DREPT CIVIL CURS 7- 7.04.

2020

DECLARAREA JUDECĂTOREASCĂ A MORȚII

Art. 49-57 CC; Art931-938 in codul de procedură civilă.

Cazul general de declarare judecătorească a morții

Art.49 CC, pentru declararea judecătorească a morții este necesar să treacă cel puțin 2 ani de
la data ultimelor știri despre persoana dispărută.
Cum se calculează- 2 ipoteze:
1. atunci când există dovezi certe in ceea ce privește ziua si ora ultimelor informații.
Proba se face prin orice mijloc de probă.
2. când nu exista dovezi cu privire la ziua ultimelor știri, data dispariției se va stabili
potrivit art. 49 alin 2 cc. Când nu se cunoaște data ultimelor știri, termenul de 2 ani se
calculează după caz, de la ultima zi a lunii (Dacă se cunoaște luna) sau ultima zi a
anului calendaristic (dacă nu se cunoaște luna, dar se cunoaște anul), an în care s au
primit ultimele știri.
Condiții:

 De la data ultimelor știri sa fi trecut cel puțin 2 ani

 Sa existe indicii că a încetat din viață
 Art. 933 alin 1 cod de procedura civila, este nevoie să treacă un termen de 2 luni de la
efectuarea publicațiilor pe care instanța de judecată trebuie sa le facă după
formularea cererii de către persoana interesată.

Cazul special de declarare judecătorească a morții

Reglementat de Art. 50 alin 1cc.
Condiții:

 Persoana sa fi dispărută într-o împrejurare excepțională care îndreptățește să se

interpună decesul
 Sa fi trecut cel puțin 6 luni de la data împrejurării excepționale
Art.50 alin 3 cc -decesul este cert, cadavrul nu poate fi găsit, situație în care nu este nevoie
să treacă vreun termen de dispariție. Ex: prăbușirea unui avion.

PROCEDURA DE DECLARARE A MORȚII

Art.931-938 cod procedură civila.
Mai multe etape:
Se formulează cererea de declarare a morții și se înregistrează la instanța. După primirea
cererii, președintele instanței dispune afișarea cererii la ultimul domiciliu a persoanei
dispărute si de asemenea afișarea la sediul primăriei, sediul instanței, precum și publicarea
unui ziar de largă circulație a unui anunț privind începerea procedurii civile. Președintele va
sesiza instanța de tutela pentru numirea unui curator pentru persoana dispărută.

1
DREPT CIVIL CURS 7- 7.04.2020

După îndeplinirea celor 2 luni se fixează un termen de judecată (începe procesul cu

privire la declararea judecătorească a morții, se dispune citarea persoanei dispărute la
ultimul domiciliu si citarea mandatarului general, dacă a avut.) La ședința de judecată este
obligatorie participarea procurorului, se administrează toate probele necesare, iar instanța
se pronunță printr-o hotărâre care poate fi atacată cu apel.
Aceasta hotărâre judecătorească, după ce rămâne definitivă trebuie afișată timp de 2
luni la ușa instanței de font si la sediul primăriei.

STABILIREA DATEI MORȚII

Art. 52 alin (1) cc, data morții este data stabilită în hotărârea judecătorească in urma tuturor
probelor administrate ca fiind data prezumata a morții celui dispărut. Dacă nu este stabilită
ora morții, atunci se socotește că cel declarat mort, a încetat din viață în ultima oră a zilei
stabilite ca fiind ziua morții.
Alin.(2) Atunci când nu știm care este ziua este considerată ca fiind ziua morții ultima zi a
termenului potrivit art. 49 sau art. 50 cc.
Alin. (3) Rectificarea datei morții
Este posibil ca ulterior să se dovedească ca persoana respectivă nu putea sa fi decedat în
ziua stabilită ca fiind ziua morții. În această situație se poate rectifica data morții tot printr-o
hotărâre judecătorească.

EFECTELE HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI DE DECLARARE A MORȚII

Art. 52 alin 1 CC
1. Exista prezumția ca persoana a murit pe data stabilită în hotărâre ca fiind data morții
2. Pana la acea dată persoana era în viață.
OBS: Cele două prezumții sunt relative, nu sunt absolute, ele pot fi răsturnate prin proba
contrară.
OBS: Hotărârea declarativa de moarte produce efecte, nu numai pentru viitor adică ex-nunc,
si pentru trecut ex-tunc începând cu data morții, astfel cum a fost stabilită prin hotărârea
judecătorească.

ANULAREA HOTĂRÂRII DE DECLARARE A MORȚII

Art. 54 alin 1 CC, cel declarat mort este in viată, se poate cere oricând anularea hotărârii prin
care s-a declarat moartea.
Anularea hotărârii declarative de moarte se face printr-o alta hotărâre judecătorească care
se pronunță în urma unei proceduri urgente cu citarea persoanelor care au fost părți la
procedura prin care s a pronunțat moartea si cu participarea obligatorie a procurorului (art.
936 cod procedură civila).

2
DREPT CIVIL CURS 7- 7.04.2020

EFECTELE ANULĂRII DECLARATIVE DE MOARTE

1. Efecte pe planul dreptului civil
2. Efecte pe planul familiei (relațiile căsătoriei)

1. Art.54 cod procedură civila

Exista doua categorii de raporturi juridice:
a) Raporturile dintre persoana reapărută și moștenitorii săi prezumtivi
b) Raporturile dintre persoana reapărută si terții subdobânditori ai bunurilor
succesiunii.
a) Distincție între moștenitorii de bună-credință și rea-credință.
Moștenitorii de bună credință restituie:

 Bunurile in natură dacă le mai are.

 Bunurile prin echivalent in măsura in care restituirea in natura nu mai este posibilă. Si
anume: prețul primit prin vânzarea acelor bunuri către un terț.
 Moștenitorul de bună credință păstrează fructele bunurilor primite prin moștenire
deoarece este consideră posesor de bună credință.
Moștenitor de bună credință = cel care nu știa că persoana declarată moartă era în viață.
Moștenitorul de rea credință = știa că persoana declarată moartă este in viață si nu a făcut
nimic.
Moștenitorii de rea credință restituie:

 Bunurile in natura dacă lucrul acesta este posibil.

 Dacă restituirea bunurilor in natura nu mai este posibilă, moștenitorul de rea credință
trebuie sa restituie prin echivalent valoarea actuală a bunurilor dacă aceasta este mai
mare decât prețul obținut.
 Fructele produse de bunuri atât cele percepute cat si cele pe care a omis să le
culeagă, deoarece este considerat posesor de rea credință.
b) Raporturile dintre persoana reapărută si terții subdobânditori ai bunurilor succesiunii
Regula: Terții subdobânditori trebuie sa restituie bunurile pe care le-au primit către
persoana reapărută, deoarece s a desființat titlu de moștenitor al autorului lor.
Excepție art. 54 alin 2 CC, subdobânditorul de bună credință care a dobândit bunurile cu titlu
oneros, poate sa păstreze aceste bunuri.

1. Art. 56CC, plata făcută moștenitorilor legali sau legatarilor persoanei reapărute, este
valabilă și liberatorie a fost făcută înainte de radierea din registrul de stare civilă a
mențiunilor privitoare la deces, cu excepția cazului în care cel care a făcut plata a
cunoscut faptul că persoana declarată moartă este în viață.

3
DREPT CIVIL CURS 7- 7.04.2020

2. Art. 293 cc., noua căsătorie rămâne valabilă dacă soțul celui declarat mort a fost de
bună credință. Prima căsătorie se consideră desfăcută pe data încheierii noii
căsătorii.

PROBLEMA COMORIENȚILOR
Această problemă este reglementată de art.957 alin 2 CC.
Comorienții = acele persoane care mor fără a se putea stabili dacă una a supraviețuit
celeilalte.
Problema comorienților se pune in situația în care exista o vocație succesorala reciprocă sau
unilaterală(cazul legatarului). Soluție: art. 957 cc, dacă în cazul morții mai multor persoane
nu se poate stabili că una a supraviețuit alteia, acestea nu au capacitatea de a se moșteni
una pe alta. Se consideră că cele două persoane au murit deodată in același timp fără ca una
sa fi supraviețuit celeilalte.