Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pag.1
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.2
Condiția presiunilor la talpa sondei
pp
Hsiu
Sonda manifestă
În timpul manevrei
pstrat
pag.2
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.3
În timpul forajului
pp Crește pentru că se
intră într-o
formațiune cu Presiunea Presiunea Există pentru că în
anomalie pozitivă din sondă la hidrostatică la timpul forajului se
de presiune. nivelul tălpii nivelul tălpii circulă
Hsiu
Intră afluxul phidrodinamică phidrodinamică
distribuit în spatiu inelar interior garnitură
spațiul inelar
În continuare se va considera
numai circulație directă pentru
În timpul avansării sapei se că în timpul forajului
Hsondă intră mai întâi în zona de convențional acesta este cazul
cel mai des întâlnit.
tranziție și pe urmă în zona de
pstrat anomalie pozitivă de presiune.
pag.3
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.4
Indicatorii minori ai manifestării eruptive în timpul forajului
Dintele Gdinte
sapei
Zonă de psondă
presiune p psondă pstrat
pstrat pnormal ă normală pstrat
Con de
rocă
dislocată
Gdinte
pp
Presiunea Presiunea Există pentru că în
din sondă la hidrostatică la timpul forajului se
nivelul tălpii nivelul tălpii circulă
Discontinuitate în avansarea
sapei (creșterea vitezei) fără a
crește apăsarea pe sapă și fără
a crește viteza de rotație.
Hsiu
Crește pentru că se v mecanică
Indicatorii minori ai
intră într-o
formațiune cu manifestării eruptive
anomalie pozitivă Mdislocare
de presiune.
v mecanică Mdislocare
Sunt indicatori ai manifestării Se opresc pompele. Se
eruptive sau indică că s-a verifică dacă sonda manifestă
intrat într-o formațiune mai
puțin rezistentă
phidrodinamică 0
sondă
Nu mai există gradul
unu de siguranță al
sondei.
psondă phidrostatică
sondă
Sonda nu manifestă
Sonda manifestă când Sonda nu manifestă când pompele sunt oprite
nu se circulă când se circulă
Probabil viteza de foraj a crescut
Gaze de conectare pentru că este o rocă mai slabă
psondă phidrostatică
sondă
Indicatori minori ai
manifestării eruptive pstrat psondă
pag.8
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.9
Cauzele manifestării eruptive în timpul manevrei la extragere
? Rămâne constantă
Presiunea hidrostatică la
nivelul tălpii poate să scadă
pentru că sapa nu
prin scăderea nivelului (nu se
avansează în alte Poate să umple sonda) sau a densității
formațiuni scadă (apare dopul de aflux cu
densitate mai mică)
p strat p sonda
Debitul de ieşire mai mare
decât debitul de intrare
pag.10
2.2. Sisteme de avertizare și control 2.11
Sistem de urmărire a debitului de ieșire
Indicatorul
raţiei
debitului
Debitul de intrare Q intrare
de ieşire
Unghiul padelei
%
Debitul de ieşire
Q ieşire
r ieşire Q ieşire
hcurent
riesire
Raţia
hreferinta
Padelă plutitoare
debitului
de ieşire
Nivelul de Nivelul
referinţă curent al
fluidului pe
derivaţie
pag.11
2.2. Sisteme de avertizare și control 2.12
Sistem de urmărire a umplerii sondei
Conducta de evacuare
Indicator Derivaţia la tancul de manevră
Sitele de nivel
Plutitor
Ventil Conducta
de umplere
a puţului
Valvă
antiretur
Pompa de umplere
Haba pentru Pompa de umplere a Tancul de
a puţului
fluidul de foraj tancului de manevră manevră
pag.12
3. Închiderea sondei 3.1
pag.13
3.1.Închiderea sondelor în faza de foraj sau workover 3.2
Instalația de prevenire și combatere a manifestărilor eruptive
Gaze
pag.15
3.1.Proceduri de închidere a sondei 3.4
Închiderea „dură” a sondei în timpul forajului
pag.16
3.1.Proceduri de închidere a sondei 3.5
Închiderea „uşoară” a sondei în timpul manevrării materialului tubular
Configurarea iniţială a instalaţiei
Procedurile de închidere a sondei
de prevenire a erupţiilor
1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se pune garnitura de foraj în pene
pe linia duzei (ce urmează a fi
2. Se montează canaua de siguranţă la garnitura
folosită) sunt deschiși (R5,R6)
de foraj în poziție deschisă
2. Duza reglabilă ce urmează a fi
3. Se închide canaua de siguranţă
folosită este deschisă (D1tel)
4. Se deschide robinetul principal (R4tel) de pe linia
3. Linia spre separatorul de gaze
duzelor
atmosferic este deschisă (R7)
5. Se închide prevenitorul vertical
6. Se închide duza reglabilă (D1tel)
7. Se montează prevenitorul de interior în poziție
deschisă
8. Se închide prevenitorul de interior
9. Se montează prăjina de antrenare sau capul
rotativ de antrenare (top drive)
10. Se deschide deschide canaua de siguranţă
11. Se înregistrează presiunile (la prăjini şi
coloană)
pag.17
3.1.Proceduri de închidere a sondei 3.6
Închiderea „dură” a sondei în timpul manevrării materialului tubular
Configurarea iniţială a instalaţiei
Procedurile de închidere a sondei
de prevenire a erupţiilor
1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se pune garnitura de foraj în pene
pe linia duzei (ce urmează a fi
2. Se montează canaua de siguranţă la garnitura
folosită) sunt deschiși (R5,R6)
de foraj în poziție deschisă
2. Duza reglabilă ce urmează a fi
3. Se închide canaua de siguranţă
folosită este închisă (D1tel)
4. Se închide prevenitorul vertical
3. Linia spre separatorul de gaze
atmosferic este deschisă (R7) 5. Se deschide robinetul principal (R4tel) de pe linia
duzelor Se montează prevenitorul de interior în
poziție deschisă
6. Se închide prevenitorul de interior
7. Se montează prăjina de antrenare sau capul
rotativ de antrenare (top drive)
8. Se deschide deschide canaua de siguranţă
9. Se înregistrează presiunile (la prăjini şi
coloană)
pag.18
4. Fenomenele din sondă după închidere 4.1
pag.19
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.2
Sondă închisă cu aflux la talpă, înainte de echilibrarea presiunii
ppsi 0 ppsi 0 pcsi 0
Presiunea la prăjini cu p fis. la suprafata
sonda închisă
pcsi 0 Interior
Presiunea spațiu inelar
la coloană
cu sonda
închisă
Hşiu
p fis.siu
Interior
H garnitură
p fis.siu
ρ fluid
ρaflux la talpa
haflux la talpa
ρ fluid
Presiunea la prăjini și ρaflux la talpa
presiunea la coloană vor
continua să crească până
ce presiunea din sondă la
talpa ajunge la valoarea
presiunii stratului. pstrat psonda pstrat psonda
pstrat psonda la talpa
la talpa la talpa
pag.21
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.4
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
ppsi 0 pcsi 0
Se observă că presiunea de la p fis. la suprafata
talpa sondei este mai mică decât
presiunea stratului.
ρ fluid
Presiunea la prăjini și ρaflux la talpa
presiunea la coloană vor
continua să crească până
ce presiunea din sondă la
talpa ajunge la valoarea
presiunii stratului.
pstrat psonda pstrat psonda pstrat psonda
la talpa la talpa la talpa
pag.22
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.5
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
pcsi
ppsi
ppsi la echilibrare
ρ fluid
Timp ρ fluid
pstrat psonda
la talpa
După închiderea
pcsi sondei este necesar
să se urmărească și
ppsi să se înregistreze
ppsi la echilibrare
evoluția celor două
Ritmurile de creștere presiuni.
al celor două
presiuni sunt direct
proporționale cu
permebilitatea Timp
pstrat psonda
stratului care a la talpa
manifestat.
ppsi
Aceste relații sunt ρom ρ fluid
valabile în momentul gH
echilibrării presiunii. ppsi
ρom
gH
pag.24
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.7
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
pcsi pcsi ppsi 0 pcsi 0
la echilibrare
ppsi
pcsi
ppsi
ppsi la echilibrare
Timp
pstrat psonda
la talpa
H
pcsi ppsi
ρaflux ρfluid ρ fluid ρaflux la talpa haflux
g haflux la talpa
pstrat psonda
la talpa
pag.25
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.8
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
pcsi ppsi
ρaflux ρfluid
g haflux
La forajul convențional
densitatea fluidului de foraj
este mai mare decât cea a
apei mineralizate
Se poate determina
natura afluxului.
ρaflux ρfluid
Migrarea afluxului
1000 ρaflux 800 kg m 3
Apă + Țiței în spațiul inelar cu
sonda închisă
pag.26
4.2. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la manevră) 4.9
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
ppsi 0 ppsi 0 pcsi 0
Presiunea la prăjini cu p fis. la suprafata
sonda închisă
pcsi 0 Interior
Presiunea spațiu inelar
la coloană
cu sonda
închisă
Hşiu
p fis.siu
Interior
H garnitură
p fis.siu
ρ fluid
ρaflux la talpa
haflux la talpa
p sonda ρ fluid g H
la talpa
ρom g H ρ fluid
ρ fluid
H
ρom ρ fluid
ρom 0
ρaflux la talpa
pcsi
ρaflux ρ fluid
g haflux
La forajul convențional
densitatea fluidului de foraj
este mai mare decât cea a
apei mineralizate
Se poate determina
natura afluxului.
ρaflux ρfluid
Migrarea afluxului
1000 ρaflux 800 kg m 3
Apă + Țiței în spațiul inelar cu
sonda închisă
pag.29
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.12
Migrarea afluxului incompresibil cu sonda închisă
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρaflux2 haflux2
1 2
pcsi
pcsi la echilibrare
pcsi const.
ppsi Dacă sonda este închisă și aria spațiului
inelar este constantă, atunci în timpul
A si const. migrării afluxului incompresibil toate
presiunile rămân constante (presiunea la
pcsi
ppsi const. prăjini, presiunea la coloană, presiunea din
sondă în dreptul stratului care manifestă).
ppsi
ppsi
la echilibrare
Manifestările eruptive cu aflux
Timp incompresibil (apă sub temperatura
de fierbere) nu crează probleme
pstrat psonda
la talpa
majore în practica de șantier .
În acest interval
de timp în sonda În acest interval de timp în sonda
închisă intră aflux. închisă afluxul incompresibil
migrează în spațiul inelar.
pag.31
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.14
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
p sonda1 p strat
pag.32
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 5415
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
Constantă
Scade
ρ fluid hfluid sup2 Presiunea la coloană
Constantă
ρ fluid cu sonda închisă crește
pstrat
ρaflux2 haflux2
ppsi2 psonda2 ρfluidgH
Crește H ρ fluid hfluid inf2 psonda2 pstrat ρfluidghfluid inf2
pag.33
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.16
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
paflux p strat const.
Sonda este închisă Vaflux const. Gaflux mafluxg
phidrost aflux const.
Se consideră că A si const. A si A si
Afluxul este considerat compresibil pcsi2 p strat phidrost aflux ρ fluidghfluid sup2 creste
p sonda2 p strat ρ fluidghfluid inf2 creste
ppsi2 p sonda2 ρ fluidgH creste
pcsi A si const. pcsi
pcsi la echilibrare
ppsi
Dacă sonda este închisă și aria spațiului
ppsi inelar este constantă, atunci în timpul
migrării afluxului compresibil singura
pcsi
ppsi presiune care rămâne constantă este cea
afluxului, toate celelalte presiuni cresc
(presiunea la prăjini, presiunea la coloană,
presiunea din sondă în dreptul stratului care
ppsi manifestă, acestea atingând maximul când
la echilibrare afluxul ajunge la suprafață).
Timp
pstrat psonda
la talpa
În acest interval de timp în În acest interval de timp în sonda închisă
sonda închisă intră aflux. afluxul compresibil migrează în spațiul inelar.
pag.34
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.17
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
pcsi
pcsi la echilibrare pcsi pcsi
ppsi pcsi ppsi p
ppsi ppsi
pcsi
ppsi
A si const. Δp
Timp
pstrat psonda Viteza de migrare depinde de:
la talpa
- proprietățile afluxului (cu scăderea densității
În acest interval de În acest interval de timp în sonda afluxului viteaza de migrare crește);
timp în sonda închisă închisă afluxul compresibil
intră aflux. migrează în spațiul inelar. - proprietăţile fluidului de foraj (cu creșterea
densității fluidului de foraj viteza de migrare
crește iar cu creșterea vâscozității fluidului de
foraj viteza de migrare scade);
- geometria sondei (cu creşterea înclinării
sondei viteza de migrare scade, la sonde
orizontale viteza de migarte este nulă).
pag.35
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.18
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
pp ppsi
ppsi pcsi
p fis.masurata
pc pcsi la suprafata
Hşiu
p fis.siu
H
p fis.siu
p strat
pp ppsi
pp ppsi pcsi pc
p fis.masurata
pc pcsi la suprafata
Hşiu
p fis.siu
H
p fis.siu
p strat
pp ppsi
pp ppsi pcsi pc
p fis.masurata
pc pcsi la suprafata
Hşiu
p fis.siu
H
p fis.siu
p strat
pp ppsi
pp ppsi pcsi pc
p fis.masurata
pc pcsi la suprafata
Hşiu
p fis.siu
H p strat
p fis.siu
ppsi2 0 pcsi2
ppsi1 0 pcsi1
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρaflux2 haflux2
1 2
pcsi
ppsi Dacă sonda este închisă și aria spațiului
inelar este constantă, atunci în timpul
pcsi const. migrării afluxului incompresibil toate
presiunile rămân constante (presiunea la
prăjini, presiunea la coloană, presiunea din
sondă în dreptul stratului care manifestă).
A si const.
pag.41
4.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 4.24
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
Constantă
Scade
ρ fluid hfluid sup2 Presiunea la coloană
Constantă
ρ fluid cu sonda închisă crește
pstrat
ρaflux2 haflux2
ppsi2 psonda2 ρfluidgH
Crește H ρ fluid hfluid inf2 p sonda 2 p strat ρ fluidgh fluid inf2
pag.43
4.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 4.26
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
paflux p strat const.
Sonda este închisă Vaflux const. Gaflux maflux g
phidrost aflux const.
Se consideră că A si const. A si A si
Afluxul este considerat compresibil pcsi2 p strat phidrost aflux ρ fluidgh fluid sup2 creste
p sonda 2 p strat ρ fluidgh fluid inf2 creste
ppsi2 ρ fluidgh fluid inf2 creste
pcsi
ppsi
A si const.
Dacă sonda este închisă și aria spațiului
pcsi inelar este constantă, atunci în timpul
migrării afluxului compresibil singura
presiune care rămâne constantă este cea
afluxului, toate celelalte presiuni cresc
(presiunea la prăjini, presiunea la coloană,
ppsi
presiunea din sondă în dreptul stratului care
manifestă, acestea atingând maximul când
afluxul ajunge la suprafață).
Timp
pstrat psonda
la talpa
pag.44
4.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 4.27
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
pcsi
ppsi A si const.
pcsi pcsi
pcsi ppsi p
ppsi ppsi
Δp