98 Anatomie $i fiziologie umané Pr catuit din piele gi 0 serie de anexe precum paryy iar este al » UNRhiile Sistemul tegument 7 , anumiteglande. ortant organ al sistemului fegumentar, Ea este, a “ Picea este cel mat Iman, greutatea ei consltuind aproximativ 15% s ce] mai mare organ ae reprezinti 0 barierd protectiva si autoregeneranty tale = utatea totald a corpululi. nism si mediul extern. Pielea indeplineste numeroase funcfii esenfiale in organism. Aceste funcfii sunt foare ielea indepl variate. FUNCTIILE SISTEMULU! TEGUMENTAR Sistemul tegumentar, in special piclea, indeplineste funcfii asociate cu menfinerea home. ostazie si supavijurea organismului, Una din cele mai importante functi este cea de Drotecfe, Pielea proejeaz4 organismal impotriva pierderilor sau absorbiei de lichide recum si impotriva invaziei microorganismelor sau a altor factori iritanti mecanici si fizic. Figura 5.1 prezinté o sectiune transversal prin piele, Funcfia sa de protectie este exercitaté prin formarea a trei bariere: 1. suprafata piliialcatuieste o bariera fizicé impotriva infectiilor; 2. stratul extem al epidermului confine un strat impermeabil alcituit dintr-o prote- jet deen cheratini, care constituie o barier’i impotriva substanfelor hidroso- lubile; 3. membrana bazali a epidermului este o bariert mecanic& pentru protectia structu- rilor situate sub el. ‘ul frulul de pir Por sudoripar. Corpuscul Meissner Terminaineroase bere Strat comes Strat uc ren Stratul granulos ‘Epiderm Stratul spinos uctul gland sudoripare ‘Stratul bazal Glands sebacee Stratul Muschiul erector a apiar full de pir Fotea i P= fetiular [Derm dicna ful Fibre Dir = elatice Corpuseul Pacin Glands sudoripara. Lv wD ‘i Feeitanmne Nerw 2 ? i Tesut adipos FIGURA $.1 0 privire de ansamblu asupra peli ia stratului subcutanat, Scanned with CamScannerSistemul tegumentar ° altd forma de Protectic este asigurata de citre melanin’, un pigment ce protejca- 24 piclea impotriva razelor solare ultravioletc, Melanina este sintelizata de catre celule specializate numite melanocite, Piclea este cu atdt mai intunccath cu cat cantitatea de melanind prezentd ¢ mai mare. Incapacitatea de a produce melanina are ca rezultat 0 afeciiune numiti albinism, O alta functie a sistemului tegumentar este reglarea temperaturii, piclea permitand eliminarea caldurii prin evaporare, radiajie, convectic $i conductie (Capitolul 21). Cal- dura se pierde la suprafata piclii gi prin transpiratic. Pe de alta parte, piclea poate con- tribui si la conservarea temperaturii prin reducerea transpiratici si constricjia vaselor de singe. Glandele aflate in piele excretd apa, substanje lipidice $i ioni precum cei de sodiu, sub forma transpiratici. Metabolismul este o alti functie a pielii. in prezenfa razelor solare ultraviolete se sintetizeaza vitamina D din molecule precursoare ce se acumuleaza la nivelul pielii (Ta- belul 5.1). Aceste molecule precursoare pot fi objinute gi din lapte sau alte alimente. Finalizarea sintezei de vitamin D are loc in rinichi. ‘TABELUL 5.1 FUNCTIILE CELE MAI IMPORTANTE ALE PIELII © Protejeaza tesuturile subiacente * Contribuie la reglarea temperaturii corpului * Primeste stimuli din mediul inconjurator * Sintetizeaza vitamina D Sistemul tegumentar poate, de asemenea, si absoarba anumite substante aplicate pe piele, precum vitaminele liposolubile A, E si K. Glandele pielii elibereaza si hormoni steroizi, care apoi sunt reabsorbiti de fesuturile tegumentare. O ultima functie a sistemului tegumentar este reprezentat’i de comunicare. Stimuli proveniti din mediul inconjuritor actioneaz& asupra unor receptori tegumentari specia- lizati, care transmit informatia primita sistemului nervos central. Acesti receptori detec- teaza stimuli precum presiunea, durerea, atingerea si temperatura. STRUCTURA PIELII Cele dou’ mari straturi ale pielii sunt epidermul si dermul. Limita dintre aceste straturi este ondulata (Figura 5.1). Epidermul este stratul extern, mai subfire, iar dermul'se afl la interior, fiind mai gros. Jonctiunea derm-epiderm este regiunea in care celulele epi- dermului se intélnesc cu celulele fesutului conjunctiv al dermului. Sub derm se afla un fesut subcutanat bogat in grisime si fesut areolar. Acest strat este denumit fascia super- ficial, cunoscuta ca si hipoderm, Acesta nu este parte a pielii ci aparfine de tesuturile subiacente. EPIDERMUL Epidermul pieli este alcdituit din epiteliu stratificat pavimentos. Nu confine vase sangu- ine, iar celulele sunt stréns unite intre ele. La nivelul pielii subfiri, care acopera cea mai mare parte a corpului, epidermal prezinti patru straturi; in pielea groasi, ca de exemplu cea care acoperi palmele si tilpile, epidermul are cinci straturi. Scanned with CamScannerna bazal, este st al epidermulu dintr-un sin- 0 Sata proinda ei. acest stoma nt EERO tul bazal, denumil st au loc freevent diviziuni cclulare. Celulele a ce sur strat de celule in care % reazi in stratul urmator pe misura ce se [FRA is oy He nou formate in acest a i ara pazal sunt melanocite, ce sinte- Hie con din celulcle stm i 5 5 matureaz’. Multe Tels sunt cheratinocite, pul predominant de celule rere nee tizeazi melanins. roduc eheratind pentru 2 impermeabiliza epidermul. [ts cane tin, Merkel, care sunt sensi- Cintas a le din epiderm, care P Un allt tip de celule intalnite aici sunt cclulele i i le reprezinta un tip de receptor senzitiv, dar & vee a an senzitivi. in stratul bazal se gisese si celule ‘dendritice epidermice, care apartin sistemului dennis Unmitorul strat al epidermului, localizat mai superficial , este stratul Figura 5.2). Acest strat este alcdtuit din cheratinocite ce au un . ‘ele histologice. ,Spinii” sunt, de fapt, punctele in care celutele Cheratina este sintetizata ediul desmozomilor (Capitolul 4). ful spinos au loc mai pufine diviziuni celulare Corian COC Eg te * iene spinos ( aspect spinos pe prepara aderd intre ele prin interm fn acest strat de cdtre cheratinocite. In strat decat in stratul bazal. Stratul cornos SE Stratul lucid Stratul granulos Stratul spinos Stratul bazal ‘Membrana bazalé FIGURA 5.2 Straturile epidermului. Stratul lucid apare doar in zona palmelor si a talpilor. ; Venu strat spre suprafafa este stratul granulos. Acest strat este alcatuit din celu- le =a latizate, cu granule ce contin o substanfa numita cheratohialin, care este un produs be ae ey aes Stratul granulos confine atat cheratohialin, cat si:che- js lcle din acest strat sunt dis, '-5 randuri si, ce mor, sunt inlocuite de cheratini si cheratohialin Ce tra i : aoa i ie deen, stu granulos se numeste stratul lucid, el apardnd doar la eee . s lulele din acest strat sunt strans unite si au citoplasma clara, iar Sosa mace ae one a in general moarte si nu au nuclei. Ele contin o eleiding, a eae va tarstieiag ta nal: nt care se formeaza din cheratohialin; eleidina se Cel mai i i i strat este ery epidermului este stratul cornos (Tabelul 5.2). Acest state ale lin 3 le rénduri de celule pavimentoase moarte, care se descua- . Cheratina intracelulara, care la acest nivel inlocuieste aproape in to- heat. Scanned with CamScannerSistemul tegumentar 101 talitate citoplasma, impermeabilizeazé suprafaja epiteliului, iar cclulele formeaza o ba- rier impotriva infectiilor si leziunilor mecani Cheratinocitele sunt unite intre ele prin desmozomi, ceca ce confera rezistenfa acestui strat, Celulele din stratul comnos provin din celulele produse in stratul bazal, Pe misuri ce acestea se apropic de suprafaja corpului, acumuleaz cheratina si mor. Astfel, celulele din epiderm sunt inlocuite de jos in sus. in epiderm nu se gasesc vase de singe, dar sunt prezente cAteva tcrminajii nervoase. ingrosarea stratului comnos apirut& ca reac{ic la fric- iune se numeste hipercheratozii; aceasta ingrosare va duce la aparifia calusului. TABELUL 5.2 STRATURILE EPIDERMULU! Strat Caracteristici Stratul bazal Stratul cel mai profund; (germinativ) Un singur rand de celule cubice sau cilindrice; Este locul in care se produce regenerarea epiteliului; Contine singurele celule din epiderm care primesc nutrimente; Celulele se divid incontinuu simigreaza spre suprafata corpului. Stratul spinos Multe cheratinocite cu aspect spinos; Putina cheratin Stratul granulos 3-5 randuri de celule aplatizate; Locul formarii cheratohialinului si a cheratinei Stratul lucid Apare doar in pielea groasa a palmelor sia talpilor; Confine celule moarte clare si aplatizat Celulele contin eleidina. Stratul cornos Stratul cel mai superficial al epidermulul; Contine 25-30 de randuri de celule moarte, plate, ce contin cherating; Se descuameazi si este incontinuu reinnoit. Celulele din stratul bazal al epidermului primesc substanfe nutritive prin intermediul vaselor sanguine din derm, Deoarece receptorii senzitivi sunt localizati in derm, caldura, frigul, presiunea sau alfi stimuli trebuie si strabaté epidermul pentru a ajunge la ei. Cu toate acestea, receptorii pentru atingere (celulele Merkel) si cei pentru senzafii dureroase se extind in epiderm gi sunt stimulati mai usor decat ceilalti receptori. DERMUL Cel de-al doilea strat important al pielii, dermul, comunica indeaproape cu epidermul prin intermediul membranei bazale (Capitolul 4). in acelasi timp, cele doua straturi sunt unite si prin intermediul unor elemente fibroase specializate si al unor geluri polizahari- dice. Aceste legaturi impiedica intrarea in derm a moleculelor de dimensiuni mari sau a microorganismelor. Dermul trimite inspre epiderm niste prelungiri, numite papile der- mice si formeaza creste ce contribuie la ancorarea celor doua straturi. Dermul prezinta dou straturi; stratul papilar si stratul reticular. Stratul papilar confine fesut conjunctiv lax, areolar, ce confine macrofage, vase de singe, fibroblaste, receptori senzoriali si alte celule, Numérul de vase sanguine este ridicat, acest strat asi- gurind nutrijia celulelor epidermului, Stratul reticular confine glande sebacee, celule Scanned with CamScannertru admitere la facultafile de medicine 102 Anatomie si fiziologie umand pen! idoripare si vase sanguine cu diametru mai mare, aa A J reticular, confin receptor pentru durere, A rane ‘acti, Stratu reticular confine gi fibre . ae rezisten{a sa mecanicd dermului. leziunilor si constituie un rezervor de apa strat al pielii se gasesc foliculi iptori senzitivi gi multe vase adipoase, glande Ait dermul papil presiune, temperatura conjunctive cu multip Pielea datoreazi o mare p ‘cesta protejeazi impotriva lez si eloctrlij, Pe langitacestea, in aces ilosi, glande sebacee, fibre musculare, rece} st § te ae Tabelul 5.3 prezinta, pe scurt, organele sistemului tegumentar. Foliculii pilosi au atasafi muschi netezi, numiti mugchii erectori ai firului de Pir, Acesti muschi le permit firelor de par si se aseze perpendicular pe piele in situatij gg stres si de frig intens. ‘TABELUL 5.3 ORGANELE SISTEMULUI TEGUMENTAR Funcflle principale Organul Epidermul Protejeazd tesuturile de dedesubt Dermul Hrdneste epidermul - Confers rezistenta Foliculul pilos Produce firul de pir *Firul de par Rol semzitiv, oferd 0 protectie limita capului si pielii * Glanda sebacee Secret lipide ce lubrifiaza firul de par Produce transpiratie in scopul racirii prin evaporare Protejeazé si intdreste varful degetelor Furnizeaza senzatile la atingere, presiune, temperatura $1 durere Glanda sudoripara Unghia Receptorii senzoriali Depoziteaz’ grisime Fascia superficial Cateva structuri specializate provin din pi j i sp Picle, in special din epi i sau anexe ale peli, au diverse Funct in organism," PIT: Aceste structur, Firele de par se pot intalni pe intrea ‘84 suprafafd a corpului, cu e; i aire | 2 i, cu exceptia pleoapelor, pal- melor, ‘lpilor sia buzelor, ‘$i au rol senzitiv si protector. Un fir de pai pena ice as a oe extinde in exteriorul pieli $i o ridcing aftata in interiorul unui folicul pilos. In folicul pilos este alc&tuit dintr-o ‘Smupare de celule epidermice care se extind in derm, yo" Scanned with CamScannerSistemul tegumentar 103 ‘aul firlul de par Ductul glandei sebacee ‘Adenomerul glandei ebacee Epiderm, Muschiu erector al [— firului de par Radicind Teaca radiculard intern Shaan } Foie extern’ Papild de yesut conjunctiv Bulb = || Vas sanguin FIGURA 5.3 Reprezentarea schematicd a structurilor asociate firului de par. La baza foliculului pilos se giseste o portiune mai dilatat’, numita faa Taree bulb, in care patrund fesut conjunctiv, vase de singe gi nervi, pentru a forma papila dermicd. Aceasta papilé furnizeaza substante nutritive firu- (UEMEUROG Cun lui de par. Fiecare fir de par este asociat cu o gland sebacee, un muschi Jue GUN Gs erector al firului de par si cu terminatii nervoase. Firul de par rezultd din proliferarea celulelor din stratul bazal, prezente in bulb. Ce- ulele nou formate le imping pe cele precedente de-a lungul foliculului, facilitand astfel cresterea firului de par. Aceste celule se cheratinizeaza si mor, formand axul firului de par. Vasele sanguine din papila hranesc celulele din stratul bazal. Axul firelor de pir se rupe in mod regulat, fiind inlocuit continu in urma fenomenelor de crestere descrise mai sus, ce au loc in folicul. Alopecia este o afectiune rezultata din cresterea deficitara sau absenfa firului de par, provocati de factori genetici, leziuni ale scalpului, diverse boli, carenfe alimentare, hormoni sau tratamente medicamentoase, Iritafiile pot reduce sau stimula cresterea firului de par. Daca iritatia este insofit’ de cresterea fluxului sanguin, cresterea parului va fi stimulatd. Formarea parului incepe inc& dinaintea nasterii, avand drept rezultat fire de pir moi si foarte subfiri, denumite lanugo, ce apar pe piclea fatului, Majoritatea acestor fire dispar in perioada prenatal, find inlocuite dup nastere cu fire mai rezistente, pigmentate. Fi- rele de pir mai groase, ce apar la pubertate in zona axilara si cea pubiand, sunt denumite pilozitate terminal’. Scanned with CamScanner104 Anatomie sifiilogie ‘uman’ pentru admitere 14 1e i ivelul degetelor de la main; « ic aflate 1a nivelul deg c ni sig rotecti flate intr-un pliu al epidermuly ing ao itiplicarea celulelor ala lermului, picioare, formate prin Se cheratind, ce se dispune sub forma = Pic dispuse og Ferm, cst cle prod eRe et proximal, unghiaexte pa un pat unghial ce confine vas se afl o zond semicircular de cugn ic iculei rita de cdtre cuticuld. In apropierea cuticul icioasa, Iunula (Figura 5.4). albicioas’, adkna until UNGHIILE Unghiile sunt structuri cu rol de pt r cutee unula CCorpul unghiei Hyponychium Falanga distals Plica lateral unghialé Hyponychium Patul unghial (dedesubt) NY fiiantecene Marginea libers FIGURA 5.4 Structurile asociate unghiei unui deget. Unghiile contin proteine produse de cdtre celulele aflate sub cuticuld, la baza unghiei Inainte ca aceste celule si moari, ele acumuleazit cheratind, care va constitui unghia. Unghiile protejeaza si confera rezistenf& structural varfurilor degetelor. GLANDELE Glandele prezente in piele se impart in dou mari categori: glande sudoripare gi glande sebacee. Glandele sudoripare sunt cele mai numeroase, find clasificate in glande su- doripare eccrine si apocrine, Glandele sudoripare ecerine sunt rispéndite pe toata suprafafa corpului. Ele pro- duc transpiratie (sudoare), care este eliminat prin intermediul unor ducte. Transpiratia apoasd, transparent, produs de acest tip de glande este importanta pentru menfinerea cchilibrului termic. $i glandele sudoripare apocrine igi elibereaza secrefia in ducte, inst in curs acestui proces sunt eliminates potiuni in celulele secretoare, sub forma de vezicule. Aceste glande au dimensiuni mai mari, se gisesc predominant la nivelul Zonelor axilare gi inghinale si secret o substanta albi, translucida, odorata. Secretia pentru diverse bacterii, care vor produc aceasta reprezinti un bun mediu de culturs ad. lhe i Scanned with CamScannerSistemul tegumentar substanfe cu un miros caracteristic. Glandele sudoripare apocrine sunt activate de stimuli sexuali gi emotionali, Alte dowd tipuri de glande apocrine cutanate, altele decat glandele sudoripare, sunt slandele ceruminoase si glandele mamare. Glandele ceruminoase sunt localizate in canalul auditiv, producind cerumen, sau ceard, Cerumenul, fiind vascos, le ahdice sent "rumen, sat capteazi sub- stanjele a ial $1 microorganismele inainte ca acestea si progreseze citre urechea inter- na, Glandel € mamare sunt glande apocrine specializate, modificate in vederea secretiei de lapte (Capitolul 23), Al doilea tip major de glande, glandele sebacee, secreti 0 substanfi numiti sebum, de obicei in interiorul foliculului pitos. Sebumul confine in principal lipide si substante uleioase ce pastreaza parul suplu si pielea moale si flexibild, prevenind in acelasi timp pierderile de apa in exces. Sebumul are si proprietiti antibacteriene. Glandele sebacee sunt glande alveotare sim eae g ple ramificate (Capitolul 4), Ele sunt cla- sificate si ca glande holocrine, pentru c& secrefia are loc prin dezintegrarea celulelor. Un exemplu de afectiune a glandelor sebacee este acneca, Scanned with CamScanner 105te Coe INTREBARI RECAPITULATIVE corect literele corespunzétoare péiryilo, ian "Po. 106 Anatomie si fiziologie umana pel SECTIUNEA A Identificafi FIGURA 5.5 __13. Corpusculul Pacini ___ 1. Tesut adipos ___ 2. Muschiul erector al firului de par __14, Stratul papilar al dermului 15. Stratul reticular al dermului ___ 3. Papill dermic& __16. Glanda sebacee __ 4, Derm ___ 5. Ductul glandei sudoripare 17. Stratul bazal __ 6. Fibre elastice 18. Stratul comos __ 7. Bpiderm 19, Stratul granulos —20. Stratul Iucid ___ 8. Terminafii nervoase libere —21. Stratul spinos 22. Tesut subcutanat (bipoderm) —23. Glanda sudoriparg 24. Por sudoripar __ 9. Folicul pilos __10. Radcina firului de par __IL. Axul firului de par _12, Corpusculul Meissner SECTIUNEA B - Completare: Adéugati cuvantul sau cuvintele corecte care comple- teazé fiecare dintre urmétoarele afirmatii. 1. Sistem tegumentar este compus din pile si anexele sale, precum pirat, ung : | unghiite si al Scanned with CamScanner10. i. 12. 13. 14, 15. 16. a 18. 19, 20. 21. 22, Sistemul tegumentar 107 Cel mai mare organ din corpul uman este Piclea reprezinti aproximativ _ —___% din greutatea corporala totals. Pielea protejeaz’ organismul impottiva pj : iaotiva EEN ImPotriva pierderilor lichidiene si serveste ca barierA Substanjele hidrosolubile nu pot F itrunde in organi Froteind impermeabila demerre, Pattune in organism, deonrece plea contine 0 Se La baza epidermului,o bariera de protectic este reprezentath de Pigmentul care se formeaz& in picle se numeste Pigment eutanai protejeaz8 organism impotriva radailor Pigmentii cutanafi sunt sintetizati de celule specializate numite C4nd organismul nu poate produce melanind, afectiunea care apare se numeste (Caldura se pierde la suprafapa corpilui prin tranapiratie;in unm pioéesului de Pielea conserva caldura, reducand cantitatea d rai n- a le i pri a : transpirafic secretata si prin cot Glandele din piele elibereaz& apa si substante lipidice in procesul de Radiafia solara ultraviolet declanseaza in piele sinteza vitaminei Printre substanfele absorbite de piele se nummara si vitaminele liposolubile E, K gi Pielea absoarbe anumifi hormoni steroizi secretati de Stimulii din mediul exter actioneazi asupra unor specializati. Pielea detecteaza senzafii precum presiunea, atingerea, temperatura si Configuratia limitei dintre epiderm si derm este Dermul este stratul intern, mai gros, al pielii, pe cand epidermul este stratul Stratul subcutanat bogat in grisime, affat sub derm, se numeste in epiderm, celulele sunt aranjate in Scanned with CamScannerpee 23. Epidermul este alcdtuit din as piel subir are ii groase are poo 25, Epidenmu! piel idermului, agezat pe membrana bazala, 5 © numeste 108 Anatomie $i fiiologie umana straturi. 24, Epidermu! straturi. ne 27. Unalt nume pentru stratul germinativ este 28. Melanocitele, celule ce sintetizeazi melanina, se gasesc in stratul ae epidermului. 9, Cele mai freevent intalnite celule epidermice sunt_____ ste produsi de citre : bazal se numeste imunitara si se gasesc in 30. Cheratina es 31. Stratulaflat deasupra celui 32. Celulele dendritice epidermice au functie 33, La nivel peli groase, celule str unite fntre ele $i cheratinocite moarte se pot intalni in stratul : 34 Substanfa transparent ce apareintermediar in procesul de transformare a cherato- hialinului in cheratina este. 35. Stratul superficial al epidermului se numeste 36. Celulele stratului exter al epide i i cue pidermului sunt bogate in substanta impermeabila 37. Cheratinocitele din stratul cornos sunt unite intre ele prin jonctiuni denumite snumi 38, Majoritatea celulelor stratului comos deri 108 deriva din celule produse in stratul 39, Stratul comos se ingroasa ca react fie la frictiune, pri , prin procesul denumit it 40. Celulele epidermului primesc nutrimente din vasele di le sange aflate in 41, Crestele de la limita dintre epiderm si derm se nun ese 42. Stratul dermului care confine celule adi Seceeeepe se numeste Tule adipoase, glande sudoripare si vase d e de singe 43, Stratul papilar al dermului confine fesut conjunctiy lax sau 44, Majoritatea receptorilor cutanayi se afid in SRT eee —_—__. hie Scanned with CamScannerSistemul tegumentar 109 45, Cele dous structuri principale ale rului de pir sunt axut si 46. Fiecare fir de pir este asociat cu termina Hii nervoase ehacee si chi denumi ¢, 0 glanda sebacee si un mus- 47. Unghia este alcituit’ dintr-o proteing numita 48, Capital proximal al unghici este acopert de un jsut denumit 4g. Cele mai numeroase glande cutanate sunt glandte 50. Canalul auditiv confine glande . Soe SECTIUNEA C- Intrebiri cu raispuns ta alegere: i Incercuiti litera di ic rei corecte din urmdtoarele afirmayii, Sereeereneeseeeseveesseeseere 1, Care din urmatoarele afirmatii despre picle este adevarata? A. pielea reprezint& aproximativ 35% din ’ i : > Itz B, pielea are functie de suport pentru alte eee” one C. pielea este cel mai mare organ D. pielea nu prezinta pigmenti 2. Cheratina A. impiedic& pitrunderea microorganismelor B. este 0 barier’ impotriva ionilor gi a sérurilor C. formeaz& o barier’ impotriva substanfelor hidrosolubile D. este un pigment 3, Pielea mentine cAldura corporala prin A. reducerea secrefiei de transpiratie B. producerea de hormoni ce imbunatiesc toleranfa la c&ldurd C. diviziuni mitotice rapide D. producerea de cerumen de catre glandele ceruminoase 4, Melanina A. este esentiala in producerea vitaminei D B, protejeaz pielea impotriva radiafiilor ultraviolet C. este esentiala in sinteza stratului bazal D. este utilizaté in producerea cheratinei 5, Una din funcfiile pielii este absorbjia de A. enzime digestive B. ioni de sodiu C. molecule de cartilaj D. vitamina D 6. Unmatoarele sunt mecanisme prin care se disipeazi cdldura, cu exceptia A. evaporirii B. osmozei C. conduecfiei D. convectiei Scanned with CamScannerit idmitere 1a facultafile de meaicina ie i fiiologie umand pentru al 410 Anatomie $! fiziol it cial se afta | " Fai al bazal gi stratul spinos B. sub derm a C. in stratul germinativ D. Kanga glandele sebacee eal stratului germinativ este 8. Unalt num A. derm B. membrana bazali C. strat capilar D. strat bazal 49. Jonetiunile intercelulare ce apar in stratul spinos sunt denumite ‘A, desmozomi B. joncfiuni gap” C. jonctiuni reticulare D. papilozomi 10. Doua celule importante aflate in stratul bazal sunt ‘A. celulele ridacinii si celulele papilare B. celulele lunulare gi celulele sudoripare C. melanocitele si cheratinocitele D. celulele piloase si celulele glandulare 11. Epidernmal are cine straturi la nivelul ‘A. brajelor si picioarelor B. fefei si ghtului C. palmelor gi tilpilor D. degetelor de la maini si picioare 12, fntalnim aproximativ 25 de straturi de celule pavimentoase moarte in ‘A. derm B. stratul comos C: stratul granulos D. desmozomi 13, Stratul reticular al dermului confine urmai ph st eR ee ee ad B. jesutului conjunctiv lax C. vaselor sanguine D. glandelor sudoripare 14. fn stratul cornos, citoplasma majori ‘A. pat B. sebum C. cerumen D. cheratina 15, Toate celulele vii din epiderm sunt hrinite de vase de snge localizate in celulelor este inlocuita de ‘A. membrana bazal B. derm C. celulele piloase D. glandele endocrine Scanned with CamScanner16. 1. 9. 20. a. 2 B. ermal si epidermal sunt Sistemul tegumentar 111 'A. papile dermice B, jonctiuni ,gap” C. hipoderm p. melanocite ancorate “nul de cetitat prin cres 4 ste denumite eceptorii senzitivi se gisese ‘A. in stratul reticular al epidermutyj B. in stratul papilar al epidermulyi C. nici in stratul reticular, nici in ¢ D. att in stratul papilar, cat gi in o ¢l papilar al dermutui el reticular al dermulyi Mugchiul neted poate aparea in A. stratul reticular, dar nu si in cel papitar B. derm, dar nu gi in epiderm C. epiderm, dar nu siin derm D. stratul papilar, dar nu si in cel reticular Muschiul erector este asociat cu A. glandele sebacee B. glandele sudoripare C. epidermul D. foliculii pilogi Lanugo este un tip de par extrem de delicat ce acopera ‘A. dosul palmelor B. fitul C. suprafafa inten’ a coapselor D. ceafa Materialul proteic din care este alcatuita unghia este rezultatul metabotismutui unor celule ‘A, localizate sub cuticula de la baza unghiei B, localizate in stratul germinativ C. localizate in stratul reticular al dermului D. ce produc, de asemenea, sebum pentru glandele sebacee Termeni ,eccrin” si ,apocrin” se referd la dou’ tipuri de A. glande ceruminoase B, membrane bazale C. glande sudoripare D. unghii Funefia cerumenului este A. reglarea temperaturii corporale B, excrefia de mici cantitafi de sodiu C. captarea substanfelor straine inainte de a patrunde in ureche D. secrefia laptelui Scanned with CamScanner112 Anatomie si fiziologie um i bazal m4, Une ioe ys deasupra unut strat bazz ; dite iti dspust deasupra fascie superficiale B. dintr-0 oe a intr-o plac ; b Sars fa de fire d par fuzionate 25, Secretia glandelor sebacee ajunge in ‘A. unghie B. foliculul pilos CC. membrana bazald D. glandele eccrine SECTIUNEA D-AdeviradFals: La smatoarele emunguri marcafi cu litera wA af mafia care este adevarata, Dacd este. falsa, modificati ‘cuvantul subliniat pentru ao transforma intr-una adevirata. tegumentar este pielea. 1, Cel mai mare organ al sistemului jenumitd cheratin’ impiedica trecerea substanfelor liposolubile prin piele. 2. Proteina d ele proejeaz pelea impotrivaradiafiflor inftarosii solare, 3, Melanina formata in pit cutanate si este transferata aerului prin pro- 4, Caldura radiaza de la vasele sanguin cesul de convectie. ‘5. Molecule precursoare necesare sintezeivitaminei D in piele pot fi objimute si din api sau alte alimente, 6. Receptorii din piele detecteazt senzatii precum presiunea, durerea, atingerea $i temperatura. 7. Pielea ce acoperi majoritatea organismului are frei straturi, 8, Stratul germinativ, denumit si stratul lucid, este situat pe membrana bazal a bazala, in vecinatatea dermului. 9. Cheratinocite cu aspect spinos pot fi intalnite i in stratul granulos al epi epidermului. 10. Desmozomii sunt un tip de globule proteice localizate la nivelul celulelor di lelor din stra- tul spinos. 11. Cheratohialinul este o substanta utilizata de celulele epidermice in sinteza melaninei. 12. Stratul spinos apare doar in epidermul pielii groase, 13. Cheratinocitele strdns unite intre ele, clare, moarte, sunt caracteristi ice pentru stra- tul lucid. 14, Stratul cel mai superficial al epidermului consti din aproximativ 25 de ri induri de celule cubice moarte. ae & ki. Scanned with CamScannerSisterul tegumentar 113 15. Celulele moarte din stratul superficial al epidermului deriva din celule produse in pidermul are numeroase v 17. In stratul reticular al dermului se Blsese: fesut conjunctiv lax, arcolar, fibroblaste, vase sanguine si macrofage * sanguine si are puyine terminatii nervoase 18. Cea mai mare parte a rezistentei mecanice a pieli este conferita de citre derm, 19, Foliculul pilos este aledtuit dintr-o Porfiune de derm cu forma de tub. stratul comos aflat in bulb. pare la pubertate, se numeste pilozitate 20. Celulele noi ale firului de par sunt produse in 21. Pilozitatea pubiana si cea axilara, care ay reziduala, 22. Capatul proximal al unghiei este acopert parjal de cdtre euticuld. 23. Glandele sudoripare se mai numese si glande seb ace. 24. Glandele apocrine secret un material translucid, de culoare alba, ce este descom- pus de catre bacterii pentru a elibera diverse mirosuri, 25. Secrejia glandelor sebacee este eliberat’ in canalul auditiv. SECTIUNEA E - Studiu de caz Portia, o pacienti cu probleme psihice, igi mesteca permanent degetul aratator. Acest deget are mai mult par decat celelalte. Explicafi relatia dintre comportamentul Portiei gi aspectul degetului sau. —.. RASPUNSURI Ce SECTIUNEAA Figura 5.5 Lx 6¥ la 16. £ 21. q 22 7.m 12.1 It 22. w 3.4 8. 13. j 18. n 2. k 4s 9.h 4t 19.p 24, b Se 10. i 15.0 20. 0 Scanned with CamScanneritru admitere Ja facul SECTIUNEA C — intrebiri cu rispuns Ia alegere 1c 6.B 1c 2. 7B 122B 3A 8. D. 13. B 4B 9A 14. D 5.D 10. C 15. B SECTIUNEA D = Adevarat/Fals ~~ 10. joncfiuni intercelulare LA 11. cheratinei 2. hidrosolubile 3. ultraviolete 12. stratul lucid 4A 13. A 5. lapte 14. pavimentoase 6A 15, stratul bazal 7. patra 16. nu are deloc 8. strat bazal 17. papilar 18. A 9. stratul spinos SECTIUNEA E — Studiu de caz ae ee ee 114 nate i folie mand PER B-Completare SECTIUNEA 19, ondulatt 35. statu comas 1. glandele 20. exterior, mai 36. cherating 2. pielea subfire Ba desmozon 3. eorganismelor —21- hipoderm 38. Pazal 4: tbferoaege 22, straturi . hipercheratory 5. cheratind 23. epiteliu stratificat 40. derm 6, membrana azal * pavimentos 41. papile dermice 7, melanin aa pattu 42. strat reticular 8, ultraviolete a eS 43. areolar 9, melanocite ater a denn 10, albinism . ae 27. stratul bazal Ue Steal 46. muschiul erector 12, vaselor sanguine aval ue eect 1B. excretie 29. cheratinocitele al frului de p 4D 30. cheratinocite 47, cheratina 15, A 31. stratul spinos 48. cuticula 16, glande 32. stratul bazal 49. sudoripare 17. receptori senzitivi 33. licid 50. ceruminoase 18. durerea 34, eleidina 16..A 21.A ARD 22..C 18, B 23,.C 19. D 24. C 20. B 25. B 19. epiderm 20. stratul bazal 21. terminala 22° 23. apocri : 3a, ‘Poerine sau eccrine 25. foliculul pilos Iritafia $i fluxul sanguin crescut stimuleaza cresterea parului. a ‘ { hy Scanned with CamScannerOasele si articulatiile cE VET! INVATA Acest capitol este dedicat studiului oaselor sial arti veti invita sa + cunoasteti functiile osului; iculatiilor, Parcurgand acest capitol, descrieti componentele care intra in structura chimica gi celulara a osului: 7 ului; deosebiti osul compact de cel spongios; identificati mecanismele osificarii; identificati factorii ce afecteaza echilibrul dintre sinteza gi resorbjia osoasa si echilibrul seric al calciului; . faceti diferenta intre tipurile de articulaii prin cunoasterea structuri ia mised specifice fiecareia, cat si prin exemple; deosebifi diferitele miscari articulare; aplicaji cunostinfele dobandite intr-un studiu de caz, HUSTLA Clasificarea, anatomia, formarea si remodelarea oaselor "+ Clasificarea, anatomia si migcSrile articulatiilor "+ intrebari recapitulative ; i 115 Scanned with CamScannerimitere 1a facultafile ae meaiuina ¢ alcdtuiese scheletul ( Capitolul 7), Oasele asp anele, depoziteazt calciu si fostayi, i repre mn Jul 6.1). Aticulajiile reprezingg focus jn, “tl n confine 206 oase, rv «MK ina protejeaza ongal celulele sanguine (Tabel se articuleazt. Corpul uman | rt organismulut, inewe se formeazit oasele se intdlnesc, sa TABELUL 6.1 EXEMPLE sn - A aa ctl ‘Mentin sau schimbd pozifia organismului impreuné cy mus. emt chil scheltic Protejeazs encefalul, plémanii si alte organe DE FUNCTII ALE OASELOR Pte ‘Asigurd suport organismului si ancoreazé muschii aa ineral Servese drept depozit de minerale; ajutd indirect la men. Seeders sinerea echiibruluihidric af organismului sia activitstilor metabolice Este locul in care se produc diferitele tipuri de celule Hematopoiez’ 0 sanguine OSUL Osul este cel mai dur fesut conjunctiy din organismul uman, Este alcatuit din celule, fibre de colagen si o substanta fundamental dens’, mineralizat’. in os se Tegiisesc maj multe tipuri de celule, iar mineralele contribuie la duritatea sa. GLASIFICAREA QASELOR Oasele sunt clasificate dupa forma si localizarea in organism. Dupa forma, clasificd in oase plate, oase Iungi, oase scurte i oase neregulate. Oasele plate constau din dou’ plici subjiri de os compact, intre care se afld o regiune centrala compust din os spongios. Oasele plate protejeaza fesuturile delicate ale ence- falului $i ale organelor toracice. De asemenea, cle ofera suprafefe intinse pe care se pot aga tendoanele, Oasele plate includ oasele cranjului, omoplatii (scapulele), coastele, sternul si oasele pelvisului, Oasele lungi prezinti un ax denumit diafiza $i doud capete numite epifize. Aceste ase se intalnesc in componenta membrelor Superioare, inferioare si a degetelor. _ Oasele Seurte au forma aproximativ cuboidala $i suporta greutati. Ele includ oasele incheieturif mini (oase carpiene) si ale gleznei (casele tarsului). pee ‘prensa a yee, De exemplu, oasele coloaneivertebrale (verte- legitura dintre oasele adiacente. At aan ee ac womiee Gate se af Ie nivellanumitorsuturi cnn reel tt ie vel art, Culailo,dnte care ele may ane taniene, si oasele sesamoide,aflate la nivelularti- importante sunt patelele sau rotulele (Figura 6.1). ah Ft) y oasele seOasele si articulatiile < VW Ostung (servesc drept pirghie) Os neregulat (Forms complexs; loc de atasare a ‘uschilr, olin aticulati) Oase scurte {aproximativ eubice; aparin spat Inchise, de exemplu oasele carpiene) FIGURA 6.1 Cele patru tipuri de oase gi localizarea for. in functie de localizare, oasele pot fi impurfite in dou grupe: oasele scheletului axial si oasele scheletului membrelor (periferic). Scheletul axial include toate oasele ce for- ‘meazi axul central al organismului, precum oasele capului, coloana vertebrala i cugca toracica. Scheletul membrelor include oasele membrelor superioare gi inferioare, precum $i oasele ce leagi membrele de scheletul axial. Scheletul membrelor cuprinde si oasele miinilor si picioarelor, precum gi oasele centurilor corespunzatoare (pectoral si pelvi- ani). JESUTUL OSOS Pentru a-si putea indeplini functiile, oasele trebuie si fie dure, rigide, dar si suficient de flexibile pentru a se putea indoi intr-o oarecare masurd, Duritatea si flexibilitatea oaselor se datoreazi unor compusi chimici sintetizati de celule formatoare de os, numite osteoblaste. Componenta principal a osului este reprezentata de o sare mineral numi- ta fosfat de calciu, combinatd cu mici cantitati de hidroxid de-calciu si carbonat de 7 Scanned with CamScanner.118 Anatomie $i fiziologle umand pentru at dmitere la facultafile de medicina este principalul component al hidroxiapatitg; Jobate intr-o matrice alcdtuitd din fibre de ea iar fibrele de colagen sunt raspunzitoare calclu, Fosfatul de calci cristale de hidroxiapatita ing!o apatita confers duritate osului, bare ine, denumita h formarea celulelor sanguine, denul ematopoi jn oase are loc $i for . i u za. A, Joc in miduva osoasit rosie din oasele spongioase, mé&duva localizata in cent = ‘ul gen ti Ming de Alexig, ‘ire It ase precum vertebrele sau sternul, si la capetele humerusului $i femurulyj apne 14), In mviduva osoasi rosie se formeaz hematiile, leucocitele si plachetele sagen c Ie. ‘Osul depoziteaza calciu i fosfati. Ambele substanfe sunt depozitate in as cang , sesc in cantitti suficiente in organism, iar conditiile permit acest lucru. Ele sunt ei din os cAnd sunt necesare in alte parfi ale organismului. STRUCTURA OASELOR LUNG! Exemplele tipice de os Jung sunt femurul si humerusul. Porfiunea dreapta, lunga a osutyj se numeste diafiza, iar capetele se numesc epifize (Figura 6.2). Cand osul este in creste- re, la nivelul joncfiunii dintre diafiza si epifizd (numita metafiza) apare o zona activa de cartilaj, placa epifizar’. Osul creste in Lungime pe searna depunerii de cartilaj la nivelul acestei placi, feromen care produce indepairtarea capetelor osului. Ulterior, acest cartilaj este inlocuit cu fesut osos. La extremitatea fiecirei epifize se affd un strat subtire de cartilaj hialin, numit cartilaj articular. Acesta furnjzeazi o suprafata ce faciliteaz’ deplasarea fiird frecare a oaselor adiacente. Acolo unde nu prezint& cartilaj articular, osul lung este acoperit cu un fesut conjunctiv numit periost. Acesta acopera, spre exemplu, diafiza. berate Epica Cartilaj articular 0s spongios Periost Os compact iat Cavitate medulard Metatizs pits {' FIGURA 6.2 Structura unui os lung tipic al corpului uman, cu parfile Iui componente, interior, epifiza confine os Osul compact formeazi portiunea externa a epifizelor. In i ‘ ite tre Spongios. Acesta este alcatuit dintr-o rejea de structuri osoase intretiate numite 77 Scanned with CamScannerOasele si articulajile cule (travee), Printre travee se gisesc spajii ce conjin miduva rosie. Dup’ cum ii spune si numele, osul spongios este mai pujin dens decét cel compact. Degi diafiza oaselor lungi este goal pe dinduntru, ea este acoperiti la exterior de os compact, dens si dur. Interiorul diafizei confine o cavitate medulard in care se giseste miduva galbena, Cavitatea central a osului se numeste cavitate medulard, Ea este céptusitd de 0 membrana subjire numiti endost, in care se afld celule formatoare de os (osteoblaste) si celule ce remodeleaza osul (osteoclaste). Functia celor doua celule va fi discutatd in cele ce urmeaza. STRUCTURA HISTOLOGICA A OSULUI Lamicroscopu! optic, osul compact prezinta o serie de inele concentrice, intricate, de je- sut osos. Aceste inele sunt organizate in sisteme denumite osteoane (Figura 6.3). Fiecare osteon are un canal central care confine nervi si capilare sanguine. Inelele concentrice ale unui osteon sunt strabatute de un sistem de canale, numite canale perforante. Ele conecteazi intre ele canalele centrale gi celulele osoase. in jurul fiecdrui canal central se gasesc lamele osoase, adici inelele osteonului. Ele contin spafii, numite lacune, in care se afla osteocite. Osteccit anal central ae Fe FL cana pedorant CAAA SA AL se 2,4 an l 0s sponglos: FIGURA 6.3 Structura histologicd a osului. Printr-o sectiune prin osul compact, este pre- zentat& structura histologic a acestuia, si in special a osteonului. Un fragment al osteonului este prezentat in detaliu, pentru a se evidengia structurile de mici dimensiuni. nga CamScanner 3 8 2 5 8 3120 Anatomie $1 fiz jologie umang pentru age" ive i care il intrefin, La in fesutul osos pe fee tele sunt captive 1 ¢ x 7 " eo sil unite intre ele, precum si cu canalul central prin extensii i oe ae, set i it alicule. : i mite can “ jomicroscopice nul a in ‘ ees dintre osteoane confin lamele interstitiale, care sunt, de i devs Sin. care iau nastere osteocitele, in forma tor initiatg a, complete. st de periost, este invelit de pet eae oe ‘osteoblaste foarte active, care produc colagenul si hidroxiapatita Prezen x Pe masurai ce sunt inglobate in osul format, ele devin osteocite, hrining Osul aa Jur siindepartind produsii reziduali. FORMAREA OSULUI Aproximativ in a sasea saptimdnd a dezvoltarii embrionare apar tije rectilinii de cartilaj hialin ce au forma oaselor lungi. Oasele plate se dezyolta sub forma de membrane ce confin {esut conjunctiv fibros. In interiorul acestor membrane se gasesc insule de cartilaj hialin care vor initia procesul de formare a osului. Formarea osului se numeste osificare, si poate fi de dou’ tipuri, Pri- mul tip de osificare, osificarea intramembranoasa, are loc in oasele plate ale craniului. Ea incepe in momentul in care osteoblastele migrea- 24 in membrane $i formeazi centre de osificare, unde secret matricea osoasi compusi din colagen, fosfat de calciu si carbonat de calciu. Centrele de osificare sunt astfél rapid inconjurate de os. Pe masurd ce Zonele osificate se extind, ele se unesc si formeaza tra- beculele osvlui spongios. in spatiile dintre trabecule se dezvolta maduva osoasi rosie. in acelagi timp, osteoblastele depun un strat de os compact la nivelul periostului. , Cel de-al doilea tip de osificare este cea a oaselor lungi, osificarea endocondrala. fn cursul acesteia, apar vase sanguine in interiorul tijelor-cartilaginoase si se dezvolta osteoblaste in membrana ce inconjoari aceste tije. Osteoblastele depun os compact de jur imprejurul tijei. Osificarea continua la suprafaa, dar nu si in profunzime. Astfel teriorul va riméne sub forma unei cavitafi ce va confine maduva osoasa. Pe misura ce se formeazi cavitatea medulara, osul compact ce 0 inconjoara se in- groasi si se alungeste, tija cartilaginoasa continua si creasca la capete, asigurand astfel, cresterea in Iungime @ osului. Dupa pubertate, zona de cartilaj se ingusteaza, formand placa epifizara; cand aceasta este complet osificata, cresterea osului in Iungime faceteaza. Acest fenomen are loc dupa pubertate, $i este controlat hormonal. Osul compact mai este denumit si os lamelar, Este un os dens, ce prezinta osteoane NCI !a examinarea microscopica. REMODELAREA OSDASA a Cresterii osoase nu este insofit de incheierea activitifii din interionul osului. ind it Temodelarea osoasa este un proces ce are loc de-a Iungul intregii viet, f- ean eiTolatd de interactiunea dintre celulele osoase formatoare (osteablaste) gi cele nizeaat nw Osteoclaste). Osteoclastele secretd substanfe ce dizolva osul. Astle fr are i tractia muscular sau in metabolismal eetuien si fosfat, ce pot fi utilizate in contract Scanned with CamScannerOasele si articulatiile Activitatea ostcoblastelor si a asteoctastelor este de obicei menfinuta intr-un echilibru ce poate fi afectat de hormoni, inclusiv de cei sexuali, La Persoane in varsta, resorbyia osoasi poate fi mai pronunjata decat formarea, consceinja fiind o afectiune complex numith osteoporozi, Odati cu pierderile de calciu, oasele devin mai putin rezistente si se sup mai usor, Pentru prevenirea osteoporozci se recomanda, de obicei, cresterea aportului de calciu prin suplimente alimentare ce contin calciu, siactivitate fizicd. Aceasta provoacd un stres mecanic ce stimuleaza formarea de os de eatre osteoblaste. CTU IT Articulatile sunt locurile in care se intalnese dou sau mai multe oase. Exist diferite ti- puri de acticulafii in organismul uman, fiecare cu o structurd $i functie specifica. Ramura anatomiei care Studiaza articulatiile se numeste artrologie. Articulatiile se Clasifica fn functie de gradul de Mniscare pe care il permit. Exist trei tipurt de articulatii: Sinartroze, amfiartroze si diartroze (Figura 6.4). Sinartrozele sunt articulatii imobile, amfiartrozele sunt sernimobile, iar diartrozele sunt pe deplin mobile. Cavitate articu- lard cu fetid sinovial Vertebri Crtila bros Tesut conjuntiv flees Dise Intervertebyal Capsuis articulard fibroass Membrani sinovials {3) Sinsrtroxs (b) Amfartroxs {€) Diartroxs FIGURA 6.4 Cele treitipuri de articulatiiintnite in organismul uman. (2) O articulatie mobili, intre oasele craniului; (b) O articulatie usor mobilé, intre vertebrele cofoanei vertebrale;(¢) O articulatie mobil, denumita si articutatie sinovials, aga cum se poate gisi in articulatia soldului, Observafi componentele structurale ale acestui tip de articulate, SINARTROZELE Sinartrozele sunt articulafii aproape sau total imobile, Ele sunt compuse din dowd capete ‘osoase adiacente, separate de o cantitate redusa de fesut fibros. in unele cazuri, oasele pot fi separate de un strat subtire de cartilaj. Astfel de articulatii pot fi intdlnite fn structura craniului, unde sinartrozele se numesc Suturi, Ele apar intre osul frontal si cele 2 oase 121 Scanned with CamScannertru admitere la facultdfile de medicing 122 Anatomie $i fiziologie umand pen! jetale, intre oasele parietale precum si intre oasele parietale i osul Occipital, Si parietale, o 128 este gomfoza, ce apare la locul de implantare g f spilt, O altd sinartrozi este sindesmoza, in care ata ly te printr-o membrans fibroasd interosoasi, ¢ csi ul i ulnei de lanivelul antebrajului, permigingy oar sunt imobile. / Un alt exemplu de sinartro in alveola; ea trebuie si fie imobild out oase lungi adiacente sunt uni sindesmoz& uneste diafizele radius re cele 2 oase. Scanned with CamScanner ‘o miscare minima int AMFIARTROZELE i cu o mobilitate limitat’. oO amfiartrozi consti din 2 capete mare de carilaj. in corpul uman, amfirtrozele Amfiartrozele sunt articulafi rtebre, unde cartilajul are forma unui dis, « ‘osoase adiacente, separate de o cantitate se gisesc in 2 locuri importante: intre ve intre cele 2 oase pubiene ale pelvisului. ; iscurile intervertebrale, aflate intre vertebre, sunt compuse dintr-un fibrocartila; ce inconjoar un miez gelatinos. Aceste diseuri absorb gocurile si egalizeaza presiunea dintré oasele adiacente in timpul miscarilor. Datorita flexibilitatii lor discrete, discurile sum cea de aplecare inspre inainte sau in intervertebrale permit o migcare limitat, prect x lateral. Amfiartroza dintre oasele pubiene se numeste simfiza pubiana si are o mobilitate foarte limitati, O alti amfiartrozé poate fi articulatia sacroiliaca, dintre osul sacru si osul iliac, DIARTROZELE Diartrozele sunt articulafii ce permit migcirilibere. Ele sunt aledtuite din douai capete osoase cuprinse intr-o cavitate denumita cavitate sinoviali, motiv pentru care aceste articulafii se mai numesc si articulafii sinoviale. Suprafeele articulare ale oaselor nu sunt conectate una de cealalt iar, in anumite cazuri, migcdrile permise de aceste articu- lafii sunt foarte ample. Astfel de articulaiiapar la nivelul proceselor articulare ale ver tebrelor, umarului, cotului, incheieturii mainii, soldului, genunchiului, gleznei si labei piciorului. {nt-o articulaie sinoviald,fiecare os este acoperit de un cartilaj articular. Cele dout capete osoase sunt invelite de o capsuli fibroasi, in interiorul clea se alt cavita sinoviala, Suprafafa intema a capsule este tapeta de 0 membrand sinoviniy wane nu acopera, ins, suprafejle articulare ale oaselor. Aceast8 membrant mete vascos, cu rol lubrifiant, numit lichid sinovial Sse Un helud in anumite cazuri, cavitatea articulard este divizath partial say ; curi cartilaginoase. De exemplu, fiecare genunchi opens e ee ae ae astfel de discuri carilaginoase, Acestea au forma semilunard si se ny. esc meniscuri. ia anumite articulaii, capsula fibroast articulara se organizeaza sub forma de fascicule groase, ce formeazi ligamentele, LUMPS aR Articulafile sunt stablizate gi de muschi atasafi oaselor. De exemplu, [UREA RITE la nivelul umarului, capatul proximal al humerusului este me ‘nut in (UES ERT eee articulafie de catre muschii inserafi pe el. / ‘mobile articulatii, Waa SO ere