TESTUL 2 / P 111

Subiectul I

1.
2.
3.
4.
5.

Dacia
Secolul al IV-lea
A Aurelian; B- Traian
B
Evacuarea legiunilor si a functionarilor, poruncita de Aurelian reprezinta cauza
cenzurii care marcheaza stergerea totala a influentei romane in Dacia si face
imposibila continuitatea.
6. Robert Roesler - Teoria lui Roesler este o teorie potrivit careia poporul roman s-a
format la sud de Dunare, de unde o mare parte a populatiei a emigrat la nord de
fluviu.
Franz Sulzer - lanseaza teoria imigrationista conform careia romanii nu se trag
din colonistii romani, Dacia a fost complet parasite in timpul retragerii aureliene,
romanii s-au format ca popor la sudul Dunarii si au migrat in nordul fluviului in
sec XII.
7. Reprezentantii Scolii ardelene formuleaza un raspuns catre teoria lui Franz
Sulzer, acestia contestand aceasta teorie si sustinand continuarea romanizarii si
dupa retraderea stapanirii romane. Totodata cronicari precum A.D. Xenopol
contesta teoria lui Robert Roesler cu urmatoarele argumente : elemental tracic
reprezinta baza etnica a poporului roman, suprapunerea elementului roman,
continuarea procesului de romanizare si dupa retragerea aureliana, dovezile
continuitatii dacilor si daco-romanilor (toponimia, hidronimia, dovezi arheologice)

Testul 9 / P142
Subiectul I
1.
2.
3.
4.
5.

Secolul al XV-lea
Tara Moldoveneasca
B- Dragos ; C- Bogdan
B
Deoarece a trecut Muntii Carpati pe ascuns in Tara Moldovei, Bogdan a fost
lovit de multe ori de armata regelui Ungariei.

6.
a. Tratatul de la Braov (1395) - n contextul pericolului otoman iminent,
domnitorul rii Romneti se apropie de Regatul Maghiar, condus de
Sigismund de Luxemburg. Tratatul este semnat ntre cei doi, la 7
martie 1395, la Braov i prevedea ajutor reciproc antiotoman; este
primul tratat antiotoman din sud-estul Europei . n virtutea acestui tratat
de alian, Mircea cel Btrn va susine cruciada de la Nicopole,
desfurat n 1396.
b. Tratatul de la Lublau (1412)
n 1410, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, devine i mprat
al Germaniei, astfel c puterea acestuia crete, devenind o ameninare
pentru Polonia. Pericolul ce plana asupra Moldovei din partea celor
dou regate, Ungaria i Polonia, i-a gsit expresia n tratatul de la
Lublau (martie 1412), semnat ntre Sigismund de Luxemburg i
Vladislav Jagiello, care prevedea, n cazul neparticiprii domnului
moldovean la lupta antiotoman, mprirea statului su ntre Polonia i
Ungaria. Tratatul de la Lublau reprezint primul acord de mprire a
unui teritoriu romnesc n sfere de influen. El nu a fost aplicat
datorit faptului c Alexandru i-a onorat ntotdeauna obligaiile
rezultate din acceptarea suzeranitii regelui polon i datorit
contradiciilor polono-maghiare.
7. Cu mijloacele diplomaiei i ale rezistenei armate, ara Romneasc i
Moldova au reuit s-i salveze existena statal i s asigure continuitatea
unei viei politice romneti autohtone. Desfurarea rezistenei antiotomane
a apropiat, n cteva rnduri, cele dou state romneti de Regatul ungar,
ameninat i el de expansiunea otoman. In cadrul efortului antiotoman al
Ungariei un rol nsemnat a revenit factorului militar romnesc din Transilvania
i Banat.
Rezistena rilor Romne mpotriva expansiunii otomane a fost ilustrat de
cteva mari personaliti ale Evului Mediu romnesc: Mircea cel Btrn, Iancu
de Hunedoara, Vlad epe, tefan cel Mare, Mihai Viteazul.

Testul 11 / P 151
Subiectul II
1.
2.
3.
4.

Moldova
Negru Voda si Basarab
Secolul al XIII-lea
Negru Voda s-a revoltat impotriva regelui si a trecut Carpatii in 1290, insotit de
cateva sute de romani, astfel dand un impuls procesului de unificare si de
organizare politica.
5. In opinia mea, procesul de unificare a fost puternic sustinut atat de catre
conducatorii romani cat si de populatia romana. Conform sursei date, Negru
Voda a fost cel care a dat impulsul unificarii in 1290 cand a trecut Carpatii in
fruntea unei armate formate din cateva sute de romani dar si alte etnii. Unificarea
a fost facuta cel mai probabil pe cale pasnica, dar si prin lupta. Pana la urma
insa, toti voievozii dintre Dunare si Carpati l-au recunoscut pe Basarab drept
suzeran.
6.

Testul A / P 165
Subiectul I
1.
2.
3.
4.
5.

Moneda Imperiala
Secolul al IV-lea d.H
A- Aurelian; B- Traian
Sursa A
Cauza : Deoarece toata Ilyria si Moesia erau devastate si nu mai spera sa o
poata pastra; Efect : el a golit provincial Dacia
6. .

7. .

Subiectul al II-lea T-A/166

1.Teoria Imigrationista
2. Grigore ureche si Dimitrie Cantemir
3. Dacia
4. Ideea centrala a lucrarii lui Sulzer este originea sud-dunareana a romanilor care au
migrat la nord de dunare in doua etape.
5.

6.

Testul C / P 178

Subiectul I
1.
2.
3.
4.
5.

Dinastia Basarabilor
Secolul al XV-lea
A- Tara Romaneasca; B- Transilvania
Sursa B
Efect : In scaunul Basarabilor se urca Radu al II-lea ; Cauza : Sa refaca
hotarele de odinioara

6.
a. Tratatul de la Trgovite (1598) : n 1598, la Trgovite, se ncheie tratatul
de alian dintre Imperiul habsburgic i domnul rii Rmneti, prin care
mpratul Rudolf al II-lea i recunoate lui Mihai Viteazul domnia ereditar
i i promitea un ajutor financiar pentru ntreinerea a 5.000 de lefegii
(mercenari). n schimb, mpratul devenea suzeranul rii Romneti, iar
Mihai trebuia s-i opreasc pe otomani la Dunre i s i ajute pe ardeleni
mpotriva acestora.
b. Tratatul de la Luk (1711) : Dimitrie Cantemir este ultimul domn pmntean
n Moldova. Tratatul de la Luk a fost ncheiat, n aprilie 1711, ntre Petru
cel Mare, arul Rusiei, i Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei. Acest tratat
a fost ncheiat n vederea luptei comune mpotriva Imperiului Otoman.
ntreg textul tratatului a fost redactat de Dimitrie Cantemir, iar Petru cel
Mare nu a fcut altceva dect s confirme acest text ce i-a fost trims de
domnul Moldovei. Conform condiiilor stipulate n Tratatul de la Luk,
rilor Romne urmau s li se retrocedeze teritoriile care au fost
transformate n raiale turceti de ctre Poarta Otoman.
7. Putem considera o caracteristica a autonomiilor teritoriale din Transilvania faptul
ca acolo unde statul i instituiile au ajuns s fie neromneti, s-a impus treptat
modelul ungar de inspiraie german, fr a nltura vechile structuri locale.

Subiectul al II-lea
1.
2.
3.
4.

Tara Romaneasca
Basarab si Radu Negru Voda
Secolul al XIII-lea
O prima caracteristica a miscarilor de populatii este directia acestora, respectiv
de la miazanoapte de Carpati spre miazazi. In al doilea rand cavalerilor le este
interzisa primirea in tinutul lor a oamenilor care emigreaza de pe teritoriul supus
regelui de dincolo de Carpati
5. Conform sursei date, putem regasi istoria descalecatelor inca din cele mai vechi
timpuri. Exemple de descalecat sunt: Descalecatul lui Negru Voda si
descalecatul lui Seneslau. In opinia mea, acest tip de conducere a stat la baza
formarii statelor romane de mai tarziu.
6.
Instituia central n statele medievale romaneti, domnia, a cunoscut de-a
lungul timpului mai multe transformri, influenate n general de raporturile avute
de rile Romane cu Imperiul Otoman. Astfel, dup instaurarea dominaiei
otomane, sultanul se amestec tot mai mult n treburile interne ale rilor
Romne nclcnd astfel obiceiul de alegere a domnului de ctre ar. Treptat,
domnia nu a mai fost un atribut exclusiv al voinei divine, deoarece depindea de
voina sultanului.
Schimbrile n structurile instituiilor romneti se fac i mai acut simite
odat cu nlturarea domniilor pmntene i instalarea regimului fanariot n
Moldova (1711) i n ara Romneasc (1716). Domnitorii,n mare parte, erau
numii direct de ctre Poart, dintre grecii din Fanar, fr asentimentul rii.
Durata domniei era foarte scurt, iar pentru confirmarea sau prelungirea ei se
plteau sume importante de bani. n ciuda acestor aspecte negative, secolul al
XVIII-lea aduce implicarea domniei ntr-o serie de reforme care au ca obiectiv
modernizarea societii. Chiar dac sunt uneltele Porii, domnii din secolul al
XVIII-lea iau msuri pentru eficientizarea aparatului administrativ, ncearc s
defineasc principalele categorii sociale i raporturile dintre ele, s limiteze
abuzurile din administraie, desfiineaz erbia (Constantin Mavrocordat n 1746
ara Romneasc i n 1749 Moldova). Sunt elaborate i primele coduri de legi:
ale lui Alexandru Calimachi i Legiuirea lui Caragea. Din aceast perspectiv
domnii fanarioi pot fi asemuii cu despoii luminai din vestul Europei, chiar dac
reformele lor nu au dus ntotdeauna la rezultatul scontat