CAPITOLUL X GUVERNUL I. Reglementarea Guvernului potrivit Constitutiei Romaniei din 1991, republicata 1. Fundamente constitutionale si legale Constitutia Romaniei consacra Guvernului in mod expres doua capitole ale titlului I, este vorba despre capitolul IIL intitulat ,, Guvernul” si capitolul IV, denumit ,, Raporturile Parlamentului cu Guvernul”. in Codul administrativ, i sim reglementat in Parteaa Il- a ,administratia publica centrala”, al carei prim titlu este consacrat Guvernului!. Statutul constitutional al Guvernului este consacrat prin art. 102 alin. (1) care prevede ca ,,Guvernul, potrivit programului sdu de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a {arii si exercité conducerea generali a administrafiei publice”. Din acest text rezulta dublul rol al Guvernului® a) un rol politic’, care const in a asigura realizarea politicii interne si externe a farii; b) un rol administrativ, care se concretizeazi administratiei publice. Aceste doua dimensiuni ale statutului sau se realizeaza potrivit programului de -guvernare care a fost acceptat de Parlament'. _ Sub acest aspect, Constitutia noastra se incadreaza in categoria celor care consacra ul dihotomic (politic si administrativ), deosebindu-se de constitutiile care consacra un | trihotomic (politic, legislativ si administrativ)’. Art. 14 C. adm. prevede in alin. (1), 0 veritabila definitie data acestuia: ,,Guvernul este autoritatea publicé a puterii executive, care functioneaza in temeiul votului de incredere acordat de Parlament in baza programului de guvernare. Guvernul asigurd realizarea politic interne si externe a {arii si exercita conducerea generala a administratiei publice”’. in exercitarea conducerii generale a § 2. Statutul Guvernului Din coroborarea tuturor prevederilor constitutionale, rezulta urmatoarele dimensiut ale statutului Guvernului, potrivit actualului sistem constitutional: ' Prin celelalte doud titluri se reglementeaz4, in succesiune, administratia centrala de specialitale * autoritazile administrative autonome. ? G. Vrabie, op. cit,, vol. II, pp. 282-286; D. Apostol Tofan, Drept administrativ, op. cit, vol. bs p.201 > D. Apostol Tofan, Un punct de vedere in legdturé cu noua reglementare privind organizarea ¥ Junctionarea Guvernului Romédniei sia ministerelor, in RDP nt. 2/2001, pp. 55-70. “LM. Anghel, Reflecfii asupra unor texte din Constitufia r itd, in RDP nr. 2/2004, p. 56. D. Apostol Tofan, Drept administratiy, op. cit,, vol. 1, ed. a 5-a, p. 160ee SS tus .vachiesat la conceptia occidentala contem, OO oranda, rar prin origine si guver naimental prin ferinne' » Potrivit careia Guy yy se consacra wa dublu rol pentru Guvern, ° in conformitate cu programul de guyernai ernul este Politic si administrativ, care urmeazi a se ee inta re acceptat de Parla ¢) Guvernul reprezinta un organ central al administratici mile material si teritor generali?, + CU 0 competent ¢) Guyernul este unul dintre cei doi sefi Modul de reglementare a statutului Pres toate atributiile cu ea ai executivului nostru bicefal sau dualist. ae os si Guvernului determina concluzia ca ane revin, potrivit Constitutiei, ce! meazal si intre in competenta materiaki a Guvernului. A competen{a mate 14 a Guvernului in materie executivi are caracter de r cind Presedintele va interveni, prin exceptie, tuantul i le rezerva expres. ¢) Guvernul reprezinta organul colegial, iar Presedintele reprezint& autoritatea publica cu caracter wipersonal’, f) In exereitarea rolului care fi revine, Guvernul, in calitatea sa de conducitor al administratiei publice, intra in urmatoarele tipuri de raporturi cu celelalte autoritati ale administratici publice: ~raporturi de supraordonare, in calitate de organ ierarhic superior, fata de prefect, ministere si alte organe centrale subordonate lui; —raporturi de colaborare si coordonare, fafa de autoritatile centrale autonome; ~raporturi de tuteli administrativa, fafa de organele locale autonome, care funcfio- neazi la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale in baza principiilor constitutionale ale autonomiei, descentralizarii $i deconcentrarii serviciilor publice. g) In indeplinirea rolului sau, Guvernul are obligatia constitutionala de a coopera cu organismele sociale interesate, conform alineatului al doilea al art. 102 in cadrul acestor organisme sociale interesate urmeazi sa includem patronatele, Sindicatcle, biserica, partidele politice, diferite organisme si organizatii de tineret etc. Conform art. 14 alin. (2) C. adm., in vederea indepliniriirolului sau, Guvernul asigurd nctionarea echilibratd yi dezvoltarea sistemului national economic si social. Constatam doud elemente care determina realizarea rolului Guvernului: primul, de perare si cel de-aldoilea, de funefionare ecilibratd si devoltareasistemulul economic Social. Observam insa o diferenfiere intre eas art. 102 alin. (2) din Constitujie si cel Codul administrativ, pe care nu o impartasim’. h) in afara rolului sau politic si administrativ, Guvernul m © anumit funetie normativa, care se concretizeazi astfel: ede ~el dispune, in baza art. 74 din Constitutie, de inifiativa legistativas luilalt sef Itfel spus, eguli, pe doar in acele domenii pe care consti- al executivului, u nul mai indeplineste, in subsidiar, ir jovan, M. ConstantinescU, "A. lorgovan, Tratat, op. cit, vol. I, ed. a 4-8, p. 362; M, sete A. lorgs ean, A forgovan, 1, Muraru, F. Vasilescu, I. Vida 0P- a Pea 205: 5D: Apostol Tofan, Drept administratiy, op. cl 1a 41: Draanu, op. cit, vol I, pp. 309-310. inare comparativd. Note explicative, V. Vedinas, Codul adminisirativ adnotat Miversul Juridic, Bucuresti, 2019, p. 25- Noutagi. Exam!146 — in baza art. 108 alin. (2), adopta, in executart pune in executare legea. in baza art. 115, intitulat deleg: adopte ordonanfe, a caror misiune este s Aceast imputernicire Guvernul o primeste fie de la P2 abilitare, fie i-a fost recunoscuta de constituant insusi, care a prevazut ca, i extraordinare, Guvernul sa poata emite ordonanje de urgent. inlocuiasca legea. Romaniei din 1991 § 3. Structura Guvernului potrivit Constituti Art, 102 alin, (3) dispune ci Guvernul este aledtuit din prim-ministru, ministri sta membri stabiliti prin lege organicd. Constatam ca dispozitia are in vedere doua categorii si anume: — membri ai Guvernului stabilifi de Constitu¢ie, aici intra primul-ministru si ministrii; —membri ai Guvernului stabiliti prin lege organica. : in prezent, ,,legea organic” la care trimite Constitutia este reprezentata de Codul administrativ, Partea a II-a, care, prin art. 18 adaugii la categoriile de membri ai Guvernului pe care ii recunoaste Constitutia si functia de viceprim-ministru, precum si categoria ministrilor de stat, respectiv a ministrilor delegati cu insdrcindri speciale pe Tdnga primul-ministru, mumiti de Presedinte pe baza votului de ineredere acordat de Parlament. Din formularea acestui articol nu rezulta care sunt insdircindrile speciale pe care le au ministrii delegati pe Inga primul ministru. Apreciem, in consens cu o opinie exprimatd in literatura de specialitate, ca definirea acestor insdrcindri revine exclusiv primului-ministru, nici o alté autoritate publica nefiind competent pentru a contesta continutul insarcinarilor speciale! In ceea ce priveste functia de viceprim-ministru, aceasta a fost infiinfata in anul 2008, prin O.U.G, nr. 21/2008, Conform art. 21 C. adm., viceprim-ministrul dispune de un aparat propriu de lucru care face parte din aparatul de lucru al Guvernului, fara personalitate Juridica. In jurisprudenta Curtii Constitujionale s-a pus problema constitufionalit3fii unor functii de membru al Guvernului, Prin Deciziile nr. 88 din 3 martie 2004? si nr. 89 din 5 martie 2004* in temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie, Curtea Constitutional’ s-@ Pronunjat asupra constitutionalitajii art. 1 pet. 2 din Legea de modificare a fostei Legi nt a, \ Carp, Limitele Constingiei. Noi evolupii normative si mecanisme politice privind locul Guvermultl it “worictlor publice, artical aparut in luerarea Reformele administrative $i judiciare in perspectiva ‘tuna pentru stiinyejuridice si administrative, Caietul Stiijifie mt. 62004, Institucul dé Paul Nevulescu”, pp. 67-68. ' “ " oe? din 24 decembrie 2008. Mae a ; 6 din 15 din 3 manie 2004, ne, 226 din 15 din 3 martie 2004. irii curopeneGuvernul Ei 147 90/2001 privind organizarea si fimctionare 4 Guvernului sia ‘bilitatea ca din Guvern si a ministerelor posibilitatea fuvern si f ministri de alaturi de ministri, / referitoare la aca parte s ' sin lat, ministri delegayi cu ins: speciale pe linga primul-ministru, cf prevederile legale respective sunt contrare art, 102 structura Guvernului si care nu Tecunose fune legea care 0 consacra se completea: creeaza o ierarhie in randul membrilor Guvernului, ceea ce legiuitorului constituant. Prin decizia Pronunata, prevederile legale criticate, invocand, printr areglementat modul de aledtuire a Guyernului intro mani acestei autorititi publice sa Propuna o structura in raport de progi guvernare. S-a adus, de catre Guvern, in punctul de vedere exprimat, si cd, potrivit art. 117 alin. (1) din Constitutie, ministerele se infiinte functioneaza Potrivit legii, ceea ce s-a si intémplat. inceea ce ne priveste, avem rezerve noastre, conform careia introducerea ‘reinari Autorii acestei sesizari au considerat din Constituie care regen ia de ministru de stat, P componenta Guvernului cu near rin prevederea din aceasta functie gi se excedeaza literei si spiritului ale nt Curtea a constatat constitution: tele, faptul cd legiuitorul constitu supli, care permi mul de rgumentul 254 Si fata de aceasta solutie si impartigim opinia colegei functiei de viceprim-ministru ,a contribuit la adancirea neconcordanjei dintre dispozitia constitutional si pre’ fiind 0 dovada elocventé a caracterului politic al structurii Guvernului care atunci cénd este rezultatul unei coalitii, asa cum s-a intémplat cel mai adesea in Romania postdecembrista, trebuie sd identifice formule convingatoare de partidelor care-I compun vederea legalétin materie, rasplatire” a tuturor § 4. investitura Guvernul potrivit Constitutiei Romaniei din 1991, revizuita si republicata si prevederilor Codului administrativ Sediul materiei il reprezinta art. 85 alin. (1) coroborat cu art. 103 si art. 104 din Constitutie. Art. 16 C. adm, reglementeaza investitura Guvernului si are urmatorul continut: ,,(1) Guvernul se organizeazé si functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale, avand la bazé Programul de guvernare acceptat de Parlament. (2) Guvernul este investit de Parlament $i igi incepe mandatul la data depunerii jurdméntului in fata Presedimelui Din coroborarea acestor dispozitii desprindem urmitoarele faze’: : i a) Desemnarea, de cAtre Presedinte, a candidatului pentru functia de prim- ministru, dupi o consultare politica, care poate viza: : - . ~ fie b artidul care are majoritatea absoluta in Parlament, in cazul in care exista un Partid care detine o astfel de majoritate; a : - ~ fie ‘ae partidele reprezentate in Parlament, in cazul in care 0 asemenea Majoritate nu exist ee ; * Publicata in M. Of. nr. 164 din 2 aprilie 2001. : 2 DA. Tofan in 1. Muraru, ES. Tandsescu (coord) Constinyia Roméniei. Comentariu pe articole, jonale de invest a Guvernu, . si A: Torgovan, 39, capitolul LV, secfiunea ,, Cum sa accentuat regimul Elabordrii Constitujiei, op. cit, pp. 233-2: tolul Ill, pp. 508-509 ; yermului” si capi in ceea ce priveste investitura Guvernului” $i cap)148 rept administra, Drept administfatiy b) Aleatuire: echipei guvernamentale gia programului de guvernare Candidatul desemnat are Ja indemana un interval de zece zile, in interiorul carui; eve cele doud elemente care vor fi prezentate in fata Parlamentului si pentru a ul de incredere, respectiv echipa si programul de guvernare, care nu a Se on de decddere. El are © anumiti semnificatie in ceea ce priveste necesitatea a jntr-un timp optim, un Guvern legal si legitim care si conduca treburile ari, Ei, A depisirea lui ar atrage imposibilitatea de afi solicitat si respect ita vo aledtui sta nu poate insemna ¢ acordat, vor! de incredere EI reprezinti ., limita de cordat, spre a incepe noi negocieri™ a votului de incredere din partea Parlamentului de catre candidatul la care Presedintele RomGniei poate retrage candidatului mandatil a ¢) Soli la functia de prim-ministru. Candidatul desemnat, in termen sa aleatuiasca programul si lista viitorului Guvern; eee ee ndreseze Parlamentului, dupa ce primul obiectiv al acestei perioade a fost atins, a-i solicita votul de investitura. 103 alin. (3), votul de incredere al Parlamentului se acord’ asupra programului si a intregii liste a Guvernului. Consideram ci Parlamentul nu itatea, cu ocazia acordarii votului de incredere, s4 conteste lista Guyernului ministru, deoarece, potrivit art. 103 alin. 2) zile, votul de incredere asupra de 10 zile trebuie sa realizeze doua lucruri: pentru Dupi cum prevede expres art. are posib propusa de candidatul la funetia de prim~ din Constitutie, acesta cere, in termen de 10 programului si a intregii liste a Guvernului’. “Acordarea votului de incredere de Camerele reunite se face cu majoritatii absolute, de jumitate plus unu din numarul total al parlamentarilor. Acordarea votului de incredere atrage dupa sine urmatoarele consecinfe: rogramul se transforma in program politic oficial de guvernare, lista. de propuneri privind viitoarea echipa guvernamentala, nominalizata in hotardrea Parlamentului de acordare a votului de investitura devine obligatorie pentru si numeasci Guvernul. Presedinte, caruia fi revine sarcina ca, printr-un decret, Parlamentul are la indemana un termen de 60 de zile, in interiorul cdruia poate si acorde vonul de incredere viitorului Guvern. El nu este obligat si acorde votul de incredere Primei variante propuse de candidatul la functia de prim-ministru, putand, in aceste 60 de pee dow sos de investi. Dac refuz si dacd au trecut 60 de zile, d) Numinenen otrivt art 89 din Constitutie, sa dizolve Parlamentul. : tului de eredi ‘a Guvernului de catre Presedintele Romniei si depunerea J edinta juraman- Je Romaniei. Aceasta Se face a unel eta pj, Li's a este numirea Guvernului de eatre Presedinte aca votului de incredere aes: ‘de incredere acordat de Parlament, ceea ce reprezinta manifestareé 4 » ratat. op. cit, vol. 1, ed. a 4-a, p, 381; I. Santai, op. cit, p- 154. ESB, A a eee ae Pe SB De , op. cit, p. 154. _ . lorzovan, in M, Constantineseu, L Deleanu, A. Jorgovas, 1: Mari Vasile A. lorgovan, in 5 Tandsescu, op. cits «0, in M. Constantinescu, A. lorgovan, a st OP 1, Muraru, E- wind locul Guvernului it Constitugici. Noi ev ; ice pri 1 evolufii normative si mecanisme. politice pr? 0 RDP nr, 3/2004, p. 25Guvernul competente legate’. De aici coneluzia ca Presedintele obligat Si 0 faci, deoarece nu implica Posibilitate: alti naturi’, Emiterea decretului prezidential de numire atrage dupa sine ~ depunerea jurimantului, in faa Presedintelui, de e: yorba despre juramantul prevazut de art. 82 din Constitutie, — de la data depunerii jurimantului, Guvernul, in intregul sau, si fiecare membru in parte, isi exercit’ mandatul, potrivit art. 104 alin, (2) din Constitutie. 149 NU ar putea refuza numirea, el este ‘@-unei apreciert de oportunitate sau de urmatoarele consecinte ‘Atre membrii Guvernului, find §5. Mandatul Guvernului potrivit Constitutiei Romaniei din 1991 Sediul materiei il regisim in art. 104 coroborat cu art. 110 din Constitutie. Potrivit acestor doud texte, mandatul Guvernului, in intregul sau, si al fieedrui membru in parte, incepe de la depunerea jurimantului si dureaza pana la data validarii alegerilor parlamentare generale. Aceasta reprezinta situatia tipicd, a cirei intindere este corespunzatoare limitelor de functionare a Parlamentului® Exist gi situafii atipice, care presupun incetarea mandatului Guvernului in: de data validarii alegerilor parlamentare generale, respectiv: a) prin demiterea Guvernului, ca urmare a retragerii increderii acordate Guvernului, Tetragere care poate opera fie potrivit art. 113 (mofiunea de cenzurd), fie potrivit art. 114 (angajarea raspunderii Guvernului): b) cind primul-ministru se afla intr-una din previzute de art. 106 ori este in imposibilitatea de a-si exercita atribufiile mai mult de 45 de zile. Daca prima situatie atipicd priveste Guvernul in intregul sdu, caruia i-a fost retrasi increderea ,,in bloc”, asa cum i-a fost acordati, cea de-a doua situatie priveste persoana sefului Guvernului, astfel incat, modificarile intervenite in statutul acestuia pot determina incetarea mandatului Guvernului insusi. Mandatul Guvernului poate inceta atunci cand primul-ministru se afla urmatoarele situatii — cele prevazute de art. 106: demisie, revocare, pierderea drepturilor electorale, interventia unei stari de incompatibilitate ori alte cazuri pe care legea, in prezent art. 42 C.adm,, le prevede: .Functia de membru al Guvermului inceteazd in urmdtoarele cazuri: 4) revocare; b) demisie; c) pierderea drepturilor electorale ca urmare unei hotdréri Judecdtoresti definitive; d) starea de incompatibilitare constatard in conditiile Legit inte ntr-una dintre oldirare judeccitoreasca definitiva; g) imposibilitate de a-yi exercita atribuyiile mai mult de 45 zile”, ___~ este in imposibilitate de a-si exercita mandatul, care se prelungeste mai mult de de zie, , M. Constantinescu, Drept parlamentar, Ed, Actami, Bucuresti, 1999, p. 283. -Balan, Institujii administrative, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 81150 Ee Prept adminis, Daca a fost depasit acest termen maxim de 45 de zile, intervine dem! sia Guvernujy, Primul-ministru, dupa cele 45 de zile, isi va relua atributiile, dar nu ca prim-ministry al unui Guvern in exercitarea mandatului, ci ca prim-ministru al unut Guvern demisio t, insdrcinat numai cu indeplinirea actelor necesare pentru administrarea treburilor Publice, § 6. Statutul membrilor Guvernului Dupé cum am mai ardtat, art. 102 alin (3) prevede ca Guvernul este format din primy). ministru, ministri si alti membr stabiliti prin lege organica. 1. Condifii pentru functia de membru al Guvernului : a 1) Actuala Constitutie a Romaniei impune, in mod implicit, printre conditiile cerute membrului Guvernului si pe aceea de a avea drepturi electorale, conditie pe care g regisim siin art. 17 lit. b) C. adm 2) O alta categorie de conditii, imy cea consacrata de art. 16 alin. (3) din C a domiciliului in Romania, prevazut: 3) Conditia ca persoana pusa pentru functia de membru al Guvernului, este onstituie, respectiv conditia cetateniei romane si si in art. 17 lit. a) C. adm. nu fi suferit condamnari Penale, cu excepfi: situatiei in care a intervenit reabilitarea, consacrati de art. 17 lit. c) C. adm.! IL. Incompatibilitafile functiei de membru al Guvernului Din continutul art, 105 din Constitutie rezulta ca Meompatibilitatile pot fi, din punetul de vedere al izvorului care le consacra, de doua feluri a) incompatibilitifi de ordin constitutional; b) incompatibilititi de ordin legal; A) Incompatibilititile de ordin constitution Consacrarea unor interdictii si incom solutie traditionala in Constitutiile Romanici. in acest sens, Constitutiile din 18662, 19233 si 1938" au consacrat in mod conseevent norme contonm caren Pot fi ministri doar eei care sunt romani din nastere sau au dobéndit impamantenirea (sau naturalizarea, conform Constitutici din 1923, sau este roman de 3 seneratil, conform Constitutiei din 1938) si, respectiv, interdictia, pentru membrii Familie; Regale, dea fi ministri>, Potrivit art. 105, incompatibilitatile de ordin Constitutional Privese: ~ funetiile publice de autoritate, cu admiterea unei singure €Xceptii, cea de parlamentar*s al Patibilitati pentru membrii Guvernului este 0 el ea " Prin vechea lege se mai prevedea conditia ca persoana si nu se afle Care afost in mod corect eliminati, deoarece starea de incompatibilitate pres hu una existenta si cealalta potentiala, Regimul incompatbilit Cartea I, Titlul lV, Cap. III, Sectiunea a I1l-a. in momentul apariti are posiblitatea sa opteze pentru una din cele doud funeti, poti exercitare a funciei, nu de dobandire a ei, ? Constitutia din 1866 a Consacrat aceste norme in art. 97 si 98, Constitujia din 1923 a consacrat aceste norme in art. 94 si 98. “ Constituia din 1938 a consacrat aceste norme in art. 67 si 68. ; Pentru o analiza de ansamblu asupra acestei materia se vedea N. Pavel, Refleci priving Mncomparibilitafilor membrilor Guvernului in Constituile roméne $i in drepiul compurd, in F pp. 41-56, intr-o situatie de incompatibilitate, upune dou fiy : ia : Nctii detinute efectiv, or a fost moditicat prin ea nr. 161/2003, i, persoana aflata in stare q ‘ncompatibilitate, Vit legii. Incompatibit © este 0 condifie de a / reglementarea RDP nr. 2/2016, “ Prin nofiunea de ,functie publica de autortate” trebuie si injelegem orice persoana e organ de conducere dintr-o autoritate publicd, sau o structura a acesteia, precum si membrii or sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat (primari, consilier locali sau jude St shartine unui Banelor alese pri ni), waGuvernul Guvernul — funefiile de reprezenta comercial B) Incompatibilitafile de ordin legal Potriv it art. 84 din Legea nr. 161/2003, Cartea Guvernului este incompatibila cu: a) exercitarea altei functii publice de autoritate, eu exc senator ori a altor situatii prevazute de Constitutie; b) exercitarea unei funetii de Teprezent zatiilor cu scop comercial; c) exercitarea functiei de presedinte, vicepresedinte, membru al Consiliului de Administratie ori de cenzor | bancile sau alte institutii de credit, s institutiile publice; d) functia de presedinte sau de seeretar asociailor la societatile comerciale; e) functia de reprezentant al statului la adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la litera c); f) functia de manager sau membru al Consilillor de Administratie ale regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale: g) calitatea de comerciant persoana fizica; h) calitatea de membru al unui grup de interes economic; i) o functie publica incredinjata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte. Constatarea unci asemenea situafii revine primului-ministru. Legislatia actual este insa deficitara deoarece nu precizeazd care este procedura aplicabilé primului-ministru, respectiv cine este autorizat sd constate faptul cd acesta se afld intr-o stare de incompatibilitate descrisd de Legea nr. 161/2003' IIL. incetarea functiei de membru al Guvernului a) Potrivit art. 106, coroborat cu art. 85 si 104 din Constitutie, incetarea functiei de 1, Titlul IV, fimetia de membru al eptia celei de deputat sau de are profesional salarizata in cadrul organie director general, administrator, a societatile comerciale, inclusiv ocietitile de asigurare gi cele financiare, precum si la al Adunarilor Generale ale actionarilor sau membru al Guvernului are loc prin: ; i ~ demisie, care intervine ca urmare a voinfei exclusive a titularului funcfiei, ceea ce atrage declangarea procedurii pentru investirea unui nou membru al Guvernului-; ~revocarea este cea de-a doua modalitate prevazuta de lege, care se naste, potrivit art. 85 alin. (2), in caz de remaniere guvernamentala. Cum se arati in doctrin’, revocarea intervine intr-o situatie normala si nu are caracter de sancfiune, ea avand 0 legitimitate politica. Potrivit art. 44 C. adm., revocarea din functia de membru al Guvernului intervine in caz de remaniere guvernamentala; — —pierderea drepturilor clectorale, care poate interven: Plementara [art. 64 lit. a) C. pen.], dar si in cazul pierderi ica sancfiune penala com- ndirecte a acestor drepturi ae 1 R. Carp, Limitele Constitutiei. Noi evolujii normativ ‘autoritayilor publice, art. cit, p. 30. 71. Santai, op. cit, p. 161. *A.lorgovan, Tratat, op. cit., vol. 1, ed. a4 ve si mecanisme potitice privind locul Guvernulul in p. 387.Ww prin punerea sub interdictie, interveni urmare a pier deri discerndmintay ca urmare a starii de debilitate sau alienafie mintala stabilite sud cciitoreste; — interventia unei stiri de incompatibilitate, constatata ca ur mare a unui Taport de evaluare definitiv sau a unei hotirari judecatoresti definitive, astfel cum prevede art. 4 lit. d) C. adm.; — decesul, , . b) Potrivit art. 107 alin. (2) din Constitutie si art. 42 lit. g) C. adm., incetarea functic de membru al Guvernului mai are loc in cazul in care acesta este Hn imposibilitate qc a-si exercita atributiile mai mult de 45 de ile, depasirea acestui termen atraging incetarea functiei de membru al Guvernului. In perioada in care se afla in imposibilitatea exercitarii functiei, intervine interimatul, iar primul-ministru initiaza procedurile Prevazute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului in calitate de ministru interimar [art. 46 alin. (3) C. adm]. c) Potrivit art. 113 si 114 din Constitutie, incetarea functiei de membru al Guvemului mai poate avea loc in situatia in care este adoptata o motiune de cenzuri, care atrage demiterea Guyernului in ansamblul sau, deci incetarea calitatii de membru al Guvernuhii pentru tofi cei care alcdtuiese organul executiv demis. d) In conformitate cu art. 16 alin. (3) din Constitutie, desprindem concluzia ca ince- tarea functiei de membru al Guvernului mai poate interveni: ~in cazul pierderii cetafeniei romane; —in cazul in care membrul Guvernului nu mai locuieste in Romania. IV. Suspendarea functia de membru al Guvernului Sediul materiei i] regasim in art. 109 alin. (2) care consacra dou: Tespectiv suspendarea care poate fi dispusa de Presedintele Rominiei, in cazul in care s-a cerut urmarirea penala impotriva unui membru al Guvernului, si uspendarea de drept, care intervine in cazul in care a fost trimis in Judecata un membru al Guy ernului Suspendarea nu reprezintd 0 modalitate de incet Guvernului, ci 0 intrerupere in exercitarea unui mand. incetarea acestuia, sau poate determina reluarea prerog; acuzele aduse persoanelor in cauza sunt nefondate. Se identifica doud momente si doua tipuri de suspendare —in cazul in care s-a cerut urmarirea penal, poate interven; suspend: de Presedintele RomAniei; ~in cazul in care membrul de Guyern a fost trimis in judee: de drept a acestuia, in temeiul textului constitutional care dispune ca @ unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din | functie”’, oi ‘4 tipuri de suspendare, 4 mandatului unor membriai at, care poate in final s& atraga ‘ativelor, dacd se dovedeste ca area dispusd ntervine Suspendarea Trimiterea in | judecata § 7. Statutul primului-ministru Din coroborarea art. 107 din Constitutie cu cele ale art. 28-36 C. urmatoarele dimensiuni ale statutului juridic al Primului-ministru: a) Este sef al Guvernului, Primul-ministru conduce Guvernul! b) Are misiunea de a coordona activitatea membrilor Guvernului, respecte atribufiile care revin fiecart adm., desprindem CU Obligatia si ee " O dispozitie similara conyine gi art. 28 alin (1) teza fC. adm,wer EEE owe o) Are indaior i ie a hrezehta — doud Camere ale Parlamentului ‘Apoarte gi declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate, s/h punde la intrebirile si = t Lae He a Cusunt adresate de citre deputa(i yi senatori, conform regulamentelor celor doua Camere (att. 32.C. adm.) 4) Solicita Presedintelui S4 participe la uncle sedinfe ale Guvernului, atunci cand se discut probleme de interes national privind Politica externa, apararea {arii, asizurarea ordinii publice. e) Propune Presedintelui revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de vacan{ a postului sau de remaniere guvernamentali. ) Contrasemneaza uncle din decretele Presedintelui, potrivit art. 100 din Constitutic si art, 33 C. adm. g) Semneazi hotararile si ordonantele adoptate de Guvern, care sunt contra- semnate de ministrii care au sarcina punerii lor in executare. h) Reprezint4 Guvernul Roméaniei in relatiile acestuia cu Parlamentul, Presedintele Rominici, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutional, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoritati si institutii publice, partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii neguvernamentale, precum gi in relatiile internationale, ce intra in aria de responsabilitate a Guvernului. j) Este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tari si exercita toate atributiile care deriva din aceasta calitate. k) Primul-ministru numeste si elibereaza din funcfie, in conformitate cu art. 31 C. adm. urmitoarcle categorii de persoane: — conducitorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu exceptia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului, conform art. in. (1); ~secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului; — secretarii de stat si consilierii de stat din cadrul aparatului de lucru al primului- ministru; —secretarii de stat si subsecretarii de stat; alte persoane pentru care are competenta generala de numire, in cazurile prevazute de lege! In conformitate cu prevederile art. 29 C. adm., in exercitarea atributiilor sale, primul-ministru emite decizii, care sunt acte administrative potrivit calificdrii exprese data de text, care se publica in Monitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei acestora. $8. Aparatul de lucru al Guvernului Potrivit art. 19 C. adm., aparatul de lucru al Guvernului este alcatuit din Seeretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim-ministrului, aparatul de lucru al viceprim- Ministrului, departamente si alte structuri organizatorice cu atribu(ii specifice Stabilite prin hotarare a Guvernului. : Art, 20 C. adm. Secretariatul General este condus de un Secretar General, care are _ Tang de ministru, numit prin decizie a prim-ministrului. BI este ajutat de unul sau mai multi * Constat fe care le nameste primul-ministru, c8 ea ingiduie eges ca se nelor pecare le fale cane cade Pe ee numite de acesa, Pent dezvoliarea subject Categorii, prevazute de reglementari speciale, sa fie nun Alexe, Inalfii functionari publici, op. cit, pp. 96-97.154 Drept administra, secretari generali adjunc{i, care au rang de secretar de stat, numift prin devizies Prim. ministrului precum si, dupa caz, de unul sau mat multi secretari de stat numifi, Tespectiy eliberati din functie prin decizie a prim-ministrului. | ~ Prin art. 20 alin. (8) C. adm. se prevede ci Seeretariatul General al Guvernultt inde. plineste si atributiile de minister de resort fai de Regia Autonoma ,,Administrati, Patrimoniului Protocolului de Stat” Cancelaria Prim-Ministrului reprezinta, conform art. 22 C. adm., © structura firg personalitate juridicd, in subordinea prim-ministrului, finantata din bugetul Secrets. tiatului General al Guvernului. Ea este condusé de seful Cancelariei Prim-Ministrulus, care are rang de ministru, numit si eliberat din functie prin decizie a prim-ministrului, Departamentul reprezinta, conform art. 23 C. adm., , (/)... 0 structura organizatoricé in cadrul aparatului de lucru al Guvernului, cu sau fara personalitate juridicd, subordonati prim-ministrului, avénd rolul de coordonare in domenii de interes general, in con- Jformitate cu atribufiile Guvernului. (2) Organizarea si functionarea departamentului se aprobi prin hotdrare a Guvernului”. Prin art. 24 se recunoaste posibilitatea constituirii de structuri cu caracter consultatiy infiintate de Guvern'. § 9. Atributiile Guvernului Romaniei Spre deosebire de institutia Presedintelui, pe care o regisim dezvoltata in capitolul Il al titlului III, unde exista dispozitii cu privire la atribusiile Preyedintelui, in ceea ce priveste Guvernul, actuala Constitujie a Roméniei nu procedeaza la realizarea unui tablou al atributiilor celui de-al doilea sef al executivului, Ea se rezuma doar sa precizeze rolul Guvernului si si consacre cele mai importante forme de realizare a lui, respectiv o parte din atributiile pe care acesta le exercita. Identificdm doua mari categorii de atributii, din punct de vedere al izvorului lor: A) Atributii prevazute de Constitutie Unele din aceste atributii le-am analizat in contextul Presedintelui in raporturile cu Guvernul. Urmeaza astfel sa identificdm urmitoarele categorii de atributii a) exercitarea initiativei legislative — art. 74; b) negocierea tratatelor internationale — art. 91 alin. (1) care prevede cq , Presedintele incheie tratate internationale, negociate de Guvern (...)”; abordarii atribufiilor ' (1) Pentru rezolvarea unor probleme aflate in competenta sa, Guvernul Poate infiinta organisme eu caracter consultativ. (2) in scopul elaborari, integrarii,corelarii $i monitorizarii de politici publice. Guvermul poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale. (3) Modul de organizare si functionare a structurilor prevazute la alin, (1) si (2) sia serviciilor acestora, temeiul legal pentru acordarea unei indemnizafil Pentru membrii acestor structuri, dupa caz, posibilitatea acordarii unei indemnizatii pentru membrii acestor structuri, precum si cuantumul acesteia, se stabilesc prin actele de infiinfare ale structurilor prevavute fa alin, (1) si 2), in limita bugetului aprobat conform normelor de drept ce privese drepturile salariale ale personatylui din sectorul bugetar”.| a mn opune Presedintelui acreditarea oe ae : ye slate [art291 alin, Oh $1 rechemarea reprezentantilor diplomatici ai d) propune Presedintelui inflinjarea, desfi giplomatice ale eer Side st alin. (2); e) man Eee Si documentele solicitate de cele dou Camere gide comisile F hn ana a Hoy presedinilor lor [art. 111 alin, (1); participarea mel r Guvernului la sedinjele Pa mea = agar 11 alin, 2) sa, in mod obligato, clad ee g) sesizeaza Curtea Constitutionali cu privire la legi, inainte de a fi promulgate de catre Presedintele Romaniei (art. 146 lit. a)]'; a h) exercita 0 putere normativa primard, rod al delegarii legislative, prin care adopta ordonantele de Guvern (art. 108 si 115); i) numeste prefectul, potrivit art. 123 alin. (1) din Constitutie; j) potrivit art 97 alin. (2), in termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta fanctici de Presedinte, ia masuri pentru a organiza alegeri pentru un nou Presedinte; k) Guvernul si ministerele, cu avizul Curgii de Conturi, pot infiinja organe de specialitate, in ubordinea lor, numai daca legea le recunoaste expres aceasta competenti. B) Funetiile si atr ibutii prevazute de Codul administrativ Se impune si facem diferenta intre funetiile Guvernului si atribufiile acestuia. in ceea ce priveste funcfiile Guvernului, ele igi afla reglementarea in art. 15 C. adm. sieste vorba despre urmatoarele functii” 2) functia de strategie, prin care se asigur& elaborarea strategiei de punere in aplicare Infarea sau schimbarea rangului misiunilor aProgramului de guvernare; +) functia de implementare, prin care se urmareste punerea in aplicare & Programului _ de Guvernare; __c) functia d - instituional necesar in vederea realizarii obiectivelor strateg d) functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigurd administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care _ Statul este responsabil; e) functia de reprezentare, prin care se zentarea pe plan intern si extern, in domeniul sau de activitate; ; ' f) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmdrirea $i controlul aplicdrit si Tespectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si securitdfii nationale, Precum si in domeniile economic $i social si al funcfionarit institufiilor si organismelor care i ‘dinea seu sub autoritatea Guvernului, ; Art. 25 C. adm. stabileste mai multe atribuf principale ale Guvernului, unele dintre ea avand suport in normele constitufionale: _ 4) inijiaza proiecte de lege si le transmite catre Camera com 4, si spre informare cdtre Camera decizionala, ¢ reglementare prin care se asigura claborarea cadrului normativ si asigura, in numele stanulut roman, repre- jpetent, ca prima Camera ‘itutionalitate anterior yublicarii Y Dreptul de a sesiza Curtea Constitutional, in cadrul controlului de ota Siprm de ne Presedintelui Roméniei, unuia din presedinit cer dow! ‘Camere, i, humar de cel pygin 50 de deputati sau 25 de senator'. 2c C.lonescu, Regimul politic in Romania, op. elt P- 238.156 __Drept administrati, b) emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, inijiate cu Tespectare, Constituici, si le transmite Parlamentului, in termen de 30 de zile de la data solicitarii; c) asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor sia celorlalte acte normative date in aplicarea acestora; d) elaboreaza proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat pe care le supune, separat, spre adoptare Parlamentului; ¢) aproba, prin hotrare, strategiile, programele si metodologiile, pe domenii de activitate, f) asigura realizarea politicii in domeniul social; g) asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si siguranjei cetajeanului, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, in conditiile prevazute de lege; h) duce la indeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apararea ari, scop in care organizeaza gi inzestreaza fortele armate; i) asigura integrarea Romaniei in structurile europene si internationale; j) negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care angajeaza statul romén; k) negociaza si incheie, in conditiile legii, conventii si alte infelegeri internationale la nivel guvernamental; 1) controlea subordinea m) asigura administrarea proprietatii publice si private a statului; n) infiinjeaza, cu avizul Curfii de Conturi, organe de specialitate in subordinea sa; 0) coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale; p) asigura standarde obligatorii la nivelul administratiei publice centrale si locale pentru garantarea bunei administra; 4g) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau care decurg din rolul si funetiile Guvernului Prin art. 26 C. adm., se reglementeaza exercitarea controlului de caitre Guvern, cao component a rolului acestuia de conducere a administratiei publice'. Foarte interesant este faptul ci se recunoaste atributul Guvernului de a revoca actele nelegale ale administrafiei centrale care ii este subordonaté, care pot leza interesul public, in conditiile in care acestea nu au intrat in circuitul juridic. in opinia noastra, controlul este mai mult o functie decat 0 atribufie. El se exerciti, cum spune textul, asupra administrafiei centrale subordonatd lui si asupra prefectilor, dar sd nu uitim ca se exercita si asupra administratiei locale autonome, prin prefecti, reprezentantii sai in teritoriu. In conformitate cu art. 27 C. adm., Guvernul se afla in raporturi de colaborare cu autoritagile administrative autonome. activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de specialitate din § 10. Functionarea Guvernului / Forma de lueru a acestuia, consacrati art. 35-36 C. adm. este sedinfa, care are “acter siptiimanal sau ori de efite ori este nevoie, [a eee Ant. 26: ..(1) fn realizarea onivolul asupra minisn “rolului sdu de conducere generala a administratiei publice, Guvernul exercitd lor. in comigile Lan iiipra organelor de specialirate din subordinea sa, Precum si asupra : ; ie [esti C) In exercitarea controlului prevézut ta alin. (I); Guvernul poate solicita intrative nelegale, netemeinice sau inoportune emise de autoritafile previtzute la alin, “rcrcuttl lil si nu au produs efecte juridice $i care pot teza interesul public.ST jearea $l conducerea sedintei se fac de citre primul. si presedintele, ; : I-ministru. Atunci a stea sunt prezidate de seful statului. fea utilizarea a a ah diferite, care reprezinta si doud proceduri diferit este un atribut al gefului organutui colegial, di a i care s legial, din ca ey : i Je Guvern in sedin{a respectiva gi ee oe Seon eee, : a a s eck ei $i prezidarea care apartine sefului statului, ude conducerea de ¢ remier si nici nu transfor i in ; ‘ rma sedint ¢ eny-Presedinte. secinicle inigedinie jjcle de Guvern regasim doua categorii de participanti _jcator participare este obligatorie: membrii Guvernului si Secretarul General Jui, care participa de drept; at Peete i care au fost invitati sa participe, respectiv: conducdtori ai unor organe de din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ai unor autoritafi admi- autonome, reprezentantii structurilor asociative ale autorititilor pect ative nist ae : aren qdministratic! publice locale, precum si orice alte persoane a cAror prezenta se previa Util Ja solicitarea prim-ministrului. Cvorumul de sedinfa este de jumatate gine dn numrul membrilor Guvernln. | owes impune ca dezbaterile din cadrul sedinfelor de Guvern, modul de adoptare al oricdror alte masuri stabilite, si se inregistreze pe aactelor acestuil fant nawnetic’ si sf se consemneze in stenograma sedinfei, certificatd de secretarul gencal al Guvernului si pAstratl, conform legi, Ia Secretariatul General al Guvernului. it priveste activitatea primului-ministru, aceasta se prezinta ca 0 activitate continua’, i, prin intermediul careia acesta isi realizeaza statutul de sef al Guvernului si ne coordonator al activitapii celorlalti membri ai acestuia. Ill. Actele Guvernului §11. Determinarea sferei actelor Asc 108 al Constitutiet are denumirea marginala de ,,ctele Guvermului”, dupa cum arti) viseara , Actele Presedintelui”. Acesta reprezinta sediul general, ciruia i se adauga cial, consacrat delegarii legislative’. fundamentala prevede in art. 108 alin. MN seviiy Le Ordon if Horirdrea Guvernului are o forta juridicd inferioard, adoptarea ei depinzand de o lege anterioara aflata in vigoare’, executarea, insd ea este ‘enumerata inaintea ordonantei pentru @reprevinta situatia tipica, regula intre formele de activitate a Guvernului. ' Porivit art. 37 C. adm., Guvernul adopta hotirari si ordonante. Art. 37 alin. (2) 2de ci membrii Guvernului pot propune proiecte de hotaréri si de ordonante; de 1. pot propune Guvernului proiecte de lege, in vederea exercitarii dreptului de Metodologia de elaborare $i inaintare la Guvern a acestor (1) c& ,, Guvernul adoptci hotaréri gi gislativa al acestuia. z op. cit, p. 167. a ‘ofan, Drept administrativ, vol. ly €d. aS, Pe 19 nese, etele Guvermulu, Articolul 108, in RDP me. 4/2012, Ps 79.t admit 158 — normative se aprobd prin hotarare a Guvernului, it remeitl legii. Met ; ve incre Pee rnmite Codtl este in prezent reprezentata de H.G. nr. 56 1/2009". nt : 1 Ipteresanti este si dispozitia de ta alin, (3) al art, 37, conform cireia Jn cazul thet sant, in conditiile prevazute de Constitutie, pand la depunerea, Ljurdmantului de cétre memb1 i Guvern, Guvernul continud s@ emita numai actele cu caracter individual gay i omit necesare pentru administrarea treburilor publice, fird a promova politiet nok, jy wvernul nu poate sd emité ordonan{e sau ordonanje de urgenta si mu poate rdaatialuai aceasta perioad’, Gi proicete de lege”. \doptarea de catre Guyer a hotdrarilor si ordonanfelor se face in prezenja majoritiy membrilor sai. Hotararile si ordonanfele se adopta prin consens. Daca nu se realizears consensul, hotaraste prim-ministrul. In acelasi mod se procedeaza si in cazul documentelor sj al altor masuri adoptate de Guvern § 12. Regimul constitutional al hotararilor Guvernului Din coroborarea art. 108 din Constitutie cu art. 37 C. adm., pot fi desprinse urmatoarele ilor Guvernului a dimensiuni ale regimului constitutional al hotarai ‘ |. Hotararile se adopta pentru organizarea executarii legilor. a Fe intervin in masura in care legen impune sau trimite, fie expres, fie implicit adoptarea lor. Din aceasti perspectiva, Hotirarile Guvemnului sunt praeter legem si secundu /egem, fiind adoptate in baza legii, in limitele acesteia, si dup ce domeniul respectiv a fost supus unei reglementari legale, ele neputand dispune decat mdsuri administrative, pentru asigurarea organizarii executérii legilor”. Curtea Constitutionala a calificat® hotararile ca acte normative de reglementare secundara”. Ele reprezinta ,,acte administrative, cadrului normative sau individuale, emise in scopul bunei administrari a executérii normativ primar (...)”. Hotararile Guvernului nu pot nici s& contrazicé prevederile legale, nici sa adauge la acestea sau sd suprime din confinutul unei legi*. 2. Prin intermediul lor se realizeaza competenfa originara a Guvernului, de autoritate executiva, adied de autoritate care isi propune in principal si puna in aplicare legea. Curtea Constitutional, prin aceeasi decizie, a recunoscut » Competenta originaré a Guvernului, auroritate executiva, este prevézuta la art. 108 alin. (2) din Constitutie si priveste organizarea executarit legilor, acte de reglementare primardi(..)”5 : 3. Sunt supus: rolului it i i i i, i Leo { supuse controlului de legalitate exercitat de instanfele judecatoresti, in baza “sit contenciosului administrativ nr, $54/20049, —_—_ HG. nr. $61/2009 i a Pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru ialtor document ate® Proiectelor de documente de politici publice, aproiectelor de acte normative, 1 Vid. LC. Vidh, Pare Seete8 adoptari/aprobarii, publicata in M. Of. nt. 319 din 14 mai 2009, Prin DeGae sora ete administratia publica, op. cit, p. 172. roan wdministratn, Probleme fundamentale ale dreptului public, op. cit., p. 625. ; 7 ", M. Coy : mM 7 ‘antinescu, A. lorgovan, in M. Constantinescu, I. Deleanu, A. lorgovan, Op. cit, p, 238, S. Siraru, Drops be pt a