V1-2008-A1. - Cldiri industriale 5.000 mp - Terenuri construite 1.

000 mp - Maini luate cu chirie - Echipamente industriale - Licene - Cheltuieli de nfiinare 1.500.000 lei 100.000 lei 150.000 lei 4.500.000 lei 80.000 lei 20.000 lei

- Imobilizri financiare (1.000 aciuni deinute la societatea Matel din totalul de 20.000 aciuni) 20.000 lei - Stocuri 2.500.000 lei - Creane 6.000.000 lei - Sume la bnci 300.000 lei - Capital social (10.000 aciuni) 4.000.000 lei - Rezerve 50.000 lei - Profit nerepartizat 250.000 lei - Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 200.000 lei - Furnizori-creditori 8.920.000 lei - Obligaii buget 150.000 lei - Obligaii salariai 600.000 lei - Obligaii bancare 850.000 lei (din care pe termen lung) 200.000 lei Alte informaii: - echipamente industriale n valoare de 200.000 lei au fost folosite n medie, n ultimii 3 ani, doar n proporie de 5%; restul echipamentelor industriale au fost evaluate de o firm de consultant la 5.000.000 lei; - dou instaiatii n valoare de 250.000 lei au fost nchiriate unei alte firme, acum 2 ani; - un teren situat n incinta societii a fost vndut acum 5 zile cu 250 lei pe m.p.; - creane n valoare de 400.000 iei sunt nencasate de peste 100 de zile; - societatea Matel a transmis c urmare unei reevaluri recente activul net corectat al acesteia a fost de 1.000.000 lei; - rata de capitalizare a societii, determinat pe baza costului capitalului este de 15%; - veniturile din vnzri ale anului au fost de 16.500.000; - capacitatea beneficiar a societii exprimat prin profitul net a fost stabilit de experi la 500.000 lei/an; - provizioanele pentru riscuri i cheltuieli au caracter de rezerv; - profitul nainte de impozitare i dobnzi a fost de 300.000 lei; - stocurile de materii prime care reprezint 30% din totalul stocurilor au fost evaluate de o firm de consultant la 1.100.000 lei. Se cere: 1. S elaborai bilanul contabil pe principalele mase contabile (0,5 p) 2. S elaborai bilanul economic; s aratai semnificaia i rolul acestuia (1,5 p) 3. S elaborai bilanul financiar i bilanul funcional; s artati rolul i semnificaia acestora; s comentai funcia de finanare a societii i cum folosete societatea efectul de levier n finanare (3 p) 4. Determinai activul net corectat al societii i valoarea intrinsec a aciunilor societii (2,5 p) 5. Calculai valoarea substanial brut i valoarea substanial net (0,5 p) 6. Evaluai riscul de faliment (1 p) 7. Estimai valoarea de rentabilitate continu a societtii (1 p)

Bilant contabil: 1

Activ Imobilizari necorporale, din care: - cheltuieli infiintare - licente Imobilizari corporale, din care - Terenuri - Cladiri - Echipamente Imobilitari financiare Imobilizari total Stocuri Creante Sume la banci Total
Bilant

Sume Pasiv 100.000Capital social 10.000act x400 lei 20.000Rezerve 80.000Profit nerepartizat 6.100.000Provizioane pentru riscuri icheltuieli 100.000Furnizori creditori 1.500.000Obligaii buget 4.500.000Obligaii salariai 20.000Datorii la bnci 6.220.000-din care mai mare de 1 an 200.000lei 2.500.000 6.000.000 300.000 15.020.000

Sume 4.000.000 50.000 250.000 200.000 8.920.000 150.000 600.000 850.000

15.020.000

Activ Imobilizari necorporale, din care: - cheltuieli infiintare - licente Imobilizari corporale, din care - Terenuri - Cladiri - Echipamente Imobilitari financiare Imobilizari total

AjustariPasiv 100.000 - 100.000Capital social 20.000 80.000 6.100.000

Ajustari 4.000.000

-20.000Rezerve 50.000 +200.000 - 80.000Profit nerepartizat 250.000 650.000Provizioane pentru 200.000 -200.000 riscuri i cheltuieli 100.000 +150.000Furnizori - creditori 8.920.000 1.500.000 -Obligaii buget 150.000 4.500.000 +500.000Obligaii salariai 600.000 20.000 +30.000Datorii la bnci 850.000 6.220.000 +580.000 Diferenta din +530.000 reevaluare Stocuri 2500.000 +350.000 Creante 6.000.000 -400.000 Sume la banci 300.000 Total 15.020.000 530.000 Total 15.020.000 530.000 - stocuri: 1.100.000-(30%x2.500.000)=350.000lei - imobilizari financiare: 1.000.000 / 20.000 x 1.000 = 50.000; plus valoare + 30.000 - imobilizari corporale : echipamente: 5.000.000-4.500.000=500.000 Terenuri: (250-100)x1000mp=150.000 - rezerve = 50.000+200.000=250.000

Bilant economic
2

Activ Imobilizari Stocuri Creante Sume la banci

Total

Pasiv 6.800.000Capital social 2.850.000Rezerve 5.600.000Profit nerepartizat 300.000Diferenta din reevaluare Furnizori - creditori Obligaii buget Obligaii salariai Datorii la bnci 15.550.000

4.000.000 250.000 250.000 530.000 8.920.000 150.000 600.000 850.000 15.550.000

Evaluarea unei intreprinderi se face pe baza bilantului economic al intreprinderii, intocmit dupa anumite reguli si principii referitoare la evaluare. Acesta cuprinde patrimoniul exprimat in valori economice, precum si un rezultat financiar determinat tinand cont de conditiile normale de piata si nu de politicile interne ale intreprinderii. Bilantul financiar pe baza bilantului economic Activ Pasiv Imobilizari 6.800.000Capitaluri permanente Stocuri + Creante 8.450.000Obligatii nefinanciare Disponibil la banci 300.000Obligatii financiare Total 15.550.000

5.230.000 9.670.000 650.000 15.550.000

FR = Capital permanent Imobilizari = 5.230.000-6.800.000 = -1.570.000 NFR = Creante + Socuri Obligatii nefinanciare = 8.450.000 9.670.000 = -1.220.000 TN = Disponibil Obligatii financiare = FR-NFR= 300.000-650.000= -1.570.000+1.220.000= -350.000

Bilantul financiar - este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilantul contabil, a celor trei mari mase financiare ale intreprinderii: - fondul de rulment net global ; necesarul de fond de rulment ; trezoreria intreprinderii. Pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe intre durata unei operatii de finantat si durata mijloacelor de finantare corespunzatoare, bilantul financiar pune in evidenta doua reguli principale ale finantarii, respectiv nevoile permanente vor fi acoperite din capitaluri permanente, indeosebi din capitalurile proprii, in timp ce nevoile temporare vor fi in mod normal, finantate din resurse temporare. Nerespectarea regulilor de finantare va determina o situatie de dezechilibru financiar. Partea de sus a bilantului reflecta echilibru financiar pe termen lung, iar partea de jos echilibrul financiar pe termen scurt. Bilantul functional pe baza bilantului economic Activ Pasiv Imobilizari 6.800.000Capitaluri proprii Stocuri + Creante Datorii nefinanciare -1.220.000Obligatii financiare Sume la banci 300.000 Total 5.880.000 Functia de investitii imobilizari: 6.800.000
3

5.030.000 850.000 5.880.000

Functia de exploatare: Stocuri + Creante Datorii nefinanciare = - 1.220.000lei si Disponibilul la banci: 300.000 Functia de finantare: Capitaluri proprii + Datorii financiare = 5.880.000 Bilantul functional ofera o imagine asupra modului de functionare economica a intreprinderii, punand in evidenta resursele si utilizarile corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare. Functia de investitii sta la baza strategiei de reinnoire, mai mult sau mai putin rapida a echipamentelor cat a optiunilor de oportunitate a dezvoltarii, intre investitiile productive si participatiile financiare. Functia de finantare sta la baza strategiei optime de finantare a intreprinderii, motivata de cresterea valorii acesteia prin reducerea costului mediu ponderat al capitalurilor. Functiei de exploatare ii corespund fluxurile de aprovizionare productie si vanzari generatoare de stocuri reale si financiare, care se reinnoiesc cu o anumite regularitate.
Efectul de levier: Levierul financiar reprezinta efectul asupra rentabilitatii financiare a unei intreprinderi, a recurgerii intr-o masura mai mare sau mai mica la imprumuturi, pornind de la o rentabilitate economi0ca data. Ka = R + (R-r)xTotal Datorii financiare/Suma capitalurilor proprii R = rata rentabilitatii ec= Profit inainte de impozitare si de dobanzi/ Total active(bilantul ec) r = rata de paitalizare Efectul de levier = R-r R = 300.000/15.550.000=0,019=1,90% R= 15% Ka= 15+(0,19-15)x850.000/5.030.000= 12% ANC : Aditiva: Capitaluri proprii -/+Diferente din reevaluare = 4.500.000+530.000=5.030.000 Substractiva: Active totale corijate Total datorii = 15.550.000 - 10.520.000=5.030.000 Valoarea intrinseca= ANC/Nr de actiune= 5.030.000/10.000=503lei/act VSB = Total active corijate + Bunuri folosite de societate fara a fi proprietara (chirie)-Bunuri nefolosite(date cu chirie) = 15.550.000 + 150.000-250.000=15.450.000 VSN = VSB Datorii totale = 15.450.000- 10.520.000= 4.930.000

Riscul de faliment = 1,2X1 + 1,4X2 + 3,3X3 + 0,6X4 + 1X5 X1 = Capital circulant=Active circulante / Total active = 8.750.00/15.550.000= 0,56 X2 = Profit net-Dividende / Total active = 250.000/15.550.000= 0,016 X3 = Profit inainte de dob/ Total active = 300.000/ 15.550.000= 0,019 X4 = Capital social / Datorii TL = 4.000.000/200.000=20 X5 = Cifra de afaceri / Total Active = 16.500.000/15.550.000= 1,06
Z = 1,2x0,56 + 1,4x0,016 + 3,3x0,019 + 0,6x20+ 1x1,06 =13,81 > 3 => situatie dificila 1,8 < Z > 3 => alerta-situatie dificila Z<3 aproape de faliment Valoarea de rentabilitate = Capacitatea benefica / rata de actualizare= 500.000/0,15=3.333.333

2009- V1-A2. Societatea A absoarbe Societatea B; bilanurile celor dou societti se prezint astfel: Societatea A Cheltuieli de nfiinare Terenuri Cldiri Echipamente Titluri de participare Stocuri Creane din care Soc. B Disponibiliti Capital social (10.000 aciuni) Rezerve Profit Obligaii nefinanciare Obligaii financiare Societatea B Cheltuieli de nfiinare Imobilizri necorporale (KH) Imobilizri corporale Stocuri Creane Disponibiliti Capital social (2.500 aciuni) Rezerve Profit Provizioane Obligaii nefinanciare Obligaii financiare
80.000

240.000 160.000 500.000 100.000 1.200.000 1.700.000 120.000 20.000 1.200.000 40.000 40.000 1.080.000 1.640.000 40.000 80.000 600.000 1.000.000 1.500,00 20.000 500.000 20.000 20.000 110.000
1.200.000

1.390.000

Proiectul de fuziune prevede: - metoda de fuziune: prin absorbie (A absoarbe B); si raportul de schimb se stabilete pe baza valorii matematice (intrinsece) a titlurilor fiecrei societti (valori determinate prin metoda ANC);

Alte informaii:
- valorile de aport stabilite prin evaluarea de ctre o societate specializat a patrimoniului societii absorbite sunt: - fond comercia: 200.000; imobilizri corporale: 800.000; - stocuri:700.000; creane 1.400.000 -absorbanta: fondul comercial al societtii absorbante a fost evaluat la 300.000: imobilizrile corporale ale absorbantei au fost evaluate la 1.500.000;absorbanta preia integral datoriile absorbitei ct i elementele pentru care s-au creat previzionale pentru risc contabilizate; absorbanta detine 500 de titluri n societatea B.

Se cere: 1. Determinarea raportului de schimb 2. Calculul numrului de aciuni de emis de ctre Societatea A 3. Determinarea primei de fuziune 4. Contabilizarea operaiunilor la Societatea A - modificarea capitalului social - preluarea activelor i pasivelor Societii B - contabilizarea obligaiilor reciproce 5. ntocmirea bilanului dup fuziune 2p. 2p. 1 p. 2 p.

3 p.

1.

Determinarea raportului de schimb

5

Valoare de aport A: Capital social + 1.200.000 Rezerve + 40.000 Profit + 40.000 Active fictive (cheltuieli de infintare) -80.000 Plus valoare actiuni B (500 x (212 200) + 6.000 Plus valoare imobilizari corporale + 600.000 Plus valoare fond comercial +300.000 Total ANC +2.106.000 Valoare intrinseca actiuni A = ANC / Nr. act= 2.106.000 / 10.000 = 211 lei/act Valoare nominala actiuni A = Ks/Nr. Act = 1.200.000 / 10.000 = 120 lei /act Valoare de aport B: Capital social Rezerve Profit Provizioane Active fictive (cheltuieli de infintare+imobilizari necorporale) Plus valoare fond comercial Plus valoare imobilizari corporale Plus valoare stocuri Plus valoare creante Total ANC Valoare intrinseca actiuni B = ANC/ Nr.act = 530.000/2.500 = 212 lei/act Valoare nominala actiuni B = Ks/Nr.act = 500.000 / 2.500 = 200 lei/act 1)Raport de schimb = Actiunea B / Actiunea A = 212/ 211 = 1,00 1 actiune B = 1,00 actiuni A 2) Calcul numarului de actiuni emis de societatea A : Nr act abs*Rs = 530.000 / 211 = 2516 * 80% =2009 actiuni = (2500-500) x 212 / 211 = 2.009 actiuni 3)Determinarea primei de fuziune: ANC abs(proportional cu nr de act nedetinute ABS Crestere de capital + plus val act detinute Prima de emisiune = Nr act nedetinute de ABS x VC abs = 530.000*80/100=424.000 Cresterea de capital social = 2009 act x 120 lei / act = 241.080 Aport A = 530.000 x 80% = 424.000 Prima fuziune complementara= 500 x (212-200)=6.000 Prima de fuziune: 424.000-241080+6.000=188.920 + 500.000 + 20.000 + 20.000 + 110.000 - 120.000 + 200.000 + 200.000 - 300.000 - 100.000 +530.000

5)Contabilitatea la societatea A: - majorarea capitalului: 456 = % 1012 261 1042 - preluarea activelor societatii B: % = 456 213 3xx 41x 5121 2071 - preluarea elementelor de pasiv: 456 = % Obligatii nefinanciare Obligatii financiare Contabilizarea operatiunilor reciproce: 401 = 411 120.000 lei 4.

530.000 241.080 100.000 188.920 3.120.000 800.000 700.000 1.400.000 20.000 200.000 2.590.000 1.200.000 1.390.000

Intocmirea bilantului dupa fuziune: Pasiv 200.000Capital social 2.300.000Prime de capital 106.000Rezerve 1.900.000Profit 2.980.000Diferente din reeavaluare 40.000Obligatii nefinanciare Obligatii financiare 7.526.000Total

Activ Fond comercial Imobilizari corporale Imobilizari financiare Stocuri Creante Disponibilitati

1.441.080 188.920 40.000 40.000 526. 000 2.260.000 3.030.000 7.526.000

Total

V1-2009-Audit 1. Prezentai 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizrilor corporale. Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an . Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile. Identificarea achizitiilor exercitiului; Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei; 7

Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea in activ in exercitiul respectiv; Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului , ca valoarea achizitiei a fost bine determinata; Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile, cheltuieli financiare, ch de transport angajate dupa instalarea activului, comisioane, onorarii. Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de valori importante; Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari, identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii; Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere.

2. Prezentai 4 deosebiri fundamentale ntre auditul statutar i auditul intern.

Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entitii si alte comenzi sau solicitri ale conducerii). Face parte din controlul intern al entitii. Se realizeaz de regul prin angajai (servicii, birouri etc.) independeni de celelalte structuri executive. Nu are obligaii extra entitate (de regul). Independena e limitat la nivelul nelegerii conducerii executive. Auditul statutar (auditarea situaiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) Se realizeaz prin persoane fizice sau juridice stabilite de acionari. Se respect normele unui organism profesional. Asigur credibilitatea necesar pentru teri asupra situaiilor financiare ale entitii. Independena - principiul de baz pentru credibilitate.
3. Definii auditul statutar i identificai elementele fundamentale ale definiiei.

Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).

Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
8

 scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: acurateea declaraiilor financiare; continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; existena unor fraude; respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale
4. Ce sunt elementele probante i care sunt principalele tehnici pentru obinerea acestora?

Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit obinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri: - controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor; - proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii. Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate). n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor contabile i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la: - conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manier care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative? - funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o manier satisfctoare pe toat perioada? n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigur de posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie:

de existen: controlul intern exist? de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace? de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul nelege s se sprijine pe el?

n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie s determine dac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur sunt suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre conducerea ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare: de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat;
9

de drepturi i obligaii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat; de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i sau produs n cursul perioadei respective; de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate faptele importante au fost menionate; de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar; de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i un venit sau o cheltuial aparin perioadei; de prezentare si publicitate: o informaie este prezentat, clasat i descris conform referenialului contabil aplicabil.

2009- V1-Deontologie:
1. Care sunt organele de conducere i de control ale C.E.C.C.A.R.? Sediul central al Corpului este in municipiul Bucuresti. CECCAR are filiale fara personalitate juridica in fiecare resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Este astfel organizat incat sa isi poata indeplini atributiile de organism de autoreglementare. La nivel central:
10

Organe de decizie: o Conferinta Nationala o Consiliul Superior o Biroul Permament o Presedintele Corpului - Organe de executie: o Directorul general o Departamente La nivel de filiala: - Organe de decizie: o Adunarea generala o Consiliul filialei o Biroul Permament o Presedintele filialei Organe de executie: o Directorul executiv o Sectoare LA NIVEL CENTRAL Organe de decizie (legislativ) Conferina Naional Consiliul Superior Biroul permanent Preedintele Corpului Seciuni, comisii LA NIVEL DE FILIAL Adunarea General Consiliul filialei Biroul Permanent Preedintele filialei Seciuni

Organe de execuie Secretariatul General Sectoare i departamente Secretariatul filialei Sectoare

2.Ce nelegei prin integritatea profesionistului contabil? Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si onest in relatiilor profesionale si de afaceri si sa nu se asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii (utilizatorii). Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea: contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare; contin declaratii sau informatii eronate; omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare.

3. De ce este necesar un organism al profesionistilor contabili? Pentru satisfacerea interesului public profesionistii contabili trebuie sa se asocieze astfel incat sa rezulte un organism cu menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera.
11

Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui organism profesional: educatia, etica si controlul de calitate Atat publicul, cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili. Publicul trebuie protejat de eventualele intelegeri neconforme intre profesionistii contabili si entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie profesionala eficiente. Organismele profesionale de contabilitate sunt responsabile de asigurarea faptului ca membrii continua sa isi dezvolte si sa isi mentina competenta necesara rolurilor profesionale si ceruta de utilizatorii serviciilor. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Dezvoltarea profesionala continua nu asigura faptul ca toti membrii vor furniza intotdeauna servicii profesionale de calitate, dar este o componenta-cheie a sistemului de asigurare a calitatii al organismului profesional de contabilitate ( care include si controlul asigurarii calitatii activitatii membrilor si sistemelor de investigare si disciplinare). 4.Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu: -servicii de contabilitate - audit - fiscalitate - consultant managerial - management financiar Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva, bazata pe ultimele evoluii din practic, legislaie i tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s acioneze cu pruden i n conformitate cu standardele tehnice i profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale. 5.Ce este IFAC? IFAC Federatia Internationala a Contabililor - s-a infiintat in anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de tari - -in prezent IFAC este o organizatie globala care cuprinde 155 de organisme membre si asociate din 118 state Misiunea IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabila sa contribuei la dezvoltarea economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de inalta calitate CECCAR este membru plin IFAC din anul 1996.
2008- V2-A1
A1. (40%) La o societate comercial care ncheie situaiile financiare ia 31 decembrie i le d publicitii la 15 aprilie anul viitor, un anumit numr de evenimente au aprut dup nchiderea exerciiului la 31 dec.an N: Se cere: a. S analizai fiecare operaiune. b. S precizai incidena contabil a fiecrei operaiuni

1. Anunarea unei restructurri importante dintr-o uzin a societii. Anunul a fost realizat pe 28 decembrie N, dar innd seama de srbtori, acesta nu a fost cunoscut de public dect pe 2 ianuarie N+1. Anuntul a fost facut in decembrie iar publicul a luat la cunostinta inainte de 15 aprilie , in concluzie societatea trebuie sa recunoasca provizioane ptr restructurare. 2. Anunarea n data de 15 mai N+1 a unui plan de ncetare a activitii. 12

Nu a fecteaza exercitiul financiar, deoarece este trecut de 15 aprilie nu este recunoscut ca eveniment ulterior bilantului, in consecinta entitatea nu isi ajusteaza situatiile financiare aferente anului N. 3. Un contract de construcii, n curs la 31 decembrie N, este constatat deficitar la 1 iulie N+1. Nu isi ajusteaza situatiile financiare deoarece este eveniment ulterior datei bilantului dar nu afecteaza exercitiul financiar. 4. Achiziionarea n martie N+1 a unui ansamblu de drepturi de proprietate industrial i comercial a unui produs. Entitatea nu isi ajusteaza situatiile financiare, deoarece este un eveniment care nu are legatura cu exercitiul financiar aferent anului N. 5. nscrierea n activ a cheltuielilor de dezvoltare. Informaiile cunoscute n martie N+1 ne las s credem c produsul vizat de cheltuielile angajate are puine anse de reuit. Societatea isi ajuteaza situatiile financiare , aceasta trebuie sa inregistreze o depreciere a celtuielilor de dezvoltare. 6. Determinarea manierei definitive a preului de achiziie a unui bun imobilizat recepionat nainte de nchidere. Determinarea ulterior datei bilantului a costului activelor dobandite reprezinta un eveniment carea justeaza situatiile financiare, in sensul ajustarii valorilor recunoscute sau al recunoasterii unor elemente care nu au fost recunoscute. 7. Expertiz care permite degajarea unei valori inferioare celei constatate n contabilitate. Cesiunile de imobilizri efectuate dup nchidere dau impresia unei valori inferioare valorii contabile de nchidere. Obtinerea ulterior datei bilantului dar nu mai traziu de 15 aprilie a unor informatii care indica faptul ca un activ a fost depreciat la data bilantului sau ca valoarea pierderii din depreciere recunoscuta anterior, entitatea trebuie sa ajusteze situatiile financiar. 8. Cesiunea la nceputul N+1 a unui imobil de birouri care genereaz o plus-valoare. Entitatea nu inregistreaza nici o ajustare a situatiilor financiare deoarece vanzarea se inregistreaza pe vanit la data vanzarii. 9. Cunoaterea, n cursul primului trimestru din N+1, a unor elemente de evaluare legate de perspective de realizare sau de rentabilitate recente i de modificri de conjunctur care dau impresia unei scderi a valorii titlurilor de participare. Recepia, ulterioar nchiderii a unor situaii financiare i alte informaii privind o filial punnd n eviden o diminuare permanent a valorii investitiei. Societatea nu isi ajusteaza situatiile financiare . 10. Scderea substanial n raport cu valoarea de inventar a cursului bursier a titlurilor imobilizate altele dect participatiile. Entitatea nu isi ajusteaza situatiile financiare, deoarece titlurile se iau in ultima zi a anului .
11. Scdere a preului datorit produciei abundente de produse finite. Valoarea realizrii stocurilor la 31 martie N+1 devine inferioar celei de la 31 decembrie N. Societatea isi ajusteaza situatiile financiare deoarece stocurile existente in societate ca incidenta contabila inregistreaza o depreciere a stocurilor. 12. Variaia substanial a ratelor de schimb valutar (dolar i euro), dup 1 ianuarie N+1. Entitatea nu isi ajusteaza situatiile financiare.

A2. (30%) Societatea Omega SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial: Capital social 35.000 (350 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 50.000, imobilizri necorporale (licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la societatea Gama, reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs 135.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori i creditori 280.000, datorii la bnci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibiliti bneti 15.000. Alte informaii: 13

cldirile care reprezint 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 10% mai mare dect valoarea contabil; - activul net corectat al societii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; - diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000; - stocurile fr micare sunt n sum de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene favorabile de 55.000. Se cere: 1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul economic al societii Omega SA la 31 decembrie N. 2. S determinai valoarea intrinsec a unei aciuni Omega SA la 31 decembrie N. 3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar ale societii Omega SA la 31 decembrie anul N. 4. Pe baza celor 3 bilanuri de rnai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societii Omega SA la 31 decembrie anul N. Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ec Iombilizari 5.000 -5.000 - Capital 35.000 35.000 necorporale social Imobilizari 50.000 +3.750 53.750 Rezerve 10.000 10.000 corporale Imobilizari 10.000 +10.000 20.000 Profituri 10.000 10.000 financiare:1000ac nerepartizate t X 10lei la soc Gama Stocuri 180.000 +40.000 220.000 Furnizori si 280.000 +10.000 290.000 creditori Creante 250.000 -20.000 230.000 Datorii la 175.000 175.000 -incerte:20.000 banci TL:50.000lei Disponibil banesti 15.000 15.000 Dif. reeval 18.750 18.750 Total active 510.000 28..750 538.750 Total pasive 510.000 28.750 538.750 Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750 Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000 Stocuri= -15.000+55.000= 40.000 Diferente din reevaluare = 28.750 10.000=18.750 Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economic Elemente Imobilizari Stocuri Creante Disponibil banesti Total Activ

Sume 73.750 220.000 230.000 15.000 538.750

Elemente Capital propriu Furnizori/creditori Datorii la banci Total Pasiv 14

Sume 73.750 290.000 175.000 538.750

Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7 ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750 ANC= Total active Total datorii = 538.750-465.000=73.750 Bilant functional pe baza bilanutului economic Elemente Sume F. INV : 73.750 Imobilizari F.EXPL: 160.000 Stocuri+CreanteFurnizori/creditori F. TREZ 15.000 Disponibil banesti Total Activ 248.750

Elemente Capital propriu Datorii la banci

Sume

F. 73.750 FI NAN 175.000 TA RE

Total Pasiv

248.750

Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiare Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare Functia de trezorerie = Disponibil banesti Functia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS Bilant financiar pe baza bilantului economic Elemente Sume Imobilizari Stocuri + creante Disponibil banesti Total Activ

73.750 450.000 15.000 538.750

Elemente Capital permanent Furnizori/creditori Datorii la banci TS Total Pasiv

Sume 123.750 290.000 125.000 538.750

FR = Capital permanent- Imobilizari = 123.750 73.750 = 50.000 NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 450.000 290.000 = 160.000 TN = Disponibil Datorii la banci TS = 15.000 125.000 =- 110.000 TN = FR- NFR = 50.000-160.000 = -110.000 Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante. Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital. 2009-V2-A3 1. Prezentai 5 elemente de baz ale raportului de audit statutar.

Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului.
2. Prezentati 10 proceduri (diligente) folosite n auditarea stocurilor la o ntreprindere industrial 15

3.

Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu, indiferent daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent.Asiatare la inventarul fizic si revizuirea procedurilor folosite. Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii. Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri, in integralitatea lor sau prin sondaj. Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate in conturi la sfarsitul anului. Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual. Identificati, exhaustiv, toate localizarile de stocuri; identificati daca exista stocuri la terti si procedati la circularizarea acestora. Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere, dar care nu ii apartin acesteia. Pentru activitatile de productie, apreciati stocurile in curs; daca sunt semnificative, includeti-le in sondajele prevazute in continuare. Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntati-va cu privire la respectarea principiului permanentei metodelor. Metodele curent folosite sunt FIFO si CMUP .Metosa LIFO poate fi folosita, dar este intersiza de standardele internationale . Daca a fost schimbata metoda, se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca s-au facut mentiuni in anexe. Explicai relaia dintre auditul financiar i auditul statutar.

O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).

4. Paragraful introductiv al raportului de audit.

Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului. Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra acestor situaii financiare.
16

Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s poat exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200, aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale.

2009-V2- Doctrin i deontologie profesional 1. Care sunt atribuiile adunrii generale? (2 p.)

Atribuiile Adunrii generale ale filialei CECCAR sunt: Aproba raportul de activitate prevazut de Consiliul filialei pentru perioada raportata. Aproba executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul expirat, insotit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei , precum si bugetul de venituri si cheltuieli pentru exercitiul viitor;. Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale a membrilor contabili si aproba lista membrilor care vor fi supusi controlului de calitate in anul viitor; Alege si revoca presedintele si membrii Comisiei de Disciplina a filialei. Alege si revoca presedintele si membrii Consiliului, precum si cenzorii; Propune dintre membrii sai, candidatii pentru functia de presedinte si de membru in Consiliul Superior; Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.
17

 Indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de Regulament, de Codul etic national al profesionistilor contabili sau hotarate de Consiliul Superior.
2. Cum explicai necesitatea unui organism al experilor contabili?

Pentru satisfacerea interesului public profesionistii contabili trebuie sa se asocieze astfel incat sa rezulte un organism cu menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera. Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui organism profesional: educatia, etica si controlul de calitate Atat publicul, cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili. Publicul trebuie protejat de eventualele intelegeri neconforme intre profesionistii contabili si entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie profesionala eficiente. Organismele profesionale de contabilitate sunt responsabile de asigurarea faptului ca membrii continua sa isi dezvolte si sa isi mentina competenta necesara rolurilor profesionale si ceruta de utilizatorii serviciilor. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Dezvoltarea profesionala continua nu asigura faptul ca toti membrii vor furniza intotdeauna servicii profesionale de calitate, dar este o componenta-cheie a sistemului de asigurare a calitatii al organismului profesional de contabilitate ( care include si controlul asigurarii calitatii activitatii membrilor si sistemelor de investigare si disciplinare).

3. Rolul profesiei contabile pentru aprarea interesului public.

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public, prin public intelegandu-se: - clientii; - Guvernul; - angajatorii; - investitorii - oamenii de afaceri; - comunitatile financiare;
18

donatorii de fonduri; orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili, in slujba carora se afla. Pastrarea acestui statut, privilegiat, al profesionistilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si aciionarilor pentru a obtine capital; responsabilii financiari ( directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; consilierii de gestiune si consultantii managerieli au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Profesionistii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, publicul conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si o raportare corecte, pentru un management financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite. .
4. Cum explicai rolul social al contabilului?

Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor membrilor societatii sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
5. Enumerai 4 standarde profesionale emise de CECCAR care constituie criterii de apreciere a calitii activitii membrilor si.

Standardul profesional nr.21 Misiunea de inere a contabilitii, ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilitii, intocmirea i prezentarea situaiilor financiare. Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor n societile comerciale. Standardul profesional nr.32 Misiunea experilor contabili pentru fuziuni i divizri. Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile. Satndardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a ntreprinderii. Standardul profesional nr.39Misiunea de consultan pentru crearea ntreprinderilor.
19

 Ghidul experilor contabili i al contabililor autorizai n activitatea de prevenire i combatere a splrii banilor.

2009- V3-A1 A1. (40%) Avei urmtoarele informaii despre o ntreprindere: - prin diagnosticul efectuat experii au stabilit rata cu riscuri a ntreprinderii Ia 19%, iar coeficientul primei de risc la 1,20; - obligaiile financiare, care reprezint 30% din masa capitalurilor folosite de ntreprindere, sunt de 4.000; - cheltuielile financiare sunt de 1.000 iar veniturile financiare 600; - rata de baz luat n calcul de experi este de 4% iar ntreprinderea este supus impozitului pe profit cu 16%. Se cere: a. S prezentai metodele pentru determinarea ratei de capitalizare, fructificare sau actualizare. (2 p.) b. S explicai etapele pentru determinarea ratei prin metoda costului capitalului, (2 p.) c. S determinai rata ntreprinderii pe baza informaiilor de mai sus (orice calcul trebuie nsoit de explicaii). (6 p.) a) 20

Viitor-Prezent-Trecut: y=x/(1+i) Trecut-Prezent-Viitor: y=x(1+i)

unde (1+i) este factorul de capitalizare ; y=ANC

2009- V3-A2
A2. (30%) Societatea Oltina SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial: capital social 90.000 (900 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 100.000, imobilizri necorporale (licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la societatea Gama reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 150.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs 105.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori i creditori 180.000, datorii la bnci 100.000 (din care pe termen lung 50.000), disponibiliti bneti 10.000. Alte informaii: - cldirile care reprezint 50% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 20% mai mare dect valoarea contabil; - activul net corectat al societtii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; diferentele de curs aferente creanelor n valut sunt la 31 decembrie de +30.000 lei. - diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000 lei; - stocurile fr micare sunt n sum de 15,000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene favorabile de 85.000.

Se cere: 1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul economic al societtii Oltina SA la 31 decembrie N. 21

2. S determinati valoarea intrinsec a unei aciuni Oltina SA la 31 decembrie N. 3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar al societtii Oltina SA la 31 decembrie anul N. 4. Pe baza bilanurilor de mai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societii Oltina SA la 31 decembrie anul N. Activ Elemente Iombilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare:1000ac t X 10lei la soc Gama Stocuri Creante -incerte:20.000 Disponibil banesti Total active Pasiv Val ctb Ajustari Val ec Elemente 5.000 -5.000 - Capital social 100.000 +10.000 110.000 Rezerve 10.000 +10.000 20.000 Profituri nerepartizate

Val ctb Ajustari Val ec 90.000 90.000 10.000 10.000 10.000 10.000

150.000 250.000

+70.000 +10.000

10.000 525.000

95.000

220.000 Furnizori si creditori 260.000 Datorii la banci TL:50.000lei 10.000 Dif. reeval 620.000 Total pasive

180.000 100.000

+10.000 -

190.000 100.000

135.000 390.000

85.000 95.000

220.000 620.000

Imobilizari corporale: 50%x100.000=50.000x20/100=10.000 Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000 Creante = -20.000+30.000= 10.000 Stocuri= -15.000+85.000= 70.000 Diferente din reevaluare = 95.000 10.000=85.000 Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economic Elemente Sume Elemente Sume Imobilizari 130.000 Capital propriu 330.000 Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 190.000 Creante 260.000 Datorii la banci 100.000 Disponibil banesti 10.000 Total Activ 620.000 Total Pasiv 620.000 Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 330.000/900=366,67lei ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 330.000 ANC= Total active Total datorii = 620.000-290.000=330.000 Bilant functional pe baza bilanutului economic Elemente Sume Elemente F. INV : 130.000 Capital propriu Imobilizari F.EXPL: 290.000 Datorii la banci 22

Sume

F. 330.000 FI NAN 100.000

Stocuri+CreanteFurnizori/creditori F. TREZ Disponibil banesti Total Activ

10.000 430.000 Total Pasiv 430.000

TA RE

Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiare Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare Functia de trezorerie = Disponibil banesti Functia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS Bilant financiar pe baza bilantului economic Elemente Sume Imobilizari Stocuri + creante Disponibil banesti Total Activ

130.000 480.000 10.000 620.000

Elemente Capital permanent Furnizori/creditori Datorii la banci TS Total Pasiv

Sume 380.000 190.000 50.000 620.000

FR = Capital permanent- Imobilizari = 380.000 130.000 = 250.000 NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 480.000 190.000 = 290.000 TN = Disponibil Datorii la banci TS = 10.000 50.000 = - 40.000 TN = FR- NFR = 250.000-290.000 = -40.000 Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante. Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital. V3-2009-Audit 1. Prezentai 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vnzri - clieni la o ntreprindere industrial. Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia, in timpul exercitiului , a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante activ, avansuri primite in pasiv, venituri constatate in avans in pasiv; confruntati soldurilecu sumele din bilant; asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare. Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . Identificati creantele intragrup. Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. Circularizati soldurile clientilor. Aplicati metoda circularizarii externe. Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA. 2. Prezentai elementele fundamentale ale definiiei auditului financiar.

23

Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; auditul financiar asupra situaiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Elementele principale care definesc auditul: examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional; scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i independent, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent; examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntrun standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate.
3. Identificarea responsabilitilor ntr-un raport de audit.

Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de angajament. Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate; responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi, reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corect i la zi); responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i alte reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controlului intern.
24

4. Prezentai schema metodologic a auditului statutar.

Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: acurateea declaraiilor financiare; continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; existena unor fraude; respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale.
V3-2009- Doctrin si deontologie profesional 1. Care sunt criteriile i condiiile pentru aprecierea calitii unei reglementri a profesiei contabile?

Reglementarea trebuie sa fie de calitate pentru a raspunde interesului public, adica trebuie sa fie: -

proportionala; transparenta; sa nu fie impotriva competitiei; nediscriminatorie; precisa; segmentata in functie de tinta sa; implementata consecvent si just; supusa unei examinari periodice. 2. Profesia contabil: concept i structur.
25

Totalitatea activitatilor/serviciilor care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza/presteaza, precum si organismele lor profesionale. Activitatile care compun profesia contabila: tinerea contabilitatii elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare auditul statutar alte lucrari de audit financiar-contabil management financiar-contabil servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala) servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor evaluari de intreprinderi si titluri alte servicii contabile si paracontabile Clasificare: In functie de statutul juridic: dependenti, cu statut de angajati; independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. 3. Explicai relaia contabilitate - fiscalitate din punct de vedere a doctrinei profesionale. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate sectorele de afaceri. Serviciile fiscale constituie o parte componenta a profesiei contabile si sunt oferite in interesul public. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Natura din ce in ce mai complexa a legii fiscale si a contabilitatii financiare, in special pentru companiile mari care se confrunta cu legi fiscale si reglementari diferite la nivel local, national si international, necesita o expertiza specilizata aprofundata din partea profesionistilor contabili. Activitatea fiscala, ca parte componenta a profesiei contabile, acopera la randul ei o arie larga de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificarea si consultanta fiscala, reprezentarea in fata instantelor juridice si servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si completare a returnarilor de impozitein tarile in care detin activesi sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare si o consultanta corespunzatoare.
4. Care sunt atribuiile comisiilor de disciplin din cadrul CECCAR?

Comisia Superioara de Disciplina are urmatoarea competenta: a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale membrilor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facnd propuneri de sanctionare a acestora Conferintei Nationale care hotaraste; b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etica si profesionala a presedintilor Consiliului Superior si Consiliului filialei, precum si a persoanelor fizice straine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in Romnia si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din O.G. nr. 65/1994, aprobata si modificata prin Legea nr.42/1995, cu modificarile si completarile ulterioare: - mustrare; - avertisment;
26

- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de 3 luni la un an; - interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat; - sanctiunile disciplinare care se stabilesc in functie de abateri, pronuntate de Comisiile de Disciplina ale filialelor, c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarrilor disciplinare pronuntate de comisiile de disciplina ale filialelor. d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor Corpului care au savrsit abateri grave Competentele Comisiei de Disciplina a filialei sunt: a) vegheaza la respectarea Codului etic si a Regulamentului si normelor Corpului. Sanctiunile se aplica in functie de abaterile disciplinare, de gravitatea incalcarii si urmarile acestora, precum si de persoana in cauza; b) sanctioneaza abaterile disciplinare savarsite de EC,CA,membri ai filialei, cu domiciliul in raza teritoriala a acesteia, chiar daca abaterile au fost savarsite in raza teritoriala a altei filiale; c) instiinteaza presedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul Ministerului Economiei si Finantelor despre reclamatiile primite ( exceptie fac reclamatiile indreptate impotriva membrilor Biroului Permanent, al profesionistilor societasilor straine, care se adreseaza Comisiei Superioare de Disciplina).
5. Care sunt domeniile acoperite de standardele Internaionale ale profesiei?

Domeniile acoperite de standarde Internationale ale profesiei sunt; contabilitatea , auditul , evaluarea si deontologia.

V4-2009-A.1 La 31 decembrie N situaia patrimonial a societii Alfa se prezint astfel:

Valori brute Amortizri sau deprecieri Valori nete

Cheltuieli de instalare Brevete Fond comercial Echipamente Titluri de participare Datorii asupra imobilizrilor Stocuri Clieni Debitori diveri Valori mobiliare Disponibiliti

100.000 180.000 200.000 820.000 30.000 140.000 70.000 320.000 80.000 35.000 70.000
27

20.000 60.000 240.000 10.000 30.000 -

80.000 120.000 200.000 580.000 30.000 140.000 60.000 290.000 80.000 35.000 70.000

Cheltuieli de exploatare n avans Cheltuieli de repartiz. pe 5 ani Capital social (1.000 aciuni) Rezerve Profitul nerepartizat Subvenii pentru investiii Provizioane Provizioane pentru riscuri Provizioane pentru cheltuieli mprumuturi bancare din care pe t.l. Furnizori Datorii fiscale i sociale Venituri n avans (de exploatare)
Se cere s indicai:

15.000 100.000 450.000 300.000 90.000 20.000 30.000 10.000 40.000 350.000 300.000 180.000 20.000 10.000

20.000 -

15.000 80.000 450.000 300.000 90.000 20.000 30.000 10.000 40.000 350.000 300.000 180.000 20.000 10.000

1. valoarea imobilizrilor necorporale. (2 p.) 2. Frng. (1 p.) 3. NFR. (1 p.) 4. trezoreria firmei. (1 p.) 5. pe baza maselor financiare obinute facei un comentariu asupra echilibrului financiar al firmei. (2 p.) 6. admind c provizioanele constituite au caracter de rezerv i c nu exist distorsiuni ntre valorile contabile i valorile economice ale bunurilor corporale determinai valoarea intrinsec a unei aciuni. (3 p.)

Valoarea activelor necorporale = Cheltuieli de instalare + Fond comercial + Brevete = 80.000+120.000+200.000=400.000

Bilant contabil:
Elemente Val contabile Elemente Sume

ActiveiImobilizante -necorporale -corporale -financiare Stocuri Clienti Debitori diversi Valori mobiliare Disponibilitati Cheltuieli in avans Cheltuieli de repartizat pe 5 ani Total active

1.010.000 400.000 580.000 30.000 60.000 290.000 80.000 35.000 70.000 15.000 80.000

Capital social Rezerve Profit nererpartizat Subventii ptr investitii Provizioane Provizioane ptr riscuri Provizioane ptr cheltuieli Datorii asupra imobilizarilor Furnizori Datorii fiscale si sociale Vanituri in avans

450.000 300.000 90.000 20.000 30.000 10.000 40.000 140.000 180.000 20.000 10.000 350.000 1.640.000

Imprumuturi bancare-din care TL:300.000 1.640.000 Total pasiv

Bilant financiar pe baza bilantului contabil: Elemente Suma Elemente Imobilizari 1.010.000 Capital permanent Stocuri + Creante 525.000 Obligatii nefinanciare 28

Suma 1.250.000 340.000

Disponibilitati Total active

105.000 Obligatii financiare TS 1.640.000

50.000 1.640.000

FR=Capital permanent imobilizari = 1.250.000-1.010.000=240.000 NFR=Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare = 525.000-340.000=185.000 TN= Disponibil-Obligatii financiare TS= 105.000-50.000=55.000 TN=FR-NFR=240.000-185.000=55.000 Entitatea prezinta un echilibru financiar pe termen lung , avand un FR pozitiv care contribuie si la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.NFR pozitiva reprezinta surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat , situatie normala daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoi de finantare a ciclului de exploatare.TN pozitiva evidentiaza echilibrul financiar al societatii , entitatea nu estse dependenta de resurse externe.

Bilant
Elemente Val contabile Ajustari Val economice Elemente Sume

ActiveiImob ilizante -necorporale -corporale -financiare Stocuri Clienti Debitori diversi Valori mobiliare Disponibilita ti Cheltuieli in avans Cheltuieli de repartizat pe 5 ani

1.010.000 -400.000 400.000 -400.000 580.000 30.000 60.000 290.000 80.000 35.000 70.000 15.000 -15.000 80.000 -80.000

610.000 580.000 30.000 60.000 290.000 80.000 35.000 70.000 -

Capital social Rezerve Profit nererpartizat Subventii ptr investitii Provizioane Provizioane ptr riscuri Provizioane ptr cheltuieli Datorii asupra imobilizarilor Furnizori Datorii fiscale si sociale Vanituri in avans Imprumuturi 29

450.000 300.000 90.000 20.000 30.000 10.000 40.000 140.000 180.000 20.000 10.000

+80.000 -30.000 -10.000 -40.000 +10.000 -10.000

450.000 380.000 90.000 20.000 140.000 190.000 20.000 -

350.000

350.000

Total active

1.640.000 -495.000

1.145.000

bancare-din care TL:300.000 Dif reevaluare Total pasiv

1.640.000

-495.000 -495.000

-495.000 -1.145.000

ANC =aditiva: Kproprii +/- dif reevaluare= 940.000-495.000=445.000 Sustractiva: Total active reevaluate Datorii totale=1.145.000-700.000=445.000 Valoare intrinseca: ANC/Nr actiuni=445.000/1.000=445 V4-2009-A2. Societatea A absoarbe societatea B; bilanurile celor 2 societi se prezint astfel Societatea A

Terenuri Cldiri i echipamente Stocuri Creane Disponibiliti Capital social (13.000 aciuni) Rezerve Profit Provizioane Obligaii nefinanciare Obligaii financiare
Societatea B

240.000 2.150.000 1.200.000 1.700.000 200.000 2.340.000 50.000 50.000 500.000 1.220.000 1.410.000 150.000 1.150.000 800.000 500.000 2.350.000 100.000 1.000.000 100.000 50.000 3.150.000 750.000

Imobilizri necorporale (licen) Imobilizri corporale Imobilizri financiare Stocuri Creane Disponibiliti Capital social (10.000 aciuni) Rezerve Profit Obligaii nefinanciare Obligaii financiare

Proiectul de fuziune prevede: - metoda: fuziune prin absorbie (A absoarbe pe B) - raportul de schimb se stabilete pe baza activului net corectat al fiecrei societi Alte informaii: - Absorbanta preia integral datoriile absorbitei. - Rapoartele de evaluare a celor dou societi au stabilit urmtoarele ajustri ale elementelor patrimoniale ale celor dou societi:

Fond comercial Imobilizri corporale

Societatea A 500.000 700.000

30

Societatea B 150.000 350.000

Stocuri Creane
Se cere:

-200.000 -100.000

50.000 -250.000
2p. 2 p. 1 P. 2 p. 3 p.

1. Determinarea raportului de schimb 2. Calculul numrului de aciuni de emis de ctre Societatea A 3. Determinarea primei de fuziune 4. Contabilizarea operaiunilor la Societatea A 5. ntocmirea bilanului dup fuziune Elemente Suma Capital social 1.000.000 Rezerve 100.000 Profit 50.000 Active fictive -150.000 Fond comercial +150.000 Dif. din reeval. imobilizari +350.000 Stocuri +50.000 Creante -250.000 Total ANC -B 1.300.000 VCB =ANCabs/Nr actiuni = 1.300.000/10.000=130lei/act VNB=Capital social/Nr actiuni=1.000.000/10.000=100lei/act Elemente Suma Capital social 2.340.000 Rezerve 50.000 Profit 50.000 Provizioane 500.000 Fond comercial +500.000 Active fictive -80.000 Dif. din reeval. imobilizari +700.000 Dif. din reeval. Stocuri -200.000 Dif. din reeval. Creante -100.000 Total ANC -A 3.760.000 VCA=ANC ABS/Nr actiuni=3.760.000/13.000=289,23lei/act~290

VNA=Capital social/Nr de actiuni=2.340.000/13.000=180lei/act

Raport de schimb =VC abs/VC ABS=130/290=0,4482 Nr de atc care tb emis: 10.000x130/290=4482 Cresterea capitatului social: Nr de act care tb emis x VN abs=4482x180=806.760 Prima de fuziune : ANC abs Cresterea de capital social = 1.300.000-806.760=493.240 Inregistrari contabile soc. A: Inregistrarea reevaluarii activelor: 21x =105 700.000 6814=391 200.000 6814=491 100.000 31

456= % 1012 1042

1.300.000 806.760 493.240

% = 891 5.200.000 Imob corp 2.300.000 Stocuri 550.000 Creante 2.100.000 Disponibilitati 100.000 Fond comercial 150.000 891 = % 5.200.000 Obligatii fin 750.000 Obligatii nefin 3.150.000 456 1.300.000 Bilant fuziune Elemente Sume Imobilizari necorporale corporale financiare Stocuri Creante Disponibil Total Activ

Elemente Capital social Rezerve Profit Prima de fuziune Provizioane Diferente din reev Obligatii nefinanciare Obligatii financiare 11.090.000 Total Pasiv 5.540.000 150.000 4.590.000 800.000 1.550.000 3.700.000 300.000

Sume 3.146.760 50.000 50.000 493.240 500.000 320.000 4.370.000 2.160.000 11.090.000

2009- V4-Audit 1. Prezentai 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori - cumprtori.

1. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat ; 2. reconcilierea totalului intrarilor cu tva cu deconturile de tva ; 3. daca exista un jurnal al cumpararilor ; 4. verificarea unui esantion de facturi,incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice,apoi in cartea mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor ; 5. verificarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumparatorului inapoi pana la facturile respective 6. daca nu exista un jurnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente documente referitoare la cumparari /cheltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de tranzactii reale. 7. examinarea analitica privind compararea cumpararii/cheltuielilor aferente exercitiului financiar auditat cu cel din anul anterior si cu cele prognozate in buget ; 8. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate trbuiesc investigate ; 9. trebuie comparate inregistrarile din fiecare cont de cheltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc investigate 10. verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii.
32

2. Definii auditul n general i identificai elementele fundamentale ale definiiei.

Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Se rein elementele principale care definesc auditul, n general, a cror absen poate pune n discuie dac o activitate este sau nu audit i anume: examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional: scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil si independent, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent; examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate.

3. Definii i explicai pragul de semnificaie n audit. n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499mii lei i unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite: orientarea mai bun i planificarea misiunii; evitarea lucrrilor inutile; justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie: existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale; evoluia important de la un an la altul a unor posturi;
33

 capitaluri proprii sau rezultate anormale.

4. Ce sunt sistemele i domeniile semnificative n audit? Profesionistul contabil are posibilitatea s i orienteze misiunea n funcie de domeniile i sistemele semnificative; aceast orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare i deci asupra programrii i planificrii misiunii de audit, permind: determinarea naturii i ntinderii controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales; organizarea lucrrilor de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile financiare n mod raional, cu maxim de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative.

V4-2009- Doctrin si deontologie profesional

1. Definii profesia contabil i artai activitile care o compun. Totalitatea activitatilor/serviciilor care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza/presteaza, precum si organismele lor profesionale. Activitatile care compun profesia contabila: tinerea contabilitatii elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare auditul statutar alte lucrari de audit financiar-contabil management financiar-contabil servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala) servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor evaluari de intreprinderi si titluri

alte servicii contabile si paracontabile 2. De ce este necesar reglementarea profesiei contabile? Pentru a atainge obiectivele (comandamentele) fundamentale si anume: - educatie: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; - etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; - calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor, Organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii,membrilor lor. Organismul profesional trebuie sa reglementeze activitatile si conduita membrilor sai pentru a se asigura ca responsabilitatea sa fata de interesul public este indeplinita, chiar si atunci cand exista o reglementare externa semnificativa a profesiei din partea unei agentii guvernamentale.
34

O profesie, in general, este definita si judecata prin cunostintele, aptitudinile, atitudinea si etica celor implicati in aceasta profesie; reglementarea unei profesii este un raspuns precis la nevoia de standarde sigure, care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depinde: - profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; - conditiile de piata in care activeaza profesia; - calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata,ceea ce implica: adoptarea de standarde profesionale, tehnice; adoptarea de reguli etice; nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii. 3. Care sunt atribuiile Consiliului Superior al Corpului? Atributiile presedintelui Consiliului Superior al Corpului sunt: a) Convoaca si conduce sedintele C.S. si ale B.P. b) Conduce si coordoneaza dezbaterile. c) Prezinta anual C.S., spre adoptare, proiectul de buget pentru exercitiul viitor.

4. Ce este Conferina Naional, cum se constituie i care sunt atribuiile acesteia? Conferinta nationala are urmatoarele atributii: a) stabi1este directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat; b) aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Experitior Contabili si Contabililor Autorizati, modificarile si completarile acestuia, avizate de Ministerul Finantelor si de Ministerul Justisiei, precum si Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati; c) aproba bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati; d) aproba sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si a filialelor acestuia, precum si pentru aparatul propriu al acestora; e) alege si revoca membrii Consiliului superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati ai comisiei de cenzori a acestuia; f) examineaza activitatea desfasurata de Consiliul Superior si de consiliile filialelor Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si dispune masurile necesare; g) hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului superior si ai consiliilor filialelor Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati in conformitate cu prevederile art. 16, la propunerea comisiei superioare de disciplina. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferinta nationala poate fi facuta la Sectia contencios administrativ a Curtii de Apel, in termen de 30 de zile de la data instiintarii oficiale. Hotarrile Curtii de Apel sunt definitive. h) aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului superior si consiliilor filialelor Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati; i) alege si revoca presedintele si doi membri ai comisiei superioare de disciplina j) Indeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta ordonanta 5. Cum se obine calitatea de expert contabil?
35

Calitatea de expert contabil se obtine prin examen. Examenul se desfasoara in baza normelor Corpului si a regulamentului pentru efectuarea stagiului si prin examenul de aptitudini, in vederea accesului la calitatea de expert contabil si contabil autorizat. Examen de admitere privind accesul ; Stagiu 3 ani (tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru+pregatire deontologica si doctrina profesionala) Examen de aptitudini (examen scris, proba orala )

6. Care sunt serviciile (lucrrile) pe care le poate efectua expertul contabil? a) tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil: acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor informatice; elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii, a contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin buget, in baza si cu respectarea normelor generale. b) efectuarea de analize economico-financiare: analiza structurilor financiare; analiza gestiunii financiare si a rentabilitatii capitalului investit; tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment; sistem de credit leasing, factoring etc.; elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie; elaborarea de tablouri de utilizari si resurse; asistenta in prevenirea si inlaturarea dificultatilor unitatii. c) efectuarea de audit financiar contabil, ca: diagnostic-financiar cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare; audit intern - organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului; studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare; audit statutar si certificarea bilantului contabil, cu respectarea reglementarilor specifice; d) efectuarea de evaluari potrivit Standardelor Internationale de Evaluare, ca: evaluari de bunuri si active patrimoniale; evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la cererea celor interesati; evaluari de elemente intangibile. e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice in conditiile prevazute de lege, ca: expertize amiabile (la cerere);
36

 expertize contabil-judiciare; arbitraje n cauze civile; expertize de gestiune. f) executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca: ntocmirea de situaii periodice; consolidarea conturilor i bilanului; intocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung. g)executarea de lucrri cu caracter fiscal, ca: studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal; participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale; asisten n probleme de T.V.A. i impozite; fiscalitate imobiliar; asisten n aplicarea tarifului vamal; asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor. vizarea declaratiilor fiscale anuale ale agentilor economici; h) efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic;
organigrame, structuri, definiri de funcii; legturi ntre servicii, circulaia documentelor i informaiilor; analiza i organizarea fluxului informaional; formarea profesional continu; contribuii la protecia patrimoniului unitii; mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor; alegerea softurilor necesare. i) ndeplinete, potrivit dispoziiilor legale, atribuiile prevzute n mandatul de cenzor la societile comerciale; j) acord asistena de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea societilor comerciale; k) efectueaz pentru persoane fizice i juridice servicii profesionale care presupun cunotine de contabilitate. l) ndeplinete atributiile prevazute de lege in procedurile de reorganizare judiciara si faliment, cun ar fi: fuziuni, divizari, dizolvari, retragerea sau excluderea unor asociati etc.;

2009- V5-A1. Bilanurile contabile ale ntreprinderii pe ultimii trei ani se prezint astfel: N-2 Imobilizri necorporale (brevete) Imobilizri corporale Stocuri Creane Disponibiliti Capital social Rezerve Obligaii nefinanciare Obligaii financiare Se cere: a. S analizai n dinamic principalele funcii ale ntreprinderii i evoluia strii de echilibru financiar al ntreprinderii. (4 p.) 37 300.000 900.000 1.500.000 1.800.000 150.000 450.000 90.000 2.220.000 1.890.000 N-1 300.000 600.000 1.680.000 1.680.000 120.000 450.000 60.000 2.250.000 1.620.000 N 300.000 480.000 1.800.000 1.860.000 180.000 450.000 60.000 2.700.000 1.410.000

b. S analizai evoluia pragului de rentabilitate al ntreprinderii tiind c rata de remunerare a activelor n pia s-a meninut la 12%, iar rata de capitalizare a firmei a fost de 15%. (4 p.) c. Ce valoare ar fi avut bilanul total din anul n, la finele anilor n-6 i n+4, (2 p.) A.Pentru analiza n dinamic a funciilor ntreprinderii este necesar realizarea bilanului funcional.

Analiza funciei de investiii: se face prin raportarea imobilizrilor / total active x 100 n-2 n-1 n ----au sczut investiiile. Analiza funciei de exploatare: se face prin raportarea activelor circulante totale obligaiile nefin. total activ n-2 n-1 n 1.080.000 /2.130.000*100 = 50,70% 1.110.000 /1.830.000*100 = 60,66% 960.000 /1.620.000*100 = 59,26% 900.000 /2.130.000*100 = 42,25% 600.000 /1.830.000*100 = 32,79% 480.000 /1.620.000*100 = 29,63%

Se observ canalizarea eforturilor ntreprinderii spre producie. Analiza funciei de trezorerie: 100 funcie de investiii funcia de exploatare n-2 n-1 n 100-42,25-50,7 = 7,05% 100-32,79-60,66 = 6,55% 100-29,63-59,26 = 11,11%
BILAN FUNCIONAL ACTIV
Functia de investitii

N-2

N-1

PASIV Capitaluri proprii

N-2

N-1

Imobilizari Stoc+CreanteObligatii nefinanciare

900.000

600.000

480.000

240.000

210.000

210.000 Functia de finantare

Functia de exploatare Functia de trezorerie

1.080.000 150.000

1.110.000 120.000

960.000 180.000

Obligatii financiare

1.890.000

1.620.000

1.410.000

Disponibilitati

TOTAL

2.130.000

1.830.000

1.620.000

TOTAL

2.130.000

1.830.000

1.620.000

38

Lichiditile fluctueaz ca urmare a creterii / descreterii interesului fa de funciile de investiii i exploatare. Analiza funciei de finanare. Pentru analiza funciei de finanare, relevant este calcularea capacitii de ndatorare i a levierului financiar. Capacitatea de ndatorare = capitaluri proprii / capital permanent n-2 n-1 n 240.000 /2.130.000 = 0,1126 210.000 / 1.830.000 = 0,1147 210.000 / 1.620.000 = 0,129

Se observ o cretere a capacitii de ndatorare i dac va depi pragul de 0,5 va exprima alte posibiliti de ndatorare. Levierul financiar este un indicator de risc financiar = Datorii totale / capitaluri proprii. Avnd n vedere c cerina este analiza funciilor ntreprinderii, n calculul levierului nu lum obligaiile nefinanciare. n-2 n-1 n 1.890.000 /240.000 = 7,88 1.620.000 /210.000 = 7,71 1.410.000 / 210.000 = 6,71

Se observ c a crescut puterea de acoperire a datoriilor din capitalurile proprii. Inversul levierului este rata autonomiei financiare = capitaluri proprii / datorii totale,

care dac este > 1 arat capacitatea de acoperire a datoriilor din capitalurile proprii.
n-2 n-1 n 1/7,88 = 0.1269 < 1 1/7.71 = 0.1297 < 1 1/6.71 = 0.1490 < 1

Dei coeficientul ratei autonomiei financiare a crescut n timp, n nici o perioad nu se pot acoperi datoriile din capitalurile proprii.

Pragul de rentabilitate = activ net corectat * i , i= rata de remunerare a activelor Activ net corectat = capital propriu
N-2 N-1 N

Activ net corectat

240.000

210.000

210.000

39

Prag de reantabilitate

28.800

25.200

25.200

ANC = Capitaluri proprii = Total active Datorii= 210.000

Pentru determinarea valorii bilantului din anul n corespunzator anului n-6 se foloseste tehnica capitalizarii: x(1+i)n = y , unde y = ANContabil = 210000, i = 15%, n=6 rezulta X= 90.789

x=210.000/(1+0,15)=90.789 Pentru determinarea valorii bilantului din anul n corespunzator anului n+4 folosim tehnica actualizarii: x = y / (1+i)n, unde x = ANContabil = 210000, i = 15%, n=4 rezulta y= 367.291 y= 210.000(1+0,15)=367291
2009-V5-A2. (30%) Situaia patrimonial a unei ntreprinderi, n valori contabile se prezint astfel: - Imobilizri necorporale (Know-how) - Imobilizri corporale - Imobilizri financiare (plasamente financiare) - Stocuri - Creane - Disponibiliti - Capital social (1.000 aciuni) - Rezerve - Profit - Obligaii nefinanciare - Obligaii financiare - din care pe termen lung Se cere: 1. S explicai care sunt ajustrile ce ar trebui efectuate pentru ca pe baza bilanului contabil s elaborai bilanul economic al acestei ntreprinderi. (3 p.) 2. tiind c la evaluarea recent fcut de o firm de consultan a rezultat c valoarea economic a fost stabilit la: 3.000.000 lei la imobilizri corporale, 500.000 lei la imobilizri financiare, 7.300.000 lei la stocuri i 8.600 000 lei la creane, determinai valoare intrinsec a unei aciuni. (4 p.) 3. Determinai principalele mase financiare ale ntreprinderii pe baza bilanului financiar al firmei. (3 p.) 40 300.000 2.400.000 300.000 7.500.000 9.000.000 450.000 3.000.000 300.000 450.000 11.400.000 4.800.000 3.000.000

Ajustari eliminare non valori inlocuirea valorilor contabile cu valorile economice

Val ctb ajustari Val econom elemente Val ctb ajustari Val econom

elemente

Imob necorp Imob corp Imob fin Stocuri Creante Dispon

300.000 2.400.000 300.000 7.500.000 9.000.000 450.000

-300.000 +600.000 +200.000 -200.000 -400.000 0

0 3.000.000 500.000 7.300.000 8.600.000 450.000

Cap.social Rezerve Profit Rezerva reev Oblig nefin Oblig fin

3.000.000 300.000 450.000 0 11.400.000 4.800.000

0 0 0 -100.000 0 0

3.000.000 300.000 450.000 -100.000 11.400.000 4.800.000

Total

19.850.000

-100.000

19.850.000

Total

19.950.000

-100.000

19.850.000

Bilant economic Elemente Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati Total activ Sume Elemente Sume 3.650.000 11.400.000 4.800.000

3.500.000 Capital propriu 7.300.000 Obligatii nefinanciare 8.600.000 Obligatii financiare 450.000 19.850.000 Total Pasiv

19.850.000

Valoarea intrinseca= activ net corectat / nr actiuni Activ net corectat = 3.650.000/ 1000 act = 3650 lei

Bilant financiar Elemente Imobilizari Sume Elemente 3.500.000 Capital permanent 41 Sume 6.650.00

Stocuri+Creante Disponibilitati Total Active

15.900.000 Obligatii nefinanciare 450.000 Obligatii financiare 19.850.000 Total Pasive

11.400.000 1.800.000 119.850.000

FR financiar = Cap permanent activ imobilizat = 6.450.000- 2.700.000 = 3.750.000 Sau = activ circulant datorii pe term scurt = 16.950.000 13.200.000 = 3.750.000

FR propriu = Capital propriu activ imobilizat = 3.450.000-2.700.000 = 750.000

FR imprumutat = FR financiar FR propriu = 3.000.000

NFR = active circulante ( fara disponib) datorii pe termen scurt ( fara datorii financiare) = 16.500.000- 11.400.000 = 5.100.000

TN = FR NFR = 3.750.000 5.100.000 = - 1.350.000 TN= Disponibil Datorii financiare TS= 450.000-1.800.000= -1.350.000

2009- V5-Audit 1. Coninutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar. ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare care au aceeai valoare: dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. 42

Exizt 4 tipuri de opinie: opinia fr rezerve; opinia cu rezerve; opinia defavorabil; imposibilitatea de a exprima o opinie.

2. Definii conceptul de imagine fidel n audit. Noiunea de imagine fidel n audit nu este clar definit; de o manier general, ns, imaginea fidel este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea i sinceritatea contabilitii. REGULARITATEA presupune conformitate la regulile i procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; SINCERITATEA presupune aplicarea cu bun credin a regulilor i procedurilor contabile, n funcie de cunoaterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre realitatea i importana operaiilor, evenimentelor i situaiilor din ntreprindere Pentru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure c urmtoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situaiilor financiare: Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea sunt nregistrate n contabilitate. Realitatea: criteriul realitii operaiilor presupune c toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic i c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflect valori reale i nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz; altfel spus, toate informaiile prezentate prin situaiile financiare trebuie s poat fi justificate i verificate. Corecta nregistrare n contabilitate si prezentare n situaiile financiare a operaiilor presupune c aceste operaii trebuie:

s fie contabilizate n perioada corespunztoare, urmrindu-se deci respectarea independenei exerciiilor; criteriul perioadei corecte: s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile Criteriul corectei imputari Criteriul corectei prezentari in conturile anuale 3. Prezentai 5 deosebiri fundamentale ntre auditul intern i auditul statutar. Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entitii si alte comenzi sau solicitri ale conducerii). Face parte din controlul intern al entitii. Se realizeaz de regul prin angajai (servicii, birouri etc.) independeni de celelalte structuri executive. Nu are obligaii extra entitate (de regul). Independena e limitat la nivelul nelegerii conducerii executive. Auditul statutar (auditarea situaiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) 43

Se realizeaz prin persoane fizice sau juridice stabilite de acionari. Se respect normele unui organism profesional. Asigur credibilitatea necesar pentru teri asupra situaiilor financiare ale entitii. Independena - principiul de baz pentru credibilitate. 4. Ce sunt conturile semnificative n audit? Conturile semnificative sunt acele conturi a cror valoare reprezint o parte importanta din situaiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte important din acestea i care pot ascunde erori sau inexactiti semnificative a cror importan relativ e direct legat de regularitatea contabilitii, influennd semnificativ aceste situaii financiare. Identificarea conturilor semnificative se sprijin n mod esenial pe examenul analitic, un ansamblu de tehnici care const n: efectuarea de comparaii ntre datele din conturi cu cele trecute i ulterioare; analiza fluctuaiilor i tendinelor; studiul i analiza elementelor neobinuite. Unele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative, pot ascunde o mare probabilitate de erori ca, de exemplu: conturi cu solduri mici dar care tranziteaz sume importante; conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane); conturi care presupun tehnici contabile complexe; conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la cas,de exemplu); conturi care prin natur sunt purttoare de riscuri (conturide regularizare).

2009- V5-Doctrina i deontologia profesiei contabile 1. Ce nelegei prin independena profesionistului contabil?

Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil. Componentele independentei: 1. Independenta de spirit (in gndire): Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala; Ea presupune integritate si obiectivitate. 2. Independenta in aparent: reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
44

 este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibil cu orice alta activitate curent. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil. Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa si gseasc manifestarea deplina n exercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp. Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilittii de a actiona n interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionnd n interes public, un profesionist contabil ar trebui s respecte si s se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod. Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaz pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunztoare a economiei. Aceasta ncredere impune profesiunii contabile o rspundere publica. Interesul public este definit drept bunstarea colectiva a comunittii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil

2. Cum explicai rolul expertului contabil pentru dezvoltarea economiei?

Nu exista progres uman fara dezvoltarea pietelor, dar pietele nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili, deci profesionistii contabili satisfac un interes general. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Trebuie mentionat rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importanteale profesionistilor contabioli, iar pe de alta parte, de calitatea muncii lor depinzand bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actionapeste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indiferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in insititutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera.

3. Ce este CECCAR i cum este el organizat?

C.E.C.C.A.R., Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, este o persoana juridica de utilitate publica si autonoma, din care fac parte expertii contabili si contabilii autorizati, precum si societatile comerciale de expertiza contabila si societatile comerciale de contabilitate, in conditiile prevazute de lege. Sediul central al Corpului este in municipiul Bucuresti. CECCAR are filiale fara personalitate juridica in fiecare resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Este astfel organizat incat sa isi poata indeplini atributiile de organism de autoreglementare.
45

La nivel central: - Organe de decizie ( alese) : o Conferinta Nationala o Consiliul Superior o Biroul Permament o Presedintele Corpului - Organe de executie ( numire sau desemnare): o Directorul general executive; o Sectoare ( departamente, servicii). La nivel de filiala: - Organe de decizie (alese) : o Adunarea generala o Consiliul filialei o Biroul Permament o Presedintele filialei Organe de executie ( numite sau desemnate) : o Directorul executiv Sectoare ( departamente , servicii)
4. Care sunt organele de conducere i de control ale CECCAR?

La nivel central: - Organe de decizie ( alese) : o Conferinta Nationala o Consiliul Superior o Biroul Permament o Presedintele Corpului - Organe de executie ( numire sau desemnare): o Directorul general executive; o Sectoare ( departamente, servicii). La nivel de filiala: - Organe de decizie (alese) : o Adunarea generala o Consiliul filialei o Biroul Permament o Presedintele filialei Organe de executie ( numite sau desemnate) : o Directorul executiv Sectoare ( departamente , servicii) Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt: La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei

46

5. Care sunt comandamentele fundamentale ale profesiei contabile? Comandamentele fundamentale sunt:

educatie: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor,

47