DDANIELA ZECA (1966) este absolvents a Facultatit dd Litere din Bucuroti unui masterat in sintele ‘comuniciti. Din anul 2001 este doctor in fillog ‘Universiti din Bucuresti sJoctoe la cata de pre- 8 a Facullai de Juralism si Stinfele Comunictri din cadrul aceeiasi Universitit A tealizat numeroase emisiuni de radio s a publicat article si recenai in revistele: Amfiteatru, Ramu, Contemporanul, LuceafSril, Convorbi Iterare, St clit culturale. In calitate de reallzator al Televisiui ‘Romane, a semnat peste 200 de emisiun de autor pre- cum: Cafeneaua artelor", -Lbeisa pe rol", Cova de citit”,Tntre tilurle menjonate, seria einaticd CConstatind aceeasiinapetenta pentru trama poliiensasct romanul romnesc, Mihail Ralea apeleazs la indemni in litate imperativa: Dafne pout, dezaproband blazarea s torilor generate sale, care riman vlucizi, malifios, batran, fi clispontblititi spre stupiditateaistrilor usorrecreative"™ [Nu Ja fel de clement se arat ins Caml Petre, ci, excedatf ind de avalansa de Edgar Wallace in ibriile romanest, ‘rice contribufe autohtons la expansiunea genulti: romana litist ue o carte imorala, ci doar o carte crincen proasta. Nu {in favoarea tui nic o circumstanf’ usuratoare. Taieste specul logica anemic a cititorului sau si mediocritatea imaginafei ui’ (Ca si in Furopa deceninlui patra al veaculu al XX-le, si Romania reacfile fafa ce genul polis sunt vehemente cu de sebirea ci a noi refuzul se aplied pe traducei diverse, intate piafa'romaneasc si nu pe romane polifiste autohtone, al ca hnumar e aproape insignifiant, Tn Romfnia interbeic, in fara publicul larg, policerul ppulini adepti printre spiritele anattice ale vremil$i pentru ‘pina favorabili fata de gen a lui Mircea Eliade, in Oceanogr (1934), se identified aproape cx pozitia Iui Paul Zarfopol SALA. Philippide, Roma de venturi scitaten rms Vion, XIV (1942), ne 679, p.9 *bidem, p. 10 8G. Calinescu, Pita ript in Revista Fundaidor, XIU (1946), ne. 22. M.D. Ralea, Literatura de senate, n Valor, Bucuresti, E 1935, p23, * Caml Petrescu, Modlin si teh mann snitce 1936, 2000, Bucurest, Opee, vol XY, Ed Grama, p. 179 © Mircea Eliade, Rovira pois, in Octmingnfie, Bucuresti, Cultura Poporul, 1934, p. 108: ,Polcere sing spf der in car: moraia nu eneroeciy pentru‘ eu ron feast ogee fl ecnfortant, stent pun” Consider espa romana polit rmese___237 Aceasicestune, am ales pledoriaacestuia din rm pentru Pitoresculangumentari: Prima caltate fapants roman Polis este inteligents. Llierataraaceasla se intemelazt indo. 5ebi pe incigent Este vorba dea constaligurs probs ze purta meses pe nga osu de slut aparete adi vit sping prin seu fil. A do ata rome polis tebe safe eminent dramatic. A ttl: aes oman ssi permite a f sentimental ~afart de eau cd e foarte prot Prin esenf,romancl polfitcorespunde attain ebiee five, Fl impune pnts ft refi cleulae dee ltd in grad suprem. Soci cd acest gen, prin enegia sa cramatich stein adevir Salvator pentru omenite ina «ce srvste Ih doce de pia iteraturs Moluscoeh ub pretext de protursine peologies(..). Public post isis Gee stam ea napite {ila mane poise. Binecuvantata reacte. Ne webuia 9 ve. ‘re energie a spinal geomet" 'Niine-am props lamurim ceea ce se intimpla in destiul romanulai plist romaine, de Is romanul Afar a at Res bream pla apaniacochetianfologi a fat Geoge Acton dar am selecateredem, m analizele ufmtoare, does romans sintezain pivnfa mold similar scheme nara, cra 2 propor! inovate/conforsm fat de rogue ruta GEORGE ARION: Alac in biblioteca sau paradoxurile bine temperate ale romanului poitst,totalitar" -Exist dou interpret ale interpret, sre Deed: a strcturi (@Semulul) sa jcul. Una cau st dace st chiar viseaz8 st jung la un adevarsa ln oeigine care hace, cul dar ordi sem atest ca intrun end ne Cestotea interpret, Cealls a mate infos ete orgie Set cul Distiniafcuta de infemeetoul deconstructivsmulut pare 4+ gis exemplifcarea in incercaren Gea ala drumul de what ino intepretare pertinent manu pli, fee evorba * Paul Zatifopol,Litertare ones Adeoir tra arte, ne 680, din 1936p. 16. * Geonge Aton, Deter fr oi, Bucuresti E. Alfa, 2001 Jacques Derrida, Lt stricture signe ele, ie Liberec i ference, Basis, Sel, 19, AZ?238 MELONUL DOMNULUL COMISAR de forms ti class, sau de dvereevarantecontemporan fnsdonal:demersulecesta presupune smltan ambele ps Eh pe deo parte evista une! sre de sens in fara test ws Restore de snc in interior wxtul scare condice to ar are pila (eu att mal lc ct este vorba de roma "Phot dat, care respect scheme pretabilite, dor perm TePeltovezein situa opecla) de verstunearomsnesch Sra pup echt nou =, ces ran Sil a Pas suit pe ce alt parte aca iterpretare crea ilu earch at acoperewifreta print asemna ‘eeu pate a concuree, in cavul romanctul polit a Ccooge Aion, ia interprets ce peesupune existent i CatRSt schema marae competence autor alec crea uccsul de care Ac Bible (198) a bene (RES bem verses sa cneratograis Ctate acetone we yimanents glare spe joy arta din urma dablat ba QEEbare tale spel no intertextualate dem de ag se oinvoct gop pine rind mare parte din ‘Blah esd dn Romani anor 0. Tats nus in eenua vascular plc “tne snp cae en acl inp, tran legit ee el dablees sense cupleszS iia, eH fiom acestora lo stractraparaestal un fl de ani ranopaonte, de relat in alte romane polite fatal faropel din ult doutze de an “Atel pus, element sigur presrise nto formula pl deter sccundul sy, suppect, compli ern etre mie co propi penta even seas trainees, teat pn J aul roman blur olensiva asa Chea nasi, cindrcenzez 0 sae epert a face ee dublaiaplicare —lasuprafoa sensi Miaclavell camuflat al lor Niue plcuts gist ut So inbltecs mal pun, a efectueritansportaen Tihs nde etl ncu intro bord. Dar curt ghinion ey teens plesnease citeva fev acolo 9st adune neg instal ata local So adverts ctasto ngavrlinbiblotech.Ofnreaga mitoogie itera ec Shea ae veda irk cea mak mie 2arcturs, Cu George Sfcspem 38 ave sol un foman polis auton. Consider aspera polit rominese Aparent situat in conformitate cu tigorile unei formule date, George Arion inoveaza in schema tipologic a detectivului, serindl in ea pe acest detectiv far voie (de fapt, un suspect ajuns detectv) si totodat3, parodiaza — doar un exemplu: Wa- ‘sone ui Andrei Mladin e un motan, pe care, culmea (parodie de gradul al doile), il cheama Mecena! ‘Agadar, Atac in bibiolect se pliaza congtiincios pe schemele demne de urmat ale ,clasiilor” genulsi, cu preponderenta an- slofoni, Exsté toate ,ingredientle”:crima, anchetatorul (in Zul de faji un detectiv amator, de profesie jurnalist), criminal, victim, Astel, dup o noapte din care musi mai aminteste i= mic, ziaristul Andrei Mladin descopera tn propria bibliotecd un Cadavru. Nu infelege cum de-a ajuns corpul neinsufltit printre cir}, rivagindwl, ce lupts sa dat — inte cine si cine — astiel Incit au fost distruse nistediscuri pretioase, si cum a devenit una dintr halterele sale (olosite mai mult ea Si-siimpresioneze viitatori feminini) arma crimei. Nu e7it8 2 se debaraseze, dup citeva ,palpitante”plimbari cu liftul, pentru anu fi desco- perit de vecintcuriogi, de mortul pe cae, fue de mieux, Hl dep he in subsolul bloculs, Inceput abrupt, in care apar principalii ‘actor, vietima ce-a declansat povestirea si cel care este un fals ‘ulpabil ce is vefuza acest rl pre deosebire de alte personaje fle cri) si se hotérSste a ia afacerea pe cont propriu, devenind tun detectiv amator Prima ocurenta a demersulul si In aceast calitate este redats printr-un artifielu naratologic o revenire la tn trecut recent, n care, dac8 nu este sigur ci va afla criminal, cel pufin revede circumstanfele in care a ajuns si-lcunoasca pe Valentin, victims firs mobil, abandanata in apartamentul st. [Erol narator care povesteste alternand persoana Tc a Ila procedeaza balzacian, cu o descrieve a impozantei case a famniliel, Commoiu sia Mihaelei Comnoi,,0 violonista cae, la treizeci de ani, e deja celeb in toata lumea”. Fata de ea, Mladin se exerci- {i cx ziarist,luindui un intervis, care se prelungeste cu o iild cam nibidiioas’, impregnata de un sociologism putintel sim- plist (dar asta este una dintre regulile joculu cititorului trebuie 58 se ofere grile accesibile de interpreta). Tanérul ambitios este mai curind respins de anturajul violo- iste, ir relaia Tor pare una de ,iubire-vanitate%, neconsumats ini, pentru simplul moti ef, in ochii Mihaelei Comnoiy, jurna- listul provine dintr-un mediu modest sare o conduits de plebew cu pretenti. Lucrurile se complica in momentul in care Mladin240, MELONUL DOMNULUI COMISAR {ncepe si primeasci anonime (srisori de ameninjare, pe care au {orl le-au redactat decupand litere din ziare), al ciror mesa) e se poate de explicit: enunts la Mihaela Comnoiu sau cineva 05 ibs griji sil varanjeze”. Mai mult se incearca si o mituire cu ‘uma foarte mare de bani, din care parte, sunt pusi poate p bine — dar tindrul Andei Maldin este un intelectual! — in Is ria. lui G.Calinescu ‘Trama e complicati cu multe noduti ale unelinteigh duble care se detensioneaz4 inten final, la Agatha Christie, Mladi ‘iarstul-cetectiv, ii tine disertatia de demascare a vinovatul la resedinfa de vara a familiei Comnoiu, dezvaluind, prin elu ‘man poliist ori de facturdpolitist) si analizes23, Tce in revis- 1 evenimentele recente, cauti si citeaced gindurilecelorali, [pune intrebari indiscrete ce stimnese iritare, frie, suspiciune, sterpeleste 0 fotografie dea Mihaelei Commoi, ia legatura ca stelait” mai vechi (Bomba), pe care le pune sa lucreze discret pentru ese foloseste de autorul colegului Haralambie, iar ofi- Gialilor nu le spune decd atat eft considera c& este necesar $5 stie. Face 0 mini-ancheta printre pusti din bloc, patrunce prin ‘fratie in loeuinfa suspectului No, 1, dar sia dostorului Com- " Geonge Aron, Ata: bibiotc,Bucures, Ed. Face, 1983, p. 5 2 Ibidem, p 62a. MELONUL DOMNULUT COMISAR, iu, peach depasare petra aduna mera (ma vot Pral unde inres), se avestst in medic pene pe apt smn (cacti cu menses hi Sole isn coon cu mili) din beluga woe Te Set angele ee 3 pretacstoria sunt condi ie pon asta ene ate nj via uae de ales. Nu ete Hee grin tnte meng imperil 9 coe e Buca epee ncgen2h puns, en persona in sar 9 das (tegtrt ca acel rol in fme care, dup o con a Gu sunt «Coun 21 pli forma ote decor tae dst de eens sa ca de tages anch Re dag nic dn ce i, In ceil met tf sunt suspet “hpaaeta, Dar in aceasi timp, imi vine gre sl cred ck at ak ‘rat aatia igi la mine in apartament ca iv} pocmeasca in cap Flalkera pe Valentin, Numa unl a trimis in inspect pe! ‘eal! in aatfel de momente nu ezth si dea fréu liber imaginal sa sarjeze (parodies ionic) 0 poveste cu gangster si reg gevomee de conturt. Dar asta i oboseste gi, mai ales, nud a ‘rea molt c un fel de respiro incus in strategia text, Pensions asleptarile cititorului, Altminten, biat simpatt fal de bine fGcut, 182/75 kg (,netio”), expus exceselor de tot Tul (in bund traditie americana): alcool i femei (chiar dacs ‘ductia ¢ mai mult la nivelul limbajulu, iar, cand se Blume, prefers 8 asa din joc) 31 este mai tot timpul fr te 9! umor (replicile date doctorului Comnotu, lui Sule i ‘Gui Margareta si care intrefin dialogul interior puncta, fate, prea mall, pana la a deveni un supSrator tic de limb Stuzit fa celebral siu bunie gla mama sa), umor pe care th od nue piard rel in cele mat difieilesituait. Cebibatan ins, ae in gej un motan (care va fielementul cheie In igarea enigma’) Interesant e ci, parodie sau nu acest {Rancacies, lenes si agresiv in momentele de mare tensi ‘G rolul unui ,auditoriu” sui-generis: fn lipsa unui Wats ‘el Mladin se mulfumeste st vorbeasca in prezenta qui sdu imblanit, care, uneori, pare excedat st ida a intel ints discursul ‘Limbajul personajulul are, permanent, o supapa i flemitor cit gi eind poate, Mladin se intereseaz de at ‘biden, p18. Conseratit sspra romana ys rominee__243 care il foloseste cu succes atunel cind vrea nu doar s8 epateze Sburghezia" (Commoit si clanul si), ci si cind acesta se dove ‘deste fsingura arma valabila pe termen scut (pe termen lung, tot bataia e mai porivta) asa cum o face in discutia cu belivul fare se chinuia $8 smulgd tablifa cu mumele strizi, sau in con- ‘Versatile cu Bomba. Fapt este acest registra tl apropie mai Imult de San-Antonio (Pastrind propor, finest), decat de ‘Chandler i sporeste farmecul si da o notd mai simpatic§ aparte- renfe sale sociale (pust in evidenfa pind la agresare). Ca s8 epa- teze pe cei prea conwenfional se lanseazA intro diatiba caret gilts lingistic” pe nefercitul ce atrisese atenfa ce ,sub- ‘iban’ BA, fleandra, casca pavilioanele tale de godzilé si bagi la Bostan e-figavarese, Inceared sa te evapori mai inainte site iau la mardeala. Daci-fi pavuazez muianul eu dous carabe ‘sh zil ei real bafts, Nu-fi mai da attea talente, finde iese cu Sucdr. Mucles! Sif atents8 nui apc o stampilé I cercevel, ca EisH absoarba vidul din ghiozdan. Mive perfect perpendicular ch te dai o mare legum, cind nu esi decato gioarsi Scafas, vezi fa alla dati si nu te mai prind cu delicul in mina, finde ‘rmbulinez ite fac arse. Hai, spal8 putinal Avi nu dau de po- thang. $in-o mai f& pe dilimache cu mine cl mu se prinde. Am. thai vlzut eu de-Sgtia care se dideau la inceput barosani, iar pe firma mu gtiau cum sini pupe mana gi si-mi zie 8 trai cOa he mai poli i altSdaté pe la no, da” si ne anunfai din vreme, ‘Gro facem chermezs mate." Dorinja Tui Mladin de ase face re- fmarcal, de a stimni comentar, fe si neamicale si, totodat8, ne voia stringent a unui auditor, a unui public siderat de discur- Sul ide inteligenta sa, trebuie citite in cheie ionic8, Nimic din ‘onversatilelaconice, persflante si dure ale unui Sam Spade, de pilds. Volublitatea extrema a lui Mladin pune in lumina singu- Fatatea sa. Detectivubamator are nevoie de un Watson, de un Flambeau, de un martor care sil aprobe, si se extazieze, ori chiar sf fie contrariat de caracterul su extraordinar, de intel genta sa remarcabill Un cittor burst de text ‘Un astfel de ton insinuant-ironic al povestir dint-o secven- 4 naratv’ in care functile semantice ale descreri se combin idem p19.244 MELONUL DOMNULULCOMISAR, cu un rezumat al evenimentelor non-verbal, au determinat fica s8 yorbeaseh de George Arion ea despre un Chandler fran In ineaperca steams suntem dot ins. Capitanul Bud J suge burta cas Incapa in spaele unui bio pe care deal ven foe un penar. Se cunoaste cat de colo che plicit. Gnd Tein at parte. Mai lem vine sil intreb dacd sul lui wath ham o nota proast sau dact nevasta nu este bolnava. ‘ante, viseazi La niste porumbel voajr. In dreapta lui, pe POuur sublocotenentul Pahonfu asfieste cu nervozitate un Sofa Nic el reareo i bund. Lumina diminei zbete ug print fereastrs previa cu sit.”* ‘Dar aecventa pe care am cta-o este doar ultima etapa complicit cu letorul, complistatedispuss intro progresic clon manevrati si care pomest fede a efuziuns 2gomot {GBuwun’ Tosi dati voi, fai cduzasl sb nu ineleg eu (Gretup ce a intémplt), fe de gratlae insinuate ire Je CDurnnezeule, mai eras blonds, si voi tit cum sunt eu, for"), pentru al atrage pe ctor implicit fn text, in {are nu mate doar inchs, pst de enclave cis un text bu Sidturat de statageme, in care letoral ete impins, bruscat Jncapt, penru aise spune: ,Am obost deatétea destin, ‘Coles bulth. Mal tachipulfiva gi singuri”? fitipsa unui narator concetizat in poveste,ciitorl emai {ai lated primeasebaceastsinvestitura, apo este obliga ‘Sim -0 accept, caint-un fel de santa) emofonal, fn care tora pretindeo recompensa pentru un credit moral avansat tila theeput, cu ser nu cee nimic in schimb, , Poach un singur lucr ar mai fide aeiugat la aceast iis succints a unel oper care, st dups ce sia atenuat che “fn ariolu O literatust care poate intra in NATO, din Ri Iiterard, anu XVII, 11-17 cctombrie 1995, Alex Steineset UGindva, Ov. 8 Crohmalcearu ra numit pe George Arion, jun dreptate, un Raymond Chandler al Romie, (..) Shuto st Wansform,dintrsun Raymond Chandler al Romani {tan George Arion al Slatelor Unites aceasta nu pentru pl Sp neiunes novatiunilor sale fn America, ci i pentru c, prin Gam serie, satisface virtual exigenfele oriires editur’ de pé “Tbidem, p20. > idem, P4 ‘Tbidem, p-6 Ibidee, B-8 ae logics, procurt aceeag satisfactie la lecturd. George Arion 3-3 prefatat recenta antologie ,poliista” cu un prolog care, credem, fete cel mai izbutit,laudatio pentru romanul polis” care s-a Scrs pan azi in literatura (pataliteratura) romans. In mod str uct, acesta consttie el nsugi ocheie de lecturs, dar pentru au torul-producitor de text Rodica Ojog-Brasoveani: Un roman detectvist, fra detectio Rodica Ojos Brayoveans est cal pradoxa leet in anonimat, Cineva a graolato candv (nu mai sie dach verbal hun eri) afimind ca enteinsms vem st ni Agatha noas- tral arma fc desigur ccranizanile “ups ot cu sun seenaiv de" Roda Ojog-Brasovenn, dar sunt acestea un eran de aten- ficarevalorch dn poten wrens insane, lta deet pblicl? “Am prefratea faint de orice considera, s8 oer fis tublogeticacxoth a autos gun test inci ofert de sexta en ng excedat, probabil de interogatn noses repels De Coa cat ee era? Bibiografie 1) Moartea semen indesifbil, Ed. Albatros, 1971 (debut) 2) Emig a mansar, El. Eminescu, 1971 3) Spionaj la mdtstire, Ea. Militar, 1972 4) Cocosaul are alibi, Ed. Dacia Ch 1973 5) Ona de a capt irl, Ed. Albatros, 1973, (6) Mineroa se desl, Ed. Militar, 1974 17) Plan diabotic, Ed. Militara, 1974 8) Cianund pentru un surds 2 vo.) Ed. Dacia Ch, 1975 9) Bund sara .Melanie, Ed, Dacia Clu, 1975, 10) Agentul secret al ui Altin-bey, Fd. Albatros, 1976 11) Pant la cst cu zee, Ea. Militar, 1977 12) Ancheta fn infor, Ba. Albatros, 1977 13) Al cinceln as, Ed. Militari, 1978 14) Logoitul defen, Ed. Miltara 1978 15) 320 de isc’ negre, Ed. Dacia Clu, 1979 16) Oekitjupnite, Ed, Mitra, 1980 17) State, Ed. Albatros, 1981 18) Letopsetul de argint, Ea. Militar, 1981246 MELONUL DOMNULUL COMISAR. 19) Nopt alte pentru Mineroa, Ea. Militari, 1982 20) fntanire ta Elyse, Ed, Militars, 1983 21) Anoni de miercuri, Ed. Militari, 1984 22) Apel dn necunoseut, Ed. Militar’, 1985 23) Violeta din saf, Ed Militar, 1986 24) Disprita statu din parc, El. Militar, 1987 25) Valturul de dincoo de corn lit, Ed. Militar, 1988 26) $4 nu ne uti cens, FA. Militar, 1989 22) A nfo lilac, Ed. Militard, 1990 28) Crit prin mica publictete, Fd. Odeon, 1991 29) 0 toaleta ala Liz Taylor, Ed. Militara, 1992 30) Cosmar, Ed. Militar, 1992 31) Cutia cu nasturi, Ed. Marin Preda, 1994 32) Poveste moral, Ed. Nemira, 1998 33) Un blestem cx domicilx stabil, Ed. Genesis, 198 34) Telofonul din bikini, Ed. Nemira, 1999 35) Grassi prosti, Ea, Nemira, 2000 36) Rirbaf sunt nste port, Ba. Nemira, 2000, 437) Riebunaroa sft, Ed. Nemira, 2001 238) Necunoscuta din congelator, Ed. Nemira, 2002 RODICA OJOG-BRASOVEANU (text inedit) aes, un tina, fverunat fw aromas polit s mut ‘nme justifcat ambi sritorcesti, m-aintebt: As Drea sa ger Ce fat mi dati?™. xm replica fled a sta pe gradu ‘ees doing cansttue o pase sfisietoare, isis refine tale de a existe, totdat, te sii sare si tnfrun}i ngresivtaten indforentaarogonta critic iterare sia unei get” de super tual, di bie, pentru cf reat incotr. x cxz contra, ls bal, rong spre alte zi.” Sulleturd carte de gang, de dean ung cu tren, dep de constpaye, maculaturd care oda consumatt o arunci a pri elt, sath citioa din tormenl si sintagmele care dezniardl ‘priori, cu obstinats prudent, forte adesen i total econ 1 de couca. Se omite Ins, fn med sistemati, of macau toate specie ltrave. Dupit cum exist a estat dinttdemuna si Iuptaten dea dispretui (ps0 foto, trast un ona sentiment superiviae),plceren de a tjura. Si ce putes de pil, nj ‘ait de dicaturd a proletaratuli? Temele de Kivi patriotic? Consider spr rons polit ominese__247 rele teziste? ,Polimerii"? Nica, indifnent de ealitatenproducti= lor pomenite fn schimb, pliierul constitute ogenerost sural ads. poztiacondeelor ort. De ale, toate regime totltare autor pilatgenul core, i ulvina analis,atacind aspctele dure, instetce, hueguroase, dar nu ma putin autentie ale socitai devine roman po lithe nepastlat, un roman eric. fn eonsecinga a intereent prompt s brutal binecunoscute concur impundnd parame insurmotab Dentro carte decalitate i interdict aberant. Jn alia fascist lui ‘Mussolini, infactari, Bau-Bou fn general, nu pen ide national tate italian, sar ta no, acelaidelinccent reprezenta in mad obligato- riv un exponent descompus al fstei clase explontstoae,burghezo-mo- sievimea. De neconceput, base, un erie miistr, membre CCC, activist sau divetor de tnteprindere et de modes! ‘Daye preren aia a ul Patrick Raynal(aiectora Seve Negre 1 Editurt Gallimard), resentimentele impotiaw policier-ului datert am de pe la Snceputul seco trecut, cin, fr ase opera o separa fie inire consderenel rtsticescle de odin mir at ul So ‘ma nici devalare icra senitor in parte. Chane, Chase, Sa Ae ‘ono sant sti azi a Sorbonna, Dashiel Haine, eutoral rafinate Choi de Stila si Soimului maltez —estesootit de cite critica of cialtainericant superior di punct de vedere stlstic unui Hemin- ‘guy. Venind mat aproape si aucind corul exclamailr de indignere, ‘sf reeimonstem, onest, Baltagul se constitu tr-xmal in ele mal reusite policies ri romnest ‘Sit unl foarte modern, tnbindnd eu dibtie decinoot ele dont variate de'intrigd plist. Prima, cine criminal?” cu se ‘undo, ctf prinden?™ ‘Departe deaf fost exiaustiot sau deaf spus cv nou, oi exprin certitudinen cf romana plist reprezinti’un fenomen ce poate fever ‘tual contest, der nicidecm ignorat. Hult or mut gusta, 6 exist ive supracietui. $i dac unis sit fereiti sl huidui, ira ju Iiteazl sen de parten tor box-office‘ fos popu.) rized ‘un ect amu cele di urna, oat hea ect se poate de l- fant Un exer de conclee In caztl romanului Cutia cu nastur (Bd. Marin Preda, 1994), autoarea izbutesteprint-o abild constrict narativa =A respecte ‘normele traditionale pe cae le presupune plicier-l i tn acelast timp, si le conteste, Astfel, inceputul romanului este eel putin ‘especific,ramanand, totus, in limiteleimpuse de gen: descope- trea victimei este anunjati de un autor-model, narator nevaeut al momentulu, apoi sunt inregistate voile personajclorcomen-248. .MELONUL DOMNULUI COMISAR ind conataute. Vocus autruhmodel interne, acted ie

S-ar putea să vă placă și

• POSTBELIC

  

  Document3 pagini

  POSTBELIC

  Andrada-Maria Ponov

  Încă nu există evaluări
• Wittgenstein

  

  Document2 pagini

  Wittgenstein

  Andrada-Maria Ponov

  Încă nu există evaluări
• Romania Interbelica

  

  Document1 pagină

  Romania Interbelica

  Andrada-Maria Ponov

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Substantivul Prezentare Cls 7

  

  Document8 pagini

  Substantivul Prezentare Cls 7

  Andrada-Maria Ponov

  Încă nu există evaluări
• Proiect Lecție Ponov Andrada

  

  Document8 pagini

  Proiect Lecție Ponov Andrada

  Andrada-Maria Ponov

  Încă nu există evaluări