TESTUL 4 Subiectul | (50 de pun Citeste urmatorul fragment: Pe Caragiale Iam cunoscut de pe cénd eram fetifa. Cénd sosea la nol fi séream inainte. Ne povestea de: copii lui, Luki - baiatul — si Tuchki fata. [...] Mai térziu, c&nd zaceam de o groaznica scarlatind, Caragiale venea zihnic la fereastra odaii mele $i plangea Jacrimi mari. Uneori aparea pe neasteptate la noi acasa. Din usa, ne oprea cu un gest bruse, intinzénd mana subtire cu tigarg stransa intre degete: juca un personaj imaginar. Grai, gest, expresie, totul era schimbat in el. Pe fafa lui cu o mari, rotunzi, de culoarea castanei, apéireau, cu tremur de ape, toate variafile veseliei, de la biciuitoarea ironie la résul increzator al copilériei [..] Dup& ce isi descarca toata verva, séruta ména mamei, imbrafisa pe tata $i ducea la pian. Ma poreclise .Aghiufa. Ii placea muzica lui Scarlatt, spiritualul italian din secolul al ave pretindea cé-I cént atét de frumos incat ma trégeam, desigur, din acelasi neam. M-asezam la pian. Cantar o Caragiale ascuita in picioare cu o expresie imblanzita. ,Inc& o data...” Apol iar: ,Inca o data.” Ma punea s&-i aceleasi pagini de céte cinci ori in sir. Apoi se apleca ceremonios: Aghiufd, adu ména s& fi-o sérut... $i p-a st Aia ¢ cea desteaptd.” ‘Adora muzica $i o cunostea bine. Nimeni nu mi-a vorbit despre Beethoven ca el. Pentru Chopin n-avea Rédea disprefuitor, tragand apéisat din tigaré. [...] Compozitorul francez César Franck il agasa $i-i persiffa ter melancolice: ,Parcé-i un cersetor la colt de strad, cu terta lui minora intinsé ca s& ne fie mild de el.” Ma ‘cant din Johann Sebastian Bach, Beethoven, Schumann si Scarlatti ‘Asa cum Fabre, celebrul entomolog francez, studiase viata insectelor, stand pe branci zile intregi, tot asa, Caragiale reflexele, caracteristcile unor necunoscuf, hoinérind prin oraisele provinciale de unde se intorcea cu impresii noi, fitrate apoi prin alambicul* genialulul séu talent care nu ing&duia decat esenfialul Brasovul era un loc de predilectie pentru el. Se ducea in piaf’ sé se certe cu unguroaicele, prefcandu-se un om cicalitor, $i nu se lésa pana nu ajungea galceava la culme. Scenele acestea povestite de Caragiale, accentul bietelor vanztoare exasperate, aveau un haz irezistibil. Privirea lui adéncé cerceta cu solemnitate butnita cotloanele sufletesti, prindea pricinile mecanismului psihologic, inregistra nelertator toata gama omenesti, samanfa cea mai de seama a inspirafiei sale. Cella Delavrancea, in vol. Amintiri despre Cai *alambic — cazan acoperit de distilat apa gi de facut rachiu A. Scrie pe foaia de examen, in enunfuri, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la dat. 4. Indica sensul din text al secventei pe neasteptate. 6 punt 2. Menjioneaza porecla data autoarei de I. Caragiale, utlizénd informatie din textul dat. 6 pul 3, Precizeaza orasul preferat al lui Caragial, justiicandu{iréspunsul cu o secventa semnificativa din textul d 6p 4. Explicd motivul pentru care Caragiale plange. 6 put 5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, o trasatura morala a lui Caragiale, aga cum reiese din textul dat. 6 pum B, Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care s8 argumentezi daca literatura poate sau nu! fie inspirata din realitate, raportandu-te atat la informatiile din fragmentul extras din volumul despre Caragiale, cat si la experienfa personala sau culturala. 20 de put {In redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ formularea unei opinii faté de problematica pusa in discutie, enuntarea gi dezvoltarea corespunzatoare 2 oe ‘argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 44 Limba siliteratura roméné. Ghid complet pentru Bacalaureat | Scanat cu CamScanner