 1989 si pe parcursul anului 1990.
Consideram ca se impune recunoasterea oficiala a caracterului anticomunist al revolutiei din decembrie 1989.
Deoarece N. Ceausescu si clica sa ajunsesera sa fie identificati cu comunismul ca regim si ideologie (PCR - Partidul,
Ceausescu, Romania), era normal ca aceasta revolta populara sa dobandeasca rapid un caracter anticomunist. La fel
de previzibila a fost si reactia panicata si agresiva a nomenclaturii renascute (de fapt niciodata complet distrusa). Este
necesara analiza felului in care birocratia s-a regrupat si a exploatat sentimentele antitotalitare pentru a impiedica
avansul revolutiei. Totodata, se impune recunoasterea oficiala a Proclamatiei de la Timisoara (din martie 1990),
precum si a manifestatiei anticomuniste din aprilie-iunie 1990 care a avut loc in Piata Universitatii din Bucuresti, ca
momente constitutive si reprezentative ale revolutiei anticomuniste inceputa in decembrie 1989. Deturnarea
caracterului anticomunist al revolutiei din decembrie 1989 si reprimarea manifestarilor anticomuniste au constituit
acte deliberate de asfixiere a pluralismului democratic si tentative de restaurare a unui regim autoritar, de tip
dictatorial.
- Adoptarea de catre Camerele reunite ale Parlamentului a unei declaratii explicite de condamnare a crimelor
comunismului, de regret si de compasiune fata de victimele acestora, in spiritul Rezolutiei nr. 1481 a Adunarii Parla-
mentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.

II. Memorializare:

- Infiintarea unei zile comemorative in memoria victimelor represiunii si terorii comuniste. Urgentarea construirii in
centrul Capitalei a unui Monument al Victimelor Comunismului. Continuarea omagierii victimelor comunismului prin
ridicarea de monumente comemorative si in alte locuri simbolice din tara, completand seria celor realizate de AFDPR.
- Introducerea in muzeele de istorie din tara a unor sectiuni referitoare la ororile comunismului. Infiintarea, in
colaborare cu Fundatia Academia Civica, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania, CNSAS, Institutul pentru
Investigarea Crimelor Comunismului din Romania, Institutul de Istorie A.D. Xenopol, Institutul de Istorie Nicolae
Iorga, Institutul de Istorie George Baritiu, a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din Romania. Asemeni Muzeului
Memorial al Holocaustului din Washington, acest muzeu va fi in egala masura un loc de memorie si unul al afirmarii
valorilor societatii deschise. Muzeul va fi condus de un consiliu stiintific numit de Presedintele tarii. Pe langa Muzeu
ar fi necesara crearea unui centru de documentare destinat informatiei publice, cu acces neingradit, in care sa fie
colectionate documente esentiale pentru intelegerea fenomenului comunist, a universului concentrationar, a
propagandei ca mijloc de constrangere spirituala.
- Organizarea unei conferinte internationale pentru condamnarea crimelor comunismului, anuntata la Strasbourg, la
27 ianuarie 2006, de catre ministrul de Externe roman si programata sa aiba loc in Romania, la Sighet, avand in
vedere ca acest prim Revista
Memorial al Victimelor
22 foloseste Comunismului
cookie-uri proprii i aledin lume
terilor. se afla dinnavigarii
Continuarea 1995 sub egida
implic Consiliului
acceptarea lor.Europei,
Afl mai multe
iar in 1997 a fost declarat de catre Parlamentul Romaniei ansamblu de interes national (in 1998 a fost nominalizat
printre primele trei locuri ale memoriei europene, impreuna cu Memorialul de la Auschwitz si cu Memorialul Pacii din
Franta).
- Continuarea emisiunilor de la TVR din ciclul Memorialul Durerii, realizate de Lucia Hossu Longin, cu o programare la
ore de maxima audienta.
- Organizarea unei expozitii permanente in cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de
politie politica, documente care sa fie reprezentative pentru fenomenul incalcarii drepturilor civile fundamentale in
Romania comunista.
- Organizarea unui ciclu de conferinte in marile centre universitare, in care sa fie prezentat continutul Raportului
CPADCR, insotit de explicatii, comentarii si documente ilustrative.
- Publicarea raportului pe website-ul Administratiei Prezidentiale, dupa o perioada de editare, stilizare si definitivare a
capitolelor. Traducerea Raportului in limbile de circulatie universala si publicarea lui. Publicarea unor variante
prescurtate ale Raportului in romana si in versiuni straine.
- Membrii si expertii Comisiei vor pune la dispozitia Departamentului de Comunicare Publica a Presedintiei lista
fondurilor arhivistice pe care le-au consultat pentru a fi afisate pe site-ul Presedintiei.
- Necesitatea adaptarii rezultatelor cercetarii si a Raportului pentru obiective cu caracter didactic (un manual despre
regimul comunist in care subiectul represiunii sa ocupe un loc important) care sa fie predat in invatamantul mediu.
Revizuirea manualelor scolare si introducerea in programele de invatamant a unui curs obligatoriu de studiere a
represiunii comuniste.
- Formarea unui grup restrans de cercetatori, sub egida Presedintiei, care sa elaboreze in circa un an o Enciclopedie a
comunismului romanesc. Acelasi grup va lucra pentru sintetizarea Raportului final sub forma unui manual scolar.
- Este importanta cunoasterea luptei, a opozitiei si a rezistentei fata de comunism a Romaniei si a poporului roman in
perioada 1919-1944: participarea armatei romane la lupta impotriva regimului totalitar-bolsevic condus de Bla
Kuhn, al carui scop a fost, intre altele, promovarea viziunii lui Lenin despre revolutia comunista mondiala; opozitia
statului constitutional roman si a formatiunilor politice democratice in raport cu pozitia antinationala a PCdR, care a
dus la interzicerea acestui partid si a dezamorsat temporar planurile expansioniste ale Kremlinului prin neutralizarea
unui instrument politic total devotat lui Stalin si Cominternului; lupta pentru eliberarea teritoriilor romanesti anexate
nelegitim, prin forta si abuz de URSS (in iunie 1940), ca rezultat al acordului gangsteresc dintre Hitler si Stalin (Pactul
Ribbentrop-Molotov din august 1939 si anexele sale secrete): Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta. Din
nefericire, guvernul Antonescu a asociat politica de eliberare a teritoriilor romanesti cu o solidaritate neconditionata
cu Germania hitlerista si a pus in practica masuri de exterminare a unor largi straturi de populatie civila, pe baza
ideologiei rasiste, asa cum reiese din Raportul final al Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in
Romania. Meritul luptei impotriva comunismului a fost anulat de alianta fatala cu Germania lui Hitler, a carei
ideologie - nazismul - a fost la fel de nefasta precum ideologia comunista a Uniunii Sovietice conduse de Stalin.
- Este necesara aprecierea justa a luptei, a opozitiei si a rezistentei unei bune parti a poporului roman fata de
comunism intre 1945-1989. Acestea sunt cu atat mai merituoase cu cat s-au manifestat in conditiile unui regim
extrem de dur. Ne referim in primul rand la teroarea exercitata prin intermediul Securitatii, o politie politica la fel de
dura precum cea sovietica. Prezentul Raport ofera exemple de lupta, opozitie si rezistenta fata de comunism: vointa
covarsitor anticomunista exprimata la alegerile din 19 noiembrie 1946, in pofida faptului ca Romania era practic
controlata de Uniunea Sovietica inca din martie 1945; rezistenta armata prin numeroase grupuri de partizani
existente in intreg teritoriul Romaniei (1944-inceputul anilor 1960); numarul imens de detinuti politici si persoane
discriminate din punct de vedere politic (intre 500.000 si 2.000.000) raportat la numarul populatiei; rezistenta fata de
colectivizarea fortata, proces care a inclus si represiuni deosebit de brutale impotriva revoltelor taranesti; forme de
solidarizare cu revolutia anticomunista din Ungaria din 1956; revolta muncitoreasca din Valea Jiului (1977); diversele
forme de rezistenta individuala la eforturile statului totalitar de a controla viata personala, inclusiv forme de a evita
regimul draconic prin care au fost interzise avorturile dupa Decretul din 1966 (el insusi unic pentru intreg blocul
sovietic in epoca); diferitele forme de disidenta colectiva (miscarea Goma, ALRC, SLOMR etc.); exemplele de disidenta
individuala (Vasile Paraschiv, Radu Filipescu, Doina Cornea si altii); revolta muncitoreasca de la Brasov (1987); spiritul
de sacrificiu al populatiei neinarmate si pasnice (vom muri si vom fi liberi) in timpul revolutiei anticomuniste din
decembrie 1989.

III. Legislatie si justitie:

- Declararea crimelor si abuzurilor regimului comunist - in baza dovezilor existente - ca fiind crime impotriva umani-
tatii si, in consecinta, imprescriptibile juridic.
- Avand in vedere criminalitatea si nelegitimitatea regimului comunist, se impune adoptarea urgenta a Legii lustratiei.
- Desfiintarea prin lege a condamnarilor emise pe baza unor articole cu caracter politic facand parte din Codurile Pe-
nale din 1948, 1955 si 1968 cu modificarile ulterioare, tinand cont de neconstitutionalitatea continutului si a
procedurii aplicarii lor, chiar 22
Revista fata de Constitutiile
foloseste cookie-uri din 1948,
proprii 1952,
i ale respectiv
terilor. 1965,navigarii
Continuarea precum si de acceptarea
implic incalcarealor.
flagranta a multe
Afl mai
Declaratiei Universale a Drepturilor Omului votata de Adunarea Generala ONU la 10 decembrie 1948. Anularea
pedepselor cu inchisoare si munca fortata rezultate pe baza Decretului 153/1970 privind parazitismul social,
anarhismul si orice alt comportament deviant. Dezavuarea Legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza careia se putea
desface contractul de munca pentru abateri de la etica si echitatea socialista. Anularea condamnarilor la moarte de
tipul celor aplicate asa-zisilor tradatori de tara, care nu au tradat de fapt Romania, ci criminalitatea comunismului. De
exemplu: Constantin Rauta - 1973, Ion Mihai Pacepa - 1977, Mircea Raceanu - 1989.
- Recunoasterea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a ilegalitatii masurilor de internare administrativa in
unitati, colonii si batalioane de munca, a domiciliilor obligatorii, a arestarilor fara mandat, a actelor de tortura fizica si
psihica din timpul anchetei si detentiei, a arestarilor colective pe baza de nationalitate, apartenenta politica,
religioasa sau profesiune, a asasinatelor politice, a tratamentelor psihiatrice cu scop represiv, a discriminarilor pe
baza de origine sociala, religioasa sau etnica in politica de cadre si in invatamant.
- Abrogarea prin lege a prevederilor decretului prezidential al lui Nicolae Ceausescu din 1988 in ceea ce priveste
crimele politice (scoaterea de sub incidenta acelui decret a infractiunilor de natura politica). Acest decret a amnistiat
diverse condamnari (de exemplu, infractiunile soldate cu pedepse sub 10 ani au fost amnistiate, iar pedepsele de
peste 10 ani au fost reduse la jumatate). Datorita aplicarii acestui decret, securisti si sefi comunisti care, de pilda, au
torturat sau au ordonat torturarea unor disidenti nu pot fi actionati in justitie, deoarece orice vina in afara de omor a
fost amnistiata prin acest act normativ. Exista opinia ca, din punct de vedere legal, aceasta a fost cauza principala
pentru care nu s-a putut face Procesul comunismului - majoritatea crimelor nu au fost omoruri, ci: tortura, lovituri
cauzatoare de moarte, batai, privare ilegala de libertate, abuz in serviciu cu vatamarea intereselor persoanei etc.,
toate amnistiate.
- In putine cazuri de crime politice de dinainte de decembrie 1989 au avut loc urmariri penale si procese care sa se
soldeze cu condamnari (procesele membrilor CPEx, procesul lui Victor A. Stanculescu, procesul asasinilor lui
Gheorghe Ursu). Insa in toate aceste cazuri sistemul juridic corupt a facut ca si condamnatii sa fie eliberati la foarte
scurt timp, totdeauna sub pretexte medicale. De aceea se impune declansarea de cercetari penale si realizarea de
noi expertize medico-legale, de data aceasta transparente, independente si obiective, in toate cazurile in care
condamnatii pentru crime politice savarsite in comunism au fost eliberati pe motive medicale, existand suspiciunea
ca certificatele si expertizele medico-legale in baza carora au fost eliberati ar fi putut fi false.
- Fostii cetatenii romani exilati in perioada comunista (si/sau urmasii lor directi) sa-si reprimeasca drepturile de care
au fost privati prin abuz (drepturile referitoare la cetatenie - este vorba in primul rand de scriitorul disident Paul
Goma care nu a renuntat niciodata la cetatenia romana si nu are nici un motiv sa o solicite acum -, avere, alte
drepturi). Fostii cetateni romani care au facut cerere de plecare definitiva cu scopul reintregirii familiei sau cu alte
scopuri (si/sau urmasii lor directi), inclusiv cei care au fost vanduti (cetatenii romani de etnie germana, evreiasca,
romana si de alte etnii) sa-si reprimeasca drepturile (cetatenie, avere si alte drepturi). Statul roman trebuie sa-si
ceara tuturor scuze si sa-i cheme inapoi, pe ei si/sau pe urmasii lor. Toti cetatenii romani emigrati, izgoniti, vanduti,
toti cei care au reusit sa paraseasca legal sau clandestin Romania din cauza criminalitatii comunismului (si/sau
urmasii lor directi) trebuie sa poata veni inapoi. In felul acesta se vor diminua si efectele crimei istorice indreptate
impotriva minoritatilor etnice, a germanilor, maghiarilor si a evreilor, care, traind sute de ani pe teritoriul Romaniei,
si-au adus o contributie extrem de importanta la cultura si civilizatia acestui spatiu.
- Toate nedreptatile si nelegiuirile facute de regimul comunist trebuie reparate prin legi. De exemplu: fostii activisti
comunisti de frunte, fostii conducatori ai Securitatii, ai militiei si ai Ministerului de Interne, ai Justitiei comuniste,
fostii tortionari sa nu poata beneficia de pensii peste nivelul minim al populatiei. Pensia fostilor detinuti politici si a
urmasilor directi ai acestora sa fie considerabil majorata. Fostilor detinuti politici sa li se acorde cat mai multe
gratuitati: asistenta medicala, medicamente, transport urban si interurban, abonamente radio-TV, costul mediu de
intretinere: caldura, energie electrica, gaz metan, apa, salubritate.
- Propunerea de a se interzice drept forme de negationism, pedepsibile prin lege, tentativele de apologie a regimului
comunist ori a liderilor comunisti. Extremismul de stanga trebuie respins cu aceeasi hotarare precum cel de dreapta.
A nega crimele comunismului este la fel de inacceptabil cu a le nega pe cele ale fascismului. La fel cum este in-
tolerabila evocarea apologetica a crimelor contra umanitatii comise de regimul Antonescu, consideram ca este de
neacceptat proliferarea de busturi si alte forme comemorative in raport cu activistii comunisti. Interzicerea afisarii in
public a simbolurilor si insemnelor comuniste (steaua rosie, drapelul rosu cu secera si ciocanul, stema RPR, respectiv
RSR) cu exceptia contextului educativ antitotalitar. Interzicerea difuzarii materialelor de propaganda comunista (afise,
pliante, carti, filme, cantece) cu exceptia contextului educativ antitotalitar. Eliminarea tuturor numelor de fosti
comunisti (in masura in care mai exista) pentru nume publice (strazi, localitati, institutii etc.).
- Propunerea de a lua in consideratie solicitarile fostilor detinuti politici legate de recunoasterea publica a tragediei
prin care au trecut. Majorarea pensiilor acestora prin acordarea unei pensii suplimentare, precum si a unor
indemnizatii retroactive compensatorii, acordarea de gratuitati (asistenta medicala, medicamente, transport public),
acordarea unor indemnizatii pentru detinutii politici care nu sunt pensionari.
- Recunoasterea calitatii de detinuti politici a celor arestati pentru participarea la manifestatia anticomunista din Piata
Universitatii. Revista 22 foloseste cookie-uri proprii i ale terilor. Continuarea navigarii implic acceptarea lor. Afl mai multe
- Modificarea legislatiei referitoare la Arhivele Nationale si imediata desecretizare a tuturor arhivelor legate de
perioada comunista si trecerea Arhivelor Nationale in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor. La 17 ani de la
revolutia din decembrie 1989, a sosit din plin clipa transparentei si accesibilitatii tuturor arhivelor comuniste.
Obstacolele intalnite frecvent si frustrant de catre membrii si expertii Comisiei trebuie inlaturate de urgenta si fara
ezitari. Legea Arhivelor Nationale trebuie modificata imediat in ceea ce priveste termenele de acces la arhivele de
interes istoric, care sunt in flagranta contradictie cu Legea 544/2001 a liberului acces la informatia publica. Neglijarea
indeplinirii obligatiei legale de a aduce Legea Arhivelor in concordanta cu prevederile Legii generale de acces la
informatie din anul 2001 si pana azi arata lipsa de vointa politica in a acorda un acces nediscriminatoriu la arhivele de
interes pentru cercetatorii regimului comunist. Sustinem adoptarea imediata a variantei de armonizare propusa de
APADOR-CH, fara a mai astepta revizuirea generala a Legii Arhivelor Nationale, care ramane un deziderat important.

IV. Cercetare si arhive:

- Comisia apreciaza sprijinul constant al Presedintelui Traian Basescu in directia facilitarii accesului la arhive.
Multumim, de asemenea, arhivistilor de la Arhivele Nationale, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor
Securitatii, Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte si Arhivele Militare Romane. In relatia cu detinatorii de arhive,
experiente mai putin fericite s-au inregistrat la Ministerul Administratiei si Internelor - Arhiva Aparatului Central,
Ministerul Sanatatii, Institutul National de Statistica, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul Roman de Informatii,
Ministerul Educatiei si Cercetarii.
- Este indispensabil ca transferul tuturor arhivelor comunismului de la serviciile secrete sau alti detinatori la CNSAS
sau Arhivele Nationale sa fie insotit de o ancheta detaliata a tratamentului la care au fost supuse aceste arhive.
Suntem ultima tara din cele candidate la Uniunea Europeana care extrage, cu mare dificultate, arhivele
comunismului din domeniul Securitatii si armatei. Vreme de peste cincisprezece ani, aceste arhive au fost secretizate
arbitrar, distruse sau manipulate, mai ales contra fostilor disidenti, a opozitiei politice, a societatii civile aparute in
1990. Fara o analiza riguroasa a felului in care serviiciile secrete au tratat mostenirea Securitatii, atat cea interna, cat
si cea externa, nu se poate vorbi de o despartire a lor de trecutul acesteia.
- Solicitam sefului statului actiunea cat se poate de hotarata pentru deblocarea accesului la arhivele comuniste, in
totalitatea lor. Comisia recomanda publicarea pe Internet a inventarelor Ahivelor Nationale, ale Directiilor judetene
ale Arhivelor Nationale, ale Armatei, CNSAS, SRI, SIE, Ministerelor Justitiei, de Interne, Sanatatii, Invatamantului etc.
Sensul actiunii acestei Comisii nu se rezuma la examinarea trecutului. O Romanie democratica este una in care
accesul la istorie, deci la arhive, este liber si neingradit.
- Detinatorii de arhive din Romania trebuie sa-si practice profesia la standarde internationale. Actualul acces selectiv
este, in parte, legat direct de problema detinatorilor de arhive si a atitudinii lor neprofesionale. Ei se afla acolo cu
scopul de a servi interesele cercetatorilor, si nu pentru a stabili parametrii si limitele activitatii de cercetare. Arhivarii
nu sunt specialisti in cercetare. Punand limite proiectelor de cercetare si felului in care cercetatorii consulta
materialele din arhiva, ei pericliteaza validitatea si credibilitatea oricarei forme de cercetare. Aceasta este una din
cele mai importante probleme privind activitatea arhivelor romanesti si trebuie corectata fara intarziere.
- Cercetatorii trebuie sa aiba acces nelimitat la inventarul tuturor arhivelor institutionale. Din experienta membrilor
Comisiei reiese ca activitatea celor care controleaza accesul cercetarilor la dosare trebuie evaluata riguros, iar insti-
tutiile unde se afla (Arhivele Nationale, CNSAS, ministere etc.) trebuie sa isi asume raspunderea pentru modul in care
gestioneaza astfel de pozitii de autoritate. In repetate randuri persoane cu putere de decizie in aceasta privinta au
actionat astfel incat sa descurajeze accesul la dosare, atat in cazul unor membri ai Comisiei, cat si al altor cercetatori,
impiedicand astfel desfasurarea activitatii de cercetare in arhive. In mod similar, activitatea detinatorilor de arhive
din teritoriu va trebui sa se conformeze practicilor si standardelor profesionale.
- Functionarii de la institutiile detinatoare de arhive trebuie sa inceteze practica de a acumula sau ascunde
documente, blocand astfel accesul cercetatorilor din afara institutiei respective pana la publicarea lor de catre
angajatii arhivelor. Aceasta este o practica raspandita, dar care nu ar exista daca detinatorii de arhive ar atinge un
nivel de profesionalism deontologic. Este inacceptabil ca cercetatorilor sa li se spuna frecvent ca dosarele solicitate
nu exista, cu toate ca ele se afla in arhive. La fel de reprobabila este si interzicerea accesului in salile de lectura cu
laptopuri si camere foto digitale sau refuzul de a pune la dispozitia cercetatorilor facilitati pentru functionarea si
utilizarea acestor mijloace moderne de stocare si copiere a documentelor. Comisia insista ca asemenea practici sa fie
eliminate si ca legislatia privitoare la Arhivele Nationale sa tina cont de aceasta propunere.
- Desecretizarea arhivelor grupelor operative (Servicul K, dupa 1956), ca o ultima sansa de a descoperi din
rapoartele securistilor care supravegheau inchisorile locurile secrete unde au fost inmormantati numerosi detinuti
politici.
- Restituirea arhivelor cultelor religioase confiscate in mod abuziv.
- Retrocedarea arhivelor sioniste capturate de Securitate si accesul la dosarele personale ale tuturor sionistilor.
Imperativul ca organele abilitate sa dea publicitatii locurile unde sunt ingropati sionistii care au pierit in anchete si
adoptarea masurilor Revista
corespunzatoare
22 folosestepentru reinhumarea
cookie-uri proprii i alelor conform
terilor. datinii navigarii
Continuarea evreiesti.implic acceptarea lor. Afl mai multe
- Solicitam SRI descoperirea si predarea neintarziata institutiilor si Fundatiei abilitate a Jurnalului lui Gheorghe Ursu in
scopul publicarii. Jurnalul a fost pastrat de Securitate pana in februarie 1990, predat pentru cateva zile catre GDS si
revista 22, dar in martie 1990 a fost preluat si depozitat in Arhiva SRI, de unde a disparut in 1996. Jurnalul reprezinta
o autopsie a epocii comuniste pentru care inginerul Gheorghe Ursu a fost anchetat, torturat si, in cele din urma, ucis.
- Distrugerea, manipularea (falsificarea) sau ascunderea (sustragerea) de documente de catre functionari de stat in
exercitiul functiunii constituie fapte penale. De aceea, Comisia recomanda declansarea de urmariri penale de catre
organele juridice abilitate (Procuratura) impotriva celor care au distrus sau manipulat dosarele Securitatii sau ale
altor institutii. SRI a pretins ca aceste dosare au avut un caracter secret si in anii 1990. In fapt, tocmai prin invocarea
acestui pretins statut de secret de serviciu sau de stat, SRI a refuzat ani de zile restituirea catre persoanele
interesate atat a dosarelor, cat si a altor materiale din arhivele fostei Securitati (manuscrise etc.). Or, daca au fost
secrete, accesul la aceste dosare trebuia, conform regulamentelor SRI, sa fie strict controlat. Trebuiau sa fie sigilate,
sigiliul verificat periodic, iar cei care le luau in lucru trebuiau sa semneze atat intr-un borderou atasat chiar la dosar,
cat si in registrul arhivei. Se pot stabili astfel vinovatiile de abuz in serviciu prin
distrugerea/falsificarea/sustragerea/instrainarea unor documente importante, documente care in unele cazuri ar fi
putut stabili fapte penale (arestari fara mandat, acte de tortura fizica si psihica in timpul detentiei, asasinate politice,
tratamente psihiatrice represive, discriminari etc.). Abuzurile legate de falsificarea/distrugerea dosarelor pot fi
cercetate penal chiar conform legii actuale, deoarece au fost comise dupa 1988, deci nu cad sub incidenta decretului
lui Ceausescu sus pomenit.
- Desecretizarea acordurilor incheiate intre Romania si RFG privind plata unor despagubiri si acordarea unor
avantaje economice Romaniei in functie de numarul de etnici germani lasati sa paraseasca Romania.
- Necesitatea grabirii transferului documentelor Tribunalelor Militare, ale Directiei de evidenta a Militiei, a
Ministerului Justitiei etc. spre CNSAS si sporirea numarului de angajati din aceasta institutie pentru a putea gira mai
eficient documentele si punerea lor la dispozitia publicului.

V. Educatie:

- Prezentarea adevarului referitor la perioada precomunista, comunista si postcomunista in manualele scolare si

cursurile universitare de istorie.
- Sprijinirea studiului aprofundat in institutele si centrele de cercetare stiintifica existente in cadrul statului sau al so-
cietatii civile, in vederea alcatuirii unor lucrari fundamentale de istorie a perioadei comuniste.
- Infiintarea unui sistem de 12 burse prezidentiale acordate anual, pe baza de concurs, unor cercetatori (sub 40 de ani) interesati de cercetarea
diverselor aspecte ale dictaturii comuniste. Bursierii vor lucra in cadrul Muzeului, a centrului de documentare si, pe baza de colaborare, in
cadrul IICC Like Share 2 Tweet

TAGS :

COMENTEAZA

Mai multe din Istorie

Comentarii

Nume

E-Mail

Comentariu

Salveaza Comentariu

milu bajenaru valentin 2010-10-15

in calitate de urmas al tatalui meu Bejenaru Gheorghe,decedat in anul 1956 ca urmare a batailor primite le
securitatea din Brasov,arestat pe motiv ca permite vecinului Muscalu,legionar sa foloseasca telefonul
nostru.caut datele necesare la securitate si penitenciarul brasov pentru perioada 1945-1989 in contextul legii
nr 221/2009 si a OUG 62/2010 si nu reusesc sa gasesc date si inregistrari-poate ma puteti indruma.-milu

Raspunde

Total 1 comments. Revista 22 foloseste cookie-uri proprii i ale terilor. Continuarea navigarii implic acceptarea lor. Afl mai multe
 1413

Redactia Abonamente editia tiparita Abonare Newsletter

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania Abonamente interne cu Introduceti adresa de e-mail pentru a primi
expediere prin posta ultimele stiri si comentarii
Tel: +4021 3112208;
Fax: +4021 3141776 45 lei pe 3 luni
Email: redactia@revista22.ro 80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an aboneaz-te

Abonamente interne cu
ridicare de la redactie
36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an
Revista 22 este editata de Grupul
pentru Dialog Social. mai multe detalii

Revista 22 foloseste cookie-uri proprii i ale terilor. Continuarea navigarii implic acceptarea lor. Afl mai multe