CAPITOL UL IX PRESEDINTELE ROMANIEI L cea constitutional al Presedintelui Romaniei si atributiile sale § 1. Statutul constitutional al Presedintelui In Codul administrativ nu e cuprinsa si institutia Presedintelui. S-a optat pentru solutia reglementarii lui prin lege speciala, din ratiuni care tin de faptul ca in Cod trebuie sa se Fegiseascd autoritati care dispun de atribuii preponderent administrative sau calificate expres prin legea fundamentala ca avand un asemenea rol. Exemplu, Constitutia regle- ae in art. 102 rolul Guvernului de a exercita conducerea generala a administratiei publice’. ar fi art. 16, referitor la inv i, art. 33 privind contrasemnarea de citre primul -ministru a decretelor Presedintelui etc. Conform art. 1 alin. (2) coroborat cu art. 152, forma de guvernamant in Romania este republica, Ea reprezinta »acea forma de guverndmant in care, asa cum se spune, cetdfenii Se guverneazd singuri, desemndndu-si sau alegdnd un sef de stat, denumit, de reguld, presedinte’”?. Art. 80, intitulat ,, Rolul Presedintelui”, raportat la celelalte prevederi constitujionale televante si la constantele doctrinei si ale jurisprudentei Curtii Constitutionale, determina urmatoarele dimensiuni ale statutului constitutional al sefului de stat, a) Este unul dintre cei doi sefi ai executivului, alituri de Guvern, Spre deosebire de Guvern ins’, rolul executiv al Presedintelui este mai atenuat, primand celelalte dimensiuni ale statutului sau. b) Este reprezentantul statului roman, pe plan inter si extern. Aceasta calitate este prima enumerata de art. 80 alin. (1) conform caruia ,, Presedintele Romdniei reprezinta statul romén (...)”. c) Este garantul independentei nationale, al unitAfii si al integritatii teritoriale a Sri, potrivit aceluiasi articol. Seful statului® are o serie de atributii prin intermediul cirora urmireste s4 transpuna in Practica acest rol. Avem in vedere, in primul rand, atributiile in domeniul apararii, cea de i 1A. Triilescu, Unele consideratii referitoare la sfera obiectului de reglementare si domeniul de aplicare @ Codului administrativ, in RDP nr 3-4/2020, pp. 57-58. 71. Muraru, E.S. Tanisescu, Drept constitutional si institutii politice, ed. 15, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2017, p. 63. G.Vrabie, op. cit, vol. Il, pp. 272-276.arare a Tari, atributiile in Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tari, atributiile in Situatii de asediu ete, State 4g 4) Rolul de a veghea la respectarea Constitufici. Att. 80 alin. (2) consac inele: cast misiune constitutional a Presedintelui, Cate trey |, nu pasiva. Aceasta functie! are un Continut comple ~ Semnificatii juridice dar si politice si se coneretizeaza, printre altele, PHM atributia Pree dintelui de a sesiza Curtea Constitutional in cadrul controlului:preatabiy de tionalitate sau cu priv: 3 . Constity, ire la existen{a unui conflict juridic de natu Constitufionalg la. ea autoritafilor publice, pentry ealizare iere intre puterile statului siintre stat si Societate’ denuni autori functia de arbitraj® Am putea spune cd m Publice este finalitatea, Nu avem de-a face cu doua functii atribute ale aceleiasi functii. » Mediere: trebuie sa me, Sa in dimensiunea ei activ e) Functia dea veghea la buna functionart Catela exercitd rolul de me de unii edierea este instrumentul, iar buna functionare a AUtorititilo, stincte, ci cu una singura, mai exact cu doug a realizaté de Presedintele Romaniei nu se opreste la autoritey ‘arga mai departe si sa trangeze eventualele divergenje care se intre autoritatile publice si diferite segmente ale structurii sociale de neutralitate (subl. ns.) tile statale, ci Pot manifesig Pe O poritie de 82, Alegerea si mandatul Pregedintelui Modul de alegere a Presedintelui face distinetia intre republicile parlamentare si cee Prezidentiale/semiprezidentiale. Presedintele Romaniei este ales Pentru un mandat de 5 ani. Prin vot universal, egal, direct, secret s liber expr, Legea nr. 370/2004 pentru Procedura de alegere a sefului de stat este teglementati prin alegerea Presedintelui Roméniei’, cu modificarile si comple. tarile ulterioare*. Acesteia se adaugi, in principal, Legea nr 288/2015 privind votul prin corespondenta, precum si modificarea si completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului sia Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente’, Autoritatea Publica in a carei Competenta intra si vegheze la Tespectarea procedurii privind alegerea Presedintelui este Curtea Constitutionala’, care, de "1. Muraru, E.S. Tandsescu, Drept const * Art. 80 alin. (2) prevede ca, Prose Sunctionare a autortifilor publice. in acest seop, Presedintele exorsin Precum si intre stat si societate”. * Genoveva Vrabie, Rolul si functiile “1. Vida, LC. Vida, Puterea en rls insti police, op. ct, vol. ed. a 15a, p. 261 linele Roméniei vegheacd la respectarea Constityjie’ gi ta buna Junctia de mediere intre puter statu, Presedintelui Romani ci, in R.D.P. ne. 2/1995, p. 69. rea executiva si administraya publica, op. cit, p. 33, { Republicatiin M. Of. nr. 650 din 12 septembrie 2011 cu “intre acestea mentionam 0.U.G. moditicarile si completarile ulterioare. G. modificarea si completarea Legii nr. 370 ation an St Modificarea si completarea Legit nr. 208/2015 pi ‘ajilor, precum si pentru organizarea $i functionarea Autoritigii Electoral? Fe runs orsanizate si destisurare a alegerilor pentru Pregedintele Romaniei din anul 2019, publicata in M. OF. nr. 746 din 12 septembrie 2019, 7 Publicat in M. Of. nr. 866 din 19 noiembrie 2015, * Atributie prevazuta de art. 146 lit.) din Consttuie, 2004 alegerea Senatului si a Camerei Deput Permanente, precum si unele masuriel, valideaza si rezultatele alegerilor', Asttel, in comnaen, oaan ann aerator privind inregstrarea sau oer ene ates al Romaniei, potrivit art. 37 si 38 din Legea nr. 47/1902", presnm a fun de Presedinte (2) din Legea nr. 370/2004. Eventualele contestati, powivit art St ule Gy os nx. 3702004 pot fi depuse de catre cei interesati, in eel mult 4 de ore dela gees termenului de 48 ore de la depunerea candidaturi, in limitele eirora Biroul Khon Central are obligatia si se pronunte in sensul inregistrari sau respingeritinrewistrisi ect candidat sau respingerii unei candidatuti la fimetia de Presedinte al Romaniei, Depisiren acestui termen poate atrage respingerea contestatiei astfel formulata’, in jurisprudenqa sa constant, Curtea Constitujionala a statuat ca natat conditiile de eligibilitate, cat iyi impedimentele constitutionale pentru a fi ales in functia de Presedinte al Romaniei sunt prevazute expres $i limitativ in Constitutie si in Legea nr. 370/2004"*. Pentru alegerea Presedintelui din primul tur de scrutin, este necesara majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale, conform art. $1 alin. (2) din Constitutie. Cum un asemenea procent este dificil de realizat, de regula se organizeaza dou’ tururi, ceea ce ,, dd posibilitatea alegerii in functia de Presedinte al statului a unei persoane cu o largé sustinere in réndul alegdtorilor Durata mandatului Presedintelui este in prezent de 5 ani, solutie care asigura continui- tatea institutiei prezidentiale in perioada campaniilor electorale parlamentare, ceea ce reprezinta un plus de garantie pentru stabilitatea politica a {arii’. Mandatul se exercité de la depunerea juramantului, pana la depunerea juramantului Presedintelui nou ales. El poate fi prelungit numai prin lege organic’ si numai in caz de razboi sau catastrofa Potrivit doctrinei de drept constitutional, ,,din punct de vedere juridic, cel mai important act este jurdmédntul pe care cel ales sef de stat trebuie sa-l depuna”®. Juramantul reprezinta ,,ultima etapa de indeplinit in vederea intrarii in exercitiul functiei, a preludrii mandatului, aceea a investiturii’”. ut ! Potrivit art. 146 lit. f) din Constitutie. 2 Republicatd in M. Of. nr. 807 din 3 septembrie 2010. 3 Poate fi vorba de ceilalti candidati, de partide politice, de aliante politice sau electorate, ori de alegatori. Hotirarea Curtii Constitujionale nr. 44 din 28 septembrie 2014, publicaté in M. Of. nr. 71. din septembri i trea inregistririi candidaturii domnului Szolt Szilagyi la alegerile pentru Pe Bean cela epee ¢ si in hotirirea nr. 40 din 26 septembrie 2014 a Presedintele Roméniei din 2014. Aceleasi aspecte au fost invoca Cui Constitutionale privind contestarea inregistiriicandidaturii domnului Ketemen Hunor la alegerile pentru Presedintele Roméniei din anul 2014 prin care ,,Curtea constatd cd a fost tardiv introdusé contestatia si 0 nge” (publicata in M. Of. nr. 711 din 29 septembrie 2014). | : Be raatiea Curt Constitutionale nr. 49 din 17 octombrie 2014 San oak bi : f i es Je Roméniei din 2014, publicati in i i ‘orel Ponta la alegerile pentru Presedintele Ron in : vi i, a2 1/2004". 7 nT, Mi ach (coord), Constitujia Romédniei. Comentariu pe articole, Deaconu, in 1. Mui ; a2-a, p. 725. ; I eae Constantinescu, in M. Constantinescu, A. lorgovan, I. Morar, ES a sean it ie Fan, ES Tenasescu, Drept constitujonal si institu pottice, vol ly ed. a 13-25 017, pp. 266-267. a in, Aspecte de drept comparat privin' stat, in RDP nr. 3-4/2020, p. 93. id jurdméntul sefilud deDrey Bt a resedintele RomAniei nu poate g me alta functie publica say wet nd sii poatd exercita jy ae . TUL lor gat tig us Pe perioada exercitarii maa nti ailcia 4 i i itic poate i ° unui partid politic yi nu anumiith fer i publice, care prin Caracte| 4 interdictia ca 0 Incompatibilitatea exprima interdictia ¢ oct ey rae Se eaecrl doar o masura de Protectie a fy, i ctorii!, Incompatibilitatea i pe canacte ‘ considera nh a Tost instituita, ci sia celor cu Se eean fcvins incon Ubila, impiedicdnd cumulul lor, deoarece confuzia de comp imnpacaii oluri pe care crea-o un asemenea cumul ar fi in dauna celor doua functii, a a tii, Obicctivig $1 independenjei pe care exercifiul lor le presupune* Pe a eee jeunes adiy, si pe acela ca ,, Ar fi un conflict de interese intre misiunea Pres le repy n” rivate itoare de profit”. poporului si activitatile sale publice sau private aducdtoare de profit rezentare 4 § 3. Atributiile Presedintelui Romaniei Atributiile sefului de stat sunt prevazute in principal in Constitutie, CU precddere jy Udul TH, capitolul I, dar si in alte parti ale Constitutici. Exempli Sratia, atributia de promulgare a legilor este reglementata in primul capitol al titlului TIL, privind Parlamenty) Roménici, art. 77. in scopul exercitarii de catre Presedintele Romaniei, a prerogativelo care Tt sunt stabilite prin Constitutia Romaniei si alte legi se organizeaza si functioneaay Administratia preziden{iala, institujie publica avand personalitate juridica si care are sediul in Bucuresti, Palatul Cotroceni*, Doctrina este generoasa sub aspectul identificarii categoriilor de atributii pe care acesty le exercita’, In functie de subiectele de dre identificim urmatoarele categorii 1. Atribu(ii realizate in raporturile cu Parlamentul La aceasta prima categorie, regasim: 4 Promulgarea legilor de cdtre Presedinte pt fata de care sau cu implicarea cArora se exerciti, » Cu excepria legilor cons tinifionale, care urmeaza o proceduré speciala de adoptare, celelalte legi parcurg si etapa promulgarit legii, ca etapa finalé anterioard intrérii in vigoare si producerii de efecte juridice’® ee 'C. lonescu, Constitusia Romaniei Constitutionale, Ed. Universul Juridi, Bucuresti, 2010, p.212 | EV. Gilia, Regimul incompanbilitayilor par lamentare * St. Deaconu, in 1, Muraru, E.S. Tandseseu (coord. Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2019, ed, a 2-a, p, 742 * Conform prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr, 47/1994 pri iciile di i dint Pen : i rivind serviciile din subordinea Preseditel Romani, cu modificirile si completirileulteioare, publicata in Mot nt. 193 din 11 iulie 1994 si republics M. OF ne. 210 din 25 aprile 2001. Republicatea se he 5 ict it M. Of. nr. 12 din 10 ianuarie 2001 et Kemet at din O.U.G, nr, 1/2001, de drept adminisirativ, vo, | 5 A. lorgovan, Tratat Pp. 119-120; C. lonescu, Regi, ccenlatdsi adnotaté cu dezbateri parlamentare $i jurisprudena Catt in dreptul comparat, in RDP nr. 2/2011, P- 4 ), Constitutia Roméniei, Comentariu pe artical, administrativ, ed. a 5-a, pp. 234-236, © R. Popescu in I, Muraru, E,S Tandsescu ed. a 2-a, p. 678, » od. a 4-a, pp. 298-322; D.A. Tofam, aa ul politic in Roménia, Ed. All Beck, Bucuresti (Coord), Constiujia Romaniei, Comentariu pe attepresedintele Roméniei 119 Potrivit art. 77 din Constitutie!, Pre: Sedintele inde, aceea de a investi legea cu formula executorie? Pre Monitorul Oficial? Termenul pus la dispozitia P; de la primirea legii spre Promulgare. Prin respectiv 10 zile, atunci cand Presedintele, i dreptul de sesizare a Curtii Constitutional neconstitutionalitate sau formulea: legea prezinta aspecte de neoportunit: reexaminarea legii de catre Parlament, Dupa scurgerea termenelor Precizate mai sus, intervine caracterul obligatoriu al promulgarii. Prin Deciziile Curtii Constitutionale nr. 30 din 27 ianuarie 2016 si nr. 31 din 27 ianuarie 2016, publicate in acelasi Monitor Oficial’, Curtea s-a pronuntat asupra unor dispozitii din Regulamentele parlamentare care vizau exercitarea, de catre Presedinte, a atributiei de a promulga legea. Obiectul Deciziei nr. 30/2016 |-a reprezentat art. 137 din Regulamentul Camerei Deputatilor. Prin acest text se prevad unele reguli procedurale privind solutionarea cererii de reexaminare a unei legi de cdtre Camera Deputatilor. In Decizia pronunjata, Curtea a refinut ca ,,in aplicarea normelor constitutionale ale art. 77, Parlamentul trebuie sa reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea Pregedintelui Romdniei, precum sicele care au legdtura cu acestea, asiguréndu- se succesiunea logicé a ideilor si coerenta reglementarii. In acest context, se impune afi modificate chiar si unele dispozitii ale legii care nu au fost in mod expr cererea de reexaminare, dar care sunt in mod indisolubil legate de acestea”, Mai retine Curtea ca, ,,in ambele ipoteze prevdzute de norma criticata, legiuitorul reglementeaza trimiterea legii spre promulgare Presedintelui, fapt ce este de natura sa creeze confuzie cu privire la posibilitatea Camerei Deputatilor de a respinge legea reexaminatd, daca prin cererea formulata de Presedinte se solicité acest lueru, situafie in care nu se mai impune trimiterea legii spre promulgare”. Acest lucru nu este in concordanta cu jurisprudenja constanta a Curfii Constitutionale in sensul cd ,,cererea de reexaminare nu poate afecta statutul Parlamentului de unica autoritate legiuitoare a farii”. Pentru aceste argumente gi altele care se regasesc in considerentele Deciziei nr. 30/2016, Curtea Constitutional a admis exceptia de neconstitutionalitate a art. 137 alin. (3), (4) si (5) din Regulamentul Camerei Deputatilor, modificat prin Hotararea nr. 106/2015, declarand textul neconsti- tutional. Decizia nr. 31/2016 a avut ca obiect sesizarea de neconstitutionalitate a art. 56° din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Plineste aceastd functie ancestrala, sedintele dispune si publicarea legii in resedintelui pentru a promulga legea este de 20 de zile exceptie, termenul se reduce la jumatate, nainte de promulgarea legii, se prevaleazi: de le, cnd apreciaza ci legea prezinta aspecte de Serere de reexaminare a legii, c’ind apreciaza ci ‘ate politica’. Presedintele poate cere 0 singurd data s cuprinse in ! Precizam c& acest articol este plasat in capitolul | al Titlului III, consacrat autoritatilor publice. 21. Vida, in M. Constantinescu, I. Deleanu, A. lorgovan, I. Muraru, F. Va comentata, op. cit, p. 177. : 71 Vide in Pr Constantnesca. Deleanu, ‘A. lorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, op. cit., p. 17 * Pentru dezvoltarea acestei probleme, v. A. lorgovan, Tratat, op. cit., vol. I, ed. a 4-a, pp. 305-308. T Delgamu, op. cit, pp. 121-125. = M. Of. nr. 117 din 16 februarie : ne contin : (I) Presedintele Roméniei are dreptul, inainte de a promulga legea, sa solicit ambelor Camere, printr-o cerere motivati, 0 noud deliberare asupra legii sau a unor articole de lege lescu, Constituyia Romanieiee Orept administratiy —— 2h semliltray Hotirarea Parlamentului nr, 4/1992', astfel_ cum: fost el modificat prin Hotatare, 46 20152, Solufionand sesizarea, Curtea a statuat cd 6.) dispozifile sritoare la vorul final pe legea in ansamblul sda, dupg incheierca dezharerilor ce au loc in sedinta comund a Cameret Depuratilor yi Senatalyjs fectuarca vorului asupra raportului intocmit de comisiile competente”. A mai considera, Curtea ed ,, (..) in ambele ipoteze prevazute de norma criticata, legiuitorul reglementeazi trimiterca legii spre promulgare Pregedintelui, fapt ce este de natura s a creeze confizie cy privire la posibilitatea Camerei Deputatilor si aS enatului, in sedinfa comund, deg formulata de Pregedinte se solicité acest 120 Parlamentului nt criticate nu prevad procedura refe respinge legea reexaminata, daca prin cererea Jucru’. in acest fel, ,,prevederea expresd a celor doud solufii (...) poate duce a coneluzia ca legiuitorul inlétura posibilitatea celor doud Camere, in sedinfa comund, de a revenj i adoptate, prin acordarea unui vot de respingere a ei, la solicitarea i asupra unei leg! Presedintelui Roméniei Pentru aceste considerente, si altele regasite in confinutul deciziei prezentate, Curtea a apreciat cA ,,... dispozifiile art, 56 alin. (2) si (3) din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului sunt echivoce cu privire la posibilitatea Camerei eputatilor si Senatului, in sedinf& comund, de a vota respingerea unei legi, ca urmare examindrii declangate de cererea Presedintelui Roméniei, astfel cd nu respecta ceringele eferitoare la calitatea legii, respectiv nu intrunese conditiile de claritate, precizie si izibilitate, fiind contrare dispozitiilor art. | alin. (5) din Constitufie” si a declarat t constitutional. Prin DCC nr. 63/2018 si nr. 483/2018*, Curtea a statuat asupra limitelor rex: si in cele doua prezentate anterior, de altfel, aratand ca ,,in aplicarea nstitutionale cuprinse in art. 77, Parlamentul trebuie sa reexamineze toate texte Ta care face referire cererea Presedintelui Romdniei, precum si pe cele ca _ b) Adresarea de mesaje Parlamentului Sediul materiei este art. 88 din Constitutie, care, intr-o formula concisa, recut dreptul Presedintelui de a adresa mesaje Parlamentului, cu privire la princi probleme politice ale natiunii. adoptate in sedinja comund a celor dowd Camere. Cererile de reexaminare a legilor adoptate in sedingele se rimit spre decbatere comisilor sesizateinifal in fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care si-a angajat raspunderea se trimit, spre dezbatere, comisiilor in a caror competenta intra materia reglem de respectivele legi. in cadrul cererii de reexaminare, Parlamentul poate sé modifice in totalitate $4 textele care au legaturd cu cererea de reexaminare, inclusiv prin recorelarea dispoziillor legii” ’ Republicat in M. Of, nr. 461 din 25 iulie 2013, ve a 2 Publicati in M. Of, 931 din 16 decembrie 2015, > Referitoare la admiterea exceptiei de neconsttu 6din OU 7anoo ee tionalitate a dispozitiilor art. I pet. 21 (cu ret igurarea calitatii educatiei si pet. 26 (cu referire la art. 4 ali nr. 2aBra004 privindorganizarea studiilor universitare] din Legea riving aprabarea OuG 5920 modificarea $i completa e i “OF. nr. 2 maa pletarea unor acte normative in domeniul educatiei, publicata in M. Of. nr. 201 din’ * Referitoare la obiectia de neconstitutionalitate judiciara, publicaté in M. OF. nr. 636 din 20 julie 2018, * St. Deaconu, in 1. Muraru, ES. TAndsesc op. cit, ed. a 2-a, p, 684. Me BS Tanks Coord}, a dispozitiilor Legii nr. 304/2004 privind 0 Constitutia Roméniei, Comentariu p| edintele RomGniei prseditele Pee eee 121 Art. 98 alin, (2) interzice Presedintcluiinterimar si exercite mai multe care si pe aceea de a adresa mesaje Parlamentului : : Din punctul de vedere al semnificatie’ s jntre dou autoritati_publice. suprem al poporului roman, Sfera problemelor discutate cu ocazia me: Mesaj! feprezinté wa net jurldie exclu Presedintelui, care nu imbraci forma unui decret si care intra in categoria actelor Politice ale sefului de stat. Elnu atrage efectele juridice ale unui decret, singura consecin{a pe care o determina fiind, potrivit art, 65 alin. (2) lit. a) intrunirea Camerelor in sedin(é pentru a-l primi’ Nu este obligatorie si dezbaterea mesajului, dup cum a statuat Curtea Constitutionali in Decizia nr. 87/1994!, atributii, printre ale, mes, + unul dintre sefii exe Treprezinta un mijloc de legatura cutivului si organul reprezentativ ului este Lisata la latitudinea Presedintelui Impartasim opinia conform cireia ,, dupa primirea mesajului, aspecte ce alcdtuiesc conginutul sau ar putea face obiectul unei dez ateri, dar ca 0 problema separata Un alt regim juridic va avea mesai 1 \jul prevazut de art. 92 alin, (3), prin care Presedintele aduce la cunostinta Parlamentului masurile luate cu ocazii oe respingerii unei agresiuni armate, astfel: ~Camerele vor fi obligate sa se intruneascd nu doar ca si primeascd mesajul, ci ca si-l si dezbata; — Presedintele va participa la dezbatere; — mesajul se concretizeaza intr-un decret contrasemnat de primul-ministru, el avand deci o natura complexa, politied si juridie’, in acelasi timp In doctrina de specialitate s-a formulat propunerea, pe care o impirtisim ca temele mesajului, ca si cele ale consultarii Parlamentului, sa se incadreze in ordinea constitutionala existent. In acest fel se va evita situatia ca Parlamentul si poata fi consultat cu privire la anumite probleme care exced ordinii constitutionale’. in Romania a fost cazul consultarii cu privire la organizarea unui referendum care si vizeze trecerea la Parlamentul unicameral, care a gi fost urmata de un referendum, precum si cel prin care se propunea si nu se mai poaté adopta ordonanje de urgent in domeniul justitiei, materie care nu se tegdseste mentionata in art. 115 alin. (6) din Constitutie. ¢) Convocarea Parlamentului in sesiuni Sediul materiei este reprezentat de art, 63 alin. (3) si art. 66 alin. (2). Art. 63 alin. (3) reglementeaza convocarea, de catre Presedinte, a Parlamentului nou ales, in cel mult 20 de zile de la alegeri. Art. 66 alin. (2) vizeaza intrunirea in sesiuni extraordinare a Parlamentului, la cererea Presedintelui RomAniei, a biroului permanent al fiecdrei Camere ori a cel putin o treime din numarul parlamentarilor. Dreptul de a cere convocarea apartine celor doi presedinti ai Camerelor. d) Dizolvarea Parlamentului de catre Presedinte In conformitate cu art. 89 din Constitutia Romaniei, Presedintelui ti este recunoscut dreptul de a dizolva Parlamentul, care este suspus unor conditii speciale, si anume: ~consultarea presedintilor celor doua Camere $i a liderilor grupurilor parlamentare; ~~ cE eeneen * Publicatd in M. Of, nr. 292 din 14 octombrie 1994. *D.A. Tofan, Drept administratiy, op. cit,, vol. 1, ed. a 5-a, p. 123. > Pentru dezvoltari, a se vedea C.-R. Tomescu, Raporturile dintre Guvern si Parlament, Ed. C.H. Beck, “Bucuresti, 2012, p.90.122 neacordarea votului de investitura in termen de 60 de zile de la prima so coroborati cu respingerea, in acest interval, a cel putin doud solicitari de investiturg: in cursul unui an, Parlamentul nu poate fi dizolvat decat o data; este interzisa dizolvarea Parlamentului in timpul stiri de asediu ori a celei de ori in ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui Fxercitarea acestui drept este 0 facultate si nu o obligatie pe in doctrina s-a formulat o propunere de lege ferenda pe care 0 apreciem pe ajustare a acestei dispozitii, pornind de la faptul ca dizolvarea Parlamentului este unei crize politice si institutionale profunde, determinata de imposibilitatea investir nou guvern. ., Or, prin dizolvarea Parlamentului, asa cum este reglementarea consti actuald, nu se rezolva nici problema numirii unui now Guvern si se aj unge sila diz camerelor legiuitoare. Mai degraba, criza se adénceste decdt se 1 a” va raporturile cu justitia § 4. Atributii realizate a) Numirea judecitorilor si procurorilor in conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din Constitutie, judecito procurorii, cu exceptia celor stagiari, sunt numiti de Presedintele Roméniei, la propu Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 125 alin. (1), judecatorii numiti de Presedintele Romaniei se bu namovibilitate. Principiul inamovibilitaii este inscris si in art. 2 alin. (1) din r, 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor’. Inamovibilitatea reprezinta, alaturi de stabilitate, o garantie pe care statul 0 ¢ inor categorii de functionari publici, cd nu vor fi suspendari sau revocati decat p disciplinare. Ea se deosebeste de stabilitate prin aceea cd functionarul ina itea fi mutat nici in interes de serviciu, nici macar prin avansare*. punerile de judecitori se faceau initial de plenul Consiliului Supe raturii (C.S.M.), iar in prezent se fac de catre Sectia de judecatori a C.S.M. torii care au promovat examenul de capacitate, in termen de maxim 30 de zile dela ‘validarii examenului®. Faptul ci propunerea de numire se face de catre CS b) Acordarea gratierii individuale Precizim, dintru inceput, ci este vorba despre gratierea individuala, deo colectiva se acorda prin lege organica’. uh Via, 1.C. Vida, Puterea executiva si administratia publicd, Ed. Cordial Lex, Cluj-Napoca, 2012 i becom iat Muraru, E.S. Tandsescu (coord.), Constitufia Romédniei, Comentariu pe > Republicata in M. Of. nr, 826 din 13 i i) nM. OF. nr, 82 septembrie 2005, cu ulti ificari nr. 7/2019, publicaté in M. Of, nr, 137 din 20 februrie2019. fle modi a 7 Vedinas, Statutul functionarilor publici, Ed. Nemira, Bucuresti, 1998, p. 144. sean’ rocedura ete prevazuta de art. 40 alin. (1) lit. ¢) din Legea nr. 317/2004, astfel cum a fost el pet, 32 din Lezea nr. 234/2018 si art. 31 alin, (1) i (2) din Legea nr. 303/2004, Pop, V.M. Ciobanu, in I. Mi a inielle pte iat uraru, E.S. Tandsescu (coord.), Constitutia Roméniei, Co? Cu privire la aceasté mate G. laneu, Gragier = a ¢ la aceasta materie, a se vedea G. Ia irajierea colectis ie lorie ROBO, ee lancu, Grayierea colectivd — mdsura de iertapresedintele Roméniei Presedintele Roma ae ; 123 Curtea Constitutionala a ficut deosebirea intre cele dou: grafierea colectivA reprezinté. ..un ace de cle prerogativelor sale constitutionale i Upuri de gratiere. Daca -menta exercitat de Parlament, in temeiul $1 politicii penale a Statului (...)", gra a individual’ me Consta in iertarea unui condamnat de executarea in tot sau in apret a pedepsei ori in comutarea edepsei intr-una mai usoara"' Masura se dispune prin deerete, care sunt acte administrati gi care, conform art. 100 alin, (2) sunt contra: grafierii reprezinta un drept universal, ngratie”, care, odata ce a fost acordata, reglementat prin art. 17 alin. (ld) procedura acordarii gratieri neconditionat, in vreme ce este 0, masura de clementa care cu caracter individual Semnate de primul-ministru. Acordarca Sacrosant, al sefului de stat, un act de iertare, de NU mai poate fi retrasi. Regimul sau juridic este din Legea nr. $46/2002 privind grafierea individuala si » care in art. 17 prevede cA grafierea individuala se acorda &rafierea colectiva se poate ¢) Declansarea urmiririi penale impotriva uno alin. (2) din Constitutie. Presedintele se afla printre subiectele de dre} penal a membrilor Guvernului pentru fa fiul funcfiei lor. EI are si acorda conditionat. r membri ai Guvernului- art. 109 pt care au dreptul s ceari urmarirea pte pe care acestia le-au efectuat in exerci- Posibilitatea de a dispune suspendarea din functie Guvernului in cazul cdruia s-a inceput urmarirea penala, in cazul in Tespectiva a fost trimisi in judecatd, intervine suspendarea de drept a ace fel, se protejeaza atat interesul public, cat si interesul celui in cauza! a membrului care persoana steia. In acest §5. Atributii exercitate in relatiile cu poporul Provenind din limba latina (referendum) si regasit si in limba francezi sub aceeasi denumire, referendumul reprezinta o forma de consultare directa a poporului cu privire Jao anumita problema, cunoscuta in dreptul romanese sub denumirea de plebiscit. Potrivit art, 2 alin, (1) din Constitutie, titdarul suveranitatii este Poporul, care o exercita in dowd moduri ~in mod direct, prin referendum; —in mod indirect, prin organele sale reprezentative. Referitor la aceasta reglementare, in doctrina s-a apreciat ci ,,Legea fundamentala romana a injeles insa sa combine regimul juridic al suveranitafii nationale, exprimatda prin democratia reprezentativa, cu unele instrumente ale democratiei directe, mai precis cu @ercitarea directa a puterii de stat de catre poporul institutionalizat prin modalitatea referendumului”®. : a any Deciziile CCR nr. 104/2006, publicata in M. Of. nr, 166 din 21 februarie 2006, si nr. 89/2003, publicata ener haere siadministratia publicd, op. cit. p. 113. 2 Publicata in M. Of. nr.755 din 16 octombrie 2002 si republicata in M, OF. nr. 287 din 18 aprlie 2014 4A. lorgovan, Tratat de drept administrativ, op. cit. p. 913. F Teel 1, Muraru, E.S, Tandsescu in I. Muraru, E,S, Tandisescu (coord.), Constituyia Roméniei, Comentariu pe ole, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2022, p. 24,Drept administrati, | HT ___ rr | nului sunt reglementate prin Legea nr, 3/2099 nstituionalitate solutionate de ctre Cuurteg 124 = a si desfisurarea referendur le necon Organizat ul mai multor except di care a facut obie Constitutional Fyista mai multe tipuri de endum cons! 1 fine, cel consultativ, referendum. Astiel, prin art 151 alin. (3) se consact ceeq - obligatoriu’. ee Joc! Jenumeste refer titugional cu caracter obligatoriu . Un alt tip este eal k in categoria caruia se incadreaza c¢| referendumul legislativ™ si, iM prevazut de art. 90. ferendum este vorba si in art 95, care consacra ac el up de referendum ondarii din funcfie a Presedintelui Romaniet, care are a scop sa determine demiterea Preyedintelui a carui suspendare a realizat-o Par famentul, . Din punctul de vedere al sferei problemelor ce urmeaza a monstiti obiectul referen- dumului, art, 90 dispune ca poporul wmeazd sd-si exprime vointa cu privire la problemele de interes national. 7 7 : Prin Decizia Curfii Constitutionale nr. 567 din 11 iulie 2006° s-a statuat ca ,, art. 90 din Constitufie stabileste competenta exclusiva a Presedintelui in determinarea problemelor We interes national ce se supun referendumului, chiar daca consultarea Parlamentult teste obligatorie. Numai Presedintele Roméniei are dreptul de a decide care sunt prolleaaae eres national si, in cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concret Tot despre rel care intervine i cazul suspe e referendumului si data desfasurdrii acestuia” in ceea ce ne priveste, ne-am ingaduit si facem unele precizari® cu pri petenta exclusiva a Presedintelui de a stabili sfera problemelor supuse referendumului n atenfionat asupra faptului cd ea se poate transforma intr-una excesivd, atunci cand edintele propune obiective ale referendumului care contravin Constitutiei. Date fiind rienfele pe care Romania le-a trait deja, cu referendumuri prin care s-a propus schim- a sistemului parlamentar, se impune ca legea si precizeze faptul c& obiecti ; Data referendumului national, aceasta se stabileste prin decret al Presedint impreuni cu obiectul si intrebarile. Legea nu stabileste nicio interdictie expresa cu p la stabilirea datei referendumului impreund cu alte 3 Constitutionala a statuat prin Decizia nr. 147/2007' ca ,, nu exista nicio alta conditie c a pei! gemnteeren si desfisurarea referendumului simultan cu. ale 2 prezidenfiale, par! lamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European, ori un anumit interval de timp, anterior sau posterior alegerilor mentionate”. — entionate”. evenimente legislative, iar ' Publicata in M. Of. nr. 84 din 24 februarie 200 : 0, a" - 2 Exemplu: Decizia nr. 731 din 10 iulie 2012 palit mt on si completarile ulterioare. din 26 iunie 2013 publicata in M. OF. nr. 407 din § ili Fae 478 din 12 ili — ; 12 publicat in M. 0 2 iulie 2012, Decizia Mf w Yt dt ent nS iulie 2013, Decizia nr. 471 din 14 noiembrie 2013 publi Art. 115 alin. (3) prevede 4 ,, Revizuire ; 7 -a este definitivas dupa , cel. o ide i fel 7 data adopiarii proiectului sau opment wien < brin referendum, Gam L s ‘ida, Puterea executiva rafic eine * Publican M Of nr. 613 din lg 2000 tHe op. tp. 120, °V. Vedinas, Tratat de dre} stratin : , ept administrat Publicata in M. Of. nr. 162 din 7 miami 2007 eee duridle, Bucuresti, 2018, pp. 178-179presedintele Ro 1aniei 125 recomandabil ar fi cestea, Sustinem teza, pe care am exprin Cu toate -0 si noi, gq referendumul sa nu se suprapund cu niciun alt tip de alegeri, pentru atm fi influentate alegerile respective sau rezultatul referendunului™ in ceea ce priveste problema dacd referendumul trebuie or} ni, si sub acest aspect legea nu confine posibilitati sau interdictii, insa Curtea Constitute ional a apreciat, prin Decizia nr. 7335/2012? ca ,, desi regula este ca refe rendumul sa se desfasoare intr-o singur in cazuri exceptionale, pentru a se asigura 0 mat mare participare Ia vot, legiuitorul poate reglementa gi in sensul ca referendumul sa se desfusoare pe parcursul mai multor zile”. anizat intro singurd le Dintre cei patru Presedinti care au condus Romania din 1990 pana in prezent doi dintre ej au recurs la acest mijloc de consultare a poporului’ F 56. Atributiile Presedintelui ca gef al executivului in aceasta calitate, Presedintele dispune de 0 serie de atribujii pe care le exercitd fara sd aibd nevoie de concursul primului-ministru sau al unui alt ministru’. Acest element il deosebeste de statutul sefului de stat din regimurile parlamentare, unde este obligatorie contrasemnatura unui ministru pe orice act al sefului de stat. Vom grupa atributiile realizate de Presedinte in functie de acest criteriu in mai multe categorii. 1. Atribufii in raporturile cu Guvernul a) desemnarea candidatului la functia de prim-ministru. Rolul Presedintelui se rezuma la a desemna un candidat, care urmeazi sa primeasca votul de incredere de la Parlament, alaturi de intreaga echipa guvernamentala. Presedintele nu dispune de o putere discretionara absoluta in desemnarea candidatului, el este obligat sa se consulte cu partidul care a cAstigat majoritatea alegerilor in Parlament, iar in cazul in care nu exist 0 asemenea majoritate, cu toate partidele reprezentate in E ‘Parlament. Curtea Constitufionala a statuat, ins, prin Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008°, care rivea refuzul Presedintelui de a numi ca ministru al justifiei pe doamna Norica Nicolai, ca ¥ St, Deaconu, in I. Muraru, E.S. Tandsescu (coord.), Constitutia Romédniei, Comentariu pe articole it, ed. a2-a, p. 785. ? Publicatd in M. Of. nr. 510 din 24 iulie 2012. 2 Este vorba despre Presedintele Traian Basescu, care a organizat doud referendumuri, unul | wiembrie 2007, cu alegerea parlamentarilor in dowd tururi de scruin, si cel de-al doilea Ia data d nbrie 2009, avand ca tema trecerea la Parlamentul unicameral si reducerea numarului de parlamentar 00, Presedintele in exercijiu Klaus lohanis a organizat un referendum 1a 26 mai 2019, cu ocazia alegerile Parlamentul European, care a avut ca obiect doud probleme, respectiv: /. Suntefi dle acord cu interzicere $i gratieril pentru infractiunile de corupfie? 2. Suntefi de acord cu interzicerea adoptarit de caw ern a ordonanjelor de urgenfii in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organiziril judiciare si ¢ tinderea dreptului de a ataca ordonanjele direct la Curtea Constitutionala? : iT Draiganu, op. cit, vol. Il, p. 227. Privind cererea de solutionare a conflictul ici si Guvernul Romaniei, formulata de primul-mit #ticeanu ~, publicata in M. Of. nr. 140 din 22 februarie 2008, lui juridic de natur’ constitugionala dintre Presedinte ru in exercifiu — la acea dati Calin PopesOrept adminj 126 : ee ety wea aparitie’ unui blocaj institutional in procesul de ‘egiferay, ae 7 alin. (2) din Legea fundamentalé rep) (J panten pre i 7 ata prevazut la art. legiuitorul constituant a prevazut | ee eae ; mentului reexaminarea unei legi inc promulgare 5 Presedinte ie re ; i is aeeasta prevedere, Curtea a considerat cd ,, aceasta solute gy, tla contanl pin sltionrce confit juice ttre dod mai multe aurorititi publice care au atribufii conjuncte in adoptarea tunel masuri prevaey, de Legea fundamental si cd acest principiu este de eet generala IM Cazu; similare”. Din interpretarea acestei decizii rezulté concluzia ca P resedintele poate refuzy unui ministru, si o propunere de prim-ministru. Unming aceeasi filozofie, si in cazul in care se propune, de catre partidul sau alianta care @ obtiny, Majoritatea in urma alegerilor parlamentare o persoana pentru a fi desemnati candida, Presedintele poate sa refuze persoana propusd, urmand a da curs unei alte propuneri care se formuleaza! b) numirea Guvernului, pe baza votului de incredere acordat de Parlament, Potrivit art. 85 alin. (1), Presedintele Romaniei numeste Guvernul pe baza votuluj de incredere acordat de Parlament, printr-un decret care cuprinde lista Guvernului, dupi “cum 0 calificd art. 103 alin. (2) si (3). Presedintele nu poate numi alti membri decat cei inscrisi pe lista Guvernului sau refiva umirea unora dintre acestia. Avem astfel de-a face cu o competenti legati a 'resedintelui in exercitarea acestei atributii. 6) revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de remaniere ernamental sau de vacanfai a postului, ‘ anierea guvernamentala reprezinta modificarea listei Guvernului aprobata prin ul de incredere al Parlamentului; una sau mai multe functii guvernamentale urmandafi ute citre alte persoane decat cele care au figurat initial pe lista aprobata de Parlament. 1 implica, in termenii expresi ai art. 85 alin (2), 0 alta autoritate publica, respectiv © singura dati yi numi . emanierea guvernamentala nu poate viza functii ale Guvernului®. Cum am aritat dej Guvernul in integralitatea sa, ci doar unele ja, Curtea Constitutional a statuat, prin decizia Precitata mr. 98 din 7 februarie 2008, ci Presedintele Poate si refuze o singuri dati ‘numirea unui candidat propus de premier, imitarea la 0 singura respingere a propunerii Se justified prin faptul cd, in continuare, réspunderea pentru o alte nominalizare revine in exclusivitate primului-ministru', Curtea a mai aritat c& primul-ministru este obligat si Propund o alta persoand, in cazul refuzului Presedintelui Romdniei de a numi ca minisinl Persoana propusd, in conditiile prevaizute de art. 85 alin, (2) din Constitutie, propunerea aceleiasi persoane find exclusa prin chiar faptul neinsusirii Propunerii de catre Pregedintele Rominiei, In aceasta a doua situatic, Presedintele trebuie si emits decretul de numire it functie ,,ca un act pur formal”, cum se afirma in decizie, raspunderea pentru nominalizate® ap mis revenind in exclusivtate primului-ministu, Dups cum se exprim’ uni at vdreptal Presedintelui de a mumi ministri mu poate fi unul formal, dee nny ha pode AES CS "In practica ultimilor ani s-aregisito ataresituaie, cdnd P are a castigat majoritatea in alegeri Eytan et Dreptadminisiatiy, ed aU, Ed. UniversulJuridic, Bucuresti 2011 p.67. 1 Vida, 1.C. Vida, Pulerea executivd si administratia ‘publica, op. cit, p87.” * Desizia Cunt Consttyionae nr, 98/2008, publica in M, Of sy: 140 fees februarie 2008, resedintele a refuzat o persoana propusdPresedintele Roméniei oS — 127 Brthane ae ae ae in numirea me ili rut activitatea Guve ae Prin Decizia nr. 875 din 19 deconsbeas ainsi ub yi nu Preyedintelui" juridic de natura constitutional sedinte ok Gane ronal asupra unui conflict ministrul a solicitat Presedintelui revocarea vieeprinn ern, sclera de faptul ca Prim- cAle va refuza, fird a stabili vreun termen in acest sens nM POMIvite” st Prin aceasta decizie, Curtea a admis s juridic de natura constitutional’ intre Pres data de 30 noiembrie 2018, céind prim-ministrul a comunicat formal Presedintetut vole doua demisii din Sunctia de ministru, gi pdnd la data pronun{arii respective decizii, Presedintele nu si-a exercitat atributia legala de a lua act de acestea side aconstata, prin decret, vacanja Posturilor, desi respectivele demisii au devenit intre timp, irevocabile. Concluzia Curtii a fost ca Presedintele nu a actionat in niciun fel, deci nu si-a exercitat atribujiile constitutionale prevdzute de art. 85 alin. (2) din Legea fundamental, (...). Drept urmare, Pregedintele Romdniei urmeaza sa emita de indata decretele de constatare a vacantarii celor doud functii de ministru si sd raspundd, de indatd, in scris si motivat, propunerilor inaintate de prim-ministrul Roméniei cu privire la numirile in functia de ministru. Transpunerea in legislatie a jurisprudentei Curtii Constitutionale a constituit o prioritate la redactarea Codului administrativ. Problema vacantei functiei de membru al Guvernului a fost reglementata de acesta in art. 43, care prevede ca, in cazul in care inceteaza functia de membru al Guvernului in condijiile art. 42 din Cod‘, Prim-ministrul fi transmite Presedintelui Romaniei in termen de 5 zile propunerea privind declararea vacanfei, iar Presedintele, in termen de 15 zile de la primirea propunerii, ia act de incetarea functiei si declara vacant functia. Prin exceptie, atunci cand incetarea functiei de membru al Guvernului, ca urmare a revocarii sau demisici, intervine in caz de agresiune armata sau in stare de asediu sau de urgen{a, conform art. 92 si 93 din Constitutie, termenul in care Presedintele ia act de incetarea funcfiei si declard vacanfa este de 30 de zile de la primirea propunerii prim- ministrului. Solutia este logica, deoarece {ara se afla intr-o situatie speciala, Presedintele Romaniei este comandantul forfelor armate, iar Guvernul trebuie sa continue sa functioneze. 2 ae ae ‘ Codul administrativ a reglementat si numirea in functie in caz de remaniere guyernamentala sau de vacant a postului. Potrivit art. 47, prim-ministrul propune mbrilor Guvernului, pentru ea responsa- 4 dintre Presedinte si Guvi area si a constatat existenta unui conflict edinte si Guvern, statuind ca incepand cu 1 St, Deaconu, in I. Muraru, E.S. Tandsescu (coord.), Constitupia Romdniei, Comentariu pe articole, op. cit, ed. a 2-a, p. 75: i 2 Publicata in M. Of. nr. 1093 din 21 decembrie 2019. + Cu privire la aceasta decizie, a se vedea E.S. Taniisescu, $t. Deaconu, Constitupionala, in Curierul Judiciar nr. 3/2019, pp. 174-175. ee # Art 42 din Codul administrativ prevede cazurile de incetare a fact membre sl Gavra ji Tui inceteazA in urmatoarele eazuris a) revoeare; b) demisie: ©) pier’ Be ns 9 Goer ea ie moms a ile Login $76/2010, cu modificarile si completirile ulterioare, ca urmare a unui raport de CWS ie Re Fpottrri judecdtoresti definitive; e) deces; 1) eondamnare pens! t i ‘i ide 45 de zile loreased defintiva; g) imposibilitate de a-giexercitaatribuyile mai mul sintezd de Jurisprudenya, Curtea ernului. a128 _____Prept administra Pradminitay, Presedintelui, in termen de § zile de la publicarea decretului prin care se constata ‘yin funetia de membru al Guyernul Preseding. 1 funefie persoana propusd de prim-ministry - race public refuzul sau de a numi Persoang functiei, 0 persoana pentru numire: in termen de 10 zile, numeste motiveaza, comunied prim-ministrului y respectiva. Art. 47 din Cod prevede in alin. (4) si (5) din Cod cd Presed tele poate refur, mMotivat, propuncrea, doar daca persoana nu indeplineste condifiile prevazute de gr 17 din Cod pentru a dobindi calitatea de membru_al Guvernului, adie pg considerente de legalitate, nu de oportunitate, iar Pres edintele poate refuza motiyat, ) singura dati, o propunere a prim-ministrului. in situatia in care Presedintele refuzd o propunere a prim-ministrului in condifiile al (3), adica in termen de zece zile de la inregistrarea propuneri, atunci prim-ministral fi transmite le de la data la care Presedintele i-a contumiegy Presedintelui o noud propunere in termen de 5 refuzul propunerii anterioare Precizim faptul cd, in interiorul termenului de 10 zile, Presedintele are obligatia, potivt alin, (3) al art, 47, sii motiveze refucul, sd il comunice prim-ministrului si sd il facd’ publi, Potrivit alin. (7) al art, 47, intr-o atare situatie, Presedintele Romdniei primeste 0 nou propunere pentru numirea unei persoane in functia de membru al Guvernului transmist de prim-ministru, avand aceleasi obligatii pe care le prevede alin. (3) O dispozitic interesanta regisim la alin. (8) al art, 47, care vizeaz& situatia in cae Presedintele Rominiei sau prim-ministrul sesizeazA Curtea Constitutional cu un conflict uridic de natura constitufionali aparut cu ocazia numirii unui membru al Guvernului, az in care obligatiile prevazute de art. 47 sunt indeplinite dupa publicarea deciziei Cunt Constitutionale prin care este solutionat conflictul, cu respectarea caracterului general obligatoriu al decizi Un alt regim juridic are situajia de remaniere previzuta de art. 85 alin. G) din Constitutie, atunci cind remanierea are drept consecinta schimbarea structurii saua compozitiei politice a Guvernului, prin inlocuirea unor membri ai Guvernului eu alte persoane care nu se regisesc pe lista initialA a acestuia, asa cum a fost aprobatl te Parlament, prin acordarea votului de incredere, dupa alegeri! : Este cazul in care se mareste sau se micsoreazi numarul membrilor Guvermulul sal situatia in care sunt cooptate sau ies de la guvernare unul sau mai multe partide, In acest caz este necesar un control parlamentar exercitat printr-un vot de aprobare a noultl Guvern?, astfel incat propunerea de remaniere a primului-ministru este adresata Parlament Are loc o restructurare a Guvernului, numai pe baza aprobarii Parlamentului’. es in Codul administrativ regasim reglementat, in art, 46, interimatul functiei de memb™ al Guvernului, ait al celei de prim-ministru, cat si al celorlalji membri ai Guvernult Prim-ministrul se afla in imposibilitatea de a-si exercita mandatul sau i-a incetat ful membru al Guvernului, Presedintele desemneazi un alt membru pentru a exercita pana la formarea unui nou Guvern. in acelasi mod se procedeaza si cu ceilalti meme Guvernului. Perioada limita a interimatului este de 45 de zile. i F.V. Gilia, Considerajii privind remanierea nan a dl constitufional roma ‘emanierea guvernamental is ; 1ald in sistemul constituf ne 2}, Deleanu, Jnstinuii si proceduri constitufionale in gi uowesi, 2006.9. 736 sip luri constitutionale in dreptul roman si in dreptul comparat, Ed. 3A. lorgovan, Tratat, op cit, vol. 1, p. 392.presedintele Roméniei = z Fe ie 129 int Caneee Juridica aparuta in practica inte! mai concret e q : cret, cine poate exercita, cu cara ministru. S-a constatat, in practic’, faptul ca, d aracter tater Sifetimar chiar Primubriuictcn oe le cele mai multe o sos : unc! un dublu statut de ministru si de viceptinsmninistn interimar chiar Primul-ministru. in opinia noastd”, Promotie caret functia de ministru interimar. Potrivit Constiturich cesta nut poate exe i. ra . uplel, i |-mi gi coordoneaza activitatea membrilor ata ena ai interimar, Primul-mini i Sr ul-ministru ar trebui si se coordoneze noastra, este un nonsens juridic, dar si deontologic. d) consultarea Guvernului ; ul cu pri . . Fe osebith: privire la probleme urgente si de importan{i Atribuia este prevazuta in i it Fe intel Pp art. 86 din Constitufie care, in termeni concisi statueaza ca resedintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme ur; i deosebitd. probleme urgente si de importanta La i A i i fel ca si problemele care urmeazi sa faca obiectul mesajului catre Parlament, si cele asupra carora este consultat Guvernul se apreciaza de catre Presedinte’. »Prin consultare se infelege atdt posibilitatea Pregedintelui de a cere pdrerea membrilor Guvernului asupra unor probleme de interes national, cat si solicitarea unei epinii Guvernului bazate pe date si informatii pe care numai acesta le define, datorita intregului sdu aparat pe care il are in subordine™. ¢) participarea Presedintelui la sedintele Guvernului si prezidarea lor® Sfera problemelor care justifica participarea Pregedintelui la astfel de sedinje, potrivit art. 87 include problemele de interes national care privesc politica externa, apararea nationald, asigurarea ordinii publice. Presedintele nu semneazi hotirarile si ordonanjele adoptate in cadrul sedintelor Guyernului la care a participat si pe care le-a prezidat’. Situatiile in care Presedintele participa la sedinjele Guvernului sunt practic de doua S PI categorii, si anume: —cAnd se discut probleme de genul celor prevazute de art. 87 alin. (1); —la solicitarea primului-ministru. Curtea Constitutionala a decis ca Guvernului constituie, intre altele, un mov veghere la buna funcfionare a acestei autoritafi guvernarii i Stvernarii priveste numirea unor m istri + 0 functie de este numit ministru ‘4 pentru care se exercita interimatul are stru conduce Guvernul de ministru pe sine insuyi, ceca ce, in opinia ,,participarea Presedintelui Roméniei la sedinjele d de consultare a Guvernului, ca si un mijloc de publice (...). Caracteristica acestei mmaniei nr. 619 din 10 octombrie 2014 pentru desemnarea unui Of, nr. 741 din 10 octombrie 1994, prin care este har titularul functied de prim-ministru, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 1 A se vedea Decretul Presedintelui Roméniet nr _ membru al Guvernului ca ministru interimar, publicat in M. “desemnat ca ministru interimar al culturii si viceprim-ministru chia ZY, Vedinas in V. Vedinas, D. Ciochin8, Apel la demnitate 1 normalitate, p.90. 2, pp. 23-26. : : 4 th I. Vida, LLC. Vida, Puterea executiva' $i administratia publica, op. cit, ed. a2 4 Baeceons, "in 1. Muraru, E.S. Tandsescu (coord), Constiiuria Tromdniei, Comentariu pe articole, ee 766. iiparea la sedinle Guvernulul (A; forgo, e id 1. 1, €6 jE 5 chrora ne-am raliat (T. Driganu, op. cit, vol. Il, p. 254). T. Drdganu, op. cit. vol. I, p. 254.