C5_PHP_Introduction

Întocmit: Slt.
ROMANIUC Alexandru-Gabriel
Centrul de instruire pentru
Tehnologia Informației și Apărare Cibernetice
Email adress: romaniuc_alexandrugabriel@yahoo.com
CURS 5 – PHP Introduction
1.PHP- definiții
PHP este un limbaj de programare care rulează pe partea de server,

proiectat special pentru WEB şi destinat realizării paginilor web
dinamice care să interacţioneze cu utilizatorul.
PHP este un produs Open Source (cu acces la codul sursă), putând
fi folosit, modificat şi redistribuit, toate acestea în mod gratuit.
Iniţial, PHP avea acronimul de la Personal Home Page, şi acum are
acronimul pentru PHP Hypertext Preprocessor.
Observație: Într-o pagină HTML respectiv într-un fișier .html se

înglobează cod PHP care va fi executat la fiecare vizitare a paginii.
Codul PHP este interpretat pe serverul WEB (Apache de exemplu) care
va genera un cod HTML transmis mai departe utilizatorului
(browserului).!!!!!!!!!
Gets Page
WEB
SERVER <HTML>
<?php PHP code ?>
</HTML>
HTTP Request (url)
Server response
Interprets the PHP
code
<HTML>
CLIENT
Hello <B>Hello</B>
</HTML>
Browser creates the web
page
Comenzile PHP sunt încadrate în interiorul unor tag-uri speciale
după cum urmează:
Syntax: <?php
Start tag
... PHP code ...
End tag
?>
Prin intermediul următorului exemplu, vom demonstra cum PHP și

HTML pot fi combinate:
<html> Comentariu in PHP

<head>……………………</head>
<body>
<?php
//printoutput
echo 'Neo: I am Neo, but my people call me The One.';
?>
</body>
</html>
Ce este un fisier PHP?

-Un fisier PHP poate contine text si cod HTML,CSS,JavaScript si
PHP.
-Codul PHP este executat de server iar rezultatul este afisat
intr-un browser WEB in format HTML
-Fisierele PHP au extensia .php!!!
Observație: Fiecare linie de cod PHP, se încheie cu punct și

virgulă.
2. Variabile în PHP
Def. O variabilă reprezintă o construcție utilizată pentru a

stoca atât date numerice, cât și non-numerice. Conținutul unei
variabile poate fi modificat în timpul executării programului.
PHP acceptă diferite tipuri de variabile respectiv date: numere
întregi, float numbers, string-uri și tablouri/arrays.
Fiecare variabilă are un nume. În PHP, numele variabilei este
precedat de un simbol dolar ($) și trebuie să înceapă cu o literă sau
underscore, urmat opțional de mai multe litere, numere.
<html>
<head></head>
<body>
Agent: So who do you think you are, anyhow? <br />
<?php
// define variables
$name = 'Neo';
$rank = 'Anomaly';
$serialNumber = 1;
// print output
echo "Neo: I am <b>$name</b>, the <b>$rank</b>. You can call me by my serial
number, <b>$serialNumber</b>.";
?>
</body>
</html>
Exemple variabile valide:

 $popeye=’blue’;
 $one=’1’;
 $INCOME=’monday’;
Exemplu variabile nevalide:
 $123
 $48ore
!!!Rețineți că numele variabilelor din PHP sunt sensibile la
majuscule, deci $me este diferit de $Me sau $ME.
În PHP, funcția echo(), împreună cu funcția print(), este
utilizată pentru a afișa date pe dispozitivul de ieșire (browserul).
Asignarea de valori, unei variabile se realizează prin
intermediul operatorului “=”.
Exemplu: <?php
$dob=7;
$age = $dob + 15;
$angle1 = $angle2 = $angle3 = 60;
?>
Exemplu de folosire a unei variable de tip şir (string):
<?php
$a = 'Cursul de php';
echo 'Exemplul dat este pentru '.$a.' ';
?>
Numele variablei este: a, iar valoarea ei este: Cursul de php. De
observat că în construcţia echo apare o concatenare de trei şiruri
(realizată cu operatorul punct .).
Forma valorii unei variabile se numeşte tipul variabilei.

Variabilele se “comportă” în funcţie de tipul de dată pe care îl
conţin.
Tipuri de date ce pot fi atribuite unei variabile:
1. Boolean: o variabilă de tip boolean, are doar două valori,
True sau False respectiv “1” sau “0”.
Exemplu:
<?php
$auth = true;
?>
2. Integer: reprezintă un număr întreg, ca de exemplu: 90, 2000
etc.
Exemplu: <?php
$age = 99;
?>
3. Float: este un număr fracționar, cu virgulă mobilă, cum ar

fi: 12.5 sau 3.141592653589.
Exemplu:
<?php
$temperature = 56.89;
?>
4. String: reprezintă o secvență de caractere, ca de exemplu
“Hello”.
Exemplu: <?php
$identity = 'James Bond';
$car = 'BMW';
$sentence = "$identity drives a $car";
echo $sentence;
?>
3. PHP Operators
Am văzut cum putem declara variabilele în PHP, în continuare, vom

învăța cum să lucrăm cu variabilele și cum să efectuăm operații cu
ele prin intermediul operatorilor.
În exemplul următor, vom declara câteva variabile și vom efectua
niște operații simple:
Exemplu:
<html>
<head>……………</head>
<body>
<?php
// cantitate
$quantity = 1000;
// preț original și preț curent
$origPrice = 100;
$currPrice = 25;
// calculăm direfența de preț
$diffPrice = $currPrice - $origPrice;
// calculăm diferența de preț în procente
$diffPricePercent = (($currPrice - $origPrice) * 100)/$origPrice
?>
Exemplul de mai sus vă arată faptul că, putem să efectuăm diferite

operații cu variabilele, în cazul de mai sus din exemplu, să le adunăm,
să le scădem etc.
Ce facem în cazul în care, acestea sunt de tip char, adică
caractere, de tip text. Ei bine, PHP permite concatenarea acestora
prin intermediul operatorului de concatenare.
Exemplu:
<?php
// set up some string variables
$a = 'the';
$b = 'games';
$c = 'begin';
$d = 'now';
// combine them using the concatenation operator
// this returns 'the games begin now<br />'
$statement = $a.' '.$b.' '.$c.' '.$d.'<br />';
print $statement;
// and this returns 'begin the games now!'
$command = $c.' '.$a.' '.$b.' '.$d.'!';
print $command;
?>
4. User Input
Def. User input = metodă prin intermediul căreia, utilizatorul

introduce date pe un site Web, după care acestea sunt prelucrate.
Datele pot fi de orice tip, practic utilizatorul poate introduce date
de tip integer, float, string etc. Acest lucru se realizează prin
intermediul formularelor.Datele introduse de utilizator, sunt stocate
în niște variabile declarate de voi, PHP are capacitatea de a primi
automat aceste date din formular și, de a le converti în variabile
PHP.
Exemplu de formular:
Atributul action, specifică
form.html
numele script-ului (message.php)
care va procesa informațiile
<html> introduse în formular.
<head></head>
<body>
<form action="message.php" method="post">
Enter your message:
<input type="text" name="msg" size="30"> Atributul method,
<input type="submit" value="Send"> specifică modul în
</form> care informațiile
</body> vor fi transmise.
</html> Inițializăm un formular
message.php
<html>
<head></head>
<body>
<?php
// retrieve form data
$input = $_POST['msg'];
// use it
echo "You said: <i>$input</i>";
?>
</body>
</html>
Acum, ce face script-ul message.php, acesta citește datele

introduse de utilizator din formularul form.html și le procesează. De
exemplu, dacă în formular introduceți cuvântul Bob, script-ul
message.php, va citi ceea ce a-ți introdus, și va afișa “You said:
Bob”. Cum funcționează acest lucru, ei bine, în formularul nostru,
form.html, am creat o căsuță text prin intermediul căreia, un
utilizator poate introduce un text. Linia de cod este aceasta:
<input type="text" name="msg" size="30">. Prin intermediul tag-ului “input”
citim date de la utilizator. Ce date? Specificăm tipul, și anume
type=”text”. După care îi specificăm unde să salveze datele introduse de
utilizator, și anume în “msg” iar dimensiunea “30” reprezintă numărul de
litere pe care un utilizator, le poate introduce.
Mai departe, în script-ul message.php, luăm datele introduse de
utilizator în formular. Cum facem acest lucru? Prin următoarea linie de
cod: $input = $_POST['msg'];
Se crează o variabilă în care se copie ceea ce s-a introdus în
formular, și anume $input, iar prin intermediul $_POST putem accesa
variabila în care s-a stocat ceea ce a introdus utilizatorul, și anume
variabila “msg”, practic am apelat-o prin numele ei!
Concluzie, form.html ne ajută să preluăm date de la utilizator,
message.php ne ajută să citim datele de la utilizator și să le afișăm.
5. Comparison operators
Să analizăm următorul cod în PHP.
<?php
/definim cateva variabile/
$mean = 9;
$median = 10;
$mode = 9;
// operatorul < - returneaza true daca partea din stanga este mai
//mica decat partea din dreapta.
$result = ($mean < $median);
print "result is $result<br />";
// operatorul >-returneaza true daca partea din dreapta > decat
//cea din stanga
$result = ($mean > $median);
print "result is $result<br />"; Raspunsul este True.
Prin intermediul instructiunii
“print”, afișăm variabila
“result” in care este stocat
daca $mean < $median.
Desigur, în loc de operatorii <, > putem pune și <= sau >= sau
operatorul ==. Operatorul == verifică dacă cele două numere sunt
egale. Un alt operator este != care verifică daca numerele nu sunt
egale.
Rezultatele testului de comparație va fi intotdeauna de tip
boolean, adică True sau False.
Operatorul === verifică dacă cele două variabile au aceeași
valoare și dacă sunt de același tip.
De exemplu: $str = '10';
$int = 10;
Cele două variabile au aceeași valoare, dar sunt de tip diferit,
una este string, și cealaltă variabilă este de tip intreg adică număr.
6. Logical operators:
Să definim următoarele variabile:

$auth = 1;
$status = 1;
$role = 4;
a) Operatorul AND: returnează True dacă toate condițiile sunt

adevărate, altfel returnează False.
Exemplu: $result = (($auth == 1) && ($status != 0));
b) Operatorul OR: returnează True, dacă oricare dintre condiții
sunt adevărate.
Exemplu: $result = (($status == 1) || ($role <= 2));
c) Operatorul NOT: returnează True dacă condiția este falsă și
vice-versa.
Exemplu: $result = !($status == 1);
d) Operatorul XOR: returnează True dacă oricare dintre cele două
condiții sunt True, sau False dacă ambele condiții sunt True.
7. Structuri de control
Def. PHP suportă structurile de control valabile şi în alte

limbaje de programare, acestea putând fi împărţite în două grupe:
 structuri de control condiţionale
 structuri de control în buclă
Cele din prima grupă afectează curgerea instrucţiunilor unui
program prin executarea sau efectuarea de salturi de cod în funcţie
de anumite criterii, iar cele din a doua grupă execută o secvenţă de
cod de un anumit număr de ori în concordanţă cu un criteriu specificat.
7.1 Structuri de control condiţionale
a) Instrucțiunea IF
Def. O declarație condițională, de tipul “if”, vă permite să

testați dacă o anumită condiție este True sau False și să efectueze
o anumită acțiune pe baza rezultatului.
Cum funcționează o declarație de tipul “if”? Dacă condiția se
evaluează a fi True, atunci se execută tot codul PHP din acoladă, dacă
condiția se evaluează a fi False, atunci codul din paranteze este omis
și se execută liniile de cod care urmează dupa instrucțiunea “if”.
Syntax:
if(condition){
do this!
}
Exemplu: În exemplul următor, utilizatorul este pus să introducă

vârsta sa într-ul formular. Codul este următorul:
form.html
<html>
<head></head>
<body>
<form action="ageist.php" method="post">
Enter your age: <input name="age" size="2">
<input type="submit" value="Send">
</form>
</body></html>
ageist.php
<html>
<head>……………………………………</head>
<body>
<?php
// citim datele introduse în formular, apelând variabila unde s-a salvat vârsta.
$age = $_POST['age'];
// testăm valoare variabilei age, dacă aceasta este > de 21 ani
if ($age >= 21) {
echo 'Come on in, we have alcohol and music awaiting you!';
}
if ($age < 21) {
echo "You're too young for this club, come back when you're a little older";
}
?>
</body></html>
b) Instrucțiunea if-else
Syntax: if (condition) {
do this!
}
else{
do this!
}
Să pornim tot de la exemplul anterior, în care cele două if-uri

pot fi combinate într-un singur if-else după cum urmează.
<?php
$age = $_POST['age']; // citim variabila age, din formular.
if ($age >= 21) {
echo 'Come on in, we have alcohol and music awaiting you!';
}
else {
echo "You're too young for this club, come back when you're a little older";
}
?>
c) Instrucțiunea if-elseif-else
Syntax: if (first condition is true) {

do this!
}
elseif (second condition is true) {
do this!
}
elseif (third condition is true) {
do this!
}...and so on...
else {
do this!
}
d) Instrucțiunea switch-case()
Def. switch-case()= o alterntivă a instrucțiunii de control

if-else(), care în funcție de valoarea variabilei de decizie, se
execută blocul case().
Syntax:
switch (decision-variable) {
case first condition is true:
do this!
case second condition is true:
do this!
... and so on...
}
Exemplu:
<html>
<body>
<?php
$day = $_GET['day']; // citim valoarea stocata în variabila day
switch ($day) {
case 1:
$special = 'Chicken in oyster sauce';
break;
case 2:
$special = 'French onion soup';
break;
case 3:
$special = 'Pork chops with mashed potatoes and green salad';
break;
default:
$special = 'Fish and chips';
break;
}
?>
<h2>Today's special is:</h2>
<?php echo $special ?></body></html>
Observații importante:
 Instrucțiunea break este folosită pentru a ieși din blocul
de instrucțiuni switch() și pentru a executa celelalte
instrucțiuni din afara switch!
 Keyword-ul default execută instrucțiunile de sub el, în
cazul în care nu este adevărat niciun caz din cele enumerate.
 Este foarte important să ieșim din liniile de cod în momentul
în care găsim o codiție adevărată deoarece PHP va continua
să execute în continuare liniile de cod dacă nu îl oprim.
7.2 Structuri de control în buclă
a) Bucla While
Def. Instrucțiunea while() funcționează după următoarea regulă,

căt timp condiția din parantezele rotunde este adevărată,
instrucțiunile cuprinse între acolade se vor executa. De îndată ce
condiția este falsă, bucla va fi ruptă și execuția va înceta.
Syntax: while (condition is true) {

do this!
}
Exemplu: <?php
$numar = 10;
while($numar <= 15) {
echo $numar.'<br>';
$numar++;
}
?>
b) Bucla do-while
Def. Instrucțiunea do-while() execută un set de instrucțiuni în

timp ce o condiție este adevărată.
Syntax: do {
do this!
} while (condition is true)
c) Bucla for()
Def: Bucla for() este folosită pentru a executa un anumit set de

instrucțiuni de un anumit număr de ori. Cum funcționează for()? Ei
bine, înainte de execuția fiecărei bucle, se testează condiția dacă
este adevărată. Dacă condiția este adevărată, bucla se execută încă
o dată și contorul va fi incrementat corespunzător. Dacă condiția este
evaluată ca fiind falsă, bucla va fi ruptă.
Syntax:
for (initial value of counter; condition; new value of counter)

{
do this!
}
Exemplu: <html>
<head><basefont face="Arial"></head>
<body>
<?php
$number = 13; // define the number
// use a for loop to calculate tables for that number
for ($x = 1; $x <= 10; $x++) {
echo "$number x $x = ".($number * $x)."<br />";
}
?>
</body>
</html>
8. Functii in PHP
Def. O functie PHP poate fi o functie predefinita (built in) sau o

functie definita de utilizator.
Sintaxa generala a unei functii are forma :
function nume_functie(argument1, argument2, ....)

{
}
Numarul de argumente variaza de la o functie la alta, fiecare argument

putand fi o expresie valida, inclusiv alte apeluri de functii.
Un exemplu simplu de functie predefinita este prezentata in exemplul
de mai jos:
$lungime_sir=strlen(“Acesta este un text”) – functie ce returneaza o

valoare numerica si care reprezinta numarul de caractere dintr-un text
specificat.
In PHP exista peste 700 de functii predefinite valabile. O lisata
a acestora cu explicatiile aferente poate fi gasita pe site-ul
http://us2.php.net/quickref.php.
Apelarea unei functii se face ca in exemplul de mai jos.
<?php
function exemplu()
{
}
exemplu();
?>
8. PHP Array
Def. Array/ Matrice = o variabilă complexă care vă permite să

stocați mai multe valori într-o singură variabilă.
Variabilele care au o singura valoare se numesc scalare. O
variabila care stocheaza mai multe valori se numeste variabila de tip
tablou (array) sau vector. Un array este o colectie de perechi cheie-
valoare. Accesul individual la fiecare element dintr-un tablou este
posibil prin intermediul cheii asociate fiecarui element.
Sirurile se pot defini in doua feluri. In primul mod cheile
aferente valorilor din sir sunt atribuite automat, incepand cu prima
cheie care are valoarea 0, asa cum se vede in exemplul de mai jos:
Exemplu1:
$masini=array(“Audi”,”BMW”,”Mercedes”,”VW”);
Accesul elementelor din cadrul unui sir se face folosind sintaxa

$variabila[cheie].
$masini[0]=”Audi”;
$masini[1]=”BMW”;
$masini[2]=”Mercedes”;
$masini[3]=”VW”;
Pe modelul de mai sus prin care fiecare element din sir este
definit individual se poate proceda la adaugarea de elemente noi in
cadrul sirului. De exemplu vrem sa adaugam o masina cu numele “Dacia”
si ii atribuim cheia 4:
$masini[4]=”Dacia”;
A doua modalitate de a defini o variabila de tip tablou (array),

este prin a specifica pentru fiecare element din sir, perechea cheie-
valoare, ca in exemplul de mai jos:
$sir = array( cheie1 => valoare1, cheie2 => valoare2,....);

$varsta_studenti=array( “Mihai” =>22,”Maria” =>20,”Petre” =>21);
Dupa cum se vede in exemplul prezentat anterior se poate observa

faptul ca indexul (cheia) sirului are valoare de tip text(string).
Deci cheia unei variabile de tip array poate fi de tip text sau
numerica.
Exemplu2:
<?php
// define an array
$pizzaToppings =
array('onion', 'tomato', 'cheese', 'anchovies', 'ham','pepperoni');
print_r($pizzaToppings);
//print_r() special function that allows to take a sneak peek inside an
array
?>
Notații: $pizzaToppings[0] – to acces the first element
$pizzaToppings[1] - to acces the second element
Add/Modify/Remove an Array Element
• Add
<?php
// add an element to an array at the end
$pizzaToppings[6] = 'green olives';
?>
• Modify
<?php
// modify an element to an array
$pizzaToppings[3] = 'green olives';
?>
• array_push() function – Add to the end:
<?php
$pasta = array('spaghetti', 'penne', 'macaroni'); // define an
array
// add an element to the end
array_push($pasta, 'tagliatelle');
print_r($pasta);
?>
• array_pop () - Remove from the end
<?php
array
// remove an element from the end
array_pop($pasta);
print_r($pasta);
?>
• array_shift() function – Remove from the top
<?php
array
array_shift($pasta); // take an element off the top
print_r($pasta);
?>
• array_unshift() - adds elements to the beginning
<?php
$pasta = array('spaghetti', 'penne', 'macaroni');
// add an element to the beginning
array_unshift($pasta, 'tagliatelle');
print_r($pasta);
?>
Parcurgerea unei variabile de tip array folosind contructia foreach
Sintaxa functiei foreach este urmatoarea:
foreach ($array as $key=> $value)

{...}
Exemplu:
foreach ($masini as $cheie => $valoare)
{
echo "Cheie ".$cheie." valoare = ".$valoare."<br>";
}
Functii specifice variabilelor de tip array:
- count($variabila); - returneaza numarul de elemente din sir
- curent($variabila); - returneaza valoarea elementului curent din
sir;
- each($variabila); - returneaza perechea cheie-valoare pentru
elementul curent din sir;
9. Incrementarea/Decrementarea în PHP
Incrementarea/Decrementarea “One by One” = după cum spune și

numele, variabila se incrementează/decrementează doar cu o singură
unitate. Exemplul de mai jos, vorbește de la sine:
Exemplu:
<?php
// define $total as 10
$total = 10;
// increment it
$total++;
// $total is now 11
echo $total;
?>
În exemplul de mai sus, $total++ este echivalent cu

$total = $total + 1
În cazul decrementării, se folosește $total--
10. Instrucţiunea BREAK
Def. Această instrucţiune se foloseşte pentru a întrerupe forţat

execuţia unui ciclu sau a secventei de instrucţiuni corespunzătoare
unei structuri switch.
Instrucţiunea poate fi urmată de un argument care indică numărul
de structuri imbricate a caror executie se încheie. Valoarea implicită
este 1, deci se întrerupe execuţia unei singure structuri.
Exemplu: if($valoare > 0)

break;
Instrucţiunea break poate fi utilizată pentru întreruperea
execuţiei secvenţelor de instrucţiuni corespunzătoare structurilor
for, foreach, while, do-while şi switch.
11. Instrucţiunea CONTINUE
Def. Această instrucţiune este folosită pentru a întrerupe

execuţia secvenţei de instrucţiuni din interiorul unui ciclu şi a
trece la următoarea iteraţie.
In cazul instructiunii for, înainte de următoarea iteraţie se
evaluează (execută) expresia de incrementare (expresia #3 din sintaxa
generală). La fel ca şi în cazul instrucţiunii break, poate aparea un
argument care indică numarul structurilor imbricate asupra carora are
efect.
În exemplul următor se realizează afişarea elementelor unui şir
de numere întregi care sunt mai mari decât 500.
Exemplu: if($val <= 500)

continue;
echo $valoare;
Legenda
1. Operatori aritmetici cu variabile

+ Adunare $a + $b
- Scădere $a - $b
* Inmulţire $a * $b
/ Impărţire $a / $b
% Modulo $a % $b (în PHP rezultatul este restul, nu
câtul împărţirii!)
2. Operatori de comparaţie în PHP
= Egal $a = $b
== Identic $a == $b
!= Diferit $a != $b
<> Diferit $a <> $b
< Mai mic $a < $b
> Mai mare $a > $b
<= Mai mic sau egal $a <= $b
>= Mai mare sau egal $a >= $b
3. Operatori logici in PHP

! NOT !$b - Returnează true (adevarat) daca $b este false (fals) şi
viceversa.
&& AND $a && $b - Returnează true (adevarat) dacă atât $a cât şi $b
sunt true (adevărate) şi false (fals) în caz contrar.
|| OR $a || $b - Returnează true (adevărat) dacă $a, $b sau ambele
sunt true (adevarate) şi false (fals) în caz contrar.
4. Operatorul terţiar
condiţie?adevărat:fals
Exemplu:
<?php
$variabila = "curs";
echo $variabila == "curs" ? "variabila are valoarea curs" :
"variabila nu are valoarea curs";
?>
Acest operator acţionează similar instrucţiunilor if şi else. Astfel

codul de mai sus se interpretează: dacă valoarea variabilei este egală
cu valoarea dată, în cazul nostru curs, atunci se afişează un text..,
daca nu, se afişează alt text cu un mesaj de eroare…
5. Operatori increment/decrement
Aceşti operatori acţionează doar asupra variabilelor. Sunt prezentaţi
în următroul tabel:
Operator Nume Efectul asupra lui $var Valoarea expresiei
$var++ Post-increment $var e incrementat cu 1. Valoarea anterioară a lui $var.
++$var Pre-increment $var e incrementat cu 1. Noua valoare a lui $var (inc. cu 1).
$var-- Post-decrement $var e decrementat cu 1. Valoarea anterioară a lui $var.
--$var Pre-decrement $var e decrementat cu 1. Noua valoare a lui $var (dec. cu 1).
Exemplul 1:
$num1 = 5;
$num2 = $num1++;//post-increment,$num2 e asignată cu val.
originală a $num1
print $num2;//va printa valoarea $num2,care e val.orig.
$num1,adică 5
print $num1; // va printa noua valoare a $num1, care acum este 6
Exemplul 2:
$num1 = 5;
$num2 = ++$num1;//pre-increment,$num2 e asign. cu val.
incrementată a $num1
print $num1; // va printa noua valoare a $num1, care acum este 6
print $num2; //va printa valoarea $num2,care e aceeaşi cu
$num1,adică 6
Aceleaşi reguli se aplică şi în cazul pre şi post-decrementării.
6. Operatori Cast
PHP furnizează o cale de a forţa conversia de tip a unei valori prin
intermediul operatorilor cast.
Operandul va apărea în partea dreaptă a a operatorului cast, iar
rezultatul este tipul convertit conform următorului tabel:
Operator Schimbă tipul la
(int), (integer) Intreg
(float), (real), (double) Floating point
(string) Sir
(bool), (boolean) Boolean
(array) Array
(object) Obiect
Spre exemplu variabilei $num i se asignează valoarea întreagă 5, $str
rămânând de tip şir.
$str = "5";
$num = (int) $str;

C5_PHP_Introduction

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C5_PHP_Introduction

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Întocmit: Slt.

CURS 5 – PHP Introduction

PHP este un limbaj de programare care rulează pe partea de server,

Observație: Într-o pagină HTML respectiv într-un fișier .html se

Prin intermediul următorului exemplu, vom demonstra cum PHP și

<html> Comentariu in PHP

Ce este un fisier PHP?

Observație: Fiecare linie de cod PHP, se încheie cu punct și

Def. O variabilă reprezintă o construcție utilizată pentru a

Exemple variabile valide:

Forma valorii unei variabile se numeşte tipul variabilei.

3. Float: este un număr fracționar, cu virgulă mobilă, cum ar

Am văzut cum putem declara variabilele în PHP, în continuare, vom

Exemplul de mai sus vă arată faptul că, putem să efectuăm diferite

Def. User input = metodă prin intermediul căreia, utilizatorul

Acum, ce face script-ul message.php, acesta citește datele

Să analizăm următorul cod în PHP.

Să definim următoarele variabile:

a) Operatorul AND: returnează True dacă toate condițiile sunt

Def. PHP suportă structurile de control valabile şi în alte

7.1 Structuri de control condiţionale

Def. O declarație condițională, de tipul “if”, vă permite să

Exemplu: În exemplul următor, utilizatorul este pus să introducă

Să pornim tot de la exemplul anterior, în care cele două if-uri

Syntax: if (first condition is true) {

Def. switch-case()= o alterntivă a instrucțiunii de control

7.2 Structuri de control în buclă

Def. Instrucțiunea while() funcționează după următoarea regulă,

Syntax: while (condition is true) {

Def. Instrucțiunea do-while() execută un set de instrucțiuni în

Def: Bucla for() este folosită pentru a executa un anumit set de

for (initial value of counter; condition; new value of counter)

Def. O functie PHP poate fi o functie predefinita (built in) sau o

function nume_functie(argument1, argument2, ....)

Numarul de argumente variaza de la o functie la alta, fiecare argument

$lungime_sir=strlen(“Acesta este un text”) – functie ce returneaza o

Def. Array/ Matrice = o variabilă complexă care vă permite să

Accesul elementelor din cadrul unui sir se face folosind sintaxa

A doua modalitate de a defini o variabila de tip tablou (array),

$sir = array( cheie1 => valoare1, cheie2 => valoare2,....);

Dupa cum se vede in exemplul prezentat anterior se poate observa

Add/Modify/Remove an Array Element

Parcurgerea unei variabile de tip array folosind contructia foreach

Sintaxa functiei foreach este urmatoarea:

foreach ($array as $key=> $value)

Incrementarea/Decrementarea “One by One” = după cum spune și

În exemplul de mai sus, $total++ este echivalent cu

10. Instrucţiunea BREAK

Def. Această instrucţiune se foloseşte pentru a întrerupe forţat

Exemplu: if($valoare > 0)

11. Instrucţiunea CONTINUE

Def. Această instrucţiune este folosită pentru a întrerupe

Exemplu: if($val <= 500)

1. Operatori aritmetici cu variabile

3. Operatori logici in PHP

Acest operator acţionează similar instrucţiunilor if şi else. Astfel

Aceleaşi reguli se aplică şi în cazul pre şi post-decrementării.

S-ar putea să vă placă și