Sunteți pe pagina 1din 45

2.Declanșarea manifestărilor eruptive 2.

2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive


2.2.Sisteme de avertizare și control

pag.1
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.2
Condiția presiunilor la talpa sondei

pp

În sondă intră aflux din


formațiunea în dreptul
pstrat  psondă căreia se realizează
această condiție.
În timpul forajului

Hsiu
Sonda manifestă

În timpul manevrei

Pentru simplificarea calculelor se consideră


că fenomenul de manifestare eruptivă are
Hsondă loc la talpa sondei

pstrat
pag.2
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.3
În timpul forajului

pp Crește pentru că se
intră într-o
formațiune cu Presiunea Presiunea Există pentru că în
anomalie pozitivă din sondă la hidrostatică la timpul forajului se
de presiune. nivelul tălpii nivelul tălpii circulă

pstrat  psondă  phidrostatică  phidrodinamică


sondă sondă

Hsiu
Intră afluxul phidrodinamică phidrodinamică
distribuit în spatiu inelar interior garnitură
spațiul inelar

În continuare se va considera
numai circulație directă pentru
În timpul avansării sapei se că în timpul forajului
Hsondă intră mai întâi în zona de convențional acesta este cazul
cel mai des întâlnit.
tranziție și pe urmă în zona de
pstrat anomalie pozitivă de presiune.
pag.3
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.4
Indicatorii minori ai manifestării eruptive în timpul forajului

Dintele Gdinte
sapei

Zonă de psondă
presiune p  psondă  pstrat
pstrat  pnormal ă normală pstrat
Con de
rocă
dislocată
Gdinte

pstrat  pnormal ă Zonă de


psondă vm 
tranziție p  psondă  pstrat
Md 
pstrat 
Gdinte

pstrat  pnormal ă Zonă de psondă


presiune
anormală p  psondă  pstrat
pozitivă pstrat 
pag.4
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive .52
Indicatorii minori ai manifestării eruptive în timpul forajului

pp
Presiunea Presiunea Există pentru că în
din sondă la hidrostatică la timpul forajului se
nivelul tălpii nivelul tălpii circulă

pstrat  psondă  phidrostatică  phidrodinamică


sondă sondă

Discontinuitate în avansarea
sapei (creșterea vitezei) fără a
crește apăsarea pe sapă și fără
a crește viteza de rotație.

Hsiu
Crește pentru că se v mecanică  
 Indicatorii minori ai

intră într-o
formațiune cu manifestării eruptive
anomalie pozitivă Mdislocare 
de presiune.

Li se spun indicatori minori pentru că


Hsondă creșterea vitezei mecanice și a
momentului de dislocare se poate
pstrat întâmpla și din cauza că se intră într-o
formațiune cu forabilitate mai mare.
pag.5
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.6
Indicatorii minori ai manifestării eruptive în timpul forajului

v mecanică  Mdislocare 
  
Sunt indicatori ai manifestării Se opresc pompele. Se
eruptive sau indică că s-a verifică dacă sonda manifestă
intrat într-o formațiune mai
puțin rezistentă
phidrodinamică  0
sondă
Nu mai există gradul
unu de siguranță al
sondei.
psondă  phidrostatică
sondă

phidrostatică  pstrat  phidrostatică  phidrodinamică phidrostatică  pstrat


sondă
sondă sondă sondă

Sonda nu manifestă
Sonda manifestă când Sonda nu manifestă când pompele sunt oprite
nu se circulă când se circulă
Probabil viteza de foraj a crescut
Gaze de conectare pentru că este o rocă mai slabă

Se continuă forajul cu verificarea din


Se crește densitatea fluidului de foraj pentru a
când în când dacă sonda manifestă
pag.6 reface gradul primar de siguranța ale sondei
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.7
Indicatorii minori ai manifestării eruptive în timpul forajului

v mecanică  Mdislocare  Se opresc pompele. Se


   verifică dacă sonda manifestă

Drilling break phidrodinamică  0


sondă

psondă  phidrostatică
sondă

Sonda curge un timp după ce


Sonda nu manifestă
pompele au fost oprite din cauza
când pompele sunt oprite
contractării găurii de sondă ca
urmare a scăderii presiunii din sondă

Afluxul este dizolvat în fluidul de Afluxul este în zona


foraj (de exemplu gaze dizolvate în orizontală a sondei orizontale
fluide de foraj pe bază de produse sau puternic deviată
petroliere)

Este necesar să se circule cel puțin un


volum de spațiu inelar pentru a se verifica
dacă în sondă a intrat aflux
pag.7
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.8
Semne de avertizare ale manifestării eruptive în timpul forajului

v mecanică  Mdislocare  Dacă nu se opresc pompele și dacă


   nu se verifică dacă sonda manifestă

Indicatori minori ai
manifestării eruptive pstrat  psondă

Intră aflux distribuit în spațiul inelar Se închide sonda

Crește fondul de gaze Scade densitatea Scade presiunea


din spațiul inelar din spațiul inelar de pompare
Crește frecvența
de pompare Semne de
avertizare că
Crește sarcina
sonda manifestă
la cârlig

v mecanică  Detritus mare


așchios la site
Se închide sonda

pag.8
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.9
Cauzele manifestării eruptive în timpul manevrei la extragere
? Rămâne constantă
Presiunea hidrostatică la
nivelul tălpii poate să scadă
pentru că sapa nu
prin scăderea nivelului (nu se
avansează în alte Poate să umple sonda) sau a densității
formațiuni scadă (apare dopul de aflux cu
densitate mai mică)

pstrat  psondă  phidrostatică  phidrodinamică


sondă extragere

Hsiu Intră afluxul Există pentru că se


extrage garnitura de
ca dop foraj și sunt dislocate
compact în volume de fluid
spațiul inelar
Afluxul intră brusc în spațiul inelar în momentul când
presiunea din sondă devine mai mică decât
Hsondă presiunea de strat și la nivelul unde are loc acest
fenomen. În general la extragerea garniturii nu se
pstrat circulă deci afluxul rămâne dop compact în
continuare în spațiul inelar.
pag.9
2.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 2.10
Indicatorii majori ai manifestării eruptive

p strat  p sonda
Debitul de ieşire mai mare
decât debitul de intrare

Foraj Nivelul fluidului la derivaţie


Intră aflux în creşte
sondă
Indicatorii
Nivelul fluidului la haba de
majori ai
foraj creşte
manifestării
eruptive
Volum aflux

Manevră Nivelul fluidului la tancul de


manevră este mai mare
decât ar trebui să fie

pag.10
2.2. Sisteme de avertizare și control 2.11
Sistem de urmărire a debitului de ieșire

Indicatorul
raţiei
debitului
Debitul de intrare Q intrare
de ieşire

Unghiul padelei

%
Debitul de ieşire

 Q ieşire 
r ieşire Q ieşire

h curent Q ieşire Traductor

hcurent
riesire 
Raţia
hreferinta
Padelă plutitoare
debitului
de ieşire
Nivelul de Nivelul
referinţă curent al
fluidului pe
derivaţie
pag.11
2.2. Sisteme de avertizare și control 2.12
Sistem de urmărire a umplerii sondei

Conducta de evacuare
Indicator Derivaţia la tancul de manevră
Sitele de nivel

Plutitor

Ventil Conducta
de umplere
a puţului

Valvă
antiretur

Pompa de umplere
Haba pentru Pompa de umplere a Tancul de
a puţului
fluidul de foraj tancului de manevră manevră
pag.12
3. Închiderea sondei 3.1

3.1.Închiderea sondei în faza de foraj sau workover

pag.13
3.1.Închiderea sondelor în faza de foraj sau workover 3.2
Instalația de prevenire și combatere a manifestărilor eruptive

Gaze

Manifoldul Ansamblul de Manifoldul duzelor


pompelor prevenitoare
Duză
telecomandată Separator
de gaze
atmosferic
Robineți de D1tel
R5 R6 R7
Prevenitor siguranță
vertical deschiși
Spre site

Prevenitor Fluid de foraj


orizontal fără gaze
R1 R 4tel R8 R9 R10
Spre batal
R2 R3 sau faclă
Prevenitor
orizontal Duză
Ieșirea de
manuală
urgență
D2 man
R11 R12 R13
Spre haba
de foraj
Linia de Linia
omorâre duzelor
Robineți
de lucru
închiși
pag.14
3.1.Închiderea sondelor în faza de foraj sau workover 3.3
Închiderea „uşoară” a sondei în timpul forajului

Configurarea iniţială a instalaţiei


Procedurile de închidere a sondei
de prevenire a erupţiilor

1. Robineții din manifoldul duzelor de pe 1. Se extragere prăjina de antrenare din


linia duzei (ce urmează a fi folosită) dreptul prevenitoarelor
sunt deschiși (R5,R6) 2. Se opresc pompele
2. Duza reglabilă ce urmează a fi folosită 3. Se deschide ventilul principal de pe
este deschisă (D1tel) linia duzelor (R4tel)
3. Linia spre separatorul de gaze 4. Se închide prevenitorul vertical
atmosferic este deschisă (R7)
5. Se închide duza reglabilă (D1tel)
6. Se înregistrează presiunile (la prăjini
şi coloană)

pag.15
3.1.Proceduri de închidere a sondei 3.4
Închiderea „dură” a sondei în timpul forajului

Configurarea iniţială a instalaţiei


Procedurile de închidere a sondei
de prevenire a erupţiilor

1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se extragere prăjina de antrenare din


pe linia duzei (ce urmează a fi dreptul prevenitoarelor
folosită) sunt deschiși (R5,R6)
2. Se opresc pompele
2. Duza reglabilă ce urmează a fi
3. Se închide prevenitorul vertical
folosită este închisă (D1tel)
4. Se deschide ventilul principal de pe
3. Linia spre separatorul de gaze
linia duzelor (R4tel)
atmosferic este deschisă (R7)
5. Se înregistrează presiunile (la prăjini
şi coloană)

pag.16
3.1.Proceduri de închidere a sondei 3.5
Închiderea „uşoară” a sondei în timpul manevrării materialului tubular
Configurarea iniţială a instalaţiei
Procedurile de închidere a sondei
de prevenire a erupţiilor
1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se pune garnitura de foraj în pene
pe linia duzei (ce urmează a fi
2. Se montează canaua de siguranţă la garnitura
folosită) sunt deschiși (R5,R6)
de foraj în poziție deschisă
2. Duza reglabilă ce urmează a fi
3. Se închide canaua de siguranţă
folosită este deschisă (D1tel)
4. Se deschide robinetul principal (R4tel) de pe linia
3. Linia spre separatorul de gaze
duzelor
atmosferic este deschisă (R7)
5. Se închide prevenitorul vertical
6. Se închide duza reglabilă (D1tel)
7. Se montează prevenitorul de interior în poziție
deschisă
8. Se închide prevenitorul de interior
9. Se montează prăjina de antrenare sau capul
rotativ de antrenare (top drive)
10. Se deschide deschide canaua de siguranţă
11. Se înregistrează presiunile (la prăjini şi
coloană)
pag.17
3.1.Proceduri de închidere a sondei 3.6
Închiderea „dură” a sondei în timpul manevrării materialului tubular
Configurarea iniţială a instalaţiei
Procedurile de închidere a sondei
de prevenire a erupţiilor
1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se pune garnitura de foraj în pene
pe linia duzei (ce urmează a fi
2. Se montează canaua de siguranţă la garnitura
folosită) sunt deschiși (R5,R6)
de foraj în poziție deschisă
2. Duza reglabilă ce urmează a fi
3. Se închide canaua de siguranţă
folosită este închisă (D1tel)
4. Se închide prevenitorul vertical
3. Linia spre separatorul de gaze
atmosferic este deschisă (R7) 5. Se deschide robinetul principal (R4tel) de pe linia
duzelor Se montează prevenitorul de interior în
poziție deschisă
6. Se închide prevenitorul de interior
7. Se montează prăjina de antrenare sau capul
rotativ de antrenare (top drive)
8. Se deschide deschide canaua de siguranţă
9. Se înregistrează presiunile (la prăjini şi
coloană)

pag.18
4. Fenomenele din sondă după închidere 4.1

4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj)


4.2. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la manevră)
4.3. Migrarea afluxului (aflux la foraj)

4.4. Migrarea afluxului (aflux la manevră)

pag.19
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.2
Sondă închisă cu aflux la talpă, înainte de echilibrarea presiunii
ppsi  0 ppsi  0  pcsi  0
Presiunea la prăjini cu p fis. la suprafata
sonda închisă

pcsi  0 Interior
Presiunea spațiu inelar
la coloană
cu sonda
închisă
Hşiu
p fis.siu
Interior
H garnitură

p fis.siu

ρ fluid
ρaflux la talpa

haflux la talpa

pstrat  psonda pstrat  psonda pstrat  psonda pstrat  psonda


la talpa la talpa la talpa
la talpa
pag.20
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.3
Sondă închisă cu aflux la talpă, înainte de echilibrarea presiunii
ppsi  0  pcsi  0
Se observă că presiunea de la p fis. la suprafata
talpa sondei este mai mică decât
presiunea stratului.

Ca urmare a acestui fapt în


sondă intră aflux chiar și după
ce sonda a fost închisă.
p fis.siu
Deci presiunea din sondă la talpă va
continua să crească până ajunge la
valoarea presiunii stratului.

ρ fluid
Presiunea la prăjini și ρaflux la talpa
presiunea la coloană vor
continua să crească până
ce presiunea din sondă la
talpa ajunge la valoarea
presiunii stratului. pstrat  psonda pstrat  psonda
pstrat  psonda la talpa
la talpa la talpa
pag.21
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.4
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
ppsi  0  pcsi  0
Se observă că presiunea de la p fis. la suprafata
talpa sondei este mai mică decât
presiunea stratului.

Ca urmare a acestui fapt în


sondă intră aflux chiar și după
ce sonda a fost închisă.
p fis.siu
Deci presiunea din sondă la talpă va
continua să crească până ajunge la
valoarea presiunii stratului.

ρ fluid
Presiunea la prăjini și ρaflux la talpa
presiunea la coloană vor
continua să crească până
ce presiunea din sondă la
talpa ajunge la valoarea
presiunii stratului.
pstrat  psonda pstrat  psonda pstrat  psonda
la talpa la talpa la talpa
pag.22
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.5
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii

pcsi ppsi  0  pcsi  0


pcsi
ppsi la echilibrare

pcsi
ppsi
ppsi la echilibrare

ρ fluid
Timp ρ fluid
pstrat  psonda
la talpa

În acest interval psonda  ppsi  ρfluid g H 


la talpa
de timp în sonda
închisă intră aflux.  ρom g H ρaflux la talpa

ppsi ρ fluid haflux


În momentul ρom  ρ fluid  la talpa
echilibrării presiunii gH
aceste relații sunt
ppsi
valabile.
ρom 
gH pstrat  psonda
pag.23 la talpa
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.6
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
pcsi
pcsi
ppsi la echilibrare

După închiderea
pcsi sondei este necesar
să se urmărească și
ppsi să se înregistreze
ppsi la echilibrare
evoluția celor două
Ritmurile de creștere presiuni.
al celor două
presiuni sunt direct
proporționale cu
permebilitatea Timp
pstrat  psonda
stratului care a la talpa
manifestat.

În acest interval psonda  ppsi  ρfluid g H 


la talpa
de timp în sonda
închisă intră aflux.  ρom g H

ppsi
Aceste relații sunt ρom  ρ fluid 
valabile în momentul gH
echilibrării presiunii. ppsi
ρom 
gH
pag.24
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.7
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
pcsi pcsi ppsi  0  pcsi  0
la echilibrare
ppsi
pcsi
ppsi
ppsi la echilibrare

Timp
pstrat  psonda
la talpa
H

ppsi  ρfluid ghaflux  pcsi  ρaflux ghaflux


ρ fluid

pcsi  ppsi
ρaflux  ρfluid  ρ fluid ρaflux la talpa haflux
g haflux la talpa

pstrat  psonda
la talpa
pag.25
4.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 4.8
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii

pcsi  ppsi
ρaflux  ρfluid 
g haflux
La forajul convențional
densitatea fluidului de foraj
este mai mare decât cea a
apei mineralizate
Se poate determina
natura afluxului.

ρaflux  ρfluid

ρaflux 1000 kg m3 Apă Aflux incompresibil

Migrarea afluxului
1000  ρaflux  800 kg m 3
Apă + Țiței în spațiul inelar cu
sonda închisă

800  ρaflux  500 kg m3 Țiței +Gaze Aflux compresibil

ρaflux  500 kg m3 Gaze

pag.26
4.2. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la manevră) 4.9
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
ppsi  0 ppsi  0  pcsi  0
Presiunea la prăjini cu p fis. la suprafata
sonda închisă

pcsi  0 Interior
Presiunea spațiu inelar
la coloană
cu sonda
închisă
Hşiu
p fis.siu
Interior
H garnitură

p fis.siu

ρ fluid
ρaflux la talpa

haflux la talpa

p strat  p sonda p strat  p sonda p strat  p sonda p strat  p sonda


la talpa la talpa la talpa
la talpa
pag.27
4.2. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la manevră) 4.10
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
ppsi  0  pcsi  0

p sonda  ρ fluid g H 
la talpa

 ρom g H ρ fluid
ρ fluid

H
ρom  ρ fluid
ρom  0
ρaflux la talpa

În cazul în care afluxul este luat în urma unui


pistonaj din timpul manevrei materialului tubular nu ρ fluid haflux
la talpa
este necesar ca fluidul de foraj să fie îngreunat
(presiunea stratului nu a crescut în consecință
presiunea hidrostatică a fluidului de foraj
echilibrează această presiune). pstrat  psonda
pag.28 la talpa
4.2. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la manevră) 4.11
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii

pcsi
ρaflux  ρ fluid 
g haflux
La forajul convențional
densitatea fluidului de foraj
este mai mare decât cea a
apei mineralizate
Se poate determina
natura afluxului.

ρaflux  ρfluid

ρaflux 1000 kg m3 Apă Aflux incompresibil

Migrarea afluxului
1000  ρaflux  800 kg m 3
Apă + Țiței în spațiul inelar cu
sonda închisă

800  ρaflux  500 kg m3 Țiței +Gaze Aflux compresibil

ρaflux  500 kg m3 Gaze

pag.29
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.12
Migrarea afluxului incompresibil cu sonda închisă

Sonda este închisă Vaflux  const. Vaflux


haflux1  haflux2   const.
A si  const. A si
Se consideră că

Afluxul este considerat incompresibil ρaflux1  ρaflux2  const.

pcsi1 ppsi2 pcsi2


ppsi1

ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρaflux2 haflux2
1 2

ρ fluid ρaflux1 ρ fluid ρ fluid


haflux1

ppsi2  ppsi1  const pstrat psonda2


p sonda 1  p strat
pcsi2  pcsi1  const
p sonda2  p sonda1  const
pag.30
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.13
Migrarea afluxului incompresibil cu sonda închisă

Sonda este închisă Vaflux  const. ppsi2  ppsi1  const.

Se consideră că A si  const. pcsi2  pcsi1  const.


Afluxul este considerat incompresibil p sonda2  p sonda1  const.

pcsi
pcsi la echilibrare
pcsi  const.
ppsi Dacă sonda este închisă și aria spațiului
inelar este constantă, atunci în timpul
A si  const. migrării afluxului incompresibil toate
presiunile rămân constante (presiunea la
pcsi
ppsi  const. prăjini, presiunea la coloană, presiunea din
sondă în dreptul stratului care manifestă).
ppsi

ppsi
la echilibrare
Manifestările eruptive cu aflux
Timp incompresibil (apă sub temperatura
de fierbere) nu crează probleme
pstrat  psonda
la talpa
majore în practica de șantier .
În acest interval
de timp în sonda În acest interval de timp în sonda
închisă intră aflux. închisă afluxul incompresibil
migrează în spațiul inelar.
pag.31
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.14
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă

Sonda este închisă Vaflux  const. haflux1  haflux2 


Vaflux
 const.
Se consideră că A si  const. A si

Afluxul compresibil conține gaze paflux Vaflux


 const.
deci se poate utiliza legea gazelor Taflux
Se consideră că temperatura este
constantă

ppsi1 pcsi1 paflux  const.

Cu sonda închisă, după


ρ fluid echilibrarea presiunilor,
ρ fluid afluxul compresibil migrează
1 având presiunea constantă
la valoarea presiunii stratului.
ρaflux1 haflux1
paflux  pstrat

p sonda1  p strat
pag.32
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 5415
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă

Sonda este închisă maflux  const. Gaflux mafluxg


phidrost aflux    const.
Se consideră că A si  const. A si A si

Constantă

pcsi2  pstrat  phidrost aflux


ppsi2 pcsi2  ρfluidghfluid sup2

Scade
ρ fluid hfluid sup2 Presiunea la coloană
Constantă
ρ fluid cu sonda închisă crește
pstrat
ρaflux2 haflux2
ppsi2  psonda2  ρfluidgH
Crește H ρ fluid hfluid inf2 psonda2  pstrat  ρfluidghfluid inf2

Presiunea la prăjini cu Crește


sonda închisă crește psonda2

Presiunea din sondă la


2 talpă crește

pag.33
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.16
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
paflux  p strat  const.
Sonda este închisă Vaflux  const. Gaflux mafluxg
phidrost aflux    const.
Se consideră că A si  const. A si A si
Afluxul este considerat compresibil pcsi2  p strat  phidrost aflux  ρ fluidghfluid sup2  creste
p sonda2  p strat  ρ fluidghfluid inf2  creste
ppsi2  p sonda2  ρ fluidgH  creste
pcsi A si  const. pcsi 
pcsi la echilibrare

ppsi
Dacă sonda este închisă și aria spațiului
ppsi  inelar este constantă, atunci în timpul
migrării afluxului compresibil singura
pcsi 
ppsi  presiune care rămâne constantă este cea
afluxului, toate celelalte presiuni cresc
(presiunea la prăjini, presiunea la coloană,
presiunea din sondă în dreptul stratului care
ppsi manifestă, acestea atingând maximul când
la echilibrare afluxul ajunge la suprafață).

Timp
pstrat  psonda
la talpa
În acest interval de timp în În acest interval de timp în sonda închisă
sonda închisă intră aflux. afluxul compresibil migrează în spațiul inelar.
pag.34
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.17
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
pcsi
pcsi la echilibrare pcsi  pcsi
ppsi pcsi  ppsi  p

ppsi  ppsi
pcsi 
ppsi 
A si  const. Δp

t v migrare  Δt  0...130 m ora


ppsi ρfluidg
la echilibrare

Timp
pstrat  psonda Viteza de migrare depinde de:
la talpa
- proprietățile afluxului (cu scăderea densității
În acest interval de În acest interval de timp în sonda afluxului viteaza de migrare crește);
timp în sonda închisă închisă afluxul compresibil
intră aflux. migrează în spațiul inelar. - proprietăţile fluidului de foraj (cu creșterea
densității fluidului de foraj viteza de migrare
crește iar cu creșterea vâscozității fluidului de
foraj viteza de migrare scade);
- geometria sondei (cu creşterea înclinării
sondei viteza de migrare scade, la sonde
orizontale viteza de migarte este nulă).

pag.35
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.18
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă

pp  ppsi
ppsi pcsi

p fis.masurata
pc  pcsi la suprafata

Hşiu

p fis.siu
H

p fis.siu

p strat

p strat p talpa p strat p talpa


p strat
pag.36
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 5.19
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă

pp  ppsi
pp  ppsi pcsi  pc

p fis.masurata
pc  pcsi la suprafata

Hşiu

p fis.siu
H

p fis.siu

p strat

p strat p talpa p strat p talpa


p strat
pag.37
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.20
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă

pp  ppsi
pp  ppsi pcsi  pc

p fis.masurata
pc  pcsi la suprafata

Hşiu

p fis.siu
H

p fis.siu

p strat

p strat p talpa p strat p talpa


p strat
pag.38
4.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 4.21
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă

pp  ppsi
pp  ppsi pcsi  pc

p fis.masurata
pc  pcsi la suprafata

Hşiu

p fis.siu
H p strat

p fis.siu

p strat p talpa p strat p talpa


p strat
pag.39
4.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 4.22
Migrarea afluxului incompresibil cu sonda închisă

Sonda este închisă Vaflux  const. Vaflux


haflux1  haflux2   const.
A si  const. A si
Se consideră că

Afluxul este considerat incompresibil ρaflux1  ρaflux2  const.

ppsi2  0 pcsi2
ppsi1  0 pcsi1

ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρaflux2 haflux2
1 2

ρ fluid ρaflux1 ρ fluid ρ fluid


haflux1

ppsi2  ppsi1  0 pstrat psonda2


p sonda 1  p strat
pcsi2  pcsi1  const
p sonda 2  p sonda1  const
pag.40
4.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 4.23
Migrarea afluxului incompresibil cu sonda închisă

Sonda este închisă Vaflux  const. ppsi2  ppsi1  0

Se consideră că A si  const. pcsi2  pcsi1  const.


Afluxul este considerat incompresibil p sonda 2  p sonda1  const.

pcsi
ppsi Dacă sonda este închisă și aria spațiului
inelar este constantă, atunci în timpul
pcsi  const. migrării afluxului incompresibil toate
presiunile rămân constante (presiunea la
prăjini, presiunea la coloană, presiunea din
sondă în dreptul stratului care manifestă).
A si  const.

Manifestările eruptive cu aflux


Timp incompresibil (apă sub temperatura
de fierbere) nu crează probleme
majore în practica de șantier .

pag.41
4.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 4.24
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă

Sonda este închisă Vaflux  const. haflux1  haflux2 


Vaflux
 const.
Se consideră că A si  const. A si

Afluxul compresibil conține gaze paflux Vaflux


 const.
deci se poate utiliza legea gazelor Taflux
Se consideră că temperatura este
constantă

ppsi1  0 pcsi1 paflux  const.

Cu sonda închisă, după


ρ fluid
echilibrarea presiunilor,
ρ fluid afluxul compresibil migrează
H 1 având presiunea constantă
la valoarea presiunii stratului.
ρaflux1 haflux1
paflux  pstrat

p sonda1  p strat  ρ fluidgH


pag.42
4.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 4.25
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă

Sonda este închisă maflux  const. Gaflux mafluxg


phidrost aflux    const.
Se consideră că A si  const. A si A si

Constantă

pcsi2  pstrat  phidrost aflux


ppsi2 pcsi2  ρfluidghfluid sup2

Scade
ρ fluid hfluid sup2 Presiunea la coloană
Constantă
ρ fluid cu sonda închisă crește
pstrat
ρaflux2 haflux2
ppsi2  psonda2  ρfluidgH
Crește H ρ fluid hfluid inf2 p sonda 2  p strat  ρ fluidgh fluid inf2

Presiunea la prăjini cu Crește


sonda închisă crește psonda2

Presiunea din sondă la


2 talpă crește

pag.43
4.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 4.26
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
paflux  p strat  const.
Sonda este închisă Vaflux  const. Gaflux maflux g
phidrost aflux    const.
Se consideră că A si  const. A si A si
Afluxul este considerat compresibil pcsi2  p strat  phidrost aflux  ρ fluidgh fluid sup2  creste
p sonda 2  p strat  ρ fluidgh fluid inf2  creste
ppsi2  ρ fluidgh fluid inf2  creste
pcsi
ppsi
A si  const.
Dacă sonda este închisă și aria spațiului
pcsi  inelar este constantă, atunci în timpul
migrării afluxului compresibil singura
presiune care rămâne constantă este cea
afluxului, toate celelalte presiuni cresc
(presiunea la prăjini, presiunea la coloană,
ppsi 
presiunea din sondă în dreptul stratului care
manifestă, acestea atingând maximul când
afluxul ajunge la suprafață).
Timp
pstrat  psonda
la talpa

pag.44
4.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 4.27
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă

pcsi
ppsi A si  const.

pcsi  pcsi

pcsi  ppsi  p

ppsi  ppsi
Δp

pstrat  psonda Timp v migrare  Δt  0...130 m ora


la talpa ρfluidg
t

Viteza de migrare depinde de:


- proprietățile afluxului (cu scăderea densității afluxului viteaza de
migrare crește);
- proprietăţile fluidului de foraj (cu creșterea densității fluidului de
foraj viteza de migrare crește iar cu creșterea vâscozității
fluidului de foraj viteza de migrare scade);
- geometria sondei (cu creşterea înclinării sondei viteza de
migrare scade, la sonde orizontale viteza de migrare este nulă).
pag.45

S-ar putea să vă placă și