INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTEL...

Page 1 of 13

INSTRUCłIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL

CAROTELOR

Indicativ: C 54-81

Înlocuiesc: C 54-67

Cuprins

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE UTILIZARE

1.1. Încercările pe carote se folosesc pentru obŃinerea unor informaŃii privind calitatea betonului din lucrare. În acest sens,
carotele pot fi folosite la determinarea următoarelor caracteristici.

rezistenŃa la compresiune;

rezistenŃa la întindere prin despicare;

rezistenŃa la îngheŃ – dezgheŃ;

densitatea aparentă;

porozitatea;

gradul de impermeabilitate;

modulul de elasticitate static şi dinamic;

corelaŃia mărimii nedistructive – rezistenŃe mecanice;

grosimea betonului în lucrare, în structuri mono sau multistrat, accesibile pe o faŃă;

grosimea stratului de beton degradat de acŃiuni fizice (îngheŃ, foc) sau chimice (acizi, săruri, baze), efectul
tratamentelor de suprafaŃă (carbonatare, impregnare);

gradul de coroziune al armăturilor;

1.2. Carota este un cilindru extras dintr-un element sau structură de beton (simplu, armat sau precomprimat) prin operaŃia de
tăiere.

1.3. Încercările prin extrageri de carote, sunt încercări distructive, prin efectul pe care îl au asupra betonului din elementul
examinat.

1.4. Carotele nu reprezintă echivalentul pentru betonul din lucrare, al unei epruvete turnate, de aceeaşi formă şi dimensiun,
din cauza distrugerilor de structură ce au loc atât pe suprafeŃele laterale cât şi pe cele de capăt ale carotei, în timpul operaŃiei
de extragere şi prelucrare. Pentru obŃinerea rezistenŃei echivalente unui cub turnat din acelaşi beton, este necesară
aplicarea unor factori de corecŃie, conform capitolului 8, care Ńin seamă de aceste degradări.

1.5. Obiectul prezentelor instrucŃiuni tehnice este de astabili modul de alegere al numărului, locurilor şi dimensiunilor
carotelor, tehnica de extragere şi de prelucrare a rezultatelor încercărilor directe, pentru a obŃine rezultate echivalente
încercărilor pe epruvete, a căror interpretare este reglementată de acte normative.

[top]

2. CAZURI DE UTILIZARE A ÎNCERCĂRILOR PE CAROTE

2.1. Încercările pe carote vor fi folosite atuni când este necesară o verificare directă, în lucrare, prin mijloace distructive, a
calităŃii betonului. Ele apar indicate în următoarele cazuri:

2.1.1. Rezultatele încercării epruvetelor sunt sub cele prevăzute în norme

În cazul obŃinerii la încercarea corpurilor de probă, turnate odată cu betonul din lucrare, a unor rezistenŃe sub cele prevăzute
în norme pentru marca din proiect, sau dacă se consideră necesară o verificare suplimentară a rezistenŃei betonului din
epruvete, se recomandă extragerea şi încercarea unor carote.

Asemenea încercări pot apare ca necesare ca şi în cazurile în care numai o parte a încerărilor pe corpuri de probă se
situează sub marca de proiect.

Necesitatea acestor încercări este decisă de proiectant, de beneficiar, de un organ de expertiză sau de recepŃie. În luarea
deciziei un rol important îl joacă nivelul efectiv de solicitare al betonului în structură, tipul structurii şi nivelul efectiv al
rezistenŃei obişnuite pe corpurile de probă.

2.1.2. Lipsa corpurilor de probă

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTEL... Page 2 of 13

În cazul în care la turnarea betonului s-a omis prelevarea unor corpuri de probă sai în care corelarea lor cu structura este fie
imposibilă, fie prezintă dubii, se recomandă încercări de control, pe carote extrase din lucrare.

2.1.3. Dubii în privinŃa calităŃii betonului din lucrare

În acest caz, deşi rezultatele încercărilor pe corpuri de probă sunt satisfăcătoare, există motive care pun sub semnul
întrebării calitatea betonului din lucrare (expunerea prematură la temperaturi scăzute, sau ridicate, anumite defecte locale de
turnare, şarje de beton presupus necorespunzător etc). În asemenea cazuri, extragerea carotelor este circumscrisă la zona
suspectată.

2.1.4. ConstrucŃii supuse unor acŃiuni temporare de scurtă sau lungă durată, fizice sau chimice sau acŃiuni permanente, care
duc la degradarea calităŃii betonului

În acest caz carotele sunt folosite pentru identificarea amploarei acestor degradări, inclusiv a grosimii structurilor degradate,
atunci când atacul este de suprafaŃă, din aproape în aproape.

2.1.5. Modificarea încărcărilor structurii de rezistenŃă

În acest caz încercările pe carote pot informa asupra rezistenŃelor reale ale betonului din lucrare, la data schimbării
destinaŃiei construcŃiei, când nu mai există corpuri de probă, prelevate odată cu lucrarea.

2.1.6. Încercări nedistructive de precizie ridicată pentru determinarea rezistenŃei betonului în lucrare

În acest caz carotele, în număr foarte limitat, sunt extrase din zonele puŃin solicitate, pentru a verifica şi corecta sau a stabili
relaŃia de transformare a mărimii nedsitrutive, în rezistenŃe mecanice ale betonului. Precizia determinării rezistenŃei betonului
se dublează practic în asemenea cazuri. Încercările pe carote au în acest caz un caracter de sondaj.Metodele nedistructive
ce pot beneficia de acest raport îndeosebi: metoda ultrasonică de impuls, metodele de duritate superficială şi metoda
combinată.

Modul în care aceste metode pot utiliza încercările pe carote, în creşterea preciziei lor, este expus în instrucŃiunile tehnice
specifice metodei nedistructive utilizate.

2.1.7. ConstrucŃii sau elemente de construcŃii avariate sau distruse parŃial

În acest caz carotele pot fi folosite pentru optimizarea soluŃiei de consolidare.

2.1.8. Cazuri speciale, când se doreşte verificarea unui procedeu tehnologic deosebit de punere în operă sau de întărire a
betonului ca : glisarea, vacuumarea, tratarea termică, procedeul prepakt, noi metode de compactare (vibratoare de cofrag),
compactarea în vecinătatea armăturilor etc.

În acest caz carotele reprezintă posibilitatea cea mai sigură, legată de procedeele clasice, de a verifica calitatea betonului
din lucrare, întrucât în multe cazuri procedeul tehnologic utilizat nu poate reprodus în corpurile de probă.

[top]

3. LOCUL, NUMĂRUL ŞI DIMENSIUNILE CAROTELOR

3.1. Locul extragerii carotelor din elementele de onstrucŃie va fi stabilit de proiectant sau în lipsa acestuia de organele de
experiză. El va trebui să Ńină seama de următoarele criterii:

îndepărtarea de zonele în care pot fi intersectate armături, aceste zone se stalilesc pe baza proiectului şi se verifică
pe baza măsurătorilor nedistructive in situ (metode electromagnetice);

amplasarea în axa de simetrie sau cât mai aproape de aceasta a locului de extracŃie, la elemente verticale (stâlpi)
solicitate la compresiune;

amplasarea în zonele ce prezintă interes din punct de vedere al controlului calităŃii betonului;

amplasarea în zonele cu nivel redus de solicitare a betonului;

în cazul existenŃei prealabile a unor încercări nedistructive, de control a calităŃii betonului, locul extragerii carotelor va
Ńine seama de rezultatele măsurătorilor nedistructiv, astfel încât rezultatele să fie reprezentative pentru betonul din
elementul examinat.

Extragerea carotelor din zona cu defecte locale nu poate fi utilizată decât la precizarea formei şi adâncimii defectului
examinat. Carotele astfel obŃinute, cu neomogenităŃi importante în secŃiune sau fisurate, nu pot fi folosite la determinarea
rezistenŃei betonului din element.

3.2. Numărul carotelor extrase va fi ales în funcŃie de următoarele criterii:c-numărul elementelor examinate;

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTEL... Page 3 of 13

variaŃiile locale ale calităŃii betonului de la element la element şi în interiorul aceluiaşi element;

gradul şi modul de solicitare a elementului;

amploarea avariilor produse.

Numărul carotelor se stabileşte de cel ce a solicitat încercarea, cu consultarea proiectantului, în cazul în care cele două
persoane sunt distincte.

La fixarea acestui număr se va Ńine seama că pentru a obŃine un conŃinut de informaŃii echivalent cu cel realizat prin
încercarea a 3 cuburi, cu latura de 14 cm, va trebui încercat un număr de n carote, de diametru d, dat de relaŃia:

n = 42/d (1)

în care d este exprimat în cm.

La definitivarea numărului de carote extrase dintr-o structură se va Ńine seama de necesitatea de a calcula o rezistenŃă care
să caracterizeze fiecare populŃia * distinctă a structurii. Numărul de carote extras dintr-un element, asupra căruia există dubii
de calitate, trebuie să fie de minimum 3.

3.3. Diametrul d al carotei, ce se extrage, depinde de următoarele elemente:

dimensiunea maximă a agregatului;

distanŃa minimă dintre armături, în zona de extracŃie;

rezervele de rezistenŃă sau nivelul de solicitare, în zona de extracŃie;

diametrul interior al cuŃitelor de tăiere disponibile.

*) În sensul prezentelor instrucŃiuni tehnice, prin populaŃie se înŃelege mulŃimea carotelor care caracterizează, în
funcŃie de ituaŃi, fie aceeaşi marcă de beton în construcŃie, fie un nivel dat al construcŃiei, fie un acelaşi tip de element
(de ex. stâlpi).

În raport cu dimensiunea maximă a agregatului se recomandă următoarea relaŃie:

(2)

în care Φ max reprezintă dimensiunea maximă a agregatului.

În raport cu distanŃa dintre armături a, în zona de extracŃie, se recomandă respectarea relaŃiei:

(3)

relaŃie în care toate elementele se exprimă în cm, iar Φ arm

– reprezintă diametrul armăturii din zona de extragere; σ car
–
grosimea coroanei diamentate a cuŃitului, cu care se taie carota.

Rezervele de rezistenŃă sau nivelul de solicitare vor fi apreciate de proiectant. În aprecierea slăbirii maxime admise se va
Ńine seama că de regulă carotele nu sunt necesare, iar uneori nu pot fi extrase, pe toată adâncimea elementului, iar pe de
altă parte că prin completarea golului produs prin forare, cu un material adecvat, se reface parŃial capacitatea portantă a
secŃiunii slăbite.

3.4. Lungimea carotei încercate distructiv h trebuie să fie cuprinsă între limitele:

(4)

Limitarea inferioară asigură prezenŃa unui volum suficient al materialului examinat şi diminuează efectul forŃelor de frecare,
exercitate de platanele presei, asupra rezultatelor încercării. Limitarea superioară limitează efectul, de regulă inevitabil, al
geometriei epruvetei, datorită imperfecŃiunilor geometrice ale carotei (îndeosebi perpendicularitatea feŃelor de capăt pe
generatoare şi neplaneitatea acestora), reducând influenŃa coeficientului de subŃirine asupra rezultatului final.

În cazul în care carota extrasă are o lungime mai mare de 2d, se recomndă fracŃionarea acesteia în carote de lungimi
cuprinse între d Ńi 2d prin tăieturi transversale.

[top]

4. TEHNICA DE EXTRAGERE

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTEL... Page 4 of 13

4.1. Se identifică regiunile cu populaŃie distinctă, Ńinând seama de următoarele informaŃii:

volumul de lucrări turnat odată;

tehnologia de turnare utilizată;

marca betoanelor utilizate.

Un nivel reprezintă cel puŃin o pupulaŃie, iar un planşeu prezintă deasemeni o populaŃie, dacă în turnarea lui nu s-au făcut
întreruperi importante.

4.2. Dacă se cere o prelucrare statistică a rezultatelor încercării, se alege pentru fiecare populaŃie un număr suficient de
carote, astfel încât rezultatele să permită calculul rezistenŃei caracteristice pentru populaŃia respectivă, în conformitate cu
prevederile puntului 8.11.

4.3. DirecŃia de extragere a carotelor trebuie să fie riguros perpendiculară pe faŃa de atac: orizontală, verticală sau înclinată.
În vederea asigurării perpendicularităŃii direcŃia de tăiere pe faŃa de atac se recomandă lestarea adecvată a carotezei sau
încastrarea ei ei corespunzătoare în construcŃie.

4.4. Pe cât posibil se va evita extragerea carotelor pe suprafaŃa de turnare sau în vecinătatea ei. Se vor prefera încercările
pe feŃe verticale decofrate, cu centrul carotei la cel puŃin 15 – 20 cm de faŃa de turnare. În cazul când nu se dispune de
asemenea suprafeŃe, se admit încercările pe suprafeŃe de turnare.

4.5. Utilizarea coroanelor de tăiere diamantate şi în bună stare (cu uzură nulă sau redusă) limitează degradările structurale
pe care le suferă betonul din carotă, cât şi cel din zona adiacentă a elementului.

Nu se recomandă utilizarea coroanelor diamantate cu un grad de uzură mai mare de 50% **. De asemenea, se interzice
utilizarea coroanelor din carbondum, indiferent de gradul lor de uzură, la betoanele preparate cu agregat cuarŃos.

4.6. În cazul în care grosimea elementului încercare este redusă (sub 30 cm), se recomandă extragerea carotei pe toată
grosimea elementului şi fracŃionarea ei ulterioară prin tăiere. Această procedură asigură un paralelism mai bum al feŃelor de
capăt.

**) Gradul de uzură al cuŃitului se determină prin compararea vitezei de înaintare a cuŃitului în cauză cu un cuŃit nou. Gradul
de uzură de 50% corespunde reducerii la jumătate a vitezei de înaintare.

4.7. În cazul în care grosimea elementului încercat este mare (peste 30 cm), este necesară desprinderea epruvetei de pe
und prin acŃionarea în consolă a carotei cu o pârghie sau pană, în şanŃul produs prin carotare. Se va urmări obŃinerea unor
suprafeŃe de capăt cu denivelări minime (sub 2 cm).

4.8. Pe tot timpul carotării se va asigura răcirea corespunzătoare a cuŃitului şi betonului cu apă, pentru a se evita degradarea
excesivă prin încălzire a acestora.

4.9. Nu se admit pentru încercare carote ce conŃin armături longitudinale sau înclinate la mai puŃin de 450 faŃă de axul
carotei.

4.10. La locul de extragere a carotelor trebuie să se dispună de o alimentare corespunzătoare cu energie electrică (tensiune,
putere), sau aer comprimat (debit, presiune), sau combustibil (benzină, ulei), în funcŃie de tipul motorului carotezei, precum şi
de apă pentru răcirea cuŃitului şi a betonului.

[top]

5. TRANSPORTUL CAROTELOR

5.1. După tăiere carotele se aşează într-o lădiŃă pe un strat de minimum 10 cm talaj sau rumeguş de lemn, pe un singur
rând, separate între ele prin distanŃieri şi împănate astfel încât să nu se poată rotogoli în timpul transportului. Apoi carotele
se acoperă cu un nou strat de rumeguş sau talaj şi lada se închide cu un capac.

5.2. Transportul şi manipularea de la locul de extracŃie, la locul de păstrare şi încercare, trebuie să se facă în condiŃii care să
împiedice degradarea carotei prin zguduiri, trântiri etc.

[top]

6. PRELUCRAREA ŞI PĂSTRAREA CAROTELOR

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTEL... Page 5 of 13

6.1. ObŃinerea feŃelor de capăt plane, paralele între ele şi perpendiculare de generatoare, este o condiŃie principală a
corectitudinii rezultatelor încercării. Când feŃele de capăt rezultă plane şi paralele direct din operaŃia de tăiere (sunt feŃe
cofrate ale betonului), rezistenŃele obŃinute la încercarea carotelor sunt maxime, întrucât nici o degradare a suprafeŃei
betonului nu s-a produs prin prelucrări mecanice ale suprafeŃelor de capăt.

Dacă suprafeŃele de capăt nu rezultă plane şi perpendiculare pe generatoare din tăiere, există următoarele posibilităŃi de
prelucrare a acestor suprafeŃe:

polizarea suprafeŃelor de capăt;

tăierea suprafeŃei sau suprafeŃelor de capăt;

completarea zonelor de capăt cu material liant de adaos până la obŃinerea unei suprafeŃe plane perpendiculare pe
generatoare.

6.2. Polizarea suprafeŃelor de capăt se face cu ajutorul deşeurilor abrazive acŃionate electro-mecanic. Se recomandă ca pe
parcursul operaŃiei de polizare să se practice răcirea cu apă a betonului şi discului. Se admit, pentru polizare, carote cu
denivelări maxime de 2...3 mm. Tăierea carotelor se face cu fierăstrău electric, prevăzut cu cuŃite diamantate, sub jet de apă
de răcire.

6.3. Stratul de completare utilizat la nivelarea suprafeŃelor de capăt trebuie să aibă următoarele caracteristici:

bună aderenŃă la beton, astfel încât ruperea la tracŃiune a unei epruvete lipite să se facă în afara lipiturii;

modul de elasticitate apropiat al betonului;

rezistenŃă la compresiune apropiată de a betonului încercat;

viteză ridicată de întărire;

grosimea maximă de 1 cm.

6.4. Se recomandă, în ordinea preferinŃei, următoarele straturi de nivelare:

a/ mortar epoxidic;

b/ mortar de ciment;

c/ pastă de sulf cu sau fără adaos de negru de fum.

ReŃetele compoziŃiei acestor materiale de nivelare sunt date în anexă.

6.5. Grosimea stratului de nivelare trebuie să fie cea minimă, care realizează efectul dorit. Nu se admit straturi mai groase de
1 cm pe o suprafaŃă de capăt.

6.6. Modul de păstrare al epruvetelor de la tăiere până la încercare este în general în apă, la temperatura de 200 ± 50C. În
cazul utilizării mortarului de ciment, ca strat de nivelare, se recomandă menŃinerea în apă timp de cel puŃin 24 ore a carotei
înainte de aplicarea nivelării, şi alte 48 ore începând de la o zi după aplicarea stratului de nivelare.

În orice caz, cu cel puŃin 24 ore înainte de încercare, carotele trebuie să fie scoase din apă şi păstrate în aer.

[top]

7. ÎNCERCAREA NEDISTRUCTIVĂ A CAROTELOR

7.1. Încercarea nedistructivă a carotelor poate avea unul din următoarele scopuri:

determinarea constantelor elastice ale betonului din lucrare;

verificarea sau determinarea corelaŃiei mărimiinedistructive – rezistenŃe mecanice ale betonului;

măsurarea variaŃiei greutăŃii specifice aparente pe înălŃimea carotei.

7.2. Determinarea constantelor elastice ale betonului din lucrare se face cu ajutorul metodelor de rezonanŃă longitudinală şi a
metodelor ultrsonice de impuls.

7.3. Forma epruvetelor necesară determinării riguroase a constantelor elasto – dinamice prin metoda nedistructivă a
rezonanŃei este cea cilindrică, în care lungimea carotei h satisface relaŃia:

(5)

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTEL... Page 6 of 13

În cazuri excepŃionale se admite încercarea prin tehnica de rezonanŃă longitudinală şi a carotelor care satisfac condiŃia:

(6)

7.4. Determinarea frecvenŃei proprii fundamentale longitudinale se face prin rezemarea epruvetei la mijloc şi exercitarea la
capăt, în sens longitudinal, cu un emiŃător şi recepŃionarea la capătul opus a răspunsului, cu un receptor. Determinarea
frecvenŃei se bazează pe identificarea rezonanŃei fundamentale a carotei.

7.5. Calculul modulului de elasticitate dinamic Ed al betonului se face cu relaŃia:

9; (7)

în care: l este lungimea epruvetei;

fL frecvenŃa fundamentală longitudinală:

va densitatea specifică aparentă;

g acceleraŃia gravitaŃiei;

CL factorul de corecŃie al lui Bancroft egal aproximativ cu 1,00 pentru d < 0,4h.

7.6. Calculul coeficientului Poisson dinamic (vd) al betonului se face cu relaŃia:

9; (8)

în care: VL reprezintă viteza longitudinală de propagare al ultrasunetelor în carotă.

7.7. În cazul existenŃei unor carote insuficient de lungi, calculul modulului de elasticitate dinamic se poate face în mod
aproximativ, folosind numai măsurătoarea de viteză de propagare longitudinală a ultrasunetelor şi relaŃia:

9; (9)

CondiŃia de valabilitate a relaŃiei (9) este ca măsurătoarea de viteză de propagare să se facă în condiŃiile unui mediu infinit,
adică pe o carotă al cărei diametru satisface condiŃia:

(10)

în care λ este lungimea de undă a undelor ultrasonice utilizate în beton. MenŃionăm că pentru un palpator de 80 kHz,
condiŃia (10) înseamnă un diametru de carotă egal sau mai mare de 10 cm, iar pentru un palpator de 50 KHz, egal sau mai
mare de 16 cm.

Din aceste date rezultă că este de preferat efctuarea măsurătorilor de viteză de propagare pe structura de beton, înaintea
extragerii carotei, ori de câte ori acest lucru este posibil.

7.8. Verificarea sau determinarea corelaŃiei mărimii nedistructive – rezistenŃă mecanică, cu ajuorul carotelor nedistructive de
determinare a rezistenŃei betonului.

7.9. Numărul minim al carotelor necesar verificării sau stabilirii acestor corelaŃii este cel ce rezultă din relaŃia (1).

7.10. Mărimile nedistructive aferente fiecărei carote, viteză de propagare şi indici de recul, se determină în mod ideal prin
măsurători directe pe structura şi în locul din care urmează a fi extrasă carota.

7.11. În cazul în care asemenea măsurători nedistructive nu s-au făcut anterior extragerii carotei, rezultatele măsurătorilor
directe pe carote se corectează după cum urmează:

a/ vitezele de propagare măsurate în lungul carotei se majorează cu următoarele valori:

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTEL... Page 7 of 13

carota cu d > 10 cm: 0 %

carota cu d = 10 cm +0,6 %

carota cu d = 7 cm +2,5 %

carota cu d = 5 cm +5,6 %

b/ indicii de recul măsuraŃi pe faŃă laterală a carotei se majorează cu 1...3 diviziuni în funcŃie de diametrul carotei (la diametri
mari corespund majorări mici).

7.12. RezistenŃele mecanice corespunzătoare epruvetelor cubice echivalente se alculează conform prevederilor cap. 8.

7.13. Valorile experimentale nedistrutive şi distructive astfel obŃinute se reprezintă în plane V – R ; n – R sau V – n – R
L c c L c
(cu curbe de egală rezistenŃă).

7.14. Se determină curba de transformare sau coeficientul total de influenŃă experimental corespunzător încercărilor,
conform prevederilor InstrucŃiunilor tehnice C.30-67 (sclerometrul Schmidt); C.26-72 (ultrasunete); C.129-71 (metoda
combinată).

7.15. Se compară valoarea experimentală a coeficientului total de influenŃă cu cea teoretică şi se alege valoarea finală de
calcul conform prevederilor aceloraşi instrucŃiuni.

7.16. În cazul inexistenŃei unei valori teoretice de comparaŃie a coeficientului total de influenŃă valoarea experimentală
rămâne ca valoare finală de calcul.

7.17. Măsurarea variaŃiei densităŃii specifice aparente a betonului pe înălŃimea carotei se face pe baza măsurării
coeficientului liniar de antrenare al radiaŃiilor gama, cu ajutorul metodei radiometrice.

[top]

8. DETERMINAREA REZISTENłEI BETONULUI LA COMPRESIUNE

8.1. RezistenŃa obŃinută prin încercarea directă a unei carote, la presă, la compresiune, nu reprezintă rezistenŃa betonului la
compresiune în structură, definită conform standardelor în vigoare ca rezistenŃă a unui cub de 14 sau 20 cm latură,
confecŃionat din acelaşi beton cu betonul din lucrare şi păstrat în condiŃii standard sau în condiŃiile lucrării.

8.2. Factorii principali ce determină această diferenŃă sunt:

degradarea unui strat de beton adiacent suprafeŃei laterale a carotei datorită operaŃiei de carotare;

degradarea unui strat de beton adiacent suprafeŃelor de capăt a carotei, prin operaŃia de tăiere transversală, sau
neuniformitatea de transmitere a sarcinii la carotele rupte de pe fund cu pene sau leviere;

existenŃa unui strat intermediar între platanele presei şi carotă cu proprietăŃi diferite de ale betonului;

existenŃa unor subŃirimi – definite ca raport între înălŃimea carotei şi diametru – variabile şi de obicei diferite de
valoarea caracteristică cubului.

8.3. În aceste condiŃii determinarea rezistenŃei betonului din lucrare, R , echivalentă rezistenŃelor obŃinute pe epruvete de
c
formă cubică, cu latura de 14 sau 20 cm, determinată conform prescripŃiilor în vigoare, se face cu relaŃia:

(11)

în care: rezistenŃa carotei obŃinută prin încercarea sa ditrect la presă.

8.4. Coeficientul de corecŃie a, ce Ńine seama de influenŃa diametrului carotei, reprezintă influenŃa stratului degradat adiacent
suprafeŃei laterale şi efectul de scară al epruvetei. Valorile coeficientuluia pentru diferite diametre ale carotei, sunt date în
tabelul 1.

Tabelul 1

Valorile coeficientului a

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTEL... Page 8 of 13

d
5 7 10 12 15 17 20 25
cm

a 1,26 1,15 1,02 0,98 1,05 1,09 1,14 1,18

8.5. Coeficientul de corecŃie b reprezintă influenŃa subŃirimii carotei asupra rezultatelor încercării. Valorile coeficientului b
pentru diferite rapoarte între înălŃimea carotei şi diametrul său, sunt date în tabelul 2.

Tabelul 2

Valorile coeficientului b

h/d 0,80 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00

b 0,90 1,00 1,09 1,19 1,22 1,25

La valorile intermediare ale coeficientului de subŃirime, celor date în tabelul 2, se va interpola liniar.

8.6. Coeficientul de corecŃie c reprezintă influenŃa stratului degradat aflat în vecinătatea suprafeŃelor de capăt aupra
rezultatelor încercării. Valorile coeficientului c sunt date în tabelul 3.

Tabelul 3

Valorile coeficientului b

Modul de obŃinere a suprafeŃei de capăt C

Direct, din turnarea betonului fără prelucrări 1,00

Tăietură transversală pe o faŃă 1,05

Rupere de pe fund pe o faŃă 1,05

Tăieturi transversale pe ambele feŃe 1,08

8.7. Coeficientul de corecŃie e reprezintă influenŃa naturii stratului adăugat pentru prelucrarea suprafeŃei de capăt. Valorile
coeficientului e, pentru diferite materiale de nivelare a suprafeŃei de capăt, sunt date în tabelul 4.

Tabelul 4

Valorile coeficientului c

Natura stratului de nivelare e

SuprafeŃe de beton cofrate rezultate din turnare 1,00

Mortar epoxidic 1,00

Mortar de ciment 1,07

Pastă de sulf 1,10

8.8. În cazul în care transformarea rezultatului încercării pe carote se doreşte a fi efectuată pentru altă formă sau mărime de
epruvetă decât cubul de 14 sau 20 cm latură, atunci rezultatul prelucrării conform formului (11) va fi afectat de un nou
coeficient de transformare f, dedus din documentul tehnic şi ISO 3893 – 1977, care prevede transformarea rezultatelor
încercărilor pe cuburi în rezultate echivalente pe alte forme şi mărimi de epruvete. Pentru transformarea în rezultat echivalent
cu cel obŃinut pe cilindru cu diametru de 15 cm şi înălŃimea de 30 cm se poate adopta spre exemplu valoarea medie 0,86.

8.9. Când încercările pe carote au fost făcute la o altă vârstă a betonului, diferită de cea de 28 zile, şi se cere deducerea
rezistenŃei corespunzătoare la vârsta de 28 zile, dacă betonul a beneficiat de condiŃiile normale de întărire, se pot aplica
orientativ coeficienŃi de corecŃie g ai rezultatului, în funcŃie de natura cimentului utilizat la prepararea betonului, daŃi în tabelul
5.

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTEL... Page 9 of 13

Tabelul 5

Valorile coeficientului g

Valorile coeficientului g
Tip ciment
14 zile 28 zile 3 luni 1 an

Pa 35 1,13 1,00 0,90 0,85

P 40, P 45 1,08 1,00 0,93 0,90

M 30, H 35, SR
1,25 1,00 0,85 0,80
35, SR a 35

Notă: Datele sunt valabile şi pentru cimenturile echivalente din vechea terminologie.

8.10. Dacă carota conŃine armături perpendiculare pe direcŃia de forare, rezultatele se obŃin prin încercarea unei astfel de
carote sunt mai mici decât cele obŃinute prin încercarea unei carote fără armături. La fixarea locului de extragere a carotei se
recomandă a se lua toate măsurile posibile pentru evitarea încorporării unor armături sau bucăŃi de armătură în carotă,
folosind în acest scop orice mijloace disponibile, inclusiv metodele nedistructive, electromagnetice sau radiografice.

Dacă evitarea acestor bare s-a dovedit imposibilă şi ele sunt prezente în carota extrasă, rezultatul obŃinut în încercarea unor
asemenea carote poate fi corectat cu un coeficient de corecŃie „i” supraunitar aplicat relaŃiei (11). Mărimea acestui coeficient
depinde de numărul, orientarea şi diametrul barelor intersectate în operaŃia de tăiere şi de diametrul carotei.

Nu se admit încercări nedistuctive pe carote care cuprinde mai mult de două bare de armătură transversale sau pe carote în
care suprafaŃa armăturilor depăşeşte 3% din suprafaŃa transversală a carotei.

8.11. Prelucrarea statică a rezultatelor încercărilor pe carote are o semnificaŃie mult mai restrânsă decât cea a epruvetelor,
întrucât carotele reprezintă betonul direct din lucrare. În cazul în care ea se dovedeşte totuşi necesară este nevoie de cel
puŃin 10 carote, pentru o pupulaŃie distinctă, pentru care se calculează următroarele valori:

- RezistenŃa medie: (daN/cm2)

- Abaterea pătratică medie: S (daN/cm2)

- Coeficientul de variaŃie: CV (%)

- Precizia: S, 2S, 3S

- RezistenŃa caracteristică (daN/cm2) (12)

Valoarea coeficientului t depinde de numărul carotelor extrase şi de nivelul de încredere adoptat, fiind dată în tabelul 6
pentru diferite procente ale rezistenŃei, ce se află sub rezistenŃa caracteristică.

Toate prelucrările se fac în termenii rezistenŃei cubice echivalente.

8.13. Rezultatele încercărilor se consemnează într-un buletin de încercare, în care va trebui să figureze explicit:

Tabelul 6

n-1/risc 15% 5%

1 1,963 6,314

2 1,386 2,920

3 1,250 2,353

4 1,190 2,132

5 1,156 2,015

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROT... Page 10 of 13

6 1,134 1,943

7 1,119 1,895

8 1,108 1,860

9 1,100 1,833

10 1,093 1,812

15 1,074 1,753

20 1,064 1,725

30 1,055 1,697

1,036 1,645

structura şi elementul din care a fost extrasă carota

direcŃia de extragere a carotei faŃă de direcŃia de turnare

dimensiunile carotei

modul de prelucrare al feŃelor de capăt

natura stratului de egalizare folosit

numărul, diametrul şi orienatarea barelor găsite în carotă

rezistenŃa măsurată direct pe carotă

valorile coeficienŃilor de corecŃie utilizaŃi: a, b, c, e

rezistenŃele obŃinute după corecŃii pe fiecare carotă

marca şi vârsta betonului încercat

prelucrarea statistică a rezultatelor încercărilor, pe rezistenŃe transformate (corectate)

concluziile încercărilor

[top]

9. DETERMINAREA POROZITĂłII BETONULUI

9.1. Porozitatea determinată prin metoda descrisă mai jos este porozitatea deschisă.

9.2. Se cântăreşte carota în stare uscată (G )

u

9.3. Se îmbină cu apă prin scufundare până la saturare şi se cântăreşte din nou în stare saturată (Ga).

9.4. Se calculează porozitatea betonului cu relaŃia:

care se exprimă conform relaŃiei (13) în procente.

9.5. Această metodă de determinare a porozităŃii deschise este susuceptibilă de anumite erori, datorate în principal apei
absorbite de ciment, pentru hidratarea sa suplimentară.

[top]

10. DETERMINAREA REZISTENłEI LA ÎNTINDERE PRIN DESPICARE

10.1. Încercarea se face prin solicitarea carotei la compresiune în lungul unei generatoare.

10.2. CondiŃiile de pregătire a epruvetei, de rezemare şi de încercare sunt cele descrise în STAS 1275-81.

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROT... Page 11 of 13

10.3. RezistenŃa la despicare pe o carotă se calculează conform relaŃiei:

9;

în care: P este forŃa de rupere la despicare

Ai – aria suprafeŃei pe care se produce despicarea

10.4. Nu se admite încercarea la despicare a carotelor ce conŃin bucăŃi de armături.

10.5. Transformarea rezistenŃei obŃinute pe carotă în rezistenŃa echivalentă pe cub sau cilindru trebuie să Ńină seama de
existenŃa unor arii degradate în vecinătatea suprafeŃelor, deci de existenŃa coeficienŃilor de corecŃie multiplicativi, de tipul a şi
c, pentru solicitarea de despicare.

10.6. Prelucrarea statistică a rezultatelor încercărilor de despicare este analogă celei prezentate la puntul 8.12 pentru
încercările la compresiune.

[top]

11. MĂSURI DE PROTECłIA MUNCII

11.1. Manipularea şi transportul aparatelor de carotat se va face pe baza unui instructaj preliminar al conducătorului
încercării, pentru toŃi oamenii utilizaŃi în acest scop.

11.2. La extragerea carotelor de la înălŃime vor fi folosite schele solide şi bine ancorate, capabile să preia sarcinile statice şi
dinamice produse de aparatură şi de personal.

11.3. În toate cazurile, caroteza va fi ancorată pentru a se evita dexazările, înclinările în timpul operaŃiei de extragere.

11.4. Alimentarea la reŃea şi punerea la pământ a instalaŃiei va fi asigurată de electricienii locului de muncă şi controlată de
conducătorul încercării.

11.5. Extragerea, prelucrarea şi încercarea carotelor se va face de către tehnicienii care şi-au însişit normele de tehnica
securităŃii muncii, pentru fazele respective.

11.6. Echipa necesară efectuării lucrărilor de extrageri de carote este indicat să aibă următoarea componenŃă:

- inginer conducător al încercării care supraveghează lucrările adaptând recomandările privind locurile de extracŃie; diametrul
carotelor, lungimea lor, la situaŃia concretă din teren.

- technician cu experienŃă în etragerea carotelor.

- 1…2 muncitori pentru operaŃii auxualiare: transport, montare, ancorare, aprovizionare apă, lestare etc.

[top]

ANEXA

PREPARAREA ŞI APLICAREA STRATURILOR DE NIVELARE

1. Mortar epoxidic

a) CompoziŃie, în dozare gravimetrică:

- Răşină: Dinox 010L – 200 părŃi

- Întăritor: TETA – 25 părŃi

- Inert: Filer (componenta solidă)

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROT... Page 12 of 13

CS – 200 părŃi

b) Tehnologia de aplicare

- se curăŃă faŃa de praf şi corpuri străine

- se usucă betonul

- se asigură verticalitatea carotei

- se confecŃionează un guler cofraj – pe carotă

- se prepară amestecul

- se toarnă cantitatea minumă până la acoperirea părŃii celei mai proeminente a betonului

- se lasă să se întărească minim 24 ore la temperaturi de minimum 200C

2. Mortar de ciment

a) CompoziŃie

- Liant: Ciment P40

- Agregat: Nisip cuarŃos 0 – 3 mm

- Dozaj: 1:2

- Raport A / C = 0,35

b) Tehnologia de aplicare

- se curăŃă faŃa de praf şi corpuri străine

- se umezeşte betonul prin imersia carotei în apă minimum 2 ore înainte de nivelare

- se confecŃionează un guler cofraj – pe carotă

- se prepară amestecul

- se toarnă cantitatea minumă până la acoperirea părŃii celei mai proeminente a betonului

- se compactează uşor stratul de adaos

- se verifică orizontalitatea feŃei astfel obŃinute cu o bucată de geam şi un boloboc

- se păstrează min. 48 ore în apă sau nisip umezit permanent.

3. Pastă de sulf

a) CompoziŃie

- Liant: Sulf

- Adaos: 5% cărbune grafitat sau negru fum

b) Tehnologia de aplicare

- se curăŃă faŃa de praf şi corpuri străine

- se usucă betonul

- se asigură verticalitatea carotei

- se confecŃionează un guler cofraj – pe carotă

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010
INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROT... Page 13 of 13

- se topeşte sulful

- se adaugă cărbunele

- se toarnă amestecul topit până la acoperirea proeminenŃelor de beton

- se lasă să se întărească şi întărească.

mk:@MSITStore:H:\verifcalitrec.chm::/C%2054-81.htm 28.09.2010