Valori stilistice ale părţilor de vorbire

cl. a V-a

Substantivul
Personificare- procedeul artistic ce constă în atribuirea unor însuşiri omeneţti
fiinţelor necuvântătoare, lucrurilor sau fenomenelor naturii

Ex. : „Şi din capătul drumului, ţanţoş (...) venea un cocoş. << Îî! Scap de unul şi
dau peste altul, îşi zise cărăbuşul; ăsta mă-nghite! ...>>”
(Emil Gârleanu)

Comparaţia - este o figură de stil prin care se alătură doi termeni, cu scopul de
a-l evidenţia pe primul; aceştia pot denumi obiecte, fiinţe, persoane, acţiuni sau
noţiuni abstracte.

Ex. : „Frunzele-i cad, zbor în aer şi de crengi se dezlipesc

Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.”
(Vasile Alecsandri)

Enumeraţia : este o figură de stil care constă în înşiruirea unor termeni de

acelaşi fel sau cu sensuri apropiate, pentru a accentua ideea exprimată.

Ex. : „Mai pasă de dă ochi cu mătuşa Mărioara, cu moş Vasile, cu Văru Ion şi
chiar cu Băieţii şi fetele din sat.”
(Ion Creangă)

Adjectivul
Epitet – procedeul artistic care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor
prezentându-le într-o lumină nouă.

Ex. : „Un framăt lin trecea din ram în ram...”

(Mihai Eminescu)

„Şi deodată-n urmă-le văzură că se ridică o pădure neagră, deasă, mare,

înfiorată de un lung freamăt de frunze...”
(Mihai Eminescu)
Verbul
Personificare

Ex. : „Se întreabă trist izvorul:

- Unde mi-i crăiasa oare?”
(Mihai Eminescu)
Repetiţia – este o figură de stil care constă în reluarea unui cuvânt sau a
unui grup de cuvinte, pentru evidenţierea anumitor aspecte ale obiectelor
sau ale acţiunilor prezentate.

Ex. : „Şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea fuga...”

(Ion Creangă)