Moldova

Sec XIV

Dragos (1345-1353)
Bogdan(1359-1365) este considerat ntemeitorul Moldovei independente, cu reedina la Baia.
Latcu (1368-1375)- propaganda catolica a calugarilor dominicani veniti din Polonia, infiinteaza
o episcolpie catolica pe Siret

Domnia lui Petru I Muatinul (1375-1391)

Petru I Muatinul s-a ngrijit de ntrirea sistemului de aprare a rii, bazat pe

ceti, precum i de biseric ca instituie ideologic menit s contribuie la
ntrirea autoritii domniei n interiorul rii. lui Petru I Muatinul i se atribuie
iniiativa n instituirea mitropoliei
Orientndu-se politic spre suzeranitatea coroanei polone el nu a putut dect s aduc
biserica Moldovei n subordinea Mitropoliei Rusiei Mici cu centrul la Halici, tutelat
de puterea laic a regelui Poloniei.

Pe plan extern, domnia lui Petru I Muatinul s-a caracterizat prin extinderea
sferei de aplicare a politicii externe a rii Moldovei, implicarea mai activ a
diplomaiei moldovene n relaiile interstatale din Europa Central-Rsritean i
recunoaterea internaional a fiinei sale statale, fie i cu statut de ar vasal
Poloniei.
Petru a fost acela care cumpanind bine noua conjunctura, a socotit mai prudent si mai folositoare o
apropiere de regatul polon , care, prin unirea cu Lituania, devenise o mare forta in aceasta parte a
Europei

Tratat Moldova-Polonia

La mijlocul lunii septembrie(26) 1387, Petru I Muatinul, asistat de cinci consilieri supremi
boierii (...) a sosit la Liov (Lvov) unde, timp de aproape dou sptmni, a purtat tratative cu regele
Vladislav al II-lea Jagiello(1386-1434). Ele s-au ncheiat prin depunerea de ctre voievodul
moldovean a omagiului su de vasal al coroanei polone, confirmat prin dou acte scrise, semnate
separat, respectiv de voievodul Petru i boierii lui. Omagiul vasalic a fost confirmat printr-o carte
regal a suzeranului polon care nu s-a pstrat.
La apropierea dintre Moldova i Polonia o importan au avut-o interesele economice ale
prilor, legate n primul rnd de drumul comercial care venea dinspre Liov spre factoriile
comerciale de pe rmul pontic i invers, strbtnd Moldova.

Tratatul din 1387 mai avea insa o semnificatie, una politica, prin el Moldova a intrat in sistemul
de aliante al regatului polono lituanian, ce parea sa ofere garantii suficiente pentru apararea
tarii de pretentiile regatului ungar, care intelege suzeranitatea nu doar ca o legatura vasalica,
tipic feudal, ci ca o posesiune de fapt.

Roman I (1392-1394)-
1. desavarseste unificarea teritoriala
2. Il imprumuta pe Wladislav Iagiello cu 3000 ruble
3. Izvoarele istorice menioneaz, de asemenea, aspecte privitoare la Cancelaria domneasc,
care folosea, la acea vreme, n redactarea actelor oficiale, nu numai slavona ci i latina.
Prezena pe hrisoave, alturi de pecetea voievodului, a unui numr mare de sigilii
boiereti, relev existena unui Sfat domnesc destul de bine nchegat, lucru ce rezult i
 din apariia, n textul documentelor, a unor funcii dregtoreti cum ar fi: vornic, stolnic,
etc

Tara Romaneasca sec XIV

1. Basarab I (1310-1352) Intemeietor al Tarii Romanesti
1330 Posada- obtinerea independentei Tarii Romanesti
2. Nicolae Alexandru (1352-1364)
nfiinarea Mitropoliei Ungrovlahiei este actul cel mai semnificativ al domniei lui Nicolae Alexandru
care stabilete clar apartenena confesional a rii Romneti la ortodoxie.
3. Vladislav I (1364-1377)
- acceptat suzeranitatea maghiar, fapt pentru care a primit ca feude Amlaul,Severinul i Fgraul.
-este asociat i cu primele conflicte romno-turceti desfurate n 1369. El a participat alturi de
regele Ludovic la o lupt cu oti ale sultanului Murad i arului de Trnovo, Ivan Alexandru
-n 1370, la Severin cel de al doilea scaun mitropolitan muntean
- este primul voievod al rii Romneti care bate moned
4. RaduI,
5. Dan I,
6. Mircea cel Batran (1386-1418)

-Inaugureaza politica blocului romanesc- colaborarea intre domnitorii romani

- 1389 semneaza prin intermediul lui Petru I Musat, un tratat cu Polonia, la Radom,
cu caracter antiungar
- 10 decembrie 1389 Radom tratat semnat in conditii de egalitate Mircea cel
Batran si Wladislav Iagello

Cea dintai amenintata de expansiunea otomana a fost Tara Romaneasca sub Mircea cel
Batran. Timp de cativa ani dupa inscaunarea sa , el a continuat infruntarea cu regatul ungar, urmand
directia dominant a politicii externe a predecesorilor sai. In 1389, el a incheiat o alianta cu Regele
Poloniei, Vladislav Iagiello, act cu caracter antiungar.

Curand insa, evolutia evenimentelor, in nordul pen. Balcanice, urmare a marilor succese ale
puterii otomane, l-a determinat sa-si reorienteze politica externa spre Ungaria regelui Sigismund de
Luxemburg, la fel de amenintata, ca si Tara Romaneasca de expansiunea otomana. Alianta cu Ungaria
s-a incheiat pe baza recunoasterii stapanirii domnului Tarii romanesti in Amlas si fagaras si in Banatul
de Severin.

Noi Mircea cel Batran, voievodul Tarii romanesti, facem cunoscut ca, deoarece
prealuminatulprncipe Sigismund, ilustrul rege al Ungariei, nea ajutat mai ales impotriva acelor
urmasi ai numelui lui Hristos si nempacati dusmani ai nostril, turcii, de aceea noi fagaduimca de cate
ori de acum inainte regele va merge cu ostirea sa, el insusi impotriva turcilor(...) atunci sa fim tinuti
si datori a merge cu dansul, de asemenea, noi insine impotriva acelora, cu toata ostirea, cu oamenii
si cu toata puterea noastra.
(Tratatul dintre Mircea cel Batran si Sigismund de Luxemburg, 7 martie 1395)-
primul tratat de alianta antiotomana din sud estul Europei.

In septembrie 1394 oastea otomana, in jur de 40.000 de oameni a trecut Dunarea pe la

Nicopole, in Tara Romaneasca. Deoarece oastea romaneasca nu avea mai mult de 10.000 de oameni,
Mircea cel Batran a adoptat tactica luptelor de hartuiala, ceea ce a facut ca in momentul in care
detasamentele otomane au ajuns in apropiere de Curtea de Arges, vechea capitala a Tarii Romanesti,
ele sa fie foarte slabite. Lupta decisiva s-a dat la 10 oct. 1394 la Rovine. Rezistenta data de romani ca
si teama de interventia, in sprijinul lui Mircea cel Batran a regelui ale carui osti sosira la Timisoara, l-
au determinat pe Baiazid- cel dintai sultan ce a condus osti pe teritoriul romanesc- sa hotarasca
retragerea la sudul Dunarii.
1396- Nicopole- prima cruciada antiotomana