Grile Vechi Istorie Psiho

1.
Platon reprezinta model al - ganditorilor antici

2. Lucretiu expune conceptia lui epicur in poem - de rerumreum naturala
3. Socrate excelat prin -simplitatea vietii
4. Caracteristic siste mului orientarii omului este asigurat de - ierarhia ideilor
5. De la initiativa stiintifica al lui aristotel au trecut 2300 ani
6. Opozita platon - aristotel a creeat - un invatamant al divizarii
7. Anaximandru a fost prieten si urmas al lui Thales
8. Elanul creeativ este raportat la atitudini si talent
9. Teza centrala a idialismului obiectiv: ideeile sun cunoscute in mod virtial spiritului
nostru din:existenta anterioara
10.Decartes exista: orientarea intentiilor si faptelor, filozofie a rasului si a plansului
11.Extinderea pavlovismului spre comportametul uman s-a facut in materie de filozofie
cerebrala
12.Demonstrarea substratului fiziologic al afectivitatii si regului metodei sunt exe... cartea
a2
13.Intemeietorul psihometriei este hermann helmholz
14.Principala tema apsihologiei lui spinoza este afetelor
15.Fromm este promotr al psihologiei umaniste prin continutul rational
16.Wundt a inteles ca studiul sufletului insemna o stiinta a experientei
17.Asociationismul a fost creeat de ...
18.Cine a intrat ca psiholog al digestiei...pavlov
19.Pt a evita confuzii semantice in definirea aristitelica a sufletului alcatuim...
20.Decartes exista o filozofie a plansului
21.Conceptul de entelehie...aristotel
22.Inovatia metodica al lui ebbinghaus a deschis calea abodarii fctiilor psi.superioare de
baza principiul simplu al asoc.
23.Contunuator al cosmologiei fizicienilor din milet ,pitagora sustine princ.lui Thales
24.Stiintele moderne s-au dezv sprijinandu-se pe..experiment schema formularilor orig.
25.In privinta senzorialitatii democrit impartaseste ideea lui heraclit si empedocle
26.Orice sistem de cunoastere fie ele empirice saustiintifice, isi au propria istorie
27.Gandirea logica si cunoasterea empirica prmenide vede imuabilitatea
28.Medicii din vechea indie promovau o conceptie cordio centrista
29.Scopul conoasterii ca orice fel e realizarea ..
30.Cine este primul asocianist care a analizat fortele expe. Spencer
31.Atitudine activitate de viata este ...
32.De la socrate platon aristotel stiinta aevoluat ca exercitiu asupra conceptelor
33.Sufletul este un gen de suflaare calda...
34.Andronicus di rhodos editeaza...opera exoterica
35.Ideeea lui atanasiu avea la baza reflexele
36.Socrate a excelat prin simplitatea vietii
37.Renasterea inseamna o viziune laica ...
38.Aristotel apare ca sustinator al organizarii sociala
39.In timen si republica sunt definite 3 suflete
40.Istoria psihologiei cultura si ed
41.O secventa memorabila a lui aristotel este respingerrea ideii orfico platonice ...
42.Conceptul sinelui epistemic si spiritual metafizic a fost o tema centrala pt ganditorii
indieni
43.Teza centrala in gandirea umanista din acest veac al xviii-lea defin.sufletul ca..
44.
45.
Antichitate + Orient
1. În Memorialul teologiei memfiste, papirus elaborat în Egipt la sfârşitul mileniului al IV-

lea î.e.n., mecanismul fiziologic mediază acţiunea divinităţii asupra sufletului
a. Adevarat
b. Fals
2. Unde era considerată inima organul principal, iar ca mecanism de funcţionare

„principiul respirator”, denumit Tzi?
a. Tratat chinezesc de medicină (Tratat despre lumea interioară),
3. În sec VIII BC chinezii considerau organul principal, „guvernatorul corpului” inima, iar ca
mecanism de funcţionare - „principiul respirator”
c. Adevarat
d. Fals
4. Dintre manifestarile psihice, trăsăturile temperamentale erau, in conceptia dr chinezi si indieni,

cele mai relevante şi provocatoare. Astfel, dominanţa limfei: încetineală, tip cu mobilitate redusă
a. Adevarat
b. Fals

cele mai relevante şi provocatoare. Astfel, dominanţa elementelor Tzi: persoana este
neechilibrată, foarte mobilă, trecând frecvent de la râs la plâns, în stilul comportamental
antropoid.
a. Adevarat
b. Fals

cele mai relevante şi provocatoare. Astfel, dominanţa sângelui (în unele teorii, a bilei): dârzenie,
cute-zanţă, comportament de tigru.
a. Adevarat
b. Fals
7. Comportamentul moral, perfecţionarea personalităţii, smerenia – erau căile izbăvirii. Acestea
erau regasite in Upanisade si Vede.
a. Adevarat
b. Fals
8. jainismul condamna corpul ca obstacol al libertăţii sufletului iar budismul neaga sufletul ca
real aparte, descriindu-l ca un flux de clipe irepetabile sau stări succesive.
a. Adevarat
b. Fals
9. În Orientul îndepartat omul este văzut ca o fiinţă înrădăcinată deopotrivă în lumea însufleţită şi
în angrenajul relaţiilor sociale, supus legilor naturii şi legilor convieţuirii.
a. Adevarat
b. Fals
10. Şcoala filosofica Vedanta considera ca Eul autentic, numit Atman, este o conştiinţă intuitivă
specială, numită Brahman. Această identitate nu se realizează de la sine ci numai prin efort de
cunoaştere şi disciplină morală riguroasă. Sufletul individual îşi eliberează natura divină de
impulsurile senzoriale şi tendinţele corporale.
a. Adevarat
b. Fals
11. Pentru Yoga, activitatea psihică de tot felul şi funcţiile organice (poziţia, respiraţia etc.)
întunecă ceea ce se numeşte „cunoaştere autentică”; printr-o serie de procedee se poate obţine o
despresurare sau purificare.
a. Adevarat
b. Fals
12. Daoismul orienta morala după coordonatele unei ordini cosmice
a. Adevarat
b. Fals
13. „Dao” = calea era forţa dată de comunicarea morală a oamenilor, deci de comportamentul
social-istoric al aparatului social-statal.
a. Adevarat
b. Fals
14. Confucius (551-479 î.e.n.) a fondat principiile sale pe o concepţie despre raportul înnăscut-
dobândit, atribuind primului termen (innăscut) funcţiile psihice şi epistemice.
a. Adevarat
b. Fals
15. la Confucianism functiile psihice deriva din sfera divinităţii, acestea fiind la început bune,
morale, frumoase dar mai tarziu, sufletul devine erodat şi alienat sub efectul împrejurărilor ce îl
găsesc nedesăvârşit în viaţa interioară
a. Adevarat
b. Fals
16. Mai tarziu, un alt reprezentant al confucianismului, Siun-tzi (298-238), a spus ca omul se
naşte rău, iar modestia, compasiunea, celelalte calităţi morale sunt produsul educaţiei
a. Adevarat
b. Fals
17. In epistemologia indiană exista trei forme genetice de contact Subiect-Obiect:
1) „contemplarea” sau cunoaşterea generalului („comunicarea cu toate obiectele individuale
dintr-o clasă dată”);
2) asociaţia sau „comunicarea” cu obiectul prin intermediul imaginii sale actualizate în
memorie;
3) perceperea yoghină, „comunicarea” cu obiectele cele mai fine, prin raţionament aprofundat.
a. Adevarat
b. Fals
18. Actul cognitiv la indieni apare ca o expresie a unităţii Subiect-Obiect. Astfel, receptarea
realităţii se realizează în două forme: senzorială, în care individualul şi generalul nu sunt
differentiate si verbală, diferenţiată
a. Adevarat
b. Fals
19. Obiectul urmărit la psihologia orientala era de-condiţionarea omului, scoaterea de sub efectul
pressing-ului vieţii cotidiene
a. Adevarat
b. Fals
20. Budismul a dat importanţă experienţelor personale şi înţelegerii întemeiate pe fapte empirice,
respingând învăţăturile brahmanilor despre un suflet universal (Brahma) cu care individul ar intra
în uniune;
a. Adevarat
b. Fals
IDEAŢIA PSIHOLOGICĂ ÎN ANTICHITATEA GREACĂ PREARISTOTELICĂ
1. Ideile despre suflet erau vazute ca mate-rie subtilă la Platon

a. Adevarat
b. Fals
2. Ideile despre suflet erau vazute ca idee sau forma la Democrit
a. Adevarat
b. Fals
3. La greci, inainte de Aristotel sufletul era esenta vietii

c. Adevarat
d. Fals
4. Fizicienii din Milet, Thales (624 – 547), Anaximandru (610 – 545) şi Anaximene (585 – 525)
au formulat o concepţie a unităţii naturii, derivată dintr-un element fundamental, respective apa,
infinitul, aerul.
a. Adevarat
b. Fals
5. Aristotel reproduce definirea sufletului dată de către Thales: similar forţei magnetice, sufletul
este de natură material dar are atributul imortalităţii.
a. Adevarat
b. Fals
6. Cine definea sufletul ca o materie aeriformă, iar fiinţele vii ca o unitate intimă suflet-materie.
a. Anaximandru
b. Aristotel
c. Thales
7. Cine, considera sufletul drept principiu de unitate, existenţă şi funcţionare a vieţii şi naturii în
general, definindu-l ca aer, infinit şi în continuă mişcare
a. Anaximandru
b. Aristotel
c. Anaximene
8. Cine substituie principiul lui Thales, apa, cu numărul si originea tuturor lucrurilor. Sufletul
uman este o parcelă din sufletul universal şi mişcarea universal
a. Pitagora
b. Anaximandru
c. Aristotel
9. Pentru cine lucrurile sunt numere iar sufletul cunoscător este tot un număr. Numaruș vine în
viaţa omului din afară, ca o individuaţie a raţiunii.
a. Aristotel
b. Thales
c. Pitagora
10. „Momentul Pitagora” în istoria gândirii filosofice este considerat cardinal: pentru prima
dată se exprimă ideea de lege naturală abstractă ce guvernează viaţa şi universul.
a. Adevarat
b. Fals
11. Cine Imbina in Muzele (intitulată şi Despre natură) cunoscutul materialism ionian (la el
„regula” fundamentală este focul) cu principiul contrariilor sau metoda dialectică?
a. Aristotel
b. Thales
c. Heraclit din Efes
12. Cine a afirmat ca la originea tuturor lucrurilor se află lupta contrariilor?

a. Heraclit din Efes
b. Pitagora
c. Aristotel
13. Trei teme ale dialecticii lui Heraclit sunt unitatea tuturor lucrurilor, veşnica schimbare şi
relativitatea epistemică (acelaşi lucru poate apărea altfel, chiar contrariul său dacă se schimbă
punctul de vedere).
a. Adevarat
b. Fals
14. Cine a considerat ca sufletul este un gen de suflare caldă, uşoară şi uscată, fiind focul sau
principiul vieţii?
a. Aristotel
b. Thales
c. Heraclit din Efes
15. Cine a afirmat ca pentru cunoaştere, omul are două facultăţi: simţurile şi raţiunea (care dă şi
criteriul adevărului, măsura înţelepciunii). Datorită celei de-a doua facultăţi, omul poate
„descoperi” adevăratele nume ale lucrurilor?
a. Heraclit din Efes
15. Şcoala eleată ce promovează, excelând cu Parmenide, un panteism de factură spiritualistă este
opusa scolii promovate de Heraclit din Efes
a. Adevarat
b. Fals
16. Cine a intemeiat scoala eleata?

a. Xenofon
17. Zenon, Anaxagora si Xenofon sustin scoala eleata

a. Adevarat
18. Anaxagora (500 – 428 î.e.n.), înţelept venerat, îşi argumentează doctrina eleată cu
exemplul „homeomerelor”, lucruri ce se divizează la nesfârşit, dar partea rămâne identică cu
întregul („o picătură de sânge este sânge”).
a. Adevarat
19. Superioritatea gândirii la Anaxagora, în cunoaşterea adevărului, este demonstrată prin

referire la (ceea ce numim azi) praguri subliminale absolute şi diferenţiale
a. Adevarat
b. Fals
20. Cine afirma ca focul, aerul, pământul şi apa sunt „rădăcinile lucrurilor” si sunt supuse
acţiunii a două „principii motorii”: iubirea (forţă unificatoare a lucrurilor materiale) şi discordia
(forţă separatoare).
a. Empedocle
21. Iubirea si Discordia la Empedocle sunt două forţe subtile, imanente lucrurilor, ce pot fi
identificate şi definite doar raţional, ele schimbând doar realul, căci distrugerea şi naşterea
spontană nu sunt posibile.
a. Adevarat
b. Fals
22. Cine considera ca senzaţiile sunt rezultatul interacţiunilor dintre emanaţii ale obiectelor şi
porii organismelor iar mişcarea sângelui realizează gândirea şi cunoaşterea în general?
a. Empedocle
b. Xenofon
c. Democrit
23. Democrit din Abdera (460 – 370 î.e.n.), erudit sofist scrie Marea orânduire a lumii şi Despre
natura lumii plus 1000 de scrisori
a. Adevarat
b. Fals
24. „Materia este una şi e constituită din atomi în mişcare spre varietate infinită” este ideea
fundamentală a teoriei lui Democrit, aceasta însemnând în acelaşi timp combaterea dualismului lui
Anaxagora şi a unităţii absolute şi inerte a eleaţilor.
a. Adevarat
b. Fals
25. La categoriile „necesitate”, „legitate”, „ordine”, Democrit adaugă „cauzalitatea”

a. Adevarat
b. Fals
26. De la cine avem o primă viziune monistă a identităţii între trup şi suflet, acesta fiind muritor,
dispărând o dată cu corpul?
a. Aristotel
b. Democrit
c. Platon
27. La cine sunt specifice doua lucruri:

- întâietate gândirii în privinţa adevărului şi autenticităţii
- educaţia un proces formativ
a. Democrit
b. Protagoras
c. Gorgias
28. Sofistul Protagoras care s-a numit „negustor de înţelepciune” a rămas celebru prin opera
filosofică Despre fiinţă (cunoscută şi sub titlurile Despre adevăr şi Discursuri zdrobitoare),
orientată împotriva eleaţilor.
a. Adevarat
b. Fals
29. Identificând sufletul cu senzaţiile, iar pe acestea calificându-le ca exacte, Protagoras ajunge
la un fel de solipsism: „nu există decât ceea ce este simţit”.
a. Adevarat
b. Fals
30. Pentru cine rolul general al experienţei în cunoaşterea lumii şi utilitatea dau sens cunoscutei
formule „omul e măsura tuturor lucru-rilor”?
a. Platon
b. Protagoras
c. Pericle
31. Gorgias, un sofist celebru Gorgias a formulat problema valorii simbolului în cunoaştere şi
comunicare.
a. Adevarat
b. Fals
32. Cine a marcat o reorientare hotărâtoare a gândirii psihologice, de la explicare în termeni de

elemente ale me-diului, – aer, foc, mişcare a atomilor, – la calităţi interne ale omului, cum sunt
intelectul, conceptul, aspiraţia, simţul şi reprezentarea feri-cirii?
a. Platon
b. Socrate
c. Aristotel
33. Pe cine considera Aristotel ca a pus bazele ştiinţei şi aceasta prin discursurile inductive şi
definiţia prin general?
a. Xenofon
b. Socrate
c. Aristotel
34. Completati propozitia….

Deşi nu a lăsat opere scrise,………….a fost convingător în a centra gândirea filosofică pe
problematica umană a experienţei, cogniţiei, moralei, raportului cu sine, virtuţii morale.
a. Platon
b. Socrate
c. Aristotel
35. Cine a „şlefuit” imaginea omului, a „moşit” sufletul uman
a. Socrate
b. Platon
c. Aristotel
36. Cine a promovat asaltul de idei (brainstormingul)?

a. Platon
b. Aristotel
c. Socrate
37. In ce a constat respectul umanitatii fata de Socrate?
a. a proiectat asupra omului o lumină a credinţei în esenţa sa pozitivă

b. a proiectat asupra omului o lumină a sperantei în esenţa sa negativa
c. a proiectat asupra omului o lumină a increderii în esenţa sa pozitivă
38. Conform lui Socrate care sunt cei trei piloni ai unei vieti demne?
- Opera binelui, simţul fericirii, ideea divinităţii
- Ideea pacatului. Simtul binelui, Fericirea
39. Pentru Socrate sufletul este nemuritor şi starea sa de nondependenţă (când nu are nici o
trebuinţă) este de ordin divin
a. Adevarat
b. Fals
40. Gândirea lui Platon este centrată pe problematica psihologică, pe autocunoaştere şi „adâncuri
ale spiritului”
a. Adevarat
b. Fals
41. Cine fondează Academia, o şcoală de filosofie în frumoasa grădină dedicată zeului
Akademos?
a. Platon
b. Socrate
c. Aristotel
42. Platon postulează o identitate între cunoaştere şi existenţă, tratând ideile ca un real primordial
fiind etichetat drept deschizător al traiectului idealist în filosofie
a. Adevarat
b. Fals
43. Cine concepe acest model funcţionalist al sufletului?

1) apetitul sau motivaţiile organice;
2) raţiunea sau funcţia înţelegerii inteligente şi a stabilirii adevărului;
3) energia sau voinţa rezultate din sinteza primelor două funcţii
a. Platon
b. Socrate
c. Aristotel
44. Statul raţional este conceput de Platon stratificat, corespunzător celor trei funcţii: clasa
agricultorilor, a guvernanţilor filosofi şi a militarilor.
a. Adevarat
b. Fals
45. Platon a extins sfera gândirii umane într-o măsură comparabilă cu ceea ce, în domeniul
psihologiei au însemnat paradigmele clasice
a. Adevarat
b. Fals
46. În privinţa raportului suflet – corp, Platon, în Fedon afirmă întâietatea primului, în Timen
şi Republica sunt definite trei suflete, cu funcţii distincte la nivelurile capului, pieptului şi
abdomenului iar o viziune asupra afectivităţii o găsim în Fileb şi Banchetul, distingând
dimensiunile divină şi organică si nu in ultimul rand, în Republica (IV, V, VII) găsim abordări ale
cogniţiei.
a. Adevarat
b. Fals
47. Cine a scris Mitul Pesterii?
Platon
Pericle
Protagoras
48. Prin mitul pesterii înţelegem ceva din natura lucrurilor originale prin rapor-tarea senzaţiilor
la noţiuni primitive sau pattern-uri ideative existente aprioric în spiritul nostru.
a. Adevarat
b. Fals
48. Principala teza a lui Platon, desprinsa din Mitul pesterii, este aceea ca, ideile (şi nu
lucrurile) au o existenţă reală şi primordială, reprezentând „cauza exemplară a ceea ce este
constant în natură”
a. Adevarat
b. Fals
49. Completati propozitia.

Cu toate că ………….. este de acord cu Platon că între corp şi suflet este un raport similar celui
dintre instrument şi funcţionarea sa, iar sufletul are un nivel superior, indestructibil, spiritul, el nu
acceptă prioritatea (cosmică) a sufletului faţă de corp şi nici că acesta este exclusiv uman şi
responsabil pentru transmiterea zestrei experienţiale şi potenţiale de la părinţi la copii.
a. Pericle
b. Protagoras
c. Aristotel
50. Se consideră că filosofia lui Platon este cu precădere o psihologie cognitivă

a. Adevarat
b. Fals
51. Completati propozitia.

La …………….sufletul este o carte în care memoria, ca un scrib, consemnează ceea ce dictează
simţurile şi chiar ilustrează conţinuturile cu imagini.
a. Platon
b. Pericle
c. Protagoras
52. Pentru Platon omul este capabil de plăceri pure cum ar fi bucuria cunoaşterii Adevărului.
Pentru el excesul de plăcere înseamnă corupere şi alienare. Aura virtuţii stă în puterea fiecăruia.
Căutând Adevărul şi Binele, omul devine virtuos, liber, fericit.
a. Adevarat
b. Fals
TESTE ISTORIE – MG
CONCEPŢIA ARISTOTELICĂ DESPRE SUFLET
1. Cine a scris De anima si Parva naturalia?
a. Aristotel
b. Heraclit din Efes
c. Democrit
2. Cine este considerat pioner al paradigmei funcţionaliste (opus deci dualismului suflet – viaţǎ
biologică, promovat de Platon).
a. Socrate
b. Aristotel
c. Platon
3. Completati propozitia:
In opinia lui …………….sufletul este acea formǎ (calitate, însuşire, proprietate) a substanţei
(corpului) care îndeplineşte trei funcţii necesare vieţii: nutritivǎ, senzitivǎ si raţionalǎ.
a. Democrit
b. Aristotel
c. Platon
4. Termenul „formǎ” la Aristotel este precizat astfel:

– autonomie lăuntricǎ în raport cu materia-corp;
– capacităţi active (vitale şi raţionale);
- imuabilitate, însuşiri invariabile relative la trecerea potenţei în act pe tot segmentul dintre
naştere şi moarte (o dată cu moartea sub- stanţei se distruge şi sufletul).
a. Adevarat
b. Fals
5. În conceptia cui, sufletul şi corpul sunt într-o relaţie funcţională de tipul ochi-vedere?
a. Diogene
b. Platon
c. Aristotel
6. Cine a inventat conceptul „entelehie” = al generǎrii diferenţelor calitative (sau, cum se zice
astǎzi în psihologia umanistǎ, principiul actualizǎrii, al dezvoltǎrii în trepte)?
a. Aristotel
b. Democrit
c. Socrate
7. Principala funcţie sau facultate a psihicului, la Aristotel, este: discernǎmântul prin simţire şi
gândire
a. Adevarat
b. Fals
8. Ce grup de intelepti a construit sisteme conceptuale subordonate unui principiu unic (apa,
focul, aerul, infinitul), potrivit unei înţelegeri simplificatoare?
a. Cei din Thales

b. Cei din scoala eleată
c. Cei din Atena
9. Cine a descoperit bidimensionalitatea în gândire: subiect-obiect, eu-lume, gândire-simţire,

socios-cosmos?
a. Socrate si Platon
b. Aristotel si Platon
10. In a câta carte a lui Aristotel sunt incluse, sub titlul Psihologie şi gnoseologie, lucrǎrile De
anima şi Parva naturalia?
a. A cincea
b. A treia
c. A doua
11. Câte secole au fost date uitării lucrarile lui Aristotel?
a. 2
b. 2 si jumatate
c. 3
12. Andronicos din Rhodos editeazǎ opera esotericǎ (destinatǎ uzului intern al Lyceului)
a. Adevarat
b. Fals
13. Dupa sec 9, peste 1000 de manuscrise au fost copiate şi recopiate, chiar dacǎ au fost doar notiţe
de curs. Lucrările exoterice, pentru marele public, au fost pierdute aproape în întregime
a. Adevarat
b. Fals
14. Ce tipuri de scrieri a scris Aristotel
a. exoterice pt public
b. Esoterice pt uz intern
c. ambele
15. De la repunerea lui Aristotel în circuitul civilizaţiei lumii şi pânǎ la epoca modernǎ, cum se
numea cursul de psihologie al universitǎţii
a. De anima.
b. De amina
c. De nima
16. In prima sa carte, Aristotel preia concepţia predecesorilor despre „însufleţit”, cu atributele
mişcǎrii, simţirii şi necorporalitǎţii.
a. Adevarat
b. Fals
17. Se referǎ cu respect academic la Democrit „sufletul este un fel de foc şi caldurǎ”
a. Adevarat
b. Fals
18. Se refera la Leucip „figurile sferice sunt suflet, având capacitatea de a se mişca pe sine”
a. Adevarat
b. Fals
19. Se refera la consensul filosofilor antici asupra faptului cǎ sufletul este „factorul cel mai
capabil de mişcare”.
a. Adevarat
b. Fals
20. Completati propozitia: Aristotel defineşte patru tipuri de mişcare (deplasare, alterare,
micşorare şi ………),
crestere
21. Aristotel susţine unitatea suflet-corp

a. da
b. Nu
22. La Aristotel „Cugetarea este mişcarea intelectului, precum rotirea e mişcarea cercului”.
a. Adevarat
b. Fals
23. La Aristotel „…discernerea, ca şi iubirea sau ura, nu sunt afecte ale intelectului, ci ale
corpului care-l posedă, în măsura în care le posedă”
a. Adevarat
b. Fals
24. Abordând „puterile sufleteşti” sau „facultǎţile sufletului”, Aristotel face un gen de psihologie
comparatǎ şi diferenţială la trei niveluri:
plantǎ, vietate şi om
suflet, trup, spirit
25. La Aristotel tratarea simţurilor începe cu definirea obiectului (practicǎ uzualǎ în psihologia
modernǎ), de aici trecând la particularitǎţi, tipuri, moduri de funcţionare şi praguri senzoriale
a. Adevarat
b. Fals
26. La Aristotel dintre toate simţurile, pipǎitul are mai multe note calitative, în special o mai
mare arie de cunoaştere şi de implicare în aşa-zisele „obiecte comune” (cald-rece, uscat-umed,
neted-aspru, greu-uşor etc.); este singurul simţ care asigurǎ o receptare directǎ, celelalte având
nevoie de medii: aer, apǎ etc
a. Adevarat
b. Fals
27. La Aristotel, „substanţa e spusǎ în trei feluri”

1) forma (entelehie: potenţa în act: actualizare) (forma supremǎ „purǎ”, imaterialǎ, este
Dumnezeu, acesta însemnând binele, mişcarea şi ordinea);
2) materia (potenţa; corp compus din organe);
3) rezultanta celor două: însufleţitul, cu funcţii de hrǎnire, simţire, mişcare a corpului.
a. Adevarat
b. Fals
28. Respingând o idee a lui Democrit, Aristotel nu admite un al şaselea simţ. Care este acela?
a. Simțul special
b. Sințul sensorial
c. Simtul comun
29. „Simţul comun” este în fapt o operaţie de sintezǎ care, producându-se simultan cu acţiunea
obiectelor asupra organelor de simţ, actualizeazǎ omul ca Subiect.
a. Adevarat
b. Fals
30. La Aristotel, Subiectul avea 3 paliere cognitive:

simţire
cugetare;
reprezentare
a. Adevarat
b. Fals
31. La Aristotel, intelectul se raporteazǎ la suflet ca partea la întreg, iar în cadrul intelectului se
disting componentele activǎ şi pasivǎ.
32. O secvenţǎ memorabilǎ a operei lui Aristotel este respingerea ideii orfico-platoniciene a
imortalitǎţii sufletului; a definit ca nemuritoare doar o parte a sufletului, superioarǎ, „cea mai
demnǎ”, intelectul activ care nu posedǎ cunoştinţe date, ci le obţine în procesul cunoaşterii
33. Thoma d’Aquino, dǎ o interpretare „salvatoare” pentru sufletul uman: în lucrarea Unitatea
intelectului şi împotriva avero-iştilor parizieni, muritor este doar ceea ce subzistǎ ca suflet intuitiv
sau sensitiv, în timp ce sufletul uman este nemuritor. Prin aceasta, lucrarile lui Aristotel au fost
primite de crestini
34. Cine a promovat dualismul dintre suflet şi viaţa biologicǎ a corpului, recunoscand forţa
intuitivǎ a sufletului şi respingand observaţia şi experienţa?
a. Aristotel
b. Platon
35. Cine a unit în suflet funcţii spirituale şi vitale: prin definirea sufletului ca „formǎ a trupului
natural” afirmand observaţia, respectiv cercetarea ca observare atentǎ a realului?
a. Aristotel
b. Platon
IDEI PSIHOLOGICE LA MEDICII ANTICHITĂŢII
36. Cine a fost primul care a facut distincţia dintre tratamentul medical (şi fiziologie) şi
conceptualizarea filosofică, apelând la raţionament şi observaţie
a. Hipocrat
b. Galen
c. Platon
37. Hipocrate din Cos, născut în 460 î.e.n. a fost contemporan cu Democrit, Socrate, Platon şi
Aristotel
a. Adevarat
b. Fals
38. Erau cunoscute patru umori: sângele, limfa, bila galbena şi bila neagră. Ele pot fi în echili-bru
(proporţional), ceea ce corespunde stării de sănătate, sau de dezechilibru, ceea ce înseamnă boală,
îndepărtare de la legile naturale. Aceste formulă a avut o mai mare rezonanţă prin trimitere la
temperamente care, în mod natural, sunt expresia comportamentală a predominării uneia dintre
cele patru umori: o anumită medicamentaţie poate fi eficientă pentru un temperament şi nu pentru
altul.
a. Adevarat
b. Fals
39. Galen (născut în 131 e.n. la Pergam, Asia Mică), in conceptia lui, corpul omenesc este compus
din patru elemente: foc, apă, pământ şi aer. Raporturile antagoniste se instituie între calităţile
acestora, dintre care una fiind principală, respectiv căldura, umezeala, uscăciunea şi răceala
a. Adevarat
b. Fals
40. Potrivit lui Galen, sângele reprezintă umoarea cea mai nobilă şi poate datorită faptului că are
toate cele patru elemente în proporţii egale, în celelalte este o dominantă: focul în bila galbenă,
pământul în bila neagră şi apa în limfă
a. Adevarat
b. Fals
41. Cine a stabilit patru temperamente simple, patru mixte, unul perfect normal şi mai multe
atipice, cu predispoziţie la anumite tulburări de sănătate?
a. Hipocrat
b. Galen
c. Democrit
42. Temperamentele mixte au fost mai apreciate în timp, în veacul al XX-lea căpătând şi o
fundamentare neurocerebrală: sangvinic (cu dominaţia sângelui şi a calităţilor cald şi umed);
coleric (bila galbenă, cald şi uscat); melancolic (bila neagră, rece şi uscat); flegmatic (limfa, rece
şi umed).
a. Adevarat
b. Fals
43. Preluând de la Aristotel distincţia suflet – spirit, precum şi cele trei facultăţi ale vieţii sufleteşti,
cu experienţa sa de chirurg şi farmacist, Galen abandonează cordiocentrismul, argumentând că
senzaţiile, limbajul şi comanda volitivă îşi au sediul în creier
a. Adevarat
b. Fals
44. Galen îşi pune probleme asupra fiziologiei vârstelor şi a mecanismului prin care, în timpul
somnului, atât sensibilitatea cât şi conştiinţa dispar.
a. Adevarat
b. Fals
EMPIRISMUL ANTICHITĂŢII
45. Epicur născut în Samos, din familie ateniană (tată – învăţător, mamă – magiciană), în anul 341
î.e.n. (a venit la Atena la 18 ani pentru serviciul militar, în anul morţii lui Aristotel), a profesat ca
„dascăl de filosofie” în mai multe centre din Asia Mică. A fost atras de opera lui Democrit şi
ideile Academiei, deşi îşi arogă originalitate absolută.
a. Adevarat
b. Fals
46. Dintre numeroasele lucrări ale lui Epicur, Diogene Laertios (în sec. III e.n.) consemnează
titluri, evident, multe de metafizică, dar şi pe tematică psihologică: Despre văz, Despre pipăit,
Despre imagini, Despre per-cepţie, Păreri despre pasiuni, Despre scop.
a. Adevarat
b. Fals
47. În anul 307 î.e.n., la Atena, Epicur deschide o şcoală de filosofie, pe frontispiciul căreia scria:
a. „Oaspete, aici te vei simţi bine, aici rezidă plăcerea, binele suprem”
b. „Oaspete, aici te vei simţi bine, aici rezidă senzația, binele suprem”
c. „Oaspete, aici te vei simţi bine, aici rezidă bucuria, binele suprem”
48. Completați propozitia:

Pentru epicurieni, …………………………sunt lucrurile cele mai de preţ, pentru că ne eliberează
de teama zeilor, a morţii şi durerii
a. placerea si bucuria
b. placerea si binele supreme
c. ştiinţa şi prietenia
49. Epistemologia lui Epicur este axată pe observaţie şi pe interacțiunea unor atomi, ce produce:
a. Placerea si bucuria
b. senzaţia şi gândirea
c. știinta si prietenia
50. Dincolo şi înainte de raţiune, chiar de la naştere, sufletul uman, ca şi cel animal, la epicurieni,
cunoaşte plăcerea şi durerea şi spontan începe s-o caute pe prima. Pe această bază, apar stările
emotive, izvorul continuu al vieţii psihice, trăirea binelui şi virtuţii
a. Adevarat
b. Fals
La epicurieni, excepţia de la caracterul obiectiv al datelor senzoriale o constituie ………….–
acesta nu există în lucruri, fiind o impresie subiectivă, deoarece un aliment poate fi plăcut pentru
cineva şi dizgraţios pentru altcineva
a. Gustul
b. Mirosul
c. vazul

Persistenţa unor senzaţii dă ……………..sau prenoţiunea (astăzi această cogniţie este numită
reprezentare).
a. Cogniția
b. placerea
c. Anticipaţia

Despre suflet, Epicur crede că nu poate exista ……………………fiind ca un fel de organ al
acestuia.
a. în corp
b. în afara corpului
54. Atributul esenţial al sufletului este:

a. scopul
b. simțul
c. gustul
55. Epicur face o distincţie între sufletul vegetativ (anima) şi cel superior, raţional (animus,
consilium, ratio), cu atomi diferiţi. Comportamentul este explicat prin acţiunea externă asupra
condiţiilor interne (o viziune foarte apropiată de concepţia reflexologică a veacului al XX-lea).
a. Adevarat
c. Fals
56. Concepţia asupra afectivităţii se regăseşte în etica lui Epicur. Plăcerea, tendinţa înnăscută a
oricărei vieţuitoare, este de ordin senzorial şi intelectual (procurate de ştiinţă şi prietenie). Funcţia
plăcerii (lipsa suferinţei şi seninătatea sufletului) este aceea de a menţine şi restabili sănătatea
trupească şi liniştea sufletului. Dorinţa, teama, speranţa, grija sunt explicate prin raportare la trăirea
(impresia) durerii şi a plăcerii.
a. Adevarat
b. Fals
57. In opinia lui Epicur, dorinţele sunt de o diversitate controlabilă:

58. Plăcerea poate fi un efect al circumstanţelor favorabile (şi atunci este trecătoare, instantanee,
instabilă), dar poate fi şi un ………………. În acest sens, morala lui Epicur vede viaţa ca o
activitate şi chiar filosofia, ca arta de a trăi bine.
a. Scop în sine
b. Binecuvantare
c. blestem
59. În general, activitatea spirituală procură plăceri mai mari şi mai diverse, deoarece, în timp ce
trupul reacţionează doar la prezent, sufletul vizează şi trecutul şi …………(reprezentarea unei
plăceri este ea însăşi plăcere).
a. Prezentul
b. Viitorul
60. Întrucât omul poate opri cursul reprezentărilor pentru a le supune unor criterii, urmărirea
binelui şi îndepărtarea opiniilor greşite este sub controlul voinţei noastre.
a. Adevarat
b. Fals
61. Unul dintre cele mai bune lucruri spuse de Epicur:

„Obişnuieşte-te să crezi că moartea nu are nici o legătură cu noi, că orice bine şi rău se află în
senzaţie, iar moartea este privarea de senzaţie; de aceea, o justă înţelegere a faptului că moartea
nu are nici o legătură cu noi face să fie plăcută ideea că viaţa are un sfârşit. Aceasta se face dând
vieţii nu un timp nelimitat, ci suprimând năzuinţa către nemurire”.
62. Epicur ne-a învăţat că teama de …………..nu numai că ne tulbură, dar generează toate
pasiunile rele: vanitatea, invidia, lăcomia, josnicia etc.
a. somn
b. placer
c. moarte
Istoria psihologiei
TRUE/FALSE
1) Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a
behaviorismului. A
2) Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi. F
3) Conditionarea ontogenetica, prinipiul cauzal hotarator in stiinta comportamentului a fost
receptata si promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi. A
MULTIPLE CHOICE
1) In „Despre vietile si doctrinele filosofilor”, Diogene Laertios dedica cel mai amplu capitol lui
:
1 Thales din Milet
2 Socrate
3 Platon
4 Epicur
5 Aristotel
2) Anul aparitiei primului tratat de Psihologie, avand in titlu chiar acest termen :
1 1879
2 1267
3 1524
4 1732
3) Care este contingenta corecta:

A) Platon: „Elanul creativ este o inzestrare divina a omului”
B) Socrate: „Scopul vietii este a cunoaste, si anume a cunoaste virtutea”
C) Aristotel: „Sufletul si corpul se afla intr-o relatie functionala de tip ochi –
vedere”
D) Roger Bacon (1210 – 1294): patru „idoli”, deformari generatoare de erori.
1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+C+D
4) In scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovand un

idealism
obiectiv), Eu-l autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii Subiect – Obiect numita:
1 Dao
2 Atman
3 Brahman
5) Distinctia „constiinta obiectului” si „constiinta de sine” a fost o problema epistemologica

formulata pentru prima data la:
1 Freud
2 Filosofia indiana (Vedanta, Mimansa, Budhism)
3 In „Rationamente critice”, de Van-Ciun (17 – 97)
4 In papirusul egiptean „Memorialul teologiei memfiste” (sf.mileniului IV)
5 Sofistii greci.
6) Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia – insatisfactia si pasiunea, Spinoza

identifica si o baza generica a lor, „puterea sufleteasca”, constand in
A) fermitate
B) generozitate
C) prezenta de spirit
D) sobrietate
1 A+B+C
2 A+B
3 B+C+D
7) Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a insemnat pentru Psihologie o investire a omului
cu
responsabilitatea actului de vointa. Cine a realizat aceasta remarcabila interpretare valabila si in
Psihologia actuala?
1 Thomas d’Aquino
2 Augustinus
3 R.Bacon
4 R.Descartes
5 Enciclopedistii francezi
8) In privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica:

1 inima
2 creierul
3 epifiza
4 sistemul reflex
9) Opera lui Aristotel „De anima” este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor spirituale si
vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire) a substantei (corpului) care indeplineste
functii vitale:
A) nutritiva
B) senzitiva
C) rationala.
1 A+B+C
2 A+B
3 B+C
10) Trecerea de la gandirea scolastica la metoda stiintifica inseamna pentru Psihologie:

A) Accentul pe metoda introspectiva
B) Demonstratia logica, operarea cu concepte si idei generale
C) Metoda experimentala si formularea legilor generale
D) Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale
genezei, alcatuirii si functionarii sistemelor complexe
E) Invingerea „deformarilor generatoare de erori” ale celor patru genuri de idoli
(Fr.Bacon)
1 C+D+E
2 A+B+C
3 B+C+D+E
11) Celebrul tratat al lui Descartes „Discurs despre metoda” reprezinta o impotrivire fata de
cunostintele dogmatice, promovand indoiala ca negare si izvor al certitudinii. Anul aparitiei
acestui remarcabil tratat este:
1 1629
2 1637
3 1632
4 1641
12) Ideea de „om natural”, cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential ce se
dezvolta prin largirea si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata de:
1 Descartes
2 Epicur
3 Spinoza
4 Thomas d’Aquino
5 Francis Bacon.
13) Hipocrate si Galen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta in timp de aproape 600 de ani
(primul e nascut in 460 i.e.n., iar al doilea in 131 e.n.) au explicat temperamentul, cea mai
expresiva forma a psihicului, prin dominanta umorilor. Care dintre ei a afirmat
cerebrocentrismul?
1 Hipocrat
2 Galen
14) Roger Bacon (1210 – 1294), profesor la Universitatea Oxford, a incercat sa reformeze
gandirea
stiintifica, opunand scolasticii observarea naturii. Renasterea se impune prin caracterul laic al
gandirii si recunoasterea dreptului natural al omului la fericire si ratiune nelimitata. Bacon
abordeaza operational aceasta reforma: el defineste deformarile generatoare de erori ce tin atat
de individ, cat si de societate. Cum defineste el prestigiul istoric al teoriilor:
1 Idola tribus;
2 Idola specus;
3 Idola fori;
4 Idola theatri;
15) Sintagma „organism care gandeste” este inlocuita de Thomas d’Aquino (1227 – 1274) cu
conceptul:
1 Constiinta de sine
2 Subiectul
3 Adoratia divina
4 Suflet rational
5 Suflet vital
16) La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet –

corp.
Care dintre cei doi defineste viata ca efectul fuziunii dintre suflet si corp, iar baza vietii
spirituale ca vointa?
1 Augustinus
2 Descartes
17) In „De anima”, Aristotel defineste discernamantul prin simtire si

1 intuitie
2 gandire
3 intelectul activ
4 spirit
18) Teza orfico – platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de Aristotel. Totusi, o parte a
sufletului este considerata „demna” si nemuritoare, care determina intelectul pasiv sa treaca la
fapte. Este denumita:
1 intelect activ;
2 gandire;
3 entelehie
4 categorizare.
19) La Epicur, dorintele sunt de o diversitate controlabila. O prima dihotomie este cea a
dorintelor
„naturale” si:
A) necesare
B) superflue
C) fara obiect
D) desarte
E) generatoare de fericire
1 B+C+D
2 A+B+C
3 C+D (atentie cei care aveti grilele de anul trecut – C+D+E!)
20) Plotin (n. 205 e.n.), in cele 50 de tratate ale sale, trateaza cunoasterea Absolutului prin:
A) extaz;
B) ruperea blocajelor;
C) existenta plenara;
D) comuniunea cu divinul
1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+B+C
21) In lucrarea „Marea restaurare”, in prima parte referitoare la „Demnitatea si progresele

stiintelor”, Francis Bacon (1561 – 1626) face o clasificare a stiintelor pe criterii psihologice (cu
referire la cele trei facultati ale spiritului, memorie, imaginatie si ratiune): istoria, artele si
filosofia. Tot aici avea si o „inventica”, o suma de procedee pentru crearea de produse noi,
originale si valoroase:
A) transferul
B) intuitia;
C) extinderea;
D) inversarea experientei.
1 A+C+D
2 A+B+C
3 B+C+D
22) „Accentul pe intuitie” ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat de:
1 Aristotel
2 Plotin
3 Augustinus
4 Descartes
5 Fr.Bacon
23) In „Tratat despre pasiuni”, R.Descartes defineste sase pasiuni primare:

Care dintre acestea este „surprinderea” sufletului la aparitia unor obiecte ce-i par rare si cu
calitati deosebite?
1 admiratia;
2 dragostea;
3 ura;
4 dorinta
5 bucuria
24) Cine opereaza distinctia dintre comportament si cunostinte?

1 Platon
2 Thomas d’Aquino
3 R.Descartes
4 R.Bacon
5 B.Spinoza
25) In „Etica” lui Spinoza, bucuria ce tine atat de suflet, cat si de corp se numeste:
Cand este exagerata, aceasta poate fi buna sau rea. Morala este sustinuta de cunoasterea
necesitatii si respectarea poruncilor ratiunii.
1 pasiune
2 voluptate
3 dorinta
4 satisfactie
5 generozitate
26) Dintre cele patru dimensiuni ale evolutiei Psihologiei ca stiinta,

A) Terminologie,
B) Obiectul de studiu,
C) Scopul gandirii psihologice,
D) Metodologie,
care au facut un salt in 1879?
1 B+D
2 A+C+D
3 A+B+C
27) Sunt general acceptate astazi cinci principii de cauzalitate in Psihologia moderna
A) Biologic,
B) Sociologic,
C) Actiune,
D) Dezvoltare,
E) Functionarea sistemica.
Care dintre acestea sunt achizitii mai recente?
1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+D+E
28) Termenul Psihologie apare pentru prima data intr-o lucrare de morala in anul 1590, dar este
cosacrat in doua volume aparute in prima jumatate a sec. al 18-lea. Autorul lor este:
1 R. Goclenius;
2 Chr. Wolf
3 E. Condillac
4 J. Cabbanis
29) „Istoria Psihologiei” si-a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil „The
Journal
of History of the Behavioral Sciences” si asociatia stiintifica „International Society for History
of Psychology”.
Anii aparitiei acestora au fost, respectiv
A) 1928
B) 1970
C) 1964
D) 1969
1 C,D
2 A,B
3 B,C
30) Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului Indepartat,

amintim de „Upanisade”, elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre mileniile II si I i.e.n.;
intr-una dintre acestea, „Vedanta”, se vorbeste de
Care reprezinta Subiectul, sau Eu-l autentic?
1 constiinta cosmica („baza a lumii”),
2 Brahman
3 Atman.
31) Filosoful chinez Confucius (551 – 479) are o viziune psihologica in tratarea raportului
innascut
– dobandit; primul cu functii psihice si, in special cognitive, era inteles ca o natura divina, cu
atributele bunatate, moralitate, frumusete. Care este cauza si mecanismul evadarii, alienarii
acestui fond al unitatii cu ordinea divina?
A) imprejurarile de viata,
B) vieta interioara nedesavarsita,
C) lipsa disciplinei morale
D) impulsurile senzoriale.
1 A+C
2 B+C+D
3 C+D
32) In gandirea Orientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor

organelor
de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de psihofiziologie si
etica. Nucleul central al conceptiei respective consta in definirea a trei forme generice de
contact Subiect – Obiect:
A) senzorialitate;
B) contemplare;
C) asociatie;
D) receptarea verbala
E) comunicarea cu obiectele cele mai fine (perceperea yoghina)
1 B+C+E
2 B+D+E
3 A+C+D
33) Marcati atributele gandirii Psihologiei Orientale Antice:

A) conditionarea sufletului
B) sufletul ca unica realitate divina
C) cheia universului
D) antropologie impregnata de cult
E) suflet universal
1 B+C+D
2 A+D+E
3 A+B+C
34) Psihicul ca „esenta si principiu al vietii” a fost baza ideatiei psihologice a Greciei Antice. Ca
natura, interpretarile au mers de la „materie subtila” la „idee sau forma”. Denumiti filosofii
celor doua interpretari extreme.
A) Democrit;
B) Epicur
C) Platon
D) Aristotel;
E) Thales
1 A+C
2 B+D+E
3 D+E
35) Thales (624 – 547) promotorul scolii „fizicienilor din Milet”, ce incerca explicarea lumii
printr-un element fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). In privinta sufletului,
Thales il asemana cu forta magnetica si il definea prin trei atribute:
A) miscare spontana si eterna;
B) unitate cu materia;
C) material;
D) incorporal;
E) numar.
1 A+C+D
2 B+C+D
3 A+B
36) O prima viziune monista a relatiei organism – psihic o intalnim la cel care a completat
categoriile „necesitate”, „legitate” si „ordine” cu categoria „cauzalitate” si a explicat unitatea
lumii prin „atomi in miscare continua”. Numele acestui filosof care a conceput educatia ca
factor de progres pentru om si societate, este:
1 Aristotel
2 Pitagora
3 Socrate
4 Democrit
37) Cel care a centrat gandirea filosofica pe problematica umana a experientei, cognitiei,
moralei,
virtutii morale si raportului cu sine a fost:
1 Pitagora
2 Platon
3 Socrate
4 Epicur
38) Cine postuleaza o identitate intre cunoastere si existenta, luand ideile ca un real primordial:
1 Aristotel
2 Parmenide
3 Platon
4 Plotin
39) Teza centrala a idealismului obiectiv: „ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele doar se
actualizeaza in procesul interactiunii Subiectului cu lumea inconjuratoare”. Platon defineste
continutul si operatiile cunoasterii. Entuziasmul, betia, iubirea, inspiratia politica concura la
functionarea
1 memoriei
2 conceptelor
3 opiniilor
4 imaginatiei
5 credintelor
40) Studiind „De anima” si „Parva naturalia”, ne dam seama ca bazele stiintifice ale psihologiei
au
inceput a fi elaborate intr-o maniera functionalista, definind psihicul ca entelehie (potenta in
act), „forma”, calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizica, vie si activa), Aristotel ii
atribuie trei functii necesare vietii:
A) orientare in mediu
B) comunicare
C) nutritiva
D) senzitiva
E) rationala
1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+D+E
41) Citatul „Sa construim teorii si cauze in scopul de a reda semnificatia faptelor observate” fara
insa „a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre” apartine lui:
1 Socrate
2 Platon
3 Protagoras
4 Aristotel
5 Democrit
42) Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Foloseste

metafore
edificatoare: ochi – vedere, cerc – rotire, secure – taiere; inca una este „batranetea ne vine nu
prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtator, ca in”
A) extaz
B) contemplare
C) imbatare
D) senzorialitate
E) imbolnavire
1 A+B+C
2 C+E
3 C+D+E
43) Care din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte:

A) potential psihic de concepere si gandire;
B) parte a sufletului;
C) operare in timp;
D) unitate a doua componente, activa si pasiva;
E) entitate nemuritoare.
1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+B+C
44) „Intelectul activ” este caracterizat de Aristotel:

A) poseda cunostinte;
B) determina pe cel pasiv sa treaca la acte;
C) face distinctie intre Sine si obiectul cunoasterii;
D) se confunda cu corpul;
E) este independent de simtire si nemuritor
1 B+C+E
2 A+B+C
3 B+C+D
45) Conceptul „simtului comun”, definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit despre
un al
saselea simt, are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele urmatoare?
A) operatie psihica de unire a senzatiilor intr-o perceptie;
B) operatie de sinteza , simultana receptarii, prin care omul se sctualizeaza ca
Subiect
C) o simtire deosebita
D) cugetare rationala
E) capacitate a Subiectului de a-si reprezenta obiectele lumii inconjuratoare
1 A+B
2 C+D+E
3 B+C+E
46) In orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru
ganditori a abandonat cordiocentrismul in favoarea cerebrocentrismului?
1 Aristotel
2 Hipocrate
3 Galen
4 Epicur
47) Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur (n.341 i.Hr.), scapa omul de temeri
relative la zei, moarte si durere? Ele sunt accesibile oricarui om, indiferent de statusul social,
cultura sau gen:
A) gandirea
B) vointa
C) stiinta
D) placerea
E) prietenia
1 C+E
2 A+B+D
3 C+D+E
48) La empiristul antic Epicur (n.341 i.e.n.), senzatiile au o evidenta de nezdruncinat, nici o forta
din lume n-o poate dezmintii. Exceptie de la acest continut obiectiv face
1 vazul
2 mirosul
3 gustul
4 pipaitul
5 senzatia vestibulara
49) In Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, „organ al corpului”, este:
1 senzatia
2 ratiunea
3 opinia
4 scopul
5 actiunea
50) Evident, afectivitatea in gandirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema centrala: etica sa,
bazata pe placere (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza functia placerii ca factor de
progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. Se porneste de la o taxonomie a dorintelor:
A) superflue
B) desarte
C) naturale
D) fara obiect
E) volitive
1 B+C+E
2 A+B+C+D
3 A+D+E
51) Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la varsta de
19
ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor, epicurienilor, ale
lui Platon si Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea cunoasterii Absolutului:
A) veneratie;
B) eliberare de corp;
C) extazul;
D) marturisirea;
E) logica.
1 A+B+C
2 B+C
3 C+D+E
52) Augustinus (n.354, Africa, intr-o familie de europeni crestini) defineste psihicul ca
incorporal,
spiritual, de esenta divina. Metodele sale de cunoastere sunt:
A) asteptarea;
B) veneratia
C) introspectia
D) memoria
E) extazul
1 A+C+D
2 B+C+D (corect era 1)
3 A+B+C
53) Baza intregii vieti spirituale este la Augustinus

1 ratiunea
2 memoria
3 vointa sau libertatea
4 credinta
5 potentialul creativ.
54) Relatia Organism – Obiect (definita de Aristotel) devine in scolastica relatia „Subiect –
Obiect”.
Psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea. Aceasta mutatie
este realizata de un filosof care a valorificat si a redat crestinismului distinctia aristotelica suflet
– spirit. El este:
1 Augustinus;
2 Thomas d’Aquino
3 R. Bacon
4 Avicena.
55) Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire, capacitate
de
ratiune nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un Subiect virtuos. Cine este
primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa opera in care defineste patru clase de
erori?
1 R.Bacon
2 Plotin
3 Descartes
4 Fr.Bacon
5 J.Locke
56) In „Marea restaurare”, Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii psihologice:
memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte, filosofia (inclusiv
stiintele naturii). In incercarea unei inventici, producerea noului valoros si original, Fr.Bacon
defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer si inversare. Care sunt cele trei criterii
psihologice pentru clasificarea stiintelor?
A) ratiunea;
B) conceptualizarea;
C) memoria;
D) imaginatia;
E) transferul
1 C+D+E
2 A+B+C (corect ar fi fost A+C+D, dar nu exista!)
3 A+B+E
57) Fr.Bacon (1561 – 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect Teologia de
Stiinta: teologia se ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are ca obiect Natura si,
pentru cunoasterea ei, apeleaza la:
A) concept;
B) ratiune;
C) observatie;
D) comunicare
E) experiment.
1 C+E
2 A+B+C
3 C+D+E
58) Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes:

A) intuitie;
B) ratiune;
C) scepticism;
D) gandire metodica;
E) matematizare.
1 A+D+E
2 A+C+D
3 B+C+D
59) In dualismul cartezian, Subiectul este „substanta spirituala pura”. El este intr-o unitate
perfecta
cu gandirea si imaginatia, ce-si are instanta de comanda in glanda pineala. Expresia vietii de
relatie, a interactiunii organismului cu mediul este:
1 gandirea
2 imaginatia
3 reflexul
4 ratiunea
60) Sufletul in conceptia lui Descartes este definit dupa un singur criteriu: constientizarea
nemijlocita a manifestarilor sale (gandire, senzatii, reprezentari, afecte). Astfel, Subiectul apare
ca „observator-manager” relativ la lumea interioara chemata sa raspunda la solicitarile vietii.
Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspectiei este
1 reflexul;
2 ratiunea;
3 gandirea;
4 intuitia;
5 constiinta de sine.
61) La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundandu-se cu

1 gandirea
2 pasiunea
3 intelectul
4 sinele
62) In conceptia lui Spinoza, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste voluptate;
ea
poate fi buna sau rea (daca este exagerata). Controlul pasiunilor este posibil prin cunoasterea
necesitatii si prin onorarea poruncilor:
1 divine;
2 intuitiei;
3 afectului;
4 ratiunii.
63) Teza centrala a gandirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca atribut al:
1 socius-ului;
2 energiei;
3 materiei superior organizate;
4 activitatii.
64) Materialistul francez Diderot defineste trei mijloace principale de cunoastere: Care
dintre acestea are functie de control?
1 observatia,
2 reflectia
3 experienta.
65) Orice fapt psihic este o senzatie transformata” – este principala teza a lui Condillac. El
respinge
atat metoda deductiva, cat si conexionismul lui John Locke, ce reducea abstractia si judecata la
asociatii. Toate fenomenele intelectului se dezvolta dintr-o:
1 senzatie
2 idee
3 conexiune
4 „prima experienta”, acceptata neconditionat de toti.
66) „Experienta ca unica sursa a cunostintelor” este o teza generala a gandirii lui
1 R.Bacon
2 Fr.Bacon
3 B.Spinoza
4 J.Locke
5 D.Hume
67) Genul de asociere prin contiguitate „cauza – efect” este introdus de catre:
1 David Hume
2 J.Locke
3 Aristotel
4 I.P.Pavlov
68) La Al.Bain, vointa este o asociatie intre miscarile spontane si

1 idee;
2 afect primar;
3 scop;
4 valoare;
5 dorinte sau sentimente.
69) Gandind la „ceea ce este mai util si frumos”, Herbert Spencer (1820 – 1903) a elaborat o
teorie
evolutionista; in „Principii de psihologie” defineste obiectul Psihologiei ca dezvoltarea si
transformarea conexiunilor dintre faptele externe si interne. Deosebit de actuala este definirea
ideii ca unitate a cunoasterii, constand din impresii si:
1 senzatii;
2 emotii;
3 senzatia starilor interioare;
4 conexiuni;
70) „Reflexele creierului” a insemnat un important moment in definirea psihicului. Este o lucrare
ce
a definit experienta ca „motor al dezvoltarii psihic” sau „intalnire biologica cu realitatea”. Ea
apartine lui:
1 R.Descartes
2 J.P.Pavlov
3 I.M.Secenov
4 B.F.Skinner.
71) In prodigioasa opera a lui J.P.Pavlov, cea mai importanta descoperire pentru psihologie se
dovedeste a fi:
1 excitatia si inhibitia ca procese nervoase superioare;
2 explicarea temperamentului;
3 reflexul conditionat respondent;
4 reflexul de orientare;
5 mecanismul nevrozelor.
72) V.M.Bechterev (1857 – 1927), savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliana a lui J.P.Pavlov
are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip de reflex
conditionat
1 salivar
2 respondent
3 motric
4 operant sau instrumental
5 de orientare
73) Contributia majora pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 – 1949) este legea:
1 starii de pregatire
2 efectului
3 exercitiului
4 intaririi
5 asocierii
74) In viziunea reflexologica, axa de rotatie a lumii vii pare sa fie:

A) recompensa;
B) pedeapsa;
C) instinctul
D) asociatia
1 A+C+D
2 A+B
3 C+D
75) Originalitatea unanim recunoscuta a lui B.F.Skinner este conceptul de comportament

alternativa la cel respondent ce a fost studiat de la Descartes la Pavlov.
1 intarit
2 adaptativ
3 operant
4 instinctiv
76) B.F.Skinner, psihologul care a creat un „spirit al timpului” (titlu de excelenta pentru un
cercetator) a cutezat sa defineasca si obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu cel provocat
(respondent), ci cel
1 intarit
2 adaptativ
3 operant
4 emis
5 instinctiv
77) S-ar putea spune ca Ed.L.Thorndike (1874 – 1949) a schimbat unitatea elementara de analiza
a
psihicului, stimul – raspuns, cu „problema – rezolvare”; Subiectul s-a transformat, din sistem
reactiv in rezolvitor de probleme (avand trecut, optiuni, asteptari, dorinte). Care este principala
lege formulata de Thorndike pentru explicarea comportamentului?
1 exercitiului
3 gradientului motivational
4 efectului
78) Alte doua legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe animale sunt:
A) legea motivatiei
B) legea intaririi
C) legea exercitiului
D) legea starii de pregatire
1 B+D
2 A+B
3 C+D
79) Structuralismul a fost pregatit de Fr.Brentano (1838 – 1917), filosof austriac, preot catolic,
asiduu cercetator al operei lui Aristotel. El a inteles si definit pentru Psihologie conceptul de
„act”, demers al unui Subiect, instanta cu nevoi, interese, intentii, scopuri. Care sunt elementele
unui act?
A) motivatie;
B) scop;
C) mod de actiune;
D) continut;
E) orientare valorica
1 A+B
2 C+D
3 B+C
80) In pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o „stiinta a

experientei”, ce poate fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. Programul de cercetari al lui
W.Wundt avea ca obiective:
A) analiza comportamentului
B) analiza proceselor constiente ca elemente;
C) relevarea conexiunilor acestor elemente;
D) determinarea mecanismelor fiziologice
E) analiza produselor activitatii.
1 A+B
2 B+C+D
3 D+E
81) Functionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de W.James (1842 –

1910),
cel mai pregnant psiholog american al epocii. Care sunt cele trei intrebari majore ale
functionalismului?
A) Elemente continute?
B) Ce?
C) Cum?
D) De ce?
E) Ce conexiuni?
1 A+B+E
2 B+C+E
3 B+C+D
82) Definirea constiintei este o delimitare majora de structuralism: a) personala; b) in schimbare

permanenta; c) identitate continua; d) selectiva; e) decurge in forme „tranzitive” si „stabile”.
Functia majora a constiintei este:
1 orientare
2 integritate
3 eficienta
4 supravietuire, cand problemele sunt noi
83) Obiectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor:

1 comportamentului;
2 adaptarii;
3 constientizarii;
4 supravietuirii.
84) Psihologul ce a continuat pe J.Locke in „despresurarea” educatiei punitive a fost americanul

J.Dewey. promoveaza „educatia progresiva”: educatia este viata, a invata inseamna „a face”;
invatarea trebuie centrata nu pe obiectul de invatamant, ci pe:
1 socius;
2 practica;
3 viitor;
4 elev;
5 didactica.
85) Formulate in termeni rigurosi, postulatele behavioriste:

∙ strict determinism;
∙ comportamentul se defineste muscular si glandular;
∙ toate comportamentele pot fi descrise in termeni de reactii;
∙ constiinta nu poate fi studiata stiintific;
∙ cum se selecteaza datele:
1 instinctiv;
2 afectiv;
3 reflex;
4 invatarea si ereditatea
86) Principala critica a behaviorismului vizeaza abordarea problematicii comportamentale fara

1 gandire
2 reglaj social
3 starile de constiinta si a semnificatiilorpersonale (placerea, teama, admiratia,
gratitudinea)
4 comunicare
87) Cartea On problem solving, esentiala in relevarea conceptiei gestaltiste este opera lui:
1 M.Wertheimer
2 K.Duncker
3 K.Lewin
4 K.Koffka
88) Care dintre principiile configuratiilor are aplicabilitatea cea mai larga?
1 proximitate
2 similaritate
3 directie
4 set-ul obiectiv
5 organizarea campului
89) Care din palierele reglajului psihic in psihanaliza se supune „principiului realitatii”?
1 Id
2 Ego
3 Superego
90) Dintre postulatele psihanalizei,

A) determinism cert;
B) inconstientul – determinat;
C) „dinamica” – instrumenteaza comportamentul;
D) istoria organismului –
factor determinant al psihismului, care au fost supuse celor mai consistente critici?
1 A+D
2 B+D
3 B+C
91) "Vectorii" dezvoltarii personalitatii la C.Rogers:

1 actualizare
2 autoevaluare
3 consideratia pozitiva neconditionata; care apare ca o trebuinta distincta in „piramida lui
Maslow"?
92) Sunt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste:

A) fenomenologie naiva;
B) ponderea nedefinita a inconstientului;
C) empirism;
D) concepte vagi.
Care vizeaza slaba distinctie dintre dinamica si comportament?
1 A+B
2 A+B+C+D
3 B+C
93) Cand este infintata in Romania prima catedra de psihologie si de catre cine?
1 1893, Ed.Gruber
2 1925, M.Ralea
3 1932, C.Radulescu-Motru
4 1919, Stefanescu-Goanga
94) Cine a infiintat la Iasi primul laborator de psihologie si in ce an?

1 1893, Ed.Gruber
2 1895, N.Vaschide
3 1956, V.Pavelcu
95) Primul Institut de psihologie a fost infiintat la Bucuresti, in anul

1 1965
2 1956
3 1919
4 1928
96) Din ce an incepe sa apara „Revista de Psihologie”?

1 1919
2 1924
3 1956
4 1955
5 1975
97) In ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din Bucuresti?

1 1956
2 1975
3 1982
4 1990
98) Conceptul de „reflex” a fost prima data definit de :

1 R.Bacon
2 I.P.Pavlov
3 R.Descartes
4 I.M.Bechterev
5 B.F.Skinner
99) Cine a operat pentru prima data distinctia „suflet-spirit”?

1 Socrate
2 Platon
3 Thoma d’Aquino
4 Aristotel
100) Teoria afectelor la Spinoza este de factura :

1 Empirista
2 Naturalista
3 Intuitiva
4 Rationalista
5 Metafizica
101) Definirea psihicului ca „dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei”, a

fost data de :
1 I.M.Secenov
2 Iluminismul francez
3 I.P.Pavlov
4 J.Piaget
102) In Evul Mediu, doi ganditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas
d’Aquino (1227 – 1274) si R.Bacon (1210 – 1294);al doilea intentioneaza sa reformeze
stiinta, orientand-o spre observarea naturii si demonstreaza ca imaginea senzoriala nu
„provine”, ci se construieste de catre :
1 organul de simt
2 intelect
3 sistemul reflex
4 intuitia organica
103) In problema instrumentarii cognitiei, opozitia Platon – Aristotel care enunturi sunt
corecte?
a. forta intuitiva a sufletului (Aristotel)
b. Platon : observatia si experienta
c. Aristotel : cercetarea ca observare atenta a realului
d. Platon : existenta obiectiva a lumii este o certitudine
e. Aristotel : miscarile in spatiu sunt cauzate de nazuinta si intelectul practic
1 a+e
2 a+b+c+d
3 d+e
4 a+c
5 c+e
104) Aristotel era convins si a demonstrat faptul ca :

a. sufletul este nemuritor
b. este o energie universala
c. o calitate intelectiva
d. o functie a unui organism
e. intelectul pasiv este muritor
1 a+e
2 a+b+c
3 d+e
4 c+d+e
5 a+d+e
105) Prima conceptie asupra naturii, cauzelor si formelor temperamentelor o avem de la

Hipocrate; interpretarea sa este :
1 intelectualista
2 umoralista
3 neurofiziologica
4 psihoecologica
106) La Epicur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui Epicur, empiristul antichitatii :
a. persistenta unor senzatii da anticipatia
b. corectitudinea judecatilor este data de senzatii
c. combinarea datelor senzoriale se face prin asemanare si analogie
d. hazardul si necesitatea sunt notiuni generale
e. opiniile nu pot fi adevarate sau false
1 a+b+d
2 a+b+c
3 b+c+d
4 a+c+e
5 a+b+c+d+e
107) Primul curs de psihologie experimentala in tara noastra a fost tinut de :

1 M.Ralea
2 C.Radulescu – Motru
3 Ed Gruber
4 Simion Barnutiu
5 Fl.Stefanescu – Goanga
108) Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost infiintat de

C.Radulescu-Motru in anul :
1 1893
2 1906
3 1919
4 1925
109) In „Elemente de psihofizica” (1860) E.H.Weber, promotor al structuralismului,

inaugureaza o noua stiinta: Psihofizica, stiinta raporturilor dintre intensitatea senzatiei
si.........
1 asteptare
2 durata
3 marimea fizica a excitantului
4 acomodare
110) In raportul cu lumea exterioara, Subiectul are unele capacitati de interventie activa:
a) introspectia
b) atentia
c) vointa
d) sinteza creatoare
e) experienta
1 c+d
2 a+b
3 c+d+e
4 b+c+d
5 a+b+c
111) W.James, („Principiile Psihologiei”, 1890), fondator al functionalismului, redefineste

obiectul Psihologiei: studiul conditiilor constientizarii. Aceasta definitie directioneaza
efectiv mersul Psihologiei in secolul al XX-lea, avand cele mai pregnante aplicatii in
domeniul:
1 diagnozei psihice
2 industriei
3 raportului Psihologiei cu alte stiinte
4 educatiei
5 Psihofiziologiei
112) „Fenomenul Zeigarnik”, descoperit in 1927 se refera la aspectul dinamic al

comportamentului: care actiuni se memoreaza mai bine?
1 motivate
2 dificile
3 morale
4 intrerupte
5 intarite
113) Distinctia intre „invatare” si „performanta” este operata de:

1 K.Lewin
2 Ed.C.Tolman
3 W.Köhler
4 Koffka
5 M.Wertheimer
114) Unul dintre gestaltistii remarcabili devine in 1959 presedinte al Conventiei nationale a
psihologilor americani:
1 W.Köhler
2 K.Duncker
3 M.Wertheimer
4 K.Lewin
115) Corelatul Gestalt-ului este:
1 structura
2 camp
3 suma
4 set
116) Referitor la invatare, gestaltistii ii atribuie calitatea de:

1 noncontinuitate
2 trebuinta bazala
3 intuitiva
4 spontana
117) Empirismul englez (prin Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley si D.Hume) au fundamentat

prima paradigma psihologica, - asociationismul. Care este genul de asociere prin care
Th.Hobbes explica gandirea si actiunea?
1 prin asemanare
2 simultaneitate
3 contrast
4 contiguitate
5 cauzalitate
118) Incepand cu John Locke (1632 – 1704), originea si dezvoltarea cunoasterii sunt
interpretate in doua alternative:
a) rationala
b) spontana
c) nativista (idei innascute)
d) empirist (din experienta si senzatie)
1 a+d
2 b+d
3 a+b+c
4 c+d
119) „Propria experienta” a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre:
1 R.Descartes
2 G.Berkley
3 Th.Hobbes
4 J.Locke
5 D.Hume
120) J.Locke atribuie afectivitatii un rol important in formarea asociatiilor. Nu i se atribuie

insa calitatea de facultate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atat de
senzatii, cat si de:
1 actiuni
2 refletii
121) Psihanaliza promoveaza o Psihologie abisala axata pe contradictia dintre motivatie

si............
4 cunoastere
122) Care dintre cele trei instante sau module ale psihicului, sunt dominate de principiul
placerii:
1 ID
123) Din fondul mnemic, in psihanaliza o idee este selectata in functie de:
c) fortele pulsionale
d) fortele represive
124) Printre postulatele functionalismului, unul vizeaza raportul dintre motivatie si stimulii
senzoriali. Intre acestia este o relatie de:
1 izofunctionalitate
125) Fondatorul „behaviorismului” a fost:

3 J.B.Watson
Istoria Psihologiei – Examen
TRUE/FALSE
1) Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a

behaviorismului. A
2) Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi. F

3) Conditionarea ontogenetica, prinipiul cauzal hotarâtor în stiinta comportamentului a fost
receptata si promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi. A
MULTIPLE CHOICE
1) În "Despre vietile si doctrinele filosofilor", Diogene Laertios dedica cel mai amplu capitol
lui :
 Epicur
2) Anul aparitiei primului tratat de Psihologie, avand in titlu chiar acest termen :
 1732
3) Care este contingenta corecta:
A) Platon: "Elanul creativ este o înzestrare divina a omului"
B) Socrate: "Scopul vietii este a cunoaste, si anume a cunoaste virtutea"
C) Aristotel: "Sufletul si corpul se afla într-o relatie functionala de tip ochi -
vedere"
4) În scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovând un

idealism obiectiv), Eu-l autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii Subiect - Obiect numita:
 Atman
5) Distinctia "constiinta obiectului" si "constiinta de sine" a fost o problema epistemologica

 Filosofia indiana
6) Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia - insatisfactia si pasiunea, Spinoza

identifica si o baza generica a lor, "puterea sufleteasca", constând în
A) fermitate
B) generozitate
7) Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a însemnat pentru Psihologie o investire a

omului cu responsabilitatea actului de vointa. Cine a realizat aceasta remarcabila
interpretare valabila si în Psihologia actuala?
 Thomas d'Aquino
8) În privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica:
 epifiza
9) Opera lui Aristotel "De anima" este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor
spirituale si vitale: sufletul este acea forma (calitate, însusire) a substantei (corpului) care
îndeplineste functii vitale:
A) nutritiva
B) senzitiva
C) rationala.
10) Trecerea de la gândirea scolastica la metoda stiintifica înseamna pentru Psihologie:
D) Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale genezei, alcatuirii si
functionarii sistemelor complexe
E) Învingerea "deformarilor generatoare de erori" ale celor patru genuri de idoli (Fr.Bacon)
11) Celebrul tratat al lui Descartes "Discurs despre metoda" reprezinta o împotrivire fata
de cunostintele dogmatice, promovând îndoiala ca negare si izvor al certitudinii. Anul
aparitiei acestui remarcabil tratat este:
 1637
12) Ideea de "om natural", cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential ce
se dezvolta prin largirea si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata de:
 Spinoza
13) Hipocrate si Galen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta în timp de aproape 600 de
ani (primul e nascut în 460 î.e.n., iar al doilea în 131 e.n.) au explicat temperamentul, cea mai
cerebrocentrismul?
 Galen
14) Roger Bacon (1210 - 1294), profesor la Universitatea Oxford, a încercat sa reformeze
gândirea stiintifica, opunând scolasticii observarea naturii. Renasterea se impune prin
caracterul laic al gândirii si recunoasterea dreptului natural al omului la fericire si ratiune
nelimitata. Bacon abordeaza operational aceasta reforma: el defineste deformarile
generatoare de erori ce tin atât de individ, cât si de societate. Cum defineste el prestigiul
istoric al teoriilor:
 Idola fori;
15) Sintagma "organism care gândeste" este înlocuita de Thomas d'Aquino (1227 - 1274) cu
conceptul:
 Subiectul
16) La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet -

corp. Care dintre cei doi defineste viata ca efectul fuziunii dintre suflet si corp, iar baza vietii
 Descartes
17) În "De anima", Aristotel defineste discernamântul prin simtire si
 gândire
18) Teza orfico - platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de Aristotel. Totusi, o parte
a sufletului este considerata "demna" si nemuritoare, care determina intelectul pasiv sa
treaca la fapte. Este denumita:
 intelect activ;
19) La Epicur, dorintele sunt de o diversitate controlabila. O prima dihotomie este cea a
dorintelor "naturale" si:
B) superflue
C) fara obiect
D) desarte
20) Plotin (n. 205 e.n.), în cele 50 de tratate ale sale, trateaza cunoasterea Absolutului prin:
A) extaz;
21) În lucrarea "Marea restaurare", în prima parte referitoare la "Demnitatea si progresele

stiintelor", Francis Bacon (1561 - 1626) face o clasificare a stiintelor pe criterii psihologice
(cu referire la cele trei facultati ale spiritului, memorie, imaginatie si ratiune): istoria, artele
si filosofia. Tot aici avea si o "inventica", o suma de procedee pentru crearea de produse noi,
A) transferul
C) extinderea;
22) "Accentul pe intuitie" ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat de:
 Descartes
23) În "Tratat despre pasiuni", R.Descartes defineste sase pasiuni primare: Care dintre
acestea este "surprinderea" sufletului la aparitia unor obiecte ce-i par rare si cu calitati
deosebite?
 admiratia;
24) Cine opereaza distinctia dintre comportament si cunostinte?
 R.Descartes
25) În "Etica" lui Spinoza, bucuria ce tine atât de suflet, cât si de corp se numeste: Când este
exagerata, aceasta poate fi buna sau rea. Morala este sustinuta de cunoasterea necesitatii si
respectarea poruncilor ratiunii.
 voluptate
26) Dintre cele patru dimensiuni ale evolutiei Psihologiei ca stiinta,
D) Metodologie, care au facut un salt în 1879
27) Sunt general acceptate astazi cinci principii de cauzalitate în Psihologia moderna, care
dintre acestea sunt achizitii mai recente?
C) Actiune,
D) Dezvoltare,
28) Termenul Psihologie apare pentru prima data într-o lucrare de morala în anul 1590, dar
este cosacrat în doua volume aparute în prima jumatate a sec. al 18-lea. Autorul lor este:
 Chr. Wolf
29) "Istoria Psihologiei" si-a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil "The
Journal of History of the Behavioral Sciences" si asociatia stiintifica "International Society
for History of Psychology".Anii aparitiei acestora au fost, respectiv
C) 1964
D) 1969
30) Când ne referim la conceptele psihologice vehiculate în Antichitatea Orientului

Îndepartat, amintim de "Upanisade", elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre
mileniile II si I î.e.n.; într-una dintre acestea, "Vedanta", se vorbeste de.........Care reprezinta
Subiectul, sau Eu-l autentic?
 Atman.
31) Filosoful chinez Confucius (551 - 479) are o viziune psihologica în tratarea raportului
înnascut- dobândit; primul cu functii psihice si, în special cognitive, era înteles ca o natura
divina, cu atributele bunatate, moralitate, frumusete. Care este cauza si mecanismul evadarii,
alienarii acestui fond al unitatii cu ordinea divina?
A) împrejurarile de viata,
32) În gândirea Orientului Îndepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor

organelor de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de
psihofiziologie si etica. Nucleul central al conceptiei respective consta în definirea a trei
forme generice de contact Subiect - Obiect:
B) contemplare;
C) asociatie;

33) Marcati atributele gândirii Psihologiei Orientale Antice:
34) Psihicul ca "esenta si principiu al vietii" a fost baza ideatiei psihologice a Greciei Antice.
Ca natura, interpretarile au mers de la "materie subtila" la "idee sau forma". Denumiti
filosofii celor doua interpretari extreme.
A) Democrit;
C) Platon
35) Thales (624 - 547) promotorul scolii "fizicienilor din Milet", ce încerca explicarea lumii
printr-un element fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). În privinta
sufletului, Thales îl asemana cu forta magnetica si îl definea prin trei atribute:
C) material;
D) incorporal;
36) O prima viziune monista a relatiei organism - psihic o întâlnim la cel care a completat
categoriile "necesitate", "legitate" si "ordine" cu categoria "cauzalitate" si a explicat
unitatea lumii prin "atomi în miscare continua". Numele acestui filosof care a conceput
educatia ca factor de progres pentru om si societate, este:
 Democrit
37) Cel care a centrat gândirea filosofica pe problematica umana a experientei, cognitiei,
moralei, virtutii morale si raportului cu sine a fost:
 Socrate
38) Cine postuleaza o identitate între cunoastere si existenta, luând ideile ca un real
primordial:
 Platon
39) Teza centrala a idealismului obiectiv: "ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele doar
se actualizeaza în procesul interactiunii Subiectului cu lumea înconjuratoare". Platon
defineste continutul si operatiile cunoasterii. Entuziasmul, betia, iubirea, inspiratia politica
concura la functionarea :
 imaginatiei
40) Studiind "De anima" si "Parva naturalia", ne dam seama ca bazele stiintifice ale
psihologiei au început a fi elaborate într-o maniera functionalista, definind psihicul ca
entelehie (potenta în act), "forma", calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizica, vie
si activa), Aristotel îi atribuie trei functii necesare vietii:
C) nutritiva
D) senzitiva
E) rationala
41) Citatul "Sa construim teorii si cauze în scopul de a reda semnificatia faptelor observate"
fara însa "a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre" apartine lui:
 Aristotel
42) Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Foloseste

metafore edificatoare: ochi - vedere, cerc - rotire, secure - taiere; înca una este "batrânetea
ne vine nu prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtator, ca în"
C) îmbatare
E) îmbolnavire
43) Care din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte:
A) potential psihic de concepere si gândire;
C) operare în timp;
D) unitate a doua componente, activa si pasiva;
44) "Intelectul activ" este caracterizat de Aristotel:

C) face distinctie între Sine si obiectul cunoasterii;
E) este independent de simtire si nemuritor
45) Conceptul "simtului comun", definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit
despre un al saselea simt, are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele
urmatoare?
A) operatie psihica de unire a senzatiilor într-o perceptie;
B) operatie de sinteza , simultana receptarii, prin care omul se sctualizeaza ca subiect
46) În orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru
gânditori a abandonat cordiocentrismul în favoarea cerebrocentrismului?
 Galen
47) Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur (n.341 î.Hr.), scapa omul de
temeri relative la zei, moarte si durere? Ele sunt accesibile oricarui om, indiferent de statusul
social, cultura sau gen:
C) stiinta
E) prietenia
48) La empiristul antic Epicur (n.341 î.e.n.), senzatiile au o evidenta de nezdruncinat, nici o
forta din lume n-o poate dezmintii. Exceptie de la acest continut obiectiv face
 gustul
49) În Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, "organ al corpului", este:
 scopul
50) Evident, afectivitatea în gândirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema centrala:
etica sa, bazata pe placere (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza functia placerii
ca factor de progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. Se porneste de la o taxonomie
a dorintelor:
A) superflue
B) desarte
C) naturale
D) fara obiect
51) Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la vârsta
de 19 ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor,
epicurienilor, ale lui Platon si Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea
cunoasterii Absolutului:
C) extazul;
52) Augustinus (n.354, Africa, într-o familie de europeni crestini) defineste psihicul ca
incorporal, spiritual, de esenta divina. Metodele sale de cunoastere sunt:
B) veneratia
C) introspectia
D) memoria
53) Baza întregii vieti spirituale este la Augustinus
 vointa sau libertatea
54) Relatia Organism - Obiect (definita de Aristotel) devine în scolastica relatia "Subiect -
Obiect". Psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea.
Aceasta mutatie este realizata de un filosof care a valorificat si a redat crestinismului
distinctia aristotelica suflet- spirit. El este:
 Thomas d'Aquino
55) Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire,
capacitate de ratiune nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un Subiect
virtuos. Cine este primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa opera în care
defineste patru clase de erori?
 Fr.Bacon
56) În "Marea restaurare", Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii

psihologice: memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte, filosofia
(inclusiv stiintele naturii). În încercarea unei inventici, producerea noului valoros si original,
Fr.Bacon defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer si inversare. Care sunt cele
trei criterii psihologice pentru clasificarea stiintelor?
A) ratiunea;
C) memoria;
57) Fr.Bacon (1561 - 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect Teologia de
Stiinta: teologia se ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are ca obiect Natura
si, pentru cunoasterea ei, apeleaza la:
C) observatie;
E) experiment.
58) Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes:
A) intuitie;
C) scepticism;
D) gândire metodica;
59) În dualismul cartezian, Subiectul este "substanta spirituala pura". El este într-o unitate
perfecta cu gândirea si imaginatia, ce-si are instanta de comanda în glanda pineala. Expresia
vietii de relatie, a interactiunii organismului cu mediul este:
 reflexul
60) Sufletul în conceptia lui Descartes este definit dupa un singur criteriu: constientizarea
nemijlocita a manifestarilor sale (gândire, senzatii, reprezentari, afecte). Astfel, Subiectul
apare ca "observator-manager" relativ la lumea interioara chemata sa raspunda la
solicitarile vietii. Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspectiei este
 gândirea;
61) La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundându-se cu

 intelectul
62) În conceptia lui Spinoza, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste
voluptate; ea poate fi buna sau rea (daca este exagerata). Controlul pasiunilor este posibil
prin cunoasterea necesitatii si prin onorarea poruncilor:
 ratiunii.
63) Teza centrala a gândirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca atribut
al:
 materiei superior organizate;
64) Materialistul francez Diderot defineste trei mijloace principale de cunoastere: Care
 experienta.
65) Orice fapt psihic este o senzatie transformata" - este principala teza a lui Condillac. El
respinge atât metoda deductiva, cât si conexionismul lui John Locke, ce reducea abstractia
si judecata la asociatii. Toate fenomenele intelectului se dezvolta dintr-o:
 "prima experienta", acceptata neconditionat de toti.
66) "Experienta ca unica sursa a cunostintelor" este o teza generala a gândirii lui
 J.Locke
67) Genul de asociere prin contiguitate "cauza - efect" este introdus de catre:
 David Hume
68) La Al.Bain, vointa este o asociatie între miscarile spontane si
 dorinte sau sentimente.
69) Gândind la "ceea ce este mai util si frumos", Herbert Spencer (1820 - 1903) a elaborat o
teorie evolutionista; în "Principii de psihologie" defineste obiectul Psihologiei ca dezvoltarea
si transformarea conexiunilor dintre faptele externe si interne. Deosebit de actuala este
definirea ideii ca unitate a cunoasterii, constând din impresii si:
 emotii;
70) "Reflexele creierului" a însemnat un important moment în definirea psihicului. Este o

lucrare ce a definit experienta ca "motor al dezvoltarii psihic" sau "întâlnire biologica cu
realitatea". Ea apartine lui:
 I.M.Secenov
71) În prodigioasa opera a lui J.P.Pavlov, cea mai importanta descoperire pentru psihologie
se dovedeste a fi:
 reflexul de orientare;
72) V.M.Bechterev (1857 - 1927), savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliana a lui
J.P.Pavlov are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip de
reflex conditionat
 motric
73) Contributia majora pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 - 1949) este legea:
 efectului
74) În viziunea reflexologica, axa de rotatie a lumii vii pare sa fie:
A) recompensa;
B) pedeapsa;
75) Originalitatea unanim recunoscuta a lui B.F.Skinner este conceptul de comportament

 operant
76) B.F.Skinner, psihologul care a creat un "spirit al timpului" (titlu de excelenta pentru un
cercetator) a cutezat sa defineasca si obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu cel
provocat (respondent), ci cel
 emis
77) S-ar putea spune ca Ed.L.Thorndike (1874 - 1949) a schimbat unitatea elementara de
analiza a psihicului, stimul - raspuns, cu "problema - rezolvare"; Subiectul s-a transformat,
din sistem reactiv în rezolvitor de probleme (având trecut, optiuni, asteptari, dorinte). Care
este principala lege formulata de Thorndike pentru explicarea comportamentului?
 efectului
78) Alte doua legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe animale
sunt:
79) Structuralismul a fost pregatit de Fr.Brentano (1838 - 1917), filosof austriac, preot catolic,
asiduu cercetator al operei lui Aristotel. El a înteles si definit pentru Psihologie conceptul de
"act", demers al unui Subiect, instanta cu nevoi, interese, intentii, scopuri. Care sunt
elementele unui act?
C) mod de actiune;
D) continut;
80) În pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o "stiinta a

experientei", ce poate fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. Programul de cercetari al lui
81) Functionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de W.James (1842

- 1910), cel mai pregnant psiholog american al epocii. Care sunt cele trei întrebari majore
ale functionalismului?
B) Ce?
C) Cum?
D) De ce?
82) Definirea constiintei este o delimitare majora de structuralism: a) personala; b) în
schimbare permanenta; c) identitate continua; d) selectiva; e) decurge în forme "tranzitive"
si "stabile". Functia majora a constiintei este:
 supravietuire, când problemele sunt noi
83) Obiectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor:
 constientizarii;
84) Psihologul ce a continuat pe J.Locke în "despresurarea" educatiei punitive a fost

americanul J.Dewey. promoveaza "educatia progresiva": educatia este viata, a învata
înseamna "a face"; învatarea trebuie centrata nu pe obiectul de învatamânt, ci pe:
 elev;
85) Formulate în termeni rigurosi, postulatele behavioriste:
· strict determinism;
· comportamentul se defineste muscular si glandular;
· toate comportamentele pot fi descrise în termeni de reactii;
· constiinta nu poate fi studiata stiintific;
· cum se selecteaza datele:
 învatarea si ereditatea
86) Principala critica a behaviorismului vizeaza abordarea problematicii comportamentale

fara
 starile de constiinta si a semnificatiilor personale (placerea, teama, admiratia, gratitudinea)
87) Cartea On problem solving, esentiala în relevarea conceptiei gestaltiste este opera lui:
 K.Duncker
88) Care dintre principiile configuratiilor are aplicabilitatea cea mai larga?
 organizarea câmpului
89) Care din palierele reglajului psihic în psihanaliza se supune "principiului realitatii"?
 Ego
90) Dintre postulatele psihanalizei, factor determinant al psihismului, care au fost supuse
celor mai consistente critici?
B) inconstientul - determinat;
D) istoria organismului
91) Vectorii dezvoltarii personalitatii la C.Rogers:
 actualizare
92) Sunt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste: Care vizeaza slaba distinctie
dintre dinamica si comportament?
A) fenomenologie naiva;
B) ponderea nedefinita a inconstientului;
C) empirism;
D) concepte vagi.
93) Când este înfintata în România prima catedra de psihologie sî de catre cine?
 1925, M.Ralea
94) Cine a înfiintat la Iasi primul laborator de psihologie si în ce an?
 1893, Ed.Gruber
95) Primul Institut de psihologie a fost înfiintat la Bucuresti, în anul
 1922
96) Din ce an începe sa apara "Revista de Psihologie"?
 1955
97) În ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din Bucuresti?
 1982
98) Conceptul de "reflex" a fost prima data definit de :
 R.Descartes
99) Cine a operat pentru prima data distinctia "suflet-spirit"?
 Aristotel
100) Teoria afectelor la Spinoza este de factura :
 Rationalista
101) Definirea psihicului ca "dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei",

a fost data de :
 Iluminismul francez
102) În Evul Mediu, doi gânditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas
d'Aquino (1227 - 1274) si R.Bacon (1210 - 1294);al doilea intentioneaza sa reformeze stiinta,
orientând-o spre observarea naturii si demonstreaza ca imaginea senzoriala nu "provine",
ci se construieste de câtre :
 organul de simt
103) În problema instrumentarii cognitiei, opozitia Platon - Aristotel care enunturi sunt
corecte?
104) Aristotel era convins si a demonstrat faptul ca :
d. o functie a unui organism
e. intelectul pasiv este muritor
105) Prima conceptie asupra naturii, cauzelor si formelor temperamentelor o avem de la

 psihoecologica
106) La Epicur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui Epicur, empiristul antichitatii:

107) Primul curs de psihologie experimentala in tara noastra a fost tinut de :
 Ed Gruber
108) Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost înfiintat de

C.Radulescu-Motru în anul :
 1906
109) În "Elemente de psihofizica" (1860) E.H.Weber, promotor al structuralismului,

inaugureaza o noua stiinta: Psihofizica, stiinta raporturilor dintre intensitatea senzatiei
si.........
 marimea fizica a excitantului
110) În raportul cu lumea exterioara, Subiectul are unele capacitati de interventie activa:
b) atentia
c) vointa
111) W.James, ("Principiile Psihologiei", 1890), fondator al functionalismului, redefineste

obiectul Psihologiei: studiul conditiilor constientizarii. Aceasta definitie directioneaza efectiv
mersul Psihologiei în secolul al XX-lea, având cele mai pregnante aplicatii în domeniul:
 Psihofiziologiei
112) "Fenomenul Zeigarnik", descoperit în 1927 se refera la aspectul dinamic al

 întrerupte
113) Distinctia între "învatare" si "performanta" este operata de:
 Ed.C.Tolman
114) Unul dintre gestaltistii remarcabili devine în 1959 presedinte al Conventiei nationale a
 W.Köhler
115) Corelatul Gestalt-ului este:
 suma
116) Referitor la învatare, gestaltistii îi atribuie calitatea de:
 noncontinuitate
117) Empirismul englez (prin Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley sî D.Hume) au fundamentat

Th.Hobbes explica gândirea si actiunea?
 contiguitate
118) Începând cu John Locke (1632 - 1704), originea si dezvoltarea cunoasterii sunt
interpretate în doua alternative:
c) nativista (idei înnascute)
119) "Propria experienta" a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre:
 D.Hume
120) J.Locke atribuie afectivitatii un rol important în formarea asociatiilor. Nu i se atribuie

însa calitatea de facultate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atât de senzatii,
cât si de:
 reflectii
121) Psihanaliza promoveaza o Psihologie abisala axata pe contradictia dintre motivatie

si............
 cunoastere
122) Care dintre cele trei instante sau module ale psihicului, sunt dominate de principiul
placerii:
 ID
123) Din fondul mnemic, în psihanaliza o idee este selectata în functie de:
124) Printre postulatele functionalismului, unul vizeaza raportul dintre motivatie si stimulii
senzoriali. Între acestia este o relatie de:
 izofunctionalitate
125) Fondatorul "behaviorismului" a fost:
 J.B.Watson
Teste Istorie - MG
TRECUT ŞI ISTORIE ÎN PSIHOLOGIA ROMÂNEASCĂ
1. Cine a scris Geneza psihologiei ca ştiinţă experimentală în România?
a. Cantemir
b. Iorga
c. Bejat
2. Completati cuvantul lipsa:

Sunt identificate de catre……………….2 etape două faze în devenirea psihologiei ca activitate
ştiinţifică in Ro:
I. Emanciparea psihologiei de sub influenţa metafizicii spiritualiste;
II. Constituirea psihologiei ca ştiinţă experimentală în România
a. Bejat
b. Cantemir
c. Iorga
3. În prima faza a dezvoltarii psihologiei ca stiinta in Ro sunt 2 etape:

– până în anul 1860: problemele de psihologie prezente în opere filosofice, antropologice şi
fiziologice;
– a doua jumătate a sec. al XIX-lea, perioada 1860 – 1890, de rezonanţă cu mişcarea de idei
psihologice din Occident.
a. Adevarat
b. Fals
4. În a doua fază a dezvoltarii psihologiei ca stiinta in Ro sunt aceste etape:
– perioada 1890 – 1920, cu primele laboratoare şi cercetări expe-rimentale, cursuri universitare şi
personalităţi cu operă recunoscută (şi valorificată) în Occident;
– perioada de după primul război mondial, 1920 – 1930.
a. Adevarat
b. Fals
5. Dezvoltările remarcabile în opera lui D. Cantemir (1673 – 1723), vizează sfera gnoseologiei
şi apare ca remarcabilă în veacul al XVIII-lea (Voltaire s-a referit adesea laudativ la aceasta).
a. Adevarat
b. Fals
6. In ce document Cantemir se exprimă ca empirist: „Toată cunoştinţa şi toată ştiinţa din înainte
mergătoare simţire purcede”?
a. Istoria hieroglifică
b. Istoria romanilor
c. Istoria psihologiei
7. Cine a facut aceasta structurare?

În „palatul cunoaşterii lucrurilor”, spune plastic autorul, putem intra pe trei porţi: receptarea
prezentului (percepţia), „pildele cele trecute” (memoria) şi „buna socoteală a celor viitoare”
(gândirea).
a. Cantemir
b. Titu Maiorescu
c. Găvănescu
8. In opinia lui D. Cantemir, validitatea este numita problema corectitudinii cunoaşterii

a. Adevarat
b. Fals
Problemele de psihologie genetică şi de morală sunt abordate, de catre………… în Divanul sau
gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul (sub red. lui V. Cândea, Editura
pentru literatură, Bucureşti, 1969).
a. Nicolae Postelnicu
b. Nicolae Ionescu
c. Cantemir

De la ………………..aflăm că în secolul al XVIII-lea, universităţile din Occident aveau cursuri
distincte de psihologie
a. Nicolae Iorga
b. Nicolae Postelnicu
c. Nicolae Ionescu
11. La Tipografia Universităţii, Antropologhia sau scurtă cunoştinţă despre om şi despre
însuşirile sale, care are un „Apendice” de 10 pagini, intitulat Despre suflet (elaborat scolastic-
idealist), întreaga parte a II-a a cărţii fiind organizarea şi conţinutul unui tratat de psihologie, cu o
consistentă argumentare a rolului sistemului nervos, este scrisa de:
a. Cantemir, in 1820
b. Paul Vasici, in 1830
c. Nicolae iorga, in 1840
12. În 1843, la Tipografia Colegiului Sf. Sava, Şt. V. Episcupescul tipăreşte Oglinda
înţelepciunii, cunoaşterea sinelui, cu capitole de anatomie, fiziologie şi psihologie (aceasta într-o
viziune metafizică).
a. Adevarat
b. Fals
13. Psihologia empirică şi logica (publicat postum, în 1871), este un curs tinut de Simion Bărnuțiu
la Iași
a. Adevarat
b. Fals
14. Prof Ion Găvănescu de la Iaşi publică un manual de psihologie în:

a. 1898
b. 1899
c. 1900
15. Prima catedră de psihologie (separată de filosofie) se înfiinţează abia în 1925 si este condusă
de:
a. Titu Maiorescu
b. Mihai Ralea
c. Ion Găvănescu
16. Primul laborator de psihologie s-a înfiinţat la Leipzig, în 1879.

a. Adevarat
b. Fals
17. În ţara noastră, primul laborator de psihologie a fost înfiinţat în 1893 la Iaşi, de către
Eduard Gruber, doctor al Universităţii din Leipzig (cu o teză asupra luminozităţii culorilor,
coordonată de W. Wundt).
a. Adevarat
b. Fals
18. Gruber a studiat la Sorbona şi Leipzig. Publică prima lucrare de psihoestetică, Stil şi
gândire, studiază sinesteziile; lucrările lui sunt apreciate de psihologi consacraţi şi publicate în
reviste occidentale de prestigiu.
a. Adevarat
b. Fals
19. Eduard Gruber deschide, …………………….., primul curs de Psihologie experimentală
din România
a. pe 21 octombrie 1893
b. pe 21 octombrie 1894
c. pe 21 octombrie 1895
20. Gruber a murit la 35 de ani într-un ospiciu, în 1896, anul în care s-au născut trei psihologi
de referinţă ai veacului următor: L.S. Vâgotski, J. Piaget şi Mihai Ralea
a. Adevarat
b. Fals
21. În ultimul deceniu al sec. al XIX-lea, au apărut cărţi relevante pentru noul spirit experimental
din psihologia europeană: Introducere în psihofizică (1812), de Şt.Michăilescu; Principii de
psihologie (1892), de C. Leonardescu; Problemele psihologiei (1898), de C. Rădulescu-Motru
a. Adevarat
b. Fals
22. Nicolae Vaschide (1873 – 1907), Susţine licenţa în iunie 1895, cu teza Senzaţiile vizuale
a. Adevarat
b. Fals
23. Vaschide publică împreună cu Binet date de cercetare privind efectul muncii intelectuale
asupra presiunii sanguine şi psihologia şcolarului iar cu Touluse publică lucrări de metodologie
(în 1904, o carte la care colaborează şi H. Piéron: Technique de psychologie experimentale).
a. Adevarat
b. Fals
24. Vaschide, în 1903, în colaborare cu Vurpas, publică La logique morbide, 1. L’analyse mentale
a. Adevarat
b. Fals
25. Cartea Le sommeil et les rêves – Somn si vise, scrisa, in 1911, de N. Vaschide va ramane de
referinta in psihologie
a. Adevarat
b. Fals
26. Constantin Rădulescu-Motru (1868 – 1957), filosof şi psiholog, în laboratorul lui Wundt a
asimilat tehnica psihologiei experimentale, dar şi-a susţinut teza de filosofie pe problema
cauzalităţii la Kant.
a. Adevarat
b. Fals
27. Mai tarziu, la Paris, C. Rădulescu-Motru îşi abandonează planurile de carieră juridică şi se
interesează de psihologie (Ribot), psihofiziologie (Beaunis) şi psihopatologie (Charcot).
a. Adevarat
b. Fals
28. Dupa sustinerea dr in filosofie, C. Rădulescu-Motru se intoarce in tara. În 1897, la Facultatea
de Filosofie şi Litere ţine primul curs de Psihologie experimentală la Bucureşti, intitulat Elemente
de psihologie experimentală.
a. Adevarat
b. Fals
29. In ce an editeaza C. Rădulescu-Motru prima sa carte Problemele psihologiei?

a. 1897
b. 1898
c. 1899
30. În 1906, Rădulescu-Motru obţine fonduri pentru înfiinţarea primului laborator de psihologie
experimentală la Universitatea din Bucureşti.
a. Adevarat
b. Fals
31. Dimitrie C. Nădejde îşi ia licenţă cu teza Valoarea vieţii ca problemă psihologică (1898).
a. Adevarat
b. Fals
32. Mai tarziu in Germania, Nadejde isi ia dr condus de Th. Lipps cu titlul Eseu asupra teoriei
biologice a plăcerii şi durerii
a. Adevarat
b. Fals
33. Teza de dr a lui Nadejde nu este bine primita in Ro dar f apreciata in SUA. În „The American
Journal of Psychology” nr. 3/1908 lucrarea este calificată drept „prima încercare serioasă de a
învinge în mod critic teoria finalistă a plăcerii şi durerii, un serviciu real adus psihologiei
ştiinţifice”
a. Adevarat
b. Fals
34. Florian Ştefănescu-Goangă, numit şeful cate-drei de psihologie, Cluj

a. Adevarat
b. Fals
35. La 1 noiembrie 1921 institutul de psihologie al Universităţii din Cluj obţine local, iar din
toamna anului următor funcţionează cu aparatură modernă şi bibliotecă pe măsură
a. Adevarat
b. Fals
36. Spre sfârşitul deceniului se derulau deja proiecte ample de cercetare im acest institute de
psihologie şi apăreau primele volume cu rezultate.
a. Adevarat
b. Fals
37. Ion Atanasiu, un medic, vedea unitatea fizic-psihic ca un principiu al determinismului şi o
condiţie a progresului psihologiei
a. Adevarat
b. Fals
38. În 1910 apare la Paris Traité international de psychologie patologique, capitolul „leziuni
cerebrale” este redactat de Gheorghe Marinescu, medic roman.
a. Adevarat
b. Fals
39. Din 1900, Gh. Marinescu începe să se ocupe în mod special (nu doar ocazional ca mai înainte)
de problemele limbajului, scrisului, sensi-bilităţii, sugestiei, nevrozelor
a. Adevarat
b. Fals
40. În 1916, Marinescu publică Despre metodele psihologiei, demonstrând o mare afinitate
pentru studiul psihologiei: al conştiinţei („cea mai de seamă manifestare sufletească”, „ultimul
teritoriu al evoluţiei psihice”).
a. Adevarat
b. Fals
41. C.I. Parhon (1874 – 1970), medic endocrinology, descoperă factorii endocrini. În 1910
elaborează un studiu (de 452 de pagini) asupra rolului glandelor endocrine în patologia mentală
a. Adevarat
b. Fals
42. Fl. Ştefănescu-Goangă, născut la Curtea de Argeş, pe 5 aprilie 1881, este licentiate al
Facultatii de filosofie şi litere din Bucureşti. După licenţă (1904) lucrează ca profesor la Bucureşti
şi Galaţi. În 1908 pleacă la studii în Germania, fiind primit la doctorat de către Wundt la institutul
din Leipzig. În 1911 susţine teza (psihologie experimentală în problematică estetică) pe care
„mentorul lumii”, W. Wundt i-o publică în acelaşi an în „Psychologische Studien”.
a. Adevarat
b. Fals
43. In studiile sale cu Wundt, Goangă constată că diferitele culori provoacă stări de excitare şi
linişte, iar plăcerea şi neplăcerea rezultă din acordul şi dezacordul stărilor specifice culorii şi trăirea
sufletească a situaţiei („contextul sufletesc”).
a. Adevarat
b. Fals
Sinteza datelor de cercetare a lui Goangă impreuna cu Wundt este prezentata in tabelul de mai
jos.
NB. Literele ingrosate sunt sentimente de iritare.
44. In urma cercetarilor lui, Goanga sustine că expresivitatea artistică se obţine nu numai pe
seama tonalităţii afective constante pentru fiecare culoare, ci şi prin asamblarea lor şi modificarea
saturaţiei şi luminozităţii; numărul variaţiilor este practic infinit.
a. Adevarat
b. Fals
45. In 1920 Wundt paraseste laboratorul dar urmasii lui sunt peste tot in lume. Astfel,
Stefanescu Goanga, prof de la Cluj, a iniţiat serviciile de psihologie aplicată de la calea ferată,
armată, poştă, instituţiile juridice şi de reeducare, sănătate, muncă, educaţie specială şi educaţie
diferenţiată, orientată spre excelenţă
a. Adevarat
b. Fals
46. La randul lui, Goanga isi trimite studentii peste hotare. De asemenea, G colaboreaza cu prof
din Bucuresti.
a. Adevarat
b. Fals
47. Fl. Ştefănescu-Goangă se sfârşeşte din viaţă la un an după C. Rădulescu-Motru, în 1958,

adica, in 1959
a. Adevarat
b. Fals
48. In ce an a fost infiintat Institutul de Psihologie al Academei Române?

a. 1 octombrie 1956
b. 1 octombrie 1957
c. 1 octombrie 1958
49. În perioada postbelică, cercetare în domeniu se făcuse de către un colectiv în cadrul

Institutului de istorie şi filosofie, colectiv care, din 1953, trecuse ca o Secţie de psihologie la
Institutul de fiziologie normală şi patologică al Academiei.
a. Adevarat
b. Fals
50. Cine a fost primul director al Institutului de Psihologie al Academei Române?

a. Stefanescu Goanga
b. Mihai Ralea
c. Radulescu Motru
51. Institutul de Psihologie al Academei Române a pornit cu 25 de cercetători şi în 15 ani

numărul lor s-a dublat. De asemenea, volumul bibliotecii a ajuns la 25.600 de volume în 1975.
a. Adevarat
b. Fals
52. Din 1955, apare „Revista de psihologie” (patru numere pe an); redacţia ei a trecut la Institut
a. Adevarat
b. Fals
53. Din 1964 a început să fie editată „Revue roumaine de sciences sociales – série de psychologie”
(două numere pe an)
a. Adevarat
b. Fals
54. Din 1958 până în 1968, director adjunct al Institutului a fost Alexandru Roşca, profesor
universitar la Cluj.
a. Adevarat
b. Fals
55. In ce an Institutul de psihologie este trecut sub egida Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice?
a. Din iulie 1969
b. Din iulie 1970
c. Din iulie 1971
56. In ce an este unificat cu Institutul de Ştiinţe Pedagogice (formând Institutul de Cercetări

Pedagogice şi Psihologice)?
a. 1972
b. 1975
c. 1977
57. cand a fost desfiintat Institutul de cercetări pedagogice şi psiho-logice?

a. În luna aprilie 1981
b. În luna aprilie 1982
c. În luna aprilie 1983
58. Din ce an se reia activitatea Institutul de Psihologie sub egida Academiei Române?
a. 1995
b. 1990
c. 1997
TESTE ISTORIE – MG
Materialismul si iluminismul francez din sec. 18
1. Denise Diderot in lucrarea sa Cugetarea a 15 vorbeste despre trei mijloace principale de

cunoastere:
a. observatia naturii – culege faptele;
b. reflectia – combina faptele;
c. experienta – verifica rezultatul.
Toate sunt adevarate
2. E. Bonnot de Condillac respinge metoda deductiva. Sustine ideea ca orice fapt psihic este o
senzatie transformata.
a. Adevarat
b. Fals
3. Alta idee a materialismului francez a fost rolul educatiei si a legilor in viata oamenilor
(J.J.Rousseau, C.A.Helvetius)
a. Adevarat
b. Fals
PARADIGMELE PSIHOLOGIEI MODERNE
1. Stiinta newtonian-carteziana a creat o imagine a fiintelor umane, descriindu-le ca pe niste

masini biologice, actionate de pulsiuni instinctuale, de natura animalica. Ea a exclus: constiinta
spirituala, sentimentele iubirii, nevoile estetice, simtul justitiei etc.
1. ASOCIAȚIONISMUL
Asociationismul poate fi considerat mai putin o scoala de psihologie, cât un mod de gandire foarte
influent. Asociationismul examineaza cum evenimentele sau ideile pot deveni asociate unele cu
altele in mintea noastra, rezultand intr-o forma de invatare.
De exemplu, asociatiile pot rezulta din:
 contiguitate (asocierea lucrurilor care tind sa se intample impreuna in acelasi timp);
 similaritate (asocierea lucrurilor cu trasaturi sau proprietati asemanatoare);
 contrast (asocierea lucrurilor polarizate cum ar fi cald/rece, lumina/intuneric).
Critica asociationismului –
 hazardul (incercarea si eroarea), ca mecanism al invatarii;
 legea efectului;
 determinismul mecanic;
 elementarismul.
Inainte de reflex
1. John Locke (1632–1704), a scris: An essay concerning human understanding (1690) şi Some
thoughts concerning education (1693).
2. Începând cu John Locke, în ştiinţele cognitive se instituie două interpretări ale originii şi
dezvoltării cunoaşterii: ……………..al ideilor înnăscute (susţinut şi de Descartes)
şi…………….., care consideră că „tot materialul raţiunii şi al cunoaşterii” derivă din experienţă şi
senzaţie
a. curentul asocioationist si curentul behaviorist
b. curentul nativist si curentul senzorialist
3. La John Locke lucrurile au însuşiri primare, inerente şi permanente (soliditate, întindere,

mişcare etc.); în procesul cunoaşterii apar şi calităţi secundare, ce ţin de interacţiunea primelor
cu organele de simţ (culori, sunete, gusturi etc.).
a. adevarat
b. fals
4. La John Locke însusirile primare si calitatile secundare pot fi cunoscute la nivel raţional numai
dacă apar direct în…………………..: „nimic nu este în raţionament care să nu fi fost transmis mai
înainte prin simţuri”.
a. experienţa noastră
b. Gandirea noastra
5. La Lock, complementar lumii exterioare, lumea internă a propriilor idei, imagini şi simţuri este
obiect al experienţei şi avem astfel un al doilea izvor de cunoştinţe, numit …………….
2. Reflexie
3. Reflectie
6. În Cartea a II-a, cap. I din An essay, Lock califică această facultate reflexia ca foarte
asemănătoare simţurilor şi de aceea o numeşte provizoriu
a. Simț matern
b. Simţ intern
7. Principala lucrare a lui Lock constă în dezvoltarea, prin combinare, compunere şi abstracţie,
a ………………….(provenite din unul sau mai multe simţuri). Este o fundamentare consistentă a
asociaţionismului, întărită încă şi printr-o teorie a limbajului.
a. Ideilor complexe
b. ideilor simple
8. Modurile de combinare a ideilor-elemente sunt dictate de multe calităţi ale acestora, dar şi de
condiţii socio-culturale
c. adevarat
d. fals
9. La Lock, în stabilitatea asociaţiilor de idei, …………………are un rol important, din

momentul în care un sentiment a fost prezent în actul cunoaşterii (fie ea senzorială sau reflexivă).
a. Gandirea
b. afectivitatea
10. Tot prin asociere se obţine şi diversitatea sentimentelor din alte două sentimente
bazale………………..
a. plăcerea şi durerea
b. iubirea si suferinta
11. Sentimentul (termenul generic la Locke) nu este o facultate independentă pentru că, prin
conţinutul său, ţine atât de senzaţii, cât şi de reflecţii.
a. adevarat
b. fals
12. John Locke a rămas în istorie ca „fondator al asociaţionismului englez” şi datorită

aplicaţiilor pe care le-a efectuat în domeniul educaţiei.
a. adevarat
b. fals
George Berkeley (1685–1753) 1753), episcop, filosof şi teoretician în domeniul educaţiei, a fost
un continuator empirist-conexionist al lui John Locke. La doar 25 de ani a publicat două lucrări
reprezentative: New theory of vision (1709) şi Principles of human knowledge (1710).
1. „A fi înseamnă a fi perceput” (celebrul dicton latin: esse est percipi) – rezumă concepţia
subiectividealistă a lui ....…..
a. Spinoza
b. Descartes
c. Berkley
2. Dacă ………….s-a întrebat despre relaţia spirit–corp,

a. Descartes
b. Spinoza
3. Despre modul în care materia generează spirit, s-a intrebat………

a. Hume
b. Lock
4. Cine a considerat esenţială întrebarea „Cum spiritul generează materie?”

a. Berkley
b. Descartes
1. David Hume (1711–1776) a devenit celebru la tinereţe (29 de ani), când a publicat lucrarea
în trei volume Treatise on human nature.
a. Adevarat
b. Fals
2. David Hume declară drept unic obiect al cunoaşterii propria ……….

a. Gandire
b. experienţă
3. La David Hume Conceptul de experienţă apare aici mai elaborat, operându-se o distincţie între
„impresii mai vii” (senzaţii şi percepţii) şi „idei mai puţin vii” (imagini sau amintiri).
a. Adevarat
b. Fals
4. Hume defineşte relaţia cauză – efect ca un gen nou de asociaţie prin……………, purtând
nota invariabilităţii succesiunii.
a. Similaritate
b. Contrast
c. contiguitate
5. Analiştii de mai târziu contrazic raportarea acestui tip de asociaţie la clasa contiguităţilor şi
identifică la Hume trei modalităţi de asociere:
a. asemănare, contiguitate şi cauză-efect
b. similaritate, contrast si contiguitate
6. Hume dă relevanţă cauzalităţii ca mecanism intrapsihic al generării datelor conştiinţei de

către impresii, deci tot de fapte ale conştiinţei.
a. Adevarat
b. Fals
1. David Hartley (1705-1757), medic, s-a aflat sub influenţa lui Newton şi Locke. În singura
sa carte publicată, Observations of man (1749), postulează un mecanism vibratoriu în sistemul
nervos, corespunzător senzaţiilor, ideilor şi imaginilor. Aceasta este o interpretare fiziologică a
distincţiei operate de Hume între impresii şi idei; în cazul al doilea, vibraţiile fiind mai slabe.
a. Adevarat
b. Fals
2. Pentru această contribuţie la abordarea fiziologică a conexiunilor, cu extrapolări la mecanismul

emoţiilor, unii istorici îi conferă rolul de precursor al reflexologiei respondente.
a. Adevarat
b. Fals
1. John Stuart Mill (1806–1873) a împărtăşit şi dezvoltat concepţia tatălui său, James Mill,
văzând în coalescenţă un gen de
a. Amestec
b. chimie mentală
2. Astăzi, chimia mentala propusa de Mill, am putea desemna fenomenul prin termenul de
…………….deoarece produsul asocierii a două sau mai multe idei poate fi necunoscut sau de
neanticipat la nivelul fiecărei componente.
a. Emergenţă
b. aparitie
3. Mill recurge şi la analogie cu „discul culorilor”, cu care Newton a demonstrat compoziţia
luminii albe (din cele şapte culori).
a. Adevarat
b. Fals
4. O mai mare precizie în termeni a favorizat acceptarea noilor explicaţii: „ideile simple mai curând
generează, decât le compun pe cele complexe”.
a. Adevarat
b. Fals
5. Alături de „generare”, conceptul de „expectanţă” au dat psihologiei un impuls care s-a resimţit
benefic până în secolul al XX-lea, când au fost valorificate mai mult ca oricând. Ele erau răspunsuri
la problema pusă de Berkley: modalităţile prin care mintea creează lucruri ale realităţii.
a. Adevarat
b. Fals
1. Alexander Bain (1818–1903), cu puternice interese încă din studenţie pentru o psihologie
„naturală”, a devenit discipol al lui J. St. Mill (fiindu-i şi coleg la Universitatea londoneză). Dintre
lucrările sale, două au fost recunoscute ca cea mai elaborată gândire psihologică a sec. XIX-lea:
The senses and the intellect (1855) şi The emotions and the will (1859).
a. Adevarat
b. Fals
2. Concepţia lui Bain, mult apreciată chiar de J. St. Mill, dar şi de psihologi ai secolului al
XXlea,
printre care M. Ralea şi C. I. Botez, se remarcă prin orientarea asociaţionismului spre biologie,
fiziologie şi aportul activ al instanţei cerebrale.
a. Adevarat
b. Fals
3. Bain a facut din ………………unitatea elementară a psihismului, el remarcă momentul activ

al organismului în procesul adaptării şi dezvoltării (o diferenţă majoră faţă de asociaţionismul
pasiv, ce explica doar ideile şi imaginile întâmplătoare, respectiv visele şi reveriile).
a. Impuls
b. arcul reflex
1. Herbert Spencer (1820–1903) cu formaţie de inginer, la doar 22 de ani a început să publice

studii economice şi politice; Principii de psihologie. În confluenţă cu darwinismul, ideile lui
Spencer au marcat o epocă de mentalitate în Anglia şi întreaga Europă pe tot parcursul veacului al
XIX-lea.
2. În lucrarea Primele principii se formulează legea evoluţiei, ca generală pentru explicarea

schimbărilor din natură. Spencer supune observaţiei, analizei şi comparaţiei ştiinţele naturii
(botanica, geologia, fiziologia) şi cele sociale (psihologia, estetica, morala, lingvistica, istoria
etc.).
a. Adevarat
c. Fals
3. Principiul evoluţiei este formulat ca ipoteză şi nu ca o dogmă. Domeniile religiei şi

metafizicii
sunt scoase din sfera ştiinţei, a cunoaşterii raţionale, dominat de legea evoluţiei. Foloseşte pentru
aceasta chiar un termen special –………….
a. Incognoscibilul
b. Cunoastere
4. Spencer se ocupă de transferarea modelului biologic de evoluţie (trecerea de la omogen la
eterogen în devenirea oricărui organism), la progresul în alte sfere ale existenţei, inclusiv la cea
socială (societate, instituţii, limbaj, literatură, ştiinţă, artă).
a. Adevarat
b. Fals
Asociaţionismul centrat pe reflexul condiţionat

În tratatele de istoria psihologiei sunt conturate două moduri de a trata această „recentrare” a
asociaţionismului de la „idee–idee” la „stimul–răspuns”: ambele dau prioritate „psihologiei
evoluţioniste” (Spencer, Darwin), dar, în timp ce occidentalii atribuie începuturile acestui proces
lui Ebbinghaus, psihologii ruşi pun în prim plan reflexologia lui Secenov.
1. Hermann Ebbinghaus (1850–1909), profesor la Breslau şi apoi la Berlin, a publicat în 1885

prima investigaţie de laborator asupra memoriei.
a. Adevarat
b. Fals
2. Rezultatele sale sunt revendicate de asociaţionişti pentru inovaţia de a studia învăţarea unui
material ce exclude experienţa precedentă. Este vorba de silabe fără sens, compuse din două
consoane şi o vocală (wop, xam, cir etc.).
c. Adevarat
d. Fals
3. Intenţionând să obţină o curbă a evoluţiei în timp a retenţiei, a evitat cuvintele vocabularului
obişnuit care, în trecutul experienţial, ar fi avut conexiuni deja reţinute. A obţinut într-adevăr o
curbă de tip „acceleraţie negativă” pentru intervalul imediat de timp, fenomen ce a fost
reconfirmat ulterior, indiferent de complexitatea tehnicii de laborator folosite.
a. Adevarat
b. Fals
4. Inovaţia metodică a lui Ebbinghaus a deschis calea abordării funcţiilor psihice superioare
pe baza principiului simplu al asociaţiei, ajungându-se chiar la exprimări exacte.
b. Adevarat
c. Fals
1. I. M. Secenov (1829–1905), medicul cu studii la Moscova, Berlin şi Viena, profesor de

fiziologie la Academia medico-chirurgicală din Petersburg, ajunge la concluzia că sistemul
nervos este un …………..al organismului (analog reglajului maşinii lui Watt, cu aburi).
a. regulator automat
b. sistem complex
2. În 1863, Secenov publică Reflexele creierului. Pentru prima dată, activitatea cerebrală şi
activitatea psihică aveau aceeaşi unitate elementară constitutivă ……………….
a. actul reflex
b. actul constient
3. Actele conştiente şi cele voluntare sunt „în sens strict, reflexe”.

a. Adevarat
b. Fals
4. Secenov a mai scris şi alte lucrări de psihologie, mai ales asupra gândirii, promovând un
determinism fiziologic (de altfel a scris şi o lucrare intitulată De către cine şi cum trebuie
elaborată psihologia?, republicată de mai multe ori, în care respinge introspecţia şi argumentează
evoluţia ontogenetică a funcţiilor psihice).
a. Adevarat
b. Fals
5. „Motorul” dezvoltării este………………, „întâlnirea biologică cu realitatea”.

a. realitatea
b. experienţa
Descoperirea reflexului condiţionat de către Pavlov

Istoricii psihologiei ruse (dar, în consens, şi cei occidentali) consideră că lucrarea lui Pavlov, O
experienţă de 20 de ani (publicată în 1923) reprezintă prima bază naturalist-ştiinţifică,
argumentată experimental, pe care s-a format psihologia modernă; de acum, activitatea
psihică avea o raportare(sigură) la activitatea nervoasă superioară (a emisferelor cerebrale).
1. Ivan P. Pavlov (1849–1936) a intrat în ştiinţă ca fiziolog al digestiei (factori glandulari şi

neuronali), obţinând premiul Nobel pentru medicină în 1904; din 1890 până la finele vieţii a fost
director al Laboratorului de fiziologie din cadrul Institutului de Medicină Experimentală din
Petersburg.
2. Atent la controlul condiţiilor de mediu în laboratorul de fiziologie, Pavlov a surprins un

fenomen „nefiziologic…………………... Un montaj tehnic experimental minuţios, cu tuburi ce
colectau produsul glandelor salivare la câine, le-a permis cercetătorilor să înregistreze salivarea
înainte de administrarea stimulului adecvat (pesmet, praf de carne etc.).
a. salivarea normala
b. salivarea anticipativă
3. Nefiind o excitare locală a organului de simţ respectiv, observatorii s-au aflat în faţa unui
reglaj de tip anticipativ. Dacă acesta nu este de tip fiziologic, înseamnă că este de un ordin
superior: zgomotul produs de laboranţi, sau vederea lor, a vaselor, a locului, sesizarea timpului, le
„anunţa” subiecţilor apariţia excitanţilor întăritori şi le provoca salivaţia specifică, fără ca
excitantul specific să fie prezent.
a. Adevarat
b. Fals
1. Vladimir M. Bechterev (1857–1927) a avut iniţiative şi cercetări hotărâtoare pe linia

trecerii de la „asociaţii între idei”, la asociaţii evidente în comportamentul extern (stimul-
reacţie).
2. Într-un studiu publicat în 1904, Psihologia obiectivă şi obiectul ei, Bechterev vede psihologia
ca ……………………..
a. Fiziologica
b. reflexologică
3. Psihologia occidentală îl plasează pe Bechterev în istorie pe un loc privilegiat, al cercetătorului

atât novator, cât şi umanist (comparativ cu Pavlov): el a studiat reflexul condiţionat motric la
om şi animal, în forma asocierii unui şoc electric pe laba câinelui sau pe mâna unei persoane,
cu sunetul unei………………
a. Sirene
b. sonerii
4. Becherev respinge ideile lu Pavlov. Pavlov a condiţionat (a pus în contingenţă temporară)

reacţiile glandulare – salivare, iar Bechterev, înaintea sa………...
a. reacţiile psihice
b. reacţiile motrice
1. Edward Lee Thorndike (1874–1949) a început să studieze învăţarea la animale, ca

asociaţionist, dar în curând a început să se intereseze de învăţarea umană şi de aspecte ale
psihologiei educaţionale şi sociale.
2. El a dezvoltat ………………până la multiple aplicaţii; el a experimentat pe pui de găină,

pisici şi câini, în condiţiile puzzle box. Mediul extern pentru Subiect nu mai era un stimul, ci o
problemă.
a. Asociationsimul
b. conexionismul
3. Putem spune că noţiunea de „Subiect” a devenit alta: nu un sistem reactiv, parte a unui
ambient ofensiv, ci…………………………, cu trecut, opţiuni, aşteptări, dorinţe, „vectori” ai
viitorului.
a. un rezolvator de probleme
b. un rezervor de probleme
4. Legatura scrierilor lui Thorndike cu psihologia sunt indirecte. Spre ex lucrarea din 1949,
Selected writings from a connectionist’s psychology. Aici sunt accentuate aspectele utilitare ale
psihologiei, Thorndike fiind funcţionalist; conexiunea sau legătura ………….este principala
preocupare a psihologiei, fie că ea este dictate de situaţia externă sau de atitudinile subiectului,
că apare izolată sau ca element într-o serie.
a. stimul-răspuns
b. subiect-obiect
1. Clark Hull, în 1920, îşi susţine teza de doctorat la University of Wisconsin, pe o temă de
„formare a conceptelor”. Rămânând la Wisconsin în grupul de cercetători, a început să studieze
efectul tutunului asupra comportamentului.
2. A studiat testarea …………….Ataşamentul său pentru cercetare se finalizează cu lucrarea
Aptitude testing (1928).
a. Atitudinilor
b. aptitudinilor
3. Ulterior se îndreaptă spre ……….şi sugestie, efort finalizat în 1933 cu Hypnosis and
sugestibility.
a. Psihologie
b. hipnoză
4. Ultima parte a vieţii a dedicat-o…………………., temă majoră în care a avut realizări
remarcabile.
a. studiului învăţării
b. studiului minții
5. În anii ’30, Hull a publicat o serie de lucrări teoretice, cea mai cunoscută dintre acestea fiind
Mind, mechanism and adaptative behavior (1937), în care argumenta posibilitatea extinderii
principiilor condiţionării la procese comportamentale complexe.
a. Adevarat
b. Fals
6. În 1943, apare Principles of behavior, cu un efect enorm asupra problematicii învăţării. Ultimele
sale cărţi, Essentials of behavior (1951) şi A behavior system (1952), au avut un efect imens asupra
studiului învăţării.
a. Adevarat
b. Fals
7. Între stimul şi reacţie Hull a văzut variabile intermediare. Un exemplu edificator pentru demersul
lui Hull este principiul numit goal gradient hypothesis (1932): potenţialul de răspuns este în
funcţie de distanţa şi timpul ce despart subiectul de evenimentul-întărire. Corolarul este formulat
astfel: „Cu cât este mai mare amânarea întăririi într-un lanţ compor-tamental dat, cu atât este mai
slab potenţialul de reacţie la stimulul respectiv”.
a. Adevarat
b. Fals
1. B. F. Skinner s-a născut în 1904. Skinner a identificat în „regimul de întăriri” factorul principal
de dirijare a……………… (principala lui preocupare: dezvoltarea capacităţilor umane).
1. Atitudinii
2. comportamentului
2. Skinner nu este de acord cu studierea maselor de subiecţi, aceasta inseamna o ignorare a
individului, purtătorul autentic al capacităţilor psihice. Un individ bine cunoscut ne dă prilejul de
a aprecia consistent alţi indivizi.
a. Adevarat
b. Fals
3. Punctul de originalitate majoră a gândirii lui B. F. Skinner este conceptul de
…………………..sau emitent, alternativă la cel respondent, provocat de un stimul extern.
a. comportament operant
b. comportament sesizat
TESTE ISTORIE - MG
DE LA ANTICHITATE LA PARADIGMELE GÂNDIRII PSIHOLOGICE MODERNE
1. Cine a incercat o conciliere între stoici, epicurieni, Platon şi Aristotel?

a. Plotin
b. Platon
c. Pericle
2. Care a fost mobilul conceptual la Plotin?

a. interpretarea mistică a teoriei aristotelice a ideilor
b. interpretarea mistică a teoriei socratice a ideilor
c. interpretarea mistică a teoriei platoniciene a ideilor
3. În peste 50 de tratate ale sale, Plotin, se preocupă de cunoaşterea Absolutului, ajungând la

definirea extazului ca singura cale lipsită de limitări şi blocaje
a. Adevarat
b. Fals
4. După descoperirea conceptului de către Socrate şi elaborarea Logicii de către Aristotel (cu
dezvoltările ulterioare), filosofia greacă asociase perfecţiunea cu „forma” şi „limitarea”; Plotin are
acest insight al potenţei supreme sufleteşti prin ruperea limitărilor, abandonarea imperfecţiunilor
şi zborul spre infinit
a. Adevarat
b. Fals
5. Aurelius Augustinus dezvolta un sistem filozofic axat pe teologie si psihologie (cunoasterea
lui Dumnezeu si cunoasterea omului fiind probleme fundamentale). El concepe sufletul ca
o…………………………………………… (neavand dimensiuni spatiale, ci doar temporale).
a. substanta vie
b. substanta necorporala
c. substanta fără viață
6 . Augustinus a definit specificul sufletului si prin metoda de cunoastere:

a. introspectia (observatia interioara)
b. memoria (constiinta trecutului)
c. asteptarea (constiinta viitorului)
7. Thomas d’Aquino (1227-1274), teolog remarcabil (Summa Theologiae) valorifică distincţia

aristotelică dintre suflet şi spirit (sau suflet vital şi suflet raţional), unul deservind corpul, celălalt
pe Dumnezeu.
8. Thomas d’Aquino extinde însă sfera spiritualului şi la senzaţii şi le explică prin transferul de
…………………de la obiecte la organele de simţ.
a. corpusculi materiali
b. organe de simt
9. Thomas d’Aquino inlocuieste De anima (relatia organism-obiect de la Aristotel) cu cea

dintre „conştiinţă (subiect şi obiect).
10. Sintagma „organism care gândeşte” a fost înlocuită cu …………………………..

a. om care gandeste
b. subiect care gândeşte
11. Psihicul nu mai deservea viaţa de relaţie cu lumea obiectivă, ci cu divinitatea.

a. adevarat
b. fals
12. Roger Bacon (1210-1294 sau 1214-1292), profesor la Oxford, urmăreşte să reformeze ştiinţa,
orientând-o spre observarea naturii. Lucrarea Opus majus (1267) este dedicată acestui proiect
a. adevarat
b. fals
13. Capitolul despre „perspectivă” (optică) este piatră de încercare a determinismului în viaţa
psihică, demonstrând cum, deja la nivelul senzaţiilor, calităţi fizice bine determinate (inclusiv
matematic) sunt adecvat receptate (mişcarea razei de lumină preexistă în raport cu (şi îl determină)
efectul senzorial) iar imaginea nu „provine”, ci se construieşte de către organul senzorial prin
combinarea de efecte optice.
a. adevarat
b. fals
14. Nota cea mai generală a civilizaţiei Renaşterii este caracterul laic: omul cu nevoile şi
aspiraţiile sale apare ca o valoare fundamentală, cu drept natural la fericire, înzestrat cu raţiune de
putere nelimitată.
a. adevarat
b. fals
15. Primul teoretician al noii ştiinţe a fost Francis Bacon (1561-1626). Metoda inducţiei fusese
folosită şi de Galilei, dar Bacon o tratează drept un Novum Organum şi îi stabileşte regulile.
a. adevarat
b. fals
16. Francis Bacon (1561-1626) – jurist si filozof, inalt demnitar, a respins ideile filozofice antice.
a. adevarat
b. fals
17. Francis Bacon a scris Marea restaurare, in care face o clasificare a stiintelor, care se porneste
de la criterii psihologice, si anume de la trei facultati ale spiritului omenesc: memoria, imaginatia
si ratiunea. Corespunzator vor fi: istoria (naturala), poezia si celelalte arte si filozofia
(insemnand si stiintele naturii)
a. adevarat
b. fals
18. F Bacon a delimitat stiinta de teologie prin obiect si metoda:

a. teologia se ocupa de divinitate si se sprijina pe credinta;
b. știinta are ca obiect natura si pentru cunoastrea ei se apeleaza la observatie si experiment
Adevarat
La F Bacon, deformările generatoare de erori sunt sistematizate în patru clase:

-idola tribus: tendinţa de generalizare pripită şi comodă, de extindere fără control a ceea ce ştim
şivrem la ceea ce nu ştim (superstiţii, magia, alchimia, antropomorfismul etc.);
– idola specus: fixitatea propriilor deprinderi şi obiceiuri ne îngustează posibilitatea de receptare
şi abordare a noului;
– idola fori sau „fantomele pieţii”: desemnarea prin cuvinte convenţionale a unor realităţi doar
presupuse (exemplu: „destinul”, „sfera cerească”);
– idola theatri: prestigiul istoric al unor teorii; cazul unor filosofi antici greci este edificator,
teoriile lor sunt preluate ca bază în explicarea naturii, deşi sunt saturate de teologie şi superstiţii.
RENÉ DESCARTES (1596 – 1650)
1. Rene Descartes (1596-1650), cunoscut cu numele latin Renatus Cartesius, filozof si

matematician francez, fondatorul rationalismului modern. A fost primul filozof care si-a scris
opera in limba materna (franceza).
a. adevarat
b. fals
2. La Descartes „indoiala cartesiana” este un izvor al certitudinii (indoiala nu este o simpla stare
de nehotarare, a te indoi inseamna a nega);
a. adevarat
b. fals
3. Descartes a fost preocupat intens de libertate, a reusit sa dea omului marea putere a gandirii in
spiritul vointei libere
a. adevarat
b. fals
4. La Descartes cadrul conceptual general este dualismul……………………..

a. materia si spiritul
b. sufletul si corpul
5. La Descartes sufletul isi are sediul intr-o zona singulara, nepereche, cum este ……(sau glanda
pineala)
a. epifiza
b. hipofiza
6. Descartes a descris reflexul neconditionat si conditionat in cadrul dresajului unui……..
a. iepure
b. câine
c. lup
7. Descartes abordeaza taxonomia pasiunilor, definind sase pasiuni simple (admiratia, dragostea,
ura, dorinta, bucuria si tristetea), pasiuni compuse si variante (sau specii)
a. adevarat
b. fals
8. Descartes a facut descrieri anatomice si fiziologice, cu greseli inerente timpului
a. adevarat
b. fals
9. Rationalismul modern fondat de Descartes se bazeaza pe trei laturi spirituale:

scepticismul metodologic;
accentul pe intuitie (pe constatarile imediate ale ratiunii);
gandirea metodica dupa modelul intuitiv-demonstrativ al geometriei
10. Actele fundamentale in cunoastere sunt doua:

- intuitia (vederea clara);
- deductia (intuitii succesive in memorie).
11. Conceptia carteziana despre reflex si pasiuni conduce la clarificari hotaratoare pentru
evolutia psihologiei
a. adevarat
b. fals
12. Decartes sustine functia comportament-cunostinte (cunostina devine criteriu al psihicului)

a. adevarat
b. fals
13. Decartes sustine ca functia cognitiva a cunostintei devine singura esenta data nemijlocit
subiectului in ………….
a. Introspectie
b. deductie
14. Decartes sustine ca dualismul „corp-suflet” are un nou inceput, el se discuta de acum in
termeni fiziologici
a. adevarat
b. fals
15. Decartes sustine ca sufletul este definit dupa un singur criteriu: constientizarea nemijlocite
a ………………………….sale (gandire senzatii, afecte, reprezentari)
a. reprezentarilor
b. manifestarilor
16. Decartes a folosit ideea analogiei dintre fiintele vii si dispozitiile mecanice
a. adevarat
b. fals
17. Maxima vietii sale: „Nu exista nimic care sa fie in intregime in puterea noastra, in afara de
gandurile noastre”.
18. Incepand cu Descartes, raportul corp-suflet se discuta in termeni fiziologici, pana la el

materialistii supuneau sufletul corpului iar idealistii supuneau corpul sufletului.
BARUCH SPINOZA
1. Spinoza (1632-1677), originar din Amsterdam, scrie cateva opera: Etica după metoda
geometriei , Tratatul teologico – politic (1670).
a. Adevarat
b. Fals
2. Spinoza respinge ………………….şi admite existenţa substanţei unice „existentă în sine”, deci
absolută (nu are nevoie de definire printr-un alt concept).
a. dualismul cartezian
b. dualismul Socrate - Platon
c. dualismul Platon - Aristotel
3. Din infinitatea de atribute, omul poate cunoaşte doar două, întinderea (şi în sensul de cantitate)
şi gândirea, iar acestea în diferite „moduri” (modificări temporare).
a. Adevarat
b. Fals
4. Substanţa unică (sau absolută) este denumită de Spinoza „Natură” sau „Dumnezeu
a. Adevarat
b. Fals
5. Ideea de „om natural” înseamnă cel mai solid argument pentru libertatea persoanei;
raţionalitatea naturii este accesibilă minţii şi, mai mult, libertatea devine un potenţial ce se dezvoltă
prin lărgirea şi aprofundarea cunoaşterii.
a. Adevarat
b. Fals
6. Principala temă a psihologiei lui Spinoza este cea a ………(cărţile III – V din Etica)
a. Efectelor
b. Afectelor
c. gândirii
7. Spinoza defineşte afectele ca stări ale corpului, care amplifică sau diminuează capacitatea de
acţiune a organismului, o favorizează sau limitează; tot afecte sunt şi ………despre aceste stări.
a. Ideile
b. Imaginile
c. gândirea
8. Această viziune despre afecte, la Spinoza, este complementară reprezentării despre corp ca
sistem dinamic, supus schimbărilor de progres sau regres. Cursul stărilor nu numai că reflectă
schimbările în acest sistem, dar la rândul lor acestea măresc disponibilităţile de acţiune.
c. Adevarat
d. Fals
9. La Spinoza, voinţa ca forţă autonomă dispare, ea confundându-se cu…………. Numai

necunoaşterea cauzelor unei acţiuni ne crează iluzia că ea este voluntară.
a. Inima
b. Sufletul
c. Intelectul
10. Esenţa omului este pasiunea şi aceasta deoarece este fenomen psihofiziologic. Dorinţa este
atracţie conştientizată, dar derivată din conştiinţă.
11. La Spinoza, …………… este atractie constientizata, dar derivata din constiinta.
a. Dorința
b. Imaginatia
c. sufletul
12. Satisfactia (bucuria) si insatisfactia (tristetea) impreuna cu dorinta sunt trei afecte
fundamentale, din care deriva celelalte.
a. Adevarat
b. Fals
13. Cele trei afecte mentionate au o baza generică, …………………………constand in

fermitate si generozitate.
a. puterea inimii
b. puterea gandului
c. puterea sufletului
TESTE MANUAL HARTIE – UNITATILE 1 / 2 / 3.
1.1. Heraclit din Efes a formulat o conceptie a unitatii naturii derivata dintr-un element
fundamental, imperisabil si vesnic, respectiv apa
FALS (manual hartie, pg. 38)
1.2. Se considera ca Socrate a pus bazele stiintei prin discursurile inductive si definitia prin
general.
ADEVARAT (manual hartie, pg. 38)
1.3. Alegeti varianta corecta: Opera lui Aristotel De Anima este remarcabila prin afirmarea
unitatii functiilor spirituale si vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire) a substantei
(corpului) care indeplineste functii vitale: (manual hartie, pg. 38)
A. nutritiva
B. senzitiva
C. rationala
Corect: A+B+C
1.4. In De Anima, Aristotel defineste discernamantul prin simtire si: (manual hartie, pg. 39)
a. intuitie
b. gandire
c. intelectul activ
d. spirit
1.5. Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului Indepartat
amintim de Upanisade, elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre mileniile II si I i.e.n. Care
dintre urmatoarele entitati reprezinta Subiectul sau EUL autentic? (manual hartie, pg. 39)
a. constiinta cosmica / baza a lumii
b. Brahman
c. Atman
2.1. Galen adopta conceptia lui Aristotel si pune accentul pe corticocentrism.
ADEVARAT (manual hartie, pg. 44)
2.2. Hipocrate este cel care postuleaza ca oamenii au temperamente simple si mixte
2.3. Alegeti varianta corecta: In conceptia medicilor Antichitatii, temperamentul are baze
multiple de tip: (manual hartie, pg. 44)
A. nervos
B. Umoral
C. ambiental-climateric
D. socio-educational
2.4. Hipocrate si Galen, medici celebri ai Antichitatii, la o distanta in timp de aproape 600 ani au
explicat temperamentul, cea mai expresiva forma a psihicului, prin dominatia umorilor. Care
dintre ei a afirmat dominatia corticocentrismului?
a. Hipocrate
b. GALEN
3.1. La Epicur, alternativa dorintelor necesare este cea a dorintelor desarte

3.2. La Epicur, persistenta senzatiilor explica mecanismul memoriei.
3.3. Alegeti varianta corecta: Epicur considera ca ideea “viata are un sfarsit” devine placuta daca:
A. Suprimi nazuinta catre nemurire
B. Moartea nu are nicio legatura cu noi.
C. Orice bine si rau se afla in senzatie
D. Presupunem existenta zeilor
3.4. Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur, scapa omul de temeri relative la zei,
moarte si durere? (manual hartie, pg. 52)
A. VOINTA
B. GANDIREA
C. PLACEREA
D. PRIETENIA
E. STIINTA
Corect: D+E
Unitatea 4 + 5
Cap. 4 - pag. 68
Adevarat/ Fals
1. Distinctia suflet-spirit a fost definita pentru prima data de Augustinus. FALS
2. Teoria afectelor la Spinoza este de factura naturalista. ADEVARAT
Varianta corecta:
3. Definind trei afecte fundamentale, dorința, satisfacția-insatiosfactia și pasiunea, Spinoza
identifica și o baza generică a lor, puterea sufleteasca, formată din:
A. fermitate
B. generozitate
C. prezenta de spirit
D. sobrietate
a. A+D+C
b. B+C+D
c. C+D
d. A+B
4. Concilierea lui Platon cu Aristotel și Biblia a însemnat pentru psihologie o investire a omului
cu responsabilitatea actului de voință. Cine a realizat aceasta remarcabila interpretare, valabilă și
în psihologia actuala?
a. Thoma d’Aquino
b. Augustinus
c. R. Bacon
d. R. Decartes
5. In privinta localizării organice a psihicului, R Descartes indica:

a. inima
b. creierul
c. epifiza
d. sistemul reflex
Cap. 5 - pag. 75
Adevarat/Fals
1. In ‘Elemente de fiziologie’ Diderot apreciază ca simplista viziunea lui La Matrie
prezentata în ‘Omul-Masina’. ADEVARAT
2. iluminismul francez, prin vasta literatura moralista, a amânat constituirea conceptuala a
gândirii psihologice. FALS
Alegeti varianta corecta:

3. Teza centrală a gândirii umanist-materialiste a secolului al XVIII-lea a fost definirea
psihicului ca atribut al:
a. energiei
b. materiei superior organizate
c. activitatii
4. Matrialistul francez Diderot definește trei mijloace principale de cunoaștere. Care dintre
acestea are funcții de control?
a. experienta
b. reflectia
c. observatia
Unitatea 6 + 7
1. E.B. Titchener a fost un adept al gandirii fara imagini. FALS

2. Principiul proximitatii, in gestaltism, stipuleaza ca elementele asemanatoare tind sa fie
percepute impreuna. FALS
3. Asociationismul centrat pe reflexul conditionat a implicat o „recentrare" in sensul ca s-a
trecut de la idee-idee la :
a) Cauza efect
b) arc reflex
c) stimul-raspuns
4. Aparitiapsihofizicii ca nou domeniu de cunoastere se datoreaza lui:
a) F. Brentano
b) I.M. Secenov
c) W.Wundt
d) M. Weber
5. Definirea constiintei este o delimitare majora a functionalismului de structuralism.

Constiinta este personala, in schimbare permanenta, cu identitate continua, selectiva si
decurge in forme „ tranzitive ” si „stabile Functia majora a constiintei este de:
a) orientare
b) integrare
c) supravietuire
d) eficienta
6. Postulatul conform caruia „ in sfera comportamentului animal si uman exista un

strict determinism ” apartine paradigmei:
a) Asociationism
b) Structuralism
c) Behaviorism
d) Functionalism
e) Gestaltis
1. Freud a abordat inconstientul ca un teritoriu neexploatat al psihicului iar nu ca un

construct logic necesar in explicarea fenomenelor. ADEVARAT
2. Unul dintre postulatele Psihanalizei stabileste ca viata psihica nu se supune unui
determinism cert. FALS
3. Centrul personalitatii si al identitatii persoanei este in conceptia psihanalitica :
a)Inconstientul
b)Eul
c)Subconstientul
d)Constiinta ca unitate a experientelor
e)Libido-ul
3. C.Jung creeaza o noua scoala psihanalitica pe care o intituleaza
a)Psihologie individuala
b)Psihologie analitica
c)neopsihanaliza
Unitatea 8
1 . Una dintre criticile aduse psihologiei umaniste se refera ca acorda o atentie redusa proceselor
inconstiente (Adevarat/Fals)
2. E. Fromm considera ca remediul cel mai important al alienarii este consideratia pozitiva
neconditionata. (Adevarat/Fals)
3. Sunt cunoscute principalele critici aduse. Psihologiei umaniste. Care dintre ele vizeaza slaba
distinctia dintre dinamica si comportament?
A. fenomenologia naiva
B. ponderea nedefinita a inconstientului
C. lipsa demarcatiei innascut-invatat
D. concept vagi
a) A+B
b) A+B+C+D
c) B+C
d) A+C+D
4. Dintre vectorii dezvoltarii personalitatii la C. Rogers, care apare ca o trebuinta distincta in
“piramida trebuintelor” a lui A. Maslow?
a) actualizarea
b) autoevaluarea
c) consideratia pozitiva neconditionata
Unitatea 9
1. Primul curs de psihologie experimentala la Bucuresti a fost tinut de Ctin Radulescu-
Motru in anul 1987 (Adevarat/Fals)
2. Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost infiintat de Ctin
Radulescu-Motru in anul 1906 (Adevarat/Fals)
3. Cine a infiintat la Iasi, primul laborator de psihologie si in ce an?
a) 1893, Ed. Gruber
b) 1895, N. Vaschide
c) 1956, V. Pavelcu
1. Ca viata are un sfarsit devine o idee placuta daca
a) Suprimi nazuinta catre nemurire

b) Moartea nu are nici o legatura cu noi
c) Orice bine si rau se afla in senzatie
d) presupunerea existentei zeilor
e) a, b,c
2. in marea restaurare, Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii psihologice:

istoria, poezia si celelate arte, filozofia ( inclusiv stiintele naturii). Care sunt cele trei
criterii?
a) Ratiunea
b) Conceptualizarea
c) Memoria
d) Imaginatia
e) Transferul
A) a+b+e
B) a+c+d
C) A
D) b+b+d
E) b+c+d
F) c+d+e
3. primul curs de psihologie experimentala a fost elaborat si sustinut de :
a) M.Ralea
b) N. Vaschide
c) C.Radulescu-Motru
d) Ed. Gruber
e) Fl.St.Goanga
4. Orice fapt psihic este o senzatie transformata este principala teza a lui condillac. El
respinge atat metoda deductiva, cat si conexionismul lui John Locke, ce reducea
abstaractia si judecata la asociatii. Toate fenomenele intelectualui se dezvolta intr-o
a) Senzatie
b) Idee
c) Conexiune
d) ”prima experienta”, acceptata neconditionat de toti
5. Conceptul de “reflex” a fost prima data definit de I.P.Pavlov.

A) Adevărat
B) Fals
6. Unul dintre postulatele Psihanalizei stabileste ca: “Viata psihica nu se supune unui
determinism cert”.
A) Adevărat
B) Fals
7. Al. Bain considera ca functia de unitate elementara a psihismului este indeplinita de

catre:
A) arc reflex
B) alt raspuns
8. In “Marea Restaurare’, Fr. Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii
psihologice: istoria, poezia si celelalte arte, filosofia (inclusiv stiintele naturii). Care sunt
cele trei criterii?
A. ratiunea
B. conceptualizarea
C. memoria
D. imaginatia
E. transferul
A) A+B+E
B) A+C+D
C) A+B+D
D) B+C+D
E) C+D+E
9. Forma specifică a raportului omului cu lumea este:

A) reflexul
B) activitatea
C) acniunea
D) emotivitatea
10. Paradigma este expresia primitivă a dezvoltării oricărei stiinte

A) Adevărat
B) Fals
11. În epistemologia indiană erau definite trei forme de contact subiect – obiect. Care este
cea mai valoroasă ?
A) intuitie
B) imaginatie
C) perceperea prin rationament aprofundat
D) anticipatie
12. Plăcerea pură este la Platon:

A) revelatia divină
B) cunoasterea adevărului
C) senzatia sunetului, culorii, mirosului etc.
D) morala
13. Aristotel a definit modular triadic psihicul uman. Care este structura corectă?
A) senzatii, memorie, gândire.
B) intelect, actiune, afect.
C) imaginatie, perceptie, ratiune.
D) cognitie, afect, vointă.
14. La medicii antichitătii, temperamentul avea o bază:

A) nervoasă
B) morală
C) ambiental – climatică
D) socio – educatională
E) b si c
15. materialistul francez Diderot defineste trei mijloace principale de cunoastere: care
a) observatia
b) reflexia
c) experienta
16. relatia organism- oviect (definita de Aristotel) devine in scolaristica relatia ”Subiect-Obiect”.
Psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea. Aceasta mutatie
este realizata de un filozof care a valorificat si a redat crestinismului distinctia aristotelica suflet-
spirit. El este :
a) Augustinus
b) Thomas D Aguino
c) R. Bacon
d) Avicena
17. Filosoful chinez Confucius (551 — 479) are o viziune psihologica in tratarea raportului
innascut - dobândit; primul cu funcții psihice si, in special cognitive, era inteles ca o natura
divina, cu atributele bunătate, moralitate, frumusețe. Care este cauza si mecanismul
evadării, alienării acestui fond al unitatii cu ordinea divina?
A) împrejurările de viata,
B) vieta interioara nedesavarsita,
D) impulsurile senzoriale.
a) A+C
b) B+C+D
c) C+D
18. Conditionarea ontogenetica, prinipiul cauzal hotarâtor în stiinta comportamentului a

fost receptata si promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi. Adevarat
19. Psihoterapia promovata de C. Rogers este axata pe:
a) client
b) persoana
c) dezangajare
d) implicare
e) a+b+d
20. Apreciati valoarea de adevăr a enunțurilor: „Iluminismul francez prin vasta literatură moralistă
a amânat constituirea conceptuală a gândirii psihologice.
A] True
B) False
21. V.M.Bechterev (1857 - 1927) , savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliana a lui 3.P.Pavlov
are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip de reflex condiționat
A] salivar
B) respondent
C) motric
D) operant sau instrumental
E) de orientale
22. Hipocrate si Galen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta in timp de aproape 600 de ani
(primul e nascut in 460 i.e.n., iar al doilea in 131 e.n.) au explicat temperamentul, cea mai
cerebrocentrismul?
1 Hipocrat
2 Galen
23. Care din palierele reglajului psihic in psihanaliza se supune „principiului realitatii”?
1 Id
2 Ego
3 Superego
24. Care dintre cele trei instante sau module ale psihicului sunt dominate de principiul placerii
a) ID
b) EGO
c) SUPEREGO
25. Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Folosește
metafore edificatoare: ochi - vedere, cerc - rotire, secure - taiere; inca una este „batranetea ne
vine nu prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtător, ca in"
A) extaz
B) contemplare
C) imbatare
D) senzorialitate
E) îmbolnăvire
A) A+B+C
B) C+E
C) C+D+C
26. Cine operează distincția dintre comportament si cunoștințe?
A) Platon
B)Thomas d'Aquino
C) R.Descartes
D) R.Dacon
E) D.Gpinoza
27. Cand este infintata in Romania prima catedra de psihologie si de catre cine?
a) 1893, Ed.Gruber
b) 1925, M. Ralea
c) 1932, C.Radulescu-Motru
d) 1919, Stefanescu -Goanga
28. Dintre cele patru dimensiuni ale evoluției Psihologiei ca stiinta,
A} Terminologie,
C} Scopul gândirii psihologice,
D) Metodologie, care au făcut un salt in 1879?
A) B+D
D) A+C+D
C] A+D+C
29. intagma „organism care gândește" este înlocuita de Thomas d'Aquino (1227 - 1274) cu
conceptul:
A) Conștiința de sine
B) Subiectul
C) Adorația divina
D) Suflet rational
E) Suflet vital
30. Unul dintre gestaltistii remarcabili devine in 1959 președinte al Convenției naționale a
A) W.Kohler
B) K.Duncker
C) M .Wertheimer
D) K. Lewin
31. Originalitatea unanim recunoscuta a lui B.F.Skinner este conceptul de comportament
A) intarit
Dl adaptativ
C) operant
D) instinctiv
32. Psihicul ca „esența si principiu al vieții" a fost baza ideației psihologice a Greciei Antice. Ca
natura, interpretările au mers de la „materie subtila" la „idee sau forma". Denumiți filosofii celor
doua interpretări extreme.
A) Democrit;
B) Epicur
C) Platon
D) Aristotel;
E) Thales
A} A+C
D) B+D+E
C) D+E
33. Placerea pura este la Platon
a) revelatia divina
b) cunoasterea adevarului
c) senzatia sunetului, culorii, mirosului etc
d) morala
34. Din fondul mnemic, in psihanaliza o idee este selectata in functie de:
a) invatare
b) situatie
1 a+c
2 c+d
3 a+d
4 b+c+d
35. W.Tames, („Principiile Psihologiei", 1890), fondator al functionalismului, redefineste
obiectul Psihologiei: studiul condițiilor conștientizării. Aceasta definiție directioneaza efectiv
mersul Psihologiei in secolul al XX-lea, avand cele mai pregnante aplicații in domeniul:
A) diagnozei psihice
D) industriei
C) raportului Psihologiei cu alte stiinte
D) educației
C) Psihofiziologiei
36. Trecerea de la gândirea scolastica la metoda științifica inseamna pentru Psihologie:
A) Accentul pe metoda introspectiva
B) Demonstrația logica, operarea cu concepte si "idei generale
D) Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale genezei, alcătuirii si
funcționarii sistemelor complexe
E) învingerea „deformărilor generatoare de erori" ale celor patru genuri de idoli (Fr.Bacon)
A}C+D+E
B) A+B+C
C) B+C+D+E
37. Reflexele creierului" a msemnat un important moment in definirea psihicului. Este o lucrare
ce a definit experiența ca .motor al dezvoltarii psihic* sau Jntarire biologica cu realitatea". Ea
aparține lui:
A) R.Descartes
B) J.P.Pavlov
C) I.M..Secenov
D) B.F .Stainer.
38. „Istoria Psihologiei” si-a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil „The
Journal
of History of the Behavioral Sciences” si asociatia stiintifica „International Society for History
of Psychology”.
Anii aparitiei acestora au fost, respectiv
A) 1928
B) 1970
C) 1964
D) 1969
1 C,D
2 A,B
3 B,C
39. Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a însemnat pentru Psihologie o investire a omului
cu responsabilitatea actului de voința. Cine a realizat aceasta remarcabila interpretare valabila si
in Psihologia actuala?
A) Thomas d'Aquino
B) Augustinus
C) R.Bacon
D) R.Descartes
E) Encidopedistii francezi
40. Institutionalizarea cercetarii pasihologice in tara noastra are mai multe inceputuri:
a) 1906 - laborator de psihologie experimentală la Universitatea din Bucureşti
b) 1921 - Institutului de psihologie al Universităţii din Cluj
c) 1956 - Institutul de Psihologie al Academei Române a fost înfiinţat la 1 octombrie 1956
d) 1990 - Din 1990, Institutul de Psihologie funcţionează din nou sub egida Academiei Române
e) a+b+c+d
41. Cartea On problem solving, esentiala in relevarea conceptiei gestaltiste este opera lui:
1 M.Wertheimer
2 K.Duncker
3 K.Lewin
4 K.Koffka
42. Definirea psihicului ca „dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei", a fost
data de:
A) LH.Secenov
B) Iluminismul francez
C) I.P.Pavlov
D) J.Piaget
43. Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi.
A) True
B) False
44. Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire, capacitate
de
ratiune nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un Subiect virtuos. Cine este
primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa opera in care defineste patru clase de
erori?
1 R.Bacon
2 Plotin
3 Descartes
4 Fr.Bacon
5 J.Locke
45. Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului Indepartat,
amintim de „Upanisade”, elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre mileniile II si I i.e.n.;
intr-una dintre acestea, „Vedanta”, se vorbeste de
Care reprezinta Subiectul, sau Eu-l autentic?
1 constiinta cosmica („baza a lumii”),
2 Brahman
3 Atman.
46. In problema instrumentarii cognitiei, opozitia Platon – Aristotel care enunturi sunt
corecte?
a. forta intuitiva a sufletului (Aristotel)
b. Platon : observatia si experienta
d. Platon : existenta obiectiva a lumii este o certitudine
1 a+e
2 a+b+c+d
3 d+e
4 a+c
5 c+e
47. Teoria afectelor la Spinoza este de factura :
1 Empirista
2 Naturalista
3 Intuitiva
4 Rationalista
5 Metafizica
48. Formulate in termeni riguroși, postulatele behavioriste:
- strict determinism;
- comportamentul se definește muscular si glandular;
- toate comportamentele pot fi descrise in termeni de reacții;
- conștiința nu poate fi studiata științific;
- cum se selectează datele:
A) instinctiv;
B) afectiv;
C) reflex;
D) invatarea si ereditatea
49. Contributia majora pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 – 1949) este legea:
2 efectului
3 exercitiului
4 intaririi
5 asocierii
50. Experienta ca unica sursa a cunostintelor” este o teza generala a gandirii lui
1 R.Bacon
2 Fr.Bacon
3 B.Spinoza
4 J.Locke
5 D.Hume
51. „Distinctia intre „invatare” si „performanta” este operata de:
1 K.Lewin
2 Ed.C.Tolman
3 W.Köhler
4 Koffka
5 M.Wertheimer
52. Anul apariției primului tratat de Psihologie, avand in titlu chiar acest termen:
A) 1079
B) 1267
C) 1524
D) 1732
53. In conceptia lui Spinoza, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste voluptate;
ea
poate fi buna sau rea (daca este exagerata). Controlul pasiunilor este posibil prin cunoasterea
necesitatii si prin onorarea poruncilor:
1 divine;
2 intuitiei;
3 afectului;
4 ratiunii.
54. Primul Institut de psihologie a fost infiintat la Bucuresti, in anul
1 1965
2 1956
3 1919
4 1928
55. In prodigioasa opera a lui J.P.Pavlov, cea mai importanta descoperire pentru psihologie se
dovedeste a fi:
1 excitatia si inhibitia ca procese nervoase superioare;
2 explicarea temperamentului;
3 reflexul conditionat respondent;
4 reflexul de orientare;
5 mecanismul nevrozelor.
56. In epistemologia indiana erau definite trei forme de contact subiect-obiect. Care este cea mai
valoroasa?
a) intuitie
b) imaginatie
c) perceperea prin rationament aprofundat
d) anticipatie
57. Roger Bacon (1210 - 1294), profesor la Universitatea Oxford, a încercat sa reformeze
gândirea științifica, opunând scolasticii observarea naturii. Renașterea se impune prin caracterul
laic al gândirii si recunoașterea dreptului natural al omului la fericire si rațiune nelimitata. Bacon
abordeaza operational aceasta reforma: el definește deformările generatoare de erori ce tin atat de
individ, cat si de societate. Cum definește el prestigiul "istoric al teoriilor:
A] Idola tribus;
Dl Idola specus;
Ci Idola fori;
D) Idola theatri;
58. Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes:
A) intuitie;
B) ratiune;
C) scepticism;
D) gandire metodica;
E) matematizare.
1 A+D+E
2 A+C+D
3 B+C+D
59. La Epicur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui Epicur, empiristul antichitatii :
d. hazardul si necesitatea sunt notiuni generale
e. opiniile nu pot fi adevarate sau false
1 a+b+d
2 a+b+c
3 b+c+d
4 a+c+e
5 a+b+c+d+e
60. Definirea constiintei este o delimitare majora de structuralism: a) personala; b) in schimbare
permanenta; c) identitate continua; d) selectiva; e) decurge in forme „tranzitive” si „stabile”.
Functia majora a constiintei este:
1 orientare
2 integritate
3 eficienta
4 supravietuire, cand problemele sunt noi
61. Conceptul de „reflex” a fost prima data definit de :
1 R.Bacon
2 I.P.Pavlov
3 R.Descartes
4 I.M.Bechterev
5 B.F.Skinner
62. Teza orfico - platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de Aristotel. Totuși, o parte a
sufletului este considerata „demna" si nemuritoare, care determina intelectul pasiv sa treaca la
fapte. Este denumita:
A) intelect activ;
Dj gândire;
C) entelehie
D) categorizare.
63. La empiristul antic Epicur (n.341 i.e.n.), senzațiile au o evidenta de nezdruncinat, nici o forța
din lume n-o poate dezmintii. Excepție de la acest conținut obiectiv face
A) văzul
B] mirosul
C) gustul
D] pipăitul
E] senzația vestibulara
64. Cine a operat pentru prima data distinctia „suflet-spirit”?
1 Socrate
2 Platon
3 Thoma d’Aquino
4 Aristotel
65. Celebrul tratat al lui Descartes „Discurs despre metoda" reprezintă o împotrivire fata de
cunoștințele dogmatice, promovând indo'iala ca negare si izvor al certitudinii. Anul apariției
acestui remarcabil tratat este:
A) 1629
B) 1637
C) 1632
D) 1641
66. Referitor la invatare, gestaltistii ii atribuie calitatea de:
1 noncontinuitate
2 trebuinta bazala
3 intuitiva
4 spontana
67. Baza intregii vieti spirituale este la Augustinus
1 ratiunea
2 memoria
3 vointa sau libertatea
4 credinta
5 potentialul creativ.
68. Forma specifica a raportului omului cu lumea este:
A] reflexul
B) activitatea
C) actiunea
D) emotivitatea
69. Conceptul „simțului comun", definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit despre un
al saselea simt, are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele următoare?
A) operație psihica de unire a senzațiilor intr-o percepție;
B) operație de sinteza , simultana receptării, prin care omul se sctualizeaza ca Subiect
C) o simțire deosebita
D) cugetare raționala
E) capacitate a Subiectului de a-si reprezenta obiectele lumii înconjurătoare
A) A+B
D) C+D+E
C) B+C+E
70. „Trauma nașterii" (1921) are același autor ca „Dezvoltarea psihanalizei"
A) True
B) Fals
71. Care sunt cele mai importante valori care, după Epicur (n.341 i.Hr.), scapa omul de temeri
relative la zei, moarte si durere? Ele sunt accesibile oricărui om, indiferent de statusul social,
cultura sau gen:
A) gândirea
B) voința
C) stiinta
D) plăcerea
E) prietenia
A) C+E
B) A+B+D
C) C+D+E
72. In gandirea Orientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor
organelor
de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de psihofiziologie si
etica. Nucleul central al conceptiei respective consta in definirea a trei forme generice de
contact Subiect – Obiect:
A) senzorialitate;
B) contemplare;
C) asociatie;
D) receptarea verbala
1 B+C+E
2 B+D+E
3 A+C+D
73. Unul dintre postulatele Psihanalizei stabilește ca: "Viata psihica nu se supune unui
determinism cert".
Aj True
B) False
74. Plotin(n. 205 e.n.), in cele 50 de tratate ale sale, trateaza cunoașterea Absolutului prin
A) extaz;
A} A+B+C+D
B) B+C+D
C] A+B+C
75. Opera lui Aristotel „De anima” este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor spirituale si
vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire) a substantei (corpului) care indeplineste
functii vitale:
A) nutritiva
B) senzitiva
C) rationala.
1 A+B+C
2 A+B
3 B+C
76. S-ar putea spune ca Ed.L.Thorndike (1874 – 1949) a schimbat unitatea elementara de analiza
a
psihicului, stimul – raspuns, cu „problema – rezolvare”; Subiectul s-a transformat, din sistem
reactiv in rezolvitor de probleme (avand trecut, optiuni, asteptari, dorinte). Care este principala
lege formulata de Thorndike pentru explicarea comportamentului?
1 exercitiului
3 gradientului motivational
4 efectului
77. Care din definițiile aristotelice ale intelectului sunt corecte: A} potential psihic de
concepere si gândire;
C} operare in timp;
D] unitate a doua componente, activa si pasiva;
E} entitate nemuritoare.
A) A+B+C+D
D) B+C+D
C) A+B+C
78. In Evul Mediu, doi ganditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas
d’Aquino (1227 – 1274) si R.Bacon (1210 – 1294);al doilea intentioneaza sa reformeze
stiinta, orientand-o spre observarea naturii si demonstreaza ca imaginea senzoriala nu
„provine”, ci se construieste de catre :
1 organul de simt
2 intelect
3 sistemul reflex
4 intuitia organica
79. Sunt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste:
A} fenomenologie naiva;
B} ponderea nedefinita a inconștientului;
C) empirism;
D) concepte vagi.
Care vizeaza slaba distincție dintre dinamica si comportament?
A ) A+B
B) A+B+C+D
C) B+C
80. Citatul „Sa construim teorii si cauze in scopul de a reda semnificatia faptelor observate” fara
insa „a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre” apartine lui:
1 Socrate
2 Platon
3 Protagoras
4 Aristotel
5 Democrit
81. Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a

behaviorismului. Adevarat
82. Incepand cu John Locke (1632 – 1704), originea si dezvoltarea cunoasterii sunt
interpretate in doua alternative:
a) rationala
b) spontana
c) nativista (idei innascute)
1 a+d
2 b+d
3 a+b+c
4 c+d
83. Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la varsta de 19
ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor, epicurienilor, ale
lui Platon si Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea cunoasterii Absolutului:
A) veneratie;
C) extazul;
D) marturisirea;
E) logica.
1 A+B+C
2 B+C
3 C+D+E
84. Marcati atributele gandirii Psihologiei Orientale Antice:
A) conditionarea sufletului
E) suflet universal
1 B+C+D
2 A+D+E
3 A+B+C
85. Ideea de „om natural”, cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential ce se
dezvolta prin largirea si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata de:
1 Descartes
2 Epicur
3 Spinoza
4 Thomas d’Aquino
5 Francis Bacon.
86. Functionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de W.James (1842 –
1910),
cel mai pregnant psiholog american al epocii. Care sunt cele trei intrebari majore ale
functionalismului?
A) Elemente continute?
B) Ce?
C) Cum?
D) De ce?
E) Ce conexiuni?
1 A+B+E
2 B+C+E
3 B+C+D
87. în .Elemente de fiziologie", Diderot apreciază ca simplista viziunea lui la Metne prezentau in
.Omul-masmă*.
A) True
B) false
88. Gandind la „ceea ce este mai util si frumos”, Herbert Spencer (1820 – 1903) a elaborat o
teorie
evolutionista; in „Principii de psihologie” defineste obiectul Psihologiei ca dezvoltarea si
transformarea conexiunilor dintre faptele externe si interne. Deosebit de actuala este definirea
ideii ca unitate a cunoasterii, constand din impresii si:
1 senzatii;
2 emotii;
3 senzatia starilor interioare;
4 conexiuni;
89. Idei function a liste majore preluate de Psihologia contemporană
a) adaptarea, - cheia explicării gândirii productive
b) lărgirea obiectului Psihologiei, argumentând o continuitate filogenetica a psihismului c}
izofunctionalitatea senzoriali ta te - motivație.
A) a
B) a+b
C) c
D) b+c
90. "Coalescentă" înseamnă:
a} un gen de "chimie mentală"
b} o emergenta analoagă apariției luminii albe prin învârtirea discului culorilor [Newton}
c} generare sau producție prin "combustie" ideatica
d} conexiune de tip cauză-efect
A) d
B) b+d
C] a+d
D] a+b+c
91. In dualismul cartezian, Subiectul este „substanta spirituala pura”. El este intr-o unitate
perfecta
cu gandirea si imaginatia, ce-si are instanta de comanda in glanda pineala. Expresia vietii de
relatie, a interactiunii organismului cu mediul este:
1 gandirea
2 imaginatia
3 reflexul
4 ratiunea
92. In „Tratat despre pasiuni”, R.Descartes defineste sase pasiuni primare:
Care dintre acestea este „surprinderea” sufletului la aparitia unor obiecte ce-i par rare si cu
calitati deosebite?
1 admiratia;
2 dragostea;
3 ura;
4 dorinta
5 bucuria
93. Prima conceptie asupra naturii, cauzelor si formelor temperamentelor o avem de la
1 intelectualista
2 umoralista
3 neurofiziologica
4 psihoecologica
94. O prima viziune monista a relatiei organism – psihic o intalnim la cel care a completat
categoriile „necesitate”, „legitate” si „ordine” cu categoria „cauzalitate” si a explicat unitatea
lumii prin „atomi in miscare continua”. Numele acestui filosof care a conceput educatia ca
factor de progres pentru om si societate, este:
1 Aristotel
2 Pitagora
3 Socrate
4 Democrit
95. In Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, „organ al corpului”, este:
1 senzatia
2 ratiunea
3 opinia
4 scopul
5 actiunea
96. La Al.Bain, vointa este o asociatie intre miscarile spontane si
1 idee;
2 afect primar;
3 scop;
4 valoare;
5 dorinte sau sentimente.
97. Fondatorul „behaviorismului” a fost:
1 Descartes
2 A.Compte
3 J.B.Watson
4 B.F.Skinner
5 I.P.Pavlov
98. In ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din Bucuresti?
1 1956
2 1975
3 1982
4 1990
99. Structuralismul a fost pregătit de Fr.Brentano (1838 - 1917), filosof austriac, preot catolic,
asiduu cercetător al operei lui Aristotel. El a înțeles si definit pentru Psihologie conceptul de
„act", demers al unui Subiect, instanța cu nevoi, interese, intenții, scopuri. Care sunt elementele
unui act?
A) motivație;
8) scop;
C) mod de acțiune;
D) conținut;
E) orientare valorica
A) A+B
B) C+D
C) B+C
100. La Epicur, dorințele sunt de o diversitate controlabila. O prima dihotomie este cea a
dorințelor „naturale" si:
A) necesare
B) superflue
C) fara obiect
D) deșarte
E) generatoare de fericire
A) B+C+D
B ] A+B+C
C) C+D
101. Fr.Bacon (1561 – 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect Teologia de
Stiinta: teologia se ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are ca obiect Natura si,
pentru cunoasterea ei, apeleaza la:
A) concept;
B) ratiune;
C) observatie;
D) comunicare
E) experiment.
1 C+E
2 A+B+C
3 C+D+E
102. Distincția „suflet vital" - „suflet rational" este o recunoaștere a distincției „suflet" - „psihic",
operată cu precauție științifică de Aristotel. Această teză aparține lui:
A) Thoma d'Aquino
B) Augustinus
C) R.Dacon
D) Fr.Bacon
103. Aristotel a definit modular triadic psihicul uman. Care este structura corecta?
A) senzații, memorie, gândire.
D) intelect, acțiune, afect.
Ci imaginație, percepție, rațiune.
D) cognitie, afect, voința
104. J.Locke atribuie afectivitatii un rol important in formarea asociatiilor. Nu i se atribuie
insa calitatea de facultate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atat de
senzatii, cat si de:
1 actiuni
2 refletii
3 motivatie
4 personalitate
105. Centrul personaktâti si al identitatii persoanei este
A) inconstientul
B) Eu-l
C) subconstientul
D) Constiinta ca uniate a experientelor
E) libido-ul
106. Cartea de fundamentare a Creatologiei, „Productive thinking" este scrisa de:
A) W. Kohler
B) K. Duncker
C) H. Wertheimer
D) D.r. Zeigernik
E) K. Lewin
107. In „Elemente de psihofizica" (I860) E.H.Weber, promotor al structuralismului, inaugurează
o noua stiinta: Psihofizica, stiinta raporturilor dintre intensitatea senzației si
A) așteptare
D) durata
C) marimea fizica a excitantului
D) acomodare
108. Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia – insatisfactia si pasiunea, Spinoza
identifica si o baza generica a lor, „puterea sufleteasca”, constand in
A) fermitate
B) generozitate
C) prezenta de spirit
D) sobrietate
1 A+B+C
2 A+B
3 B+C+D
109. Genul de asociere prin contiguitate „cauza - efect" este introdus de către:
A) David Hume
B]J.Locke
C} Aristotel
D) LP.Pavlov
110. experienta trecuta este actualizata in rezolvarea de probleme prin:
a) insight
b) efectul productiv
c) similaritate
d) gestal
111. Paradigma este expresia primitivă a dezvoltarii oricărei stiinte
a) adevarat
b) fals
112. „Fenomenul Zeigarnik”, descoperit in 1927 se refera la aspectul dinamic al
1 motivate
2 dificile
3 morale
4 intrerupte
5 intarite
113. Obiectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor:
1 comportamentului;
2 adaptarii;
3 constientizarii;
4 supravietuirii.
114. Primul curs de psihologie experimentala in tara noastra a fost tinut de :
1 M.Ralea
2 C.Radulescu – Motru
3 Ed Gruber
4 Simion Barnutiu
5 Fl.Stefanescu – Goanga
115. Al. Bain considera ca funcția de unitate elementara a psihismului este îndeplinita de către:
A) arc reflex
B) alt răspuns
116. In privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica:
1 inima
2 creierul
3 epifiza
4 sistemul reflex
117. Alte doua legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe animale
sunt:
A) legea motivatiei
B) legea intaririi
1 B+D
2 A+B
3 C+D
118. Studiind „De anima” si „Parva naturalia”, ne dam seama ca bazele stiintifice ale psihologiei
au
inceput a fi elaborate intr-o maniera functionalista, definind psihicul ca entelehie (potenta in
act), „forma”, calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizica, vie si activa), Aristotel ii
atribuie trei functii necesare vietii:
A) orientare in mediu
B) comunicare
C) nutritiva
D) senzitiva
E) rationala
1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+D+E
119. Din ce an incepe sa apara „Revista de Psihologie”?
1 1919
2 1924
3 1956
4 1955
5 1975
120. Psihologul ce a continuat pe J.Locke in „despresurarea” educatiei punitive a fost americanul
J.Dewey. promoveaza „educatia progresiva”: educatia este viata, a invata inseamna „a face”;
invatarea trebuie centrata nu pe obiectul de invatamant, ci pe:
1 socius;
2 practica;
3 viitor;
4 elev;
5 didactica.
121. „Accentul pe intuitie” ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat de:
1 Aristotel
2 Plotin
3 Augustinus
4 Descartes
5 Fr.Bacon
122. Care enunt contrariaza excesiv pe behavioristi?
a) intarirea
b) exercitiul
c) aspiratia spre dezvoltare (autorealizare)
d) raporturile interpersonale si empatia
A) a
B) b
C) a+d
D) c+d
123. In pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o „stiinta a
experientei”, ce poate fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. Programul de cercetari al lui
A) analiza comportamentului
E) analiza produselor activitatii.
1 A+B
2 B+C+D
3 D+E
124. „Intelectul activ" este caracterizat de Aristotel:
A} poseda cunoștințe;
C} face distincție intre Sine si obiectul cunoașterii;
D) se confunda cu corpul;
E) este independent de simțire si nemuritor
A) B+C+E
B) A+B+C
C] B+C+D
125. La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundandu-se cu
1 gandirea
2 pasiunea
3 intelectul
4 sinele
126. Teza centrala a gandirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca atribut al:
1 socius-ului;
2 energiei;
3 materiei superior organizate;
4 activitatii.
127. Printre formele conexiunilor, "Coalescenta" este o noutate surprinzător definită de:
A) J. St. Mill (1006-1873)
D] G. Derkeley (1605-1753]
C) D. Hume (1711-1776)
D) James Mill (1773-1036)
128. Meritele behaviorismului
a] Obiectivitate metodologică
b) Claritate terminologică
c) Criteriul „cunoașterii publice" acceptat pentru definirea faptului psihic
d} Transparenta atitudinii in problema conștiinței
A) -a
B) b
C)c+d
D) a+b
129. Dintre postulatele psihanalizei,
A) determinism cert;
B) inconștientul - determinat;
C) „dinamica" - instrumentează comportamentul;
D) istoria organismului - factor determinant al psihismului, care au fost supuse celor mai
consistente critici?
A) A+D
B) B+D
C) B+C
130. In „Etica” lui Spinoza, bucuria ce tine atat de suflet, cat si de corp se numeste:
Cand este exagerata, aceasta poate fi buna sau rea. Morala este sustinuta de cunoasterea
necesitatii si respectarea poruncilor ratiunii.
1 pasiune
2 voluptate
3 dorinta
4 satisfactie
5 generozitate
131. Sunt general acceptate astazi cinci principii de cauzalitate in Psihologia moderna
A) Biologic,
B) Sociologic,
C) Actiune,
D) Dezvoltare,
Care dintre acestea sunt achizitii mai recente?
1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+D+E
132. Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost infiintat de
C.Radulescu-Motru in anul :
1 1893
2 1906
3 1919
4 1925
133. In scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovand un
idealism
obiectiv), Eu-l autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii Subiect – Obiect numita:
1 Dao
2 Atman
3 Brahman
134. In Evul Mediu, doi gânditori provoacă semnificativ concepția teologica: Thomas D'Aquino
(1227-1274) si R. Bacon (1210-1294); cel care intenționează sa reformeze stiinta, orientand-o
spre observarea naturii si demonstrează ca imaginea senzoriala se construiește de către organul
de simt este Thomas D'Aquino.
A) True
D) false
135. „Propria experienta” a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre:
1 R.Descartes
2 G.Berkley
3 Th.Hobbes
4 J.Locke
5 D.Hume
136. Cine postuleaza o identitate intre cunoastere si existenta, luand ideile ca un real primordial:
1 Aristotel
2 Parmenide
3 Platon
4 Plotin
137. Termenul Psihologie apare pentru prima data intr-o lucrare de morala in anul 1590, dar este
cosacrat in doua volume aparute in prima jumătate a sec. al 18-lea. Autorul lor este:
A] R. Godenius;
B} Chr. Wolf
C) E Condillac
D) J. Cabbanis
138. In „Marea restaurare”, Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii psihologice:
memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte, filosofia (inclusiv
stiintele naturii). In incercarea unei inventici, producerea noului valoros si original, Fr.Bacon
defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer si inversare. Care sunt cele trei criterii
psihologice pentru clasificarea stiintelor?
A) ratiunea;
C) memoria;
D) imaginatia;
E) transferul
1 C+D+E
2 A+B+C (corect ar fi fost A+C+D, dar nu exista!)
3 A+B+E
139. In „Despre vietile si doctrinele filosofilor”, Diogene Laertios dedica cel mai amplu capitol
lui :
1 Thales din Milet
2 Socrate
3 Platon
4 Epicur
5 Aristotel
140. Psihanaliza promovează o Psihologie abisala axata pe contradicția dintre motivație si
A) dezvoltare
B) rațiune
C) acțiune
D) cunoaștere
141. In raportul cu lumea exterioara, Subiectul are unele capacitati de interventie activa:
a) introspectia
b) atentia
c) vointa
e) experienta
1 c+d
2 a+b
3 c+d+e
4 b+c+d
5 a+b+c
142. B.F.Skinner, psihologul care a creat un „spirit al timpului" (titlu de excelenta pentru un
cercetător) a cutezat sa definească si obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu cel provocat
(respondent), ci cel
A] intarit
D) adaptiv
C) operant
D) emitent
C) instinctiv
143. Printre postulatele functionalismului, unul vizeaza raportul dintre motivatie si stimulii
senzoriali. Intre acestia este o relatie de:
1 izofunctionalitate
2 izomorfism
3 contradictie
4 asociativa
144. Teza centrala a idealismului obiectiv: „ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele doar se
actualizeaza in procesul interactiunii Subiectului cu lumea inconjuratoare”. Platon defineste
continutul si operatiile cunoasterii. Entuziasmul, betia, iubirea, inspiratia politica concura la
functionarea
1 memoriei
2 conceptelor
3 opiniilor
4 imaginatiei
5 credintelor
145. Cel care a centrat gândirea filosofica pe problematica umana a experienței, cognitiei,
moralei, virtuții morale si raportului cu sine a fost:
A) Pitagora
Dj Platon
C) Socrate
D) Epicur
146. Distinctia „constiinta obiectului” si „constiinta de sine” a fost o problema epistemologica
1 Freud
2 Filosofia indiana (Vedanta, Mimansa, Budhism)
3 In „Rationamente critice”, de Van-Ciun (17 – 97)
4 In papirusul egiptean „Memorialul teologiei memfiste” (sf.mileniului IV)
5 Sofistii greci.
147. Empirismul englez (prin Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley si D.Hume) au fundamentat

Th.Hobbes explica gandirea si actiunea?
1 prin asemanare
2 simultaneitate
3 contrast
4 contiguitate
5 cauzalitate
148. Augustinus defineste viata ca:
a) substanta necorporala si divina
b) fuziune dintre suflet si corp
c) exercitiu la introspectie si memorie
d) jonctiune dintre expectanta si imaginatie
149. Evident, afectivitatea in gandirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema centrala: etica
sa,
bazata pe placere (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza functia placerii ca factor de
progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. Se porneste de la o taxonomie a dorintelor:
A) superflue
B) desarte
C) naturale
D) fara obiect
E) volitive
1 B+C+E
2 A+B+C+D
3 A+D+E
150. In viziunea reflexologica, axa de rotatie a lumii vii pare sa fie:
A) recompensa;
B) pedeapsa;
C) instinctul
D) asociatia
1 A+C+D
2 A+B
3 C+D
151. La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet –
corp.
Care dintre cei doi defineste viata ca efectul fuziunii dintre suflet si corp, iar baza vietii
1 Augustinus
2 Descartes
152. Cine a infiintat la Iasi primul laborator de psihologie si in ce an?
1 1893, Ed.Gruber
2 1895, N.Vaschide
3 1956, V.Pavelcu
153. n .De anima", Aristotel definește discernământul prin simțire si
A) intuiție
B) gândire
C) intelectul activ
D) spirit
154. Principala critica a behaviorismului vizeaza abordarea problematicii comportamentale fara
A) gândire
Dj reglaj social
C) stările de conștiința si a semnificatiilor personale (plăcerea, teama, admirația, gratitudinea)
D) comunicare
155. Apreciati corectitudinea enunțului: „Alternativa dorințelor necesare este cea a dorințelor
deșarte". A) True
B) False
156. Corelatul Gestalt-ului este:
1 structura
2 camp
3 suma
4 set
157. "Vectorii" dezvoltarii personalitatii la C.Rogers:
1 actualizare
2 autoevaluare
3 consideratia pozitiva neconditionata; care apare ca o trebuinta distincta in „piramida lui
Maslow"?
158. Dacă Structuralismul reprezintă o contribuție științifică majoră la studiul psihicului, criticile
vizează:
a) metoda introspecției
b) limitarea obiectului Psihologiei la palierul conștient de funcționare, cu neglijarea psihicului
animal.
c) Principiul selecției (axat pe atentie)
d) Elemențarismul ca alternativă la config urationismul spontan
A) a
B) c
C) c+d
D) a+b+d
159. Augustinus (n.354, Africa, intr-o familie de europeni creștini) definește psihicul ca
incorporai, spiritual, de esența divina Metodele sale de cunoaștere sunt:
A) așteptarea;
B) venerația
C) introspecția
D) memoria
E) extazul
A) A+C+D
B) B+C+D
C) A+B+C
160. Sufletul in concepția lui Descartes este definit după un singur criteriu: conștientizarea
nemijlocita a manifestărilor sale (gândire, senzații, reprezentări, afecte) . Astfel, Subiectul apare
ca „observator-manager" relativ la lumea interioara chemata sa răspundă la solicitările vieții.
Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspecției este
A) reflexul;
□) rațiunea;
C) gândirea;
D) intuiția;
161. Care este contingența corecta:
A} Platon: „Elanul creativ este o inzestrare divina a omului"
B] Socrate: „Scopul vieții este a cunoaște, si anume a cunoaște virtutea"
C) Aristotel: „Sufletul si corpul se afla intr-o relație funcționala de tip ochi - vedere"
D} Roger Bacon [1210 - 1294}: patru „idoli", deformări generatoare de erori.
A) A+B+C
B) B+C+D
C] A+C+D
162. La Spinoza, cunoașterea vizează două arii problematice: a) obiectelor si fenomenelor
externe si b) a psihicului. în ambele cazuri, cunoștințele au patru grade de adecvare:
Care este primul nivel:
A) asociația sau imaginația, fara verificarea raționala
B) cunoașterea prin rațiune
C) intuirea ideilor dare si distincte
D)opiniile simple, rezultate din cunoașterea vaga.
163. Aristotel era convins si a demonstrat faptul ca
A} sufletul este nemuritor

B] este o energie universala
C} o calitate intelectiva
D) o funcție a unui organism
E} intelectul pasiv este muritor
A] A+E
D) A+B+C
C) D+E
D] C+D+E
E) A+D+E
164. Thales (624 – 547) promotorul scolii „fizicienilor din Milet”, ce incerca explicarea lumii
printr-un element fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). In privinta sufletului,
Thales il asemana cu forta magnetica si il definea prin trei atribute:
B) unitate cu materia;
C) material;
D) incorporal;
E) numar.
1 A+C+D
2 B+C+D
3 A+B
165. In lucrarea „Marea restaurare”, in prima parte referitoare la „Demnitatea si progresele
stiintelor”, Francis Bacon (1561 – 1626) face o clasificare a stiintelor pe criterii psihologice (cu
referire la cele trei facultati ale spiritului, memorie, imaginatie si ratiune): istoria, artele si
filosofia. Tot aici avea si o „inventica”, o suma de procedee pentru crearea de produse noi,
A) transferul
B) intuitia;
C) extinderea;
1 A+C+D
2 A+B+C
3 B+C+D
166. La medicii antichității, temperamentul avea o bază:
A) nervoasa
B) morala
C) ambiental—climatica
D) socio—educaționala
E) b si c
167. Care dintre principiile configurațiilor are aplicabilitatea cea mai larga?
A) proximitate
Dj similaritate
C) direcție
D) set-ul obiectiv
E) organizarea câmpului
168. In orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru
ganditori a abandonat cordiocentrismul in favoarea cerebrocentrismului?
1 Aristotel
2 Hipocrate
3 Galen
4 Epicur
1. Afirmatia “Psihologia are un lung trecut si o scurta istorie” de la inceputul sec. XX apartine
lui:
a. J. P. Sartre
b. H. Ebbinghaus
2. Dintre principiile de determinism in functionarea psihicului uman distingem:

a. principiul ereditatii, principiul actiunii, principiul functionarii sistemice
b. principiul determinarii biologice, principiul dezvoltarii, principiul actiunii
3. Paradigma este :
a. un mod nestiintific de a face psihologia
b. o conceptie dominanta intr-un camp al cunoasterii, careia i se
raliaza comunitatea stiintifica la un moment dat
1. La originea psihologiei experimentale se afla:

a. fiziologia
b. reflexologia
2. Conceptul de prag diferential i se atribuie lui:

a. Gustav Fechner
b. E. H. Weber
3. Primul laborator de psihologie experimentala din lume a fost creat la Leipzig de catre:
a. Wilhelm Wundt
b. E. H. Weber
1. Lui Socrate ii apartine afirmatia:

a. “Nimeni nu greseste cu vointa, ci din ignoranta...Scopul vietii este a cunoaste si anume a
cunoaste virtutea”
b. “Materia este una si este constituita din atomi in miscare spre varietate infinita”
2. Discipolul eminent al lui Socrate a fost:

a. Platon
b. Aristotel
3. Aristotel este considerat drept:

a. fondatorul “teoriei Ideilor”
b. parintele logicii si al psihologiei
1. Dintre lucrarile esoterice ale lui Aristotel, semnificative sunt:

a. Phaidon, Timaios, Republica
b. Despre suflet, Parva naturalia, Poetica
2. Conceptul “entelehie” a fost o inventie a lui:

a. Aristotel pentru definirea concisa a principiului activitatii, al generarii diferentelor calitative
b. Platon pentru descrierea comunitatii politice si a institutiilor sale
3. Opera scrisa a lui Aristotel consta in:

a. dialoguri, mituri, parabole, alegorii
b. lucrari exoterice si lucrari esoterice
1. Empirismul este o cunoastere ce deriva:

a. din experienta
b. din ratiune
2. Dintre filosofii empirismului fac parte:

a. George Berkeley si John Stuart Mill
b. John Locke si Francis Bacon
3. Lucrarea principala a lui John Locke, in care explica si formuleaza o teorie empirica asupra
naturii cunoasterii este
a. Eseu asupra intelectului uman
b. Novum Organum (Noul instrument al mintii)
1. Ideea argumentata de La Mettrie in Istoria naturala a sufletului era ca

a. materia este capabila de gandire in virtutea organizarii ei
b. sufletul este o dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei
2. Printre ideatiile materialistilor francezi se enumera:
a. rolul hotarator in viata oamenilor, a educatiei si legilor
b. perceperea concreta a spatiului si timpului in lipsa unui etalon anterior
3. In conceptia lui J.G. Cabanis

a. toate calitatile primare depind de experienta anterioara
b. in urma digerarii impresiilor creierul secreta in chip organic gandirea
1. Asociationismul este:
a. o teorie empirista a cunoasterii
b. o doctrina economica din secolul al XVIII
2. Curba uitarii a lui H. Ebbinghaus demonstreaza ca:

a. materialul memorat este bine retinut in memorie cateva ore, dupa care se instaleaza progresiv
fenomenul de uitare
b. se uita intr-un ritm destul de rapid in primele ore dupa invatare, iar apoi rata uitarii devine
progresiv mai scazuta
3. Cele doua legi ale invatarii, legea exercitiului si legea efectului

au fost elaborate de:
a. E. Thorndike
b. H. Ebbinghaus
1. Prin structuralism
a. psihologia a devenit stiinta
b. psihologia a devenit experimental
2. Structuralismul a fost lansat de catre:

a. C. G. Yung, A. Adler, G. Fechner
b. F. Brentano, E. B. Titchener, H. Helmholtz
3. “Platforma” structuralista se defineste prin:

a. “studiul analitic al psihicului omului adult normal prin metoda introspectiei”
b. “analiza asupra stadiilor dezvoltarii intelectului la copii
1. In dezvoltarea psihologiei, functionalismul a contribuit prin

a. instrumentarea conceptuala a empatiei
b. formularea unei teorii asupra emotiilor
2. Functionalismul este reprezentat de

a. John Dewey si William James
b. Ed. B. Titchener si Henry James
3. Printre postulatele de baza ale functionalismului se enumera:

a. orice activitate este determinata motivational
b. comportamentul este intrinsec, adaptativ si intentional
1. Printre postulatele de baza ale behaviorismului lui Watson se enumera:

a. psihologia trebuie sa studieze comportamentul observabil
b. psihologia trebuie sa studieze lumea subiectiva cu ajutorul schemei S- O- R
2. O contributie majora in ceea ce priveste dezvoltarea psihologiei a adus-o:

a. behaviorismul metodologic
b. behaviorismul teoretic
3. Modificarile comportamentale se bazeaza pe:

a. conditionarea clasica
b. conditionarea operanta
1. Gestaltismul este un curent care afirma:

a. prioritatea intregului asupra partilor
b. prioritatea partilor asupra intregului
2. Printre inventiile conceptuale ale gestaltistilor se enumera:

a. reflexul conditionat
b. conceptul de „camp”
3. In conceptia lui G. Allport:

a. personalitatea este un sistem incomplet, cu diferite grade de ordine si dezordine, cu structuri,
dar si cu lipsa de structura
b. personalitatea este un sistem complet, ordonat, dotat cu toate structurile necesare
1. Terapia lui Carl Rogers este centrata pe:

a. client
b. boala
2. Omul, in psihologia umanista este vazut ca:

a. o victima si un prizonier al trecutului sau
b. o persoana capabila de autorealizare
3. In piramida trebuintelor a lui Maslow, palierul de baza cuprinde:

a. nevoi fizice si nevoi de securitate
b. nevoia de proprietate si nevoia de apreciere
1. Drama psihologiei” in conceptia lui Vasile Pavelcu:

a. este o istorie critica a psihologiei universal
b. se refera la situatia desfiintarii Institutului de Psihologie de mai multe ori in decursul timpului
2. Radulescu-Motru a infiintat primul laborator de psihologie experimentala la Bucuresti:

a. in 1879
b. in 1906
3. Conceptul de „atitudine creativa” a fost inventat de:
a. Nicolae Vaschide
b. Mihai Ralea
1. Miscarea descendenta, de la constient la inconstient poarta numele de:

a. sublimare
b. refulare
2. In relatia cu Sinele, Eul are ca sarcina:
a. sa obtina controlul asupra instinctelor
b. sa ia cunostinta de stimuli, inmagazinand in memorie experienta referitoare la ei
3. Cum se numeste psihologia dezvoltata de Jung?

a. psihologie individuala
b. psihologie analitica

Grile Vechi Istorie Psiho

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Vechi Istorie Psiho

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Platon reprezinta model al - ganditorilor antici

1. În Memorialul teologiei memfiste, papirus elaborat în Egipt la sfârşitul mileniului al IV-

2. Unde era considerată inima organul principal, iar ca mecanism de funcţionare

4. Dintre manifestarile psihice, trăsăturile temperamentale erau, in conceptia dr chinezi si indieni,

5. Dintre manifestarile psihice, trăsăturile temperamentale erau, in conceptia dr chinezi si indieni,

6. Dintre manifestarile psihice, trăsăturile temperamentale erau, in conceptia dr chinezi si indieni,

IDEAŢIA PSIHOLOGICĂ ÎN ANTICHITATEA GREACĂ PREARISTOTELICĂ

1. Ideile despre suflet erau vazute ca mate-rie subtilă la Platon

2. Ideile despre suflet erau vazute ca idee sau forma la Democrit

3. La greci, inainte de Aristotel sufletul era esenta vietii

12. Cine a afirmat ca la originea tuturor lucrurilor se află lupta contrariilor?

16. Cine a intemeiat scoala eleata?

17. Zenon, Anaxagora si Xenofon sustin scoala eleata

19. Superioritatea gândirii la Anaxagora, în cunoaşterea adevărului, este demonstrată prin

25. La categoriile „necesitate”, „legitate”, „ordine”, Democrit adaugă „cauzalitatea”

27. La cine sunt specifice doua lucruri:

32. Cine a marcat o reorientare hotărâtoare a gândirii psihologice, de la explicare în termeni de

34. Completati propozitia….

36. Cine a promovat asaltul de idei (brainstormingul)?

37. In ce a constat respectul umanitatii fata de Socrate?

a. a proiectat asupra omului o lumină a credinţei în esenţa sa pozitivă

43. Cine concepe acest model funcţionalist al sufletului?

47. Cine a scris Mitul Pesterii?

49. Completati propozitia.

50. Se consideră că filosofia lui Platon este cu precădere o psihologie cognitivă

51. Completati propozitia.

CONCEPŢIA ARISTOTELICĂ DESPRE SUFLET

1. Cine a scris De anima si Parva naturalia?

4. Termenul „formǎ” la Aristotel este precizat astfel:

a. Cei din Thales

9. Cine a descoperit bidimensionalitatea în gândire: subiect-obiect, eu-lume, gândire-simţire,

14. Ce tipuri de scrieri a scris Aristotel

21. Aristotel susţine unitatea suflet-corp

27. La Aristotel, „substanţa e spusǎ în trei feluri”

30. La Aristotel, Subiectul avea 3 paliere cognitive:

IDEI PSIHOLOGICE LA MEDICII ANTICHITĂŢII

48. Completați propozitia:

52. Completati propozitia:

53. Completati propozitia:

54. Atributul esenţial al sufletului este:

57. In opinia lui Epicur, dorinţele sunt de o diversitate controlabilă:

61. Unul dintre cele mai bune lucruri spuse de Epicur:

3) Care este contingenta corecta:

4) In scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovand un

5) Distinctia „constiinta obiectului” si „constiinta de sine” a fost o problema epistemologica

6) Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia – insatisfactia si pasiunea, Spinoza

8) In privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica:

10) Trecerea de la gandirea scolastica la metoda stiintifica inseamna pentru Psihologie:

16) La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet –

17) In „De anima”, Aristotel defineste discernamantul prin simtire si

21) In lucrarea „Marea restaurare”, in prima parte referitoare la „Demnitatea si progresele

23) In „Tratat despre pasiuni”, R.Descartes defineste sase pasiuni primare:

24) Cine opereaza distinctia dintre comportament si cunostinte?

26) Dintre cele patru dimensiuni ale evolutiei Psihologiei ca stiinta,

30) Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului Indepartat,

32) In gandirea Orientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor

33) Marcati atributele gandirii Psihologiei Orientale Antice:

42) Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Foloseste

43) Care din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte:

44) „Intelectul activ” este caracterizat de Aristotel:

53) Baza intregii vieti spirituale este la Augustinus

58) Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes: