CELE 7 TREPTE DE LUMIN

Studiu de Rzvan Petre Din vechime, se cunoaste c cele 7 chakre principale din organismul uman fac legtura cu tot attea sfere de lumin divin centre universale de fort. Recent, savantii au confirmat existenta meridianelor energetice si a chakrelor. Putem deduce c, pe viitor, si alte descoperiri spirituale geniale ale Orientului vor fi confirmate stiintific. Totusi, dac orientalii ar fi asteptat pn astzi progresul stiintei, spiritualitatea nu s-ar mai fi dezvoltat! Iat de ce actul filosofrii este unul nc foarte important pentru progresul gndirii omului actual. Stiinta se ocup numai cu ceea ce poate verifica, dincolo de care se afl lucrurile cu care se ocup filosofia. Dar mai important dect speculatiile mentale este practica spiritual personal, condus dup principiile stiintei spirituale. Numai ea ne poate oferi certitudini n locul simplelor preri, multumire n locul nelinistii, indicatii punctuale eficiente n locul moralei vagi, sinteze globale n locul analizelor mrunte. Filosofia ar trebui s fie rodul natural al strpungerii necunoscutului cu vrful inteligentei discriminative, nscute nu din vanitate personal, ci din dorinta sincer de apropiere de Tainele Divinittii. Pe modelul celor 7 trepte/niveluri si folosind caracteristicile chakrelor (influenta lor asupra fizicului, psihicului individului, dar si asupra mediului) am realizat anumite corelatii filosofice importante. Nu le considerm speculatii, ci corespondente directe, licriri din planului Creatiei. Ne referim la: - CELE 7 ATRIBUTE ALE DIVINITTII - CELE 7 INSTINCTE ANIMALICE - CELE 7 PERECHI OPUSE DE TENDINTE (considerate de noi a fi principale) la care este supus omul - CELE 7 FORME DE YOGA

CELE 7 ATRIBUTE DIVINE

Nivel Chakra Atribut divin Apartine de Calitti, stri si

procese umane corespondente "SAT" existent n sine, vesnic, nedeterminat de nimic altceva, indestructibil, fiintare fr cauz, fr form, ntregul nedivizabil. "C H I T " Constiint total, cunoastere deplin "SHUDDHI" Puritatea, neamestecarea existentei SAT (Absolutul nemanifestat) cu existenta ASAT (Creatia manifestat) "ANANDA" beatitudine netulburat, neconditionat, continu. "BRAHMA Creatorul" Legile cosmice "VISHNU Pstrtorul" Perpetuarea vietii n natur "SHIVA Distrugtorul" Transformarea n natur DUMNEZEU cel transcendent -ABSOLUTUL (BRAHMAN) Evolutia spiritual In-dividul (de fapt, orice sistem viu, care nu poate fi divizat fr a-si pierde specificul si viata) Constiinta individului, inteligenta, intuitia, ntelepciunea, cunostintele

Sahasrara

Ajna

Vishuddha

Anahata

Fericirea, multumirea, satisfactia, iubirea, afectivitatea Vointa si forta individual, spiritul de independent Respectul pentru viat n general, simtul ecologic Moartea, ca transformare, nu ca o aneantizare

Manipura

Svadisthana

DUMNEZEU cel imanent - NATURA (SHAKTI sau PRAKRITI)

Muladhara

Tabelul nr. 1 - Cele 7 atribute divine DESPRE PURITATEA TRANSCENDENT Marele ntelept Adi Shankara, cel care a sistematizat filosofia VEDANTA, l-a definit pe Dumnezeu prin atributele SAT-CHIT-ANANDA, lsnd la o parte alte calitti incontestabile: lumin, putere, ntelepciune, adevr. Paramahamsa Yogananda afirma c starea de "Sat-Chit-Ananda" este definitia lui Dumnezeu cea mai aproape de realitatea obiectiv, pentru c utilizeaz concepte care exprim cel mai corect impulsurile cele mai profunde ale vietii. Dumnezeu este o fiint etern (Sat), perfect constient (Chit), a crei beatitudine este infinit (Ananda). Totusi, dup modelul celor 7 chakre, rezult c ar mai lipsi un aspect fundamental al Divinittii, ntre nivelul 6 (CHIT) si 4 (ANANDA), n dreptul

chakrei Vishuddha (chakra purittii). El este "SHUDDHI" PURITATEA. Dar cum putea lipsi acest aspect important din descrierea fcut de marii ntelepti? De fapt, el nu a lipsit, ci a fost subnteles. Puritatea absolut a lui Dumnezeu este regsit exclusiv n aspectul transcendent al lui BrahmanDumnezeu - separat de Creatia imanent. Tocmai din acest motiv, mozaicii refuz s-L numeasc pe Dumnezeu n vreun fel, cel mult notndu-L cu initialele YHWH n textele religioase, fiindc puritatea sa respinge orice denumire - care ar fi o form impur, creat de limbaj. Dumnezeu este pur, de neatins chiar cu gndul (cea mai rafinat materie a Universului). Nici mintea omului si nici mcar inteligenta spiritelor obisnuite nu si poate imagina Transcendenta, fiindc Ea este de o cu totul alt calitate dect Creatia manifestat. Privind din punctul de vedere al creaturii, ceea ce numim Dumnezeul din Ceruri este "Sat-Chit-Shuddhi-Ananda". Privind din punctul de vedere al Divinittii nssi, aceste atribute nu pot fi nicicum ierarhizate sau separate ntre ele ntr-o manier analitic, ci formeaz o unitate. Odat cu crearea lumii, a aprut prima ierarhie n 2 trepte: transcendent (pur) imanent (impur). De aici n jos, lumea a continuat s se structureze pe foarte multe trepte de rafinament ale vibratiilor. n plan cosmic apare structura vibratorie a lumii, ierarhizarea dup frecventa vibratiei. Coborrea Spiritului n manifestare poate fi privit ca o maculare a purittii originale, un act de auto-sacrificiu. Spiritul are n memoria sa esential aceast stare absolut pur, spre care tinde s se ntoarc. De aici provine impulsul ctre evolutie spiritual, ctre nltare, rafinarea perceptiilor si a vibratiilor. Absorbtia ctre Dumnezeu se poate face numai prin "arderea" karmei,purificarea karmei individuale. Nu este o cerint artificial, un obstacol pus intentionat de Creator n calea creaturii neajutorate! Este nssi procesul obiectiv al rafinrii vibratiilor, pentru a accede natural - prin rezonant n mprtia Divin. (Ar fi posibil, desigur, fortarea acestui proces si ridicarea n slava lui Dumnezeu a unui spirit impur. Dar ce teroare ar fi pentru bietul spirit! El singur ar cere instantaneu revenirea n planul de care apartine firesc...) Tendinta natural a Spiritului este de a se ntoarce la Puritatea divin, care l atrage ca un magnet etern aceasta este cauza nevoii de evolutie spiritual. Spiritul poate gsi o cunoastere extraordinar si o fericire nebnuit si n sferele superioare ale Creatiei - dar nc supuse iluziei cosmice (MAYA) -, adic n "Paradis". Ele i pot stura, ntr-o oarecare

msur, pofta de CHIT si ANANDA. Dar nimic nu i poate stura nevoia de puritate absolut, ce nu poate fi regsit dect n Puritatea Transcendentei, disolutia n Nirvana (sinonim al Transcendentei). Oricum, trebuie spus c nici un Spirit abia descarnat nu ajunge direct n Nirvana, Absolutul nemanifestat, ci continu s triasc n sferele luminoase intermediare. Chiar Spiritul nalt al lui Isus - desi are acces cnd vrea n Planul Absolut, la Supremul Tat - si are locul obisnuit n Planul Pre-absolut. Este conditia obligatorie a unui Spirit care mai are o misiune n lume cea de a nu se scufunda definitiv n oceanul de beatitudine divin, ci de a pstra o frm din latura sa imanent individual, creat, adic "impur". La ntoarcerea definitiv n Nirvana, va exista o diferent fat de stadiul initial, cnd Spiritul s-a separat de Tatl: atunci el va avea o experient individual pe care o va pune n comun n snul lui Brahman-Dumnezeu. Deci Brahman evolueaz, stie-vrea-poate mai mult (relativ la Creatie), desi este acelasi, neschimbat (relativ la starea sa transcendent). Aruncarea Spiritului n Creatie este modul Su de a nu se nstrina de ea, ca de un obiect exterior, ci de a se identifica perfect cu ea, de a o putea ntelege si controla, pentru ca ea s nu cad prad tendintelor automate impregnate la nasterea Lumii. Tribulatiile Spiritului prin aventura sa lumeasc sunt, de fapt, auto-sacrificul divin, prin care El nu cedeaz propria Sa creatie Satanei. Satana este un sub-produs al legilor cosmice, Divinul asumndu-si din start aceast consecint negativ a Creatiei. Dar, chiar si asa, Dumnezeu i-a gsit un rol util Satanei, acela de a ndeplini rolul de executor al karmei negative. De aceea, n crestinism, se spune c "suferim din cauza demonilor doar ct i las Dumnezeu" (aceasta putndu-se traduce prin faptul c suferim pedeapsa numai n msura n care exist karm negativ, n caz contrar intervenind n aprarea noastr ngerii Domnului!). Putem deci ntelege c mecanismul legii karmei nu actioneaz orbeste, ci este pus n miscare de mari inteligente divine, iar uneori si cu concursul unor inteligente inferioare, demonice. Ceea ce noi numim "mecanism karmic" este de fapt o munc permanent, un efort de inteligent si voint, o participare coordonat a multor entitti spirituale actiunea lor nteleapt ne d senzatia c actioneaz un mecanism automat, cnd de fapt totul este constient realizat si ncrcat de respect, pentru ndeplinirea dispozitiilor divine referitoare la ordinea universal. n yoga, pentru apropierea de idealul divin, se prescrie puritatea n vorbe (rostirea adevrului - satya), precum si actiuni de purificare a organismului fizic (shaucha). Isus le spunea ucenicilor Si: "Nu pctuiti nici cu gndul!", pentru a fi demni rezonatori ai Purittii divine (SHUDDHI). Tot n yoga, se

prescrie non-violenta (ahimsa) si multumirea de sine (santosha), ca un ecou al fericirii si iubirii divine (ANANDA).

DESPRE DUMNEZEU CEL MANIFESTAT Transformarea n natur se poate sintetiza prin fraza: "Nimic nu se creeaz , nimic nu se pierde, totul se transform!". Distrugerea unei forme de viat (moartea) duce la continuarea vietii sub alt form. n Vedanta se spune c totul a aprut n snul Divinittii; lumea nu este o creatie n exteriorul Su, ci chiar n luntrul lui Dumnezeu. Creatia a aprut prin transformarea (sanscr., parinama) substantei eterne a Constiintei Divine n materia Creatiei. Lumea ar fi ca un punct negru n oceanul infinit de lumin divin. Forta prin care Dumnezeu genereaz, sustine si transform lumea se numeste generic Shakti sau Prakriti. Ea mai este reprezentat n panteonul hindus prin cele trei fatete ale lui DumnezeuUnicul: Brahma Creatorul, Vishnu Sustintorul, Shiva Distrugtorul. Toate particulele si formele de viat au, n substrat, acelasi tip de Constiint spiritual care le guverneaz si care este nemuritoare, provenind din "materialul" absolut divin. Creatia este schimbtoare, totul este n miscare, totul vibreaz. Nimic nu poate opri transformarea perpetu a naturii. Cel care caut nemiscarea o poate gsi numai n Transcendent, n Supremul Dumnezeu. Conform tabelului nr.1, se poate trage o linie de demarcatie important ntre nivelul 4 si 3, corespunznd lui Dumnezeu cel nemanifestat si, respectiv, cel manifestat. Aceast demarcatie duce la aprecierea primelor 3 chakre ca fiind inferioare (dar nu neimportante!), iar celelalte 4 ca fiind superioare (adic mai aproape de Divinitate). Studiind rolul chakrelor, ne putem da seama c asa si este: ne simtim aproape de Dumnezeu-Tatl numai dac se activeaz cele 4 chakre superioare. Repetm: nu l putem simti pe Dumnezeu dect dac ne sunt activate chakrele superioare, n special chakra Sahasrara din crestetul capului! De aceea, sunt de nteles si de comptimit cei care nu cred c El exist si actioneaz intens n lume. Este o neputint psihologic explicabil stiintific... Dar, cu att mai mult, nseamn c tot stiinta spiritual ne poate ajuta s depsim acest handicap, dac l avem.

n yoga integral cel putin, nu se vor neglija nici chakrele inferioare, din simplul motiv c activarea lor armonioas este necesar unui trai plcut si sntos. Mai mult chiar, a le neglija ar fi la fel ca si cnd, n psihologie, neam preocupa numai de ratiunile reci ale constiintei, neglijnd vulcanul inconstientului mai devreme sau mai trziu ne vom confrunta cu impurittile adunate aici de-a lungul timpului...

DESPRE CELE 4 CALITTI TRANSCENDENTE CA MOTIVATII UMANE PERENE Dac am ntreba oamenii ce si doresc cel mai mult de la viat, cei mai multi ar spune c FERICIREA. Si altceva? Cei mai multi ar spune c nu vor s moar, EXISTENTA ETERN. Insistnd cu ntrebarea, cei mai multi vor spune c vor s fie CONSTIENTI de viata lor, s nu triasc precum un animal. Si vor mai spune multi c vor s-L simt aproape pe DUMNEZEU. Dumneavoastr ce ati rspunde? Omul apreciaz si si aminteste de aceste dorinte fierbinti ale sufletului mai ales cnd ele lipsesc. Cnd sufer, doreste fericirea. Cnd i moare cineva drag, doreste s nu vin moartea. Cnd vede un nebun iresponsabil sau un animal, si d seama ce bine este s fii constient de sine si de lume. Or, cum de obicei acestea trei sunt deficitare n viata oricrui om, acesta se va ndrepta la un moment dat spre Dumnezeu, singurul Care le-ar avea integral si i le-ar putea oferi. Asa apare ntoarcerea constient spre El, spre Acas. Toate aceste mari dorinte ale oamenilor sunt, de fapt, ecouri ale glasului Spiritului, dorintele de baz ale Spiritului. Sunt 4 motivatii fundamentale ale omului, de sorginte divin, nu natural. Ele corespund atributelor divine transcendente din tabelul nr.1, mentionate n fraza de mai sus n ordinea Ananda, Sat, Chit, Shuddhi. Desigur c mai exist si alte motivatii, instincte, tendinte naturale care l mn pe om ncolo si ncoace. Aceste influente inferioare nu sunt un ru n sine dect atunci cnd monopolizeaz interesul omului. Au un rol pozitiv indiscutabil de integrare n viata terestr. Dar omul, spre deosebire de animal, are un spirit mai nobil, evoluat, cu pretentii superioare, care doreste intens s se apropie de Dumnezeu. De aceea, mai devreme sau mai trziu, omul va da urmare glasului Spiritului su, aspirnd spre calittile divine absolute de Sat-Chit-Shuddhi-Ananda (Nemurire-Constiint-PuritateBeatitudine)...

< SUS >

CELE 7 TIPURI DE INSTINCTE ANIMALICE

Ne referim aici la 7 tipuri de instincte animalice, corelate cu atributele divine din tabelul nr.1. Orice fel de instinct se poate nscrie ntr-unul dintre cele 7 tipuri din tabelul urmtor. Omul, mprtsind nc multe caracteristici cu animalul superior, se va regsi si el n descrierea de mai jos.
Nivel Chakra 7 6 5 4 3 2 1 Sahasrara Ajna Vishuddha Anahata Manipura Svadisthana Muladhara Tipuri de instincte ale animalelor superioare Instinct de conservare fuga de pericolul mortii Curiozitate Selectia semenilor. Igiena Cutarea plcerii, evitarea durerii Independent, putere, voint personal Socializare. Sexualitate Regenerare trupeasc prin hran, odihn

Tabelul nr.2 - Cele 7 tipuri de instincte ale animalelor 1. Regenerarea trupeasc (prin hran sau odihn) nlocuieste particulele de energie subtil uzate cu altele noi, vitale, regenerante. Prin actul regenerrii, fiinta se transform. Adpostul este locul de preferint pentru odihna sntoas. 2. Socializarea si sexualitatea sunt dou aspecte ale instinctului de pstrare a Vietii speciei. Rolul sexualittii n perpetuarea vietii este clar. Socializarea este deseori necesar chiar supravietuirii fizice, prin actiunea colectiv sincronizat (n turm, roi, musuroi, crd, familii etc), dar mai ales pentru transmiterea anumitor obiceiuri specifice speciei respective, altfel dect pe cale genetic. Materialul genetic evolueaz lent, iar odat mutatia produs, rmne neschimbat foarte mult timp. n schimb, transmiterea direct, de la ins la ins, are avantajul c este usor adaptabil conditiilor de trai, putndu-se modifica chiar de la o generatia la alta. Prin socializare, la unele animale apar si sentimente superioare n relatiile cu semenii, prefigurnd aparitia omului.

3. Instinctul de putere si independent, mai ales la animalele superioare, naste si afirm Ego-ul, iesirea psihologic din turm. Individul va fi un lider n cadrul turmei sau se va separa complet n solitudine. 4. Cutarea plcerii si evitarea suferintei este o urmare a dorintei intrinseci de fericire a oricrei fiinte vii. Este un principiu care guverneaz evolutia psihicului animal, care si-a lsat amprenta adnc si n inconstientul uman. Dup psihologia behaviorist, chiar si nvtarea se supune acestui principiu biologist; totusi, n cazul omului, mai intr n functiune si alte mecanisme motivationale. 5. Selectivitatea desemneaz att stabilirea intuitiv a compatibilittii ntre semeni, ct si igiena personal (eliminarea particulelor de vibratie joas, diferite fat de vibratia proprie). Ambele sunt aspecte practice ale principiului rezonantei vibratorii. n privinta igienei, este evident instinctul oricrui animal de a nu dormi unde si-a fcut nevoile, precum si curtarea individual sau reciproc (n cazul animalelor superioare), adic dorinta de puritate. 6. Pare "curios" s mentionm curiozitatea ca instinct? De fapt, ea este tendinta nnscut a animalelor superioare de a explora mediul si propriile potentialitti ale organismului. Fr curiozitate, nici un progres nu ar fi posibil n regnul animal. Curiozitatea desemneaz tendinta animalelor de a explora, care astfel se diferentiaz net de plante. S-ar putea crede c doar nevoia de hran le-ar face pe animale s se miste nencetat de colo-colo. Dar, priviti joaca puilor de animale superioare! Ct sunt de curiosi! Nimic nu-i oblig la asta, au tot ce si doresc de la printi, care nu-i forteaz la nimic. Au deja curiozitatea n snge... 7. Instinctul de conservare este primul si cel mai important instinct. Este dorinta de a exista, pur si simplu, ca o proiectie a Existentei absolute. Acestea sunt 7 tipuri diferite de instincte, ireductibile unul la altul, dar care n realitate actioneaz mpreun, sinergic, interactionnd, manifestndu-se unul prin altul etc. Am gsit si o anumit subordonare: instinctele superioare le pot genera sau influenta pe cele inferioare, nu si invers! De exemplu, curiozitatea poate mpinge spre independent. Selectivitatea poate determina socializarea animalelor asemntoare. Instinctul de conservare duce si la nevoia de regenerare trupeasc. Principiul plcerii face posibil realizarea altor instincte, fiind rsplata lor.

< SUS >

CELE 7 PERECHI DE TENDINTE PRINCIPALE LA CARE ESTE SUPUS OMUL

Vom continua cu analiza comparativ a instinctelor animalice cu cele 7 perechi de tendinte (nu le vom mai spune "instincte") ce si disput ntietatea asupra influentrii omului. Sunt noi valente ale vechilor instincte, specifice nivelului uman. Apare ns un element distinct, si anume influenta unor forte opuse, antagonice, pe fiecare nivel n parte. Subliniem astfel conflictul interior existent n firea oricrui om nscut pe aceast planet: lupta dintre fortele binelui si cele ale rului. Tendintele dezvoltate din instinctele naturale sunt cele sattv-ice (divine), nnscute, iar cele care li se opun sunt cele tama-sice (demonice, satanice), nenaturale. ntre cele dou extreme se afl omul, o fiint raja-sic (dinamic), actionnd deseori fr a constientiza c este manipulat de tendinte invizibile negative (demonice). Triada sattva raja - tama este prezent n literatura indian nc din vechime si ea desemneaz cele trei guna, moduri abstracte de existent ale Naturii, manifestate sub diverse forme concrete (descrise respectiv ca: 1. pur, armonios; 2. activ, dinamic; 3. inert, ntunecat). n aceast analiz, am considerat c triada desemneaz, figurativ: sus Cerul, jos - Subteranul, iar ntre ele - Omul.
Nivel Chakra 7 Sahasrara Tendinte antitetice umane Sattv-ice (divine, nnscute) Instinct de conservare Curiozitate Selectivitate (simtul valorilor) Cutarea plcerii (exceptie o face autosacrificiul pentru obtinerea unei plceri de ordin superior Tama-sice (demonice, nenaturale) Auto-distrugere, deteriorarea voit a propriei vieti (ex. sinuciderea) Dezinteres, apatie, blazare (ex. unele depresii) Amalgam, haos (ex. amestecul perfid al valorilor, al adevrului cu minciuna) Cutarea suferintei (ca scop n sine, nu ca mijloc de nltare spiritual)

6 5

Ajna Vishuddha

Anahata

suferinta ca mijloc de nnobilare) 3 Manipura Respectarea legilor cosmice (respectul ordinii si disciplinei sociale) Revolta mpotriva legilor cosmice (ex. "legea" bunului plac, egoismul)

Distrugerea vietii n natur, Pstrarea vietii n natur, respectul aprecierea nefirescului, a ceea ce se pentru toate formele de viat, Svadisthana opune ntelepciunii naturii (ex. simtul ecologic, aprecierea rzboiul, homosexualitatea, firescului tatuajele etc) Spiritualism (conceptia potrivit creia viata continu dup moarte, prezent n toate traditiile spirituale, nc din comuna primitiv). Optimism. Materialism (conceptia potrivit creia moartea reprezint anihilarea vietii, aneantizarea sufletului). Pesimism.

Muladhara

Tabelul nr.3 - Cele 7 perechi de tendinte opuse din om Acum, c am definit explicit, n tabelul nr.3, unele pericole la care omul este expus, fiecare dintre noi are ocazia s se lmureasc dac a cedat pn acum tendintelor demoniace si s decid dac, pe viitor, va fi la fel de obedient n a urma aceleasi influente, cu toate urmrile nefaste pe care i le-ar produce rezonanta cu sferele de putere malefic, satanic ... Tendintele tamasice sunt usor de recunoscut n alctuirea bio-psiho-social a omului: Iat, de exemplu, atacurile psihice marcate prin depresie, pesimism, tendinte suicidare, lipsa de sperant. Apoi, lipsa de valori a societtii contemporane, nnbusirea valorilor autentice sub fluxul nenumratelor antivalori promovate de fistecine. Este acoperirea marilor adevruri sub o avalans de minciuni, falsuri, conspiratii ale tcerii, adevrul nefiind ntotdeauna respins, ci viclean sufocat de jumttile de adevruri. Sado-masochismul este o expresie evident a lipsei de respect pentru firesc si cutarea suferintei ca un scop n sine. Egoismul exagerbat, cu toate defectele sale (invidie, lcomie, orgoliu, hedonism s.c.l.) este o amplificare voit a egoismului funciar specific animalului, dar cobort sub nivelul uman, sub nevoile normale ale omului.

Revirimentul piercingului si tatuajelelor (n Occident, nu ne referim la traditiile primitive) sunt moduri de urtire a frumusetii naturale a omului. Homosexualitatea este tot o form de anormalitate cutat, o revolt constient mpotriva legilor universale, un orgoliu al mruntei creaturi contra ntelepciunii divine (chiar dac gay-ul suport acum o mostenire karmic, n viata anterioar, cnd s-a initiat n perversiune, a fost supus unui act de coruptie si mimetism, deci a fost asaltat de o agresiune demonic, care se perpetueaz prin obisnuint). Rzboiul este forma cea mai grav a sacrificrii vietii pe altarul unor interese egoiste a ctorva potentati. n sfrsit, ofensiva ideologiei materialiste, care respinge orice fel de aspiratie uman spre nltimile spirituale, este o perfid inoculare a microbului distrugerii, nihilismului sub toate formele, a lipsei de sperant, a exacerbrii egoului si batjocoririi Creatorului.

CREDINTA SPIRITUALIST SI CREDULITATEA MATERIALIST Dup cum spunea Maestrul Yogananda, exist o diferent ntre "ncredere" si "credint". ncrederea este acceptarea intelectual a unei ipoteze, pn la verificarea ei (cum s-ar spune: "merg pe ncredere!"). Credinta survine atunci cnd primesti semne personale care ti confirm indubitabil c ipoteza s-a verificat atunci credinta devine ferm (ti spui: "acum stiu!"). Nu astepta ns mari miracole; semnele sunt foarte discrete si adresate tie personal precum o pictur de ap czut pe frunte, poti s te stergi neatent sau, dimpotriv, s devii constient de ea. Altii nu vor observa acea pictur (si altele care i-ar urma), venit pe fruntea ta nu se stie de unde, ntr-un moment oarecare... Dac nu dai atentie semnelor, ele vor nceta s apar, inteligenta invizibil care le trimite considerndu-te prea neatent, deocamdat, pentru a-si pierde timpul si energia cu un "copil neasculttor" ca tine. "Mai asteapt tu nitelus!", ti-ar zice, dac ai putea auzi. Credulitatea, adugm, este atunci cnd accepti o ipotez fr a-ti trece prin minte s o verifici vreodat. n opinia noastr, cei mai multi dintre cei care se consider materialisti sunt niste creduli. Nu le trece prin cap s verifice personal ipoteza exclusivittii fortelor materiei, respingnd automat fenomenele paranormale care depsesc modul de gndire ngust materialist.

Unii se proclam "sceptici"... Scepticii materialisti cei care resping afirmatiile spiritualiste pe motivul c ei gndesc "rational" dovedesc cel mult "ne-ncredere" ntr-o ipotez, nepropunndu-si si chiar nedorind verificarea ei sincer, personal. Nu sunt niste sceptici obiectivi, ci doar niste oponenti ftisi ai spiritualismului, fr scrupule si dusmnosi. n general, materialistii nu au o credint ferm n doctrina lor, precum au adevratii spiritualisti. Opiniile lor sunt fluctuante si deseori contradictorii. Mai degrab sper s pozeze n "bieti destepti", s ias n evident, au interesul s acapareze interesul unei mase de manevr, nu unor elite intelectuale. Logica lor este plin de fisuri, desi pretind contrariul. Nu dorim s incriminm pe toti ateii! Unii sunt foarte morali, apropiindu-se de Dumnezeu prin fapte, nu prin credint intelectual. Cinste lor! Ne-am referit doar la cei care sunt chiar multumiti de suficienta lor intelectual si lipsa de sensibilitate... Din sondaje, rezult c majoritatea savantilor sunt credinciosi. Ei studiaz natura si legile ei cu scupulozitate, dar si folosesc si intuitia la maximum. De aceea, cred n fortele invizibile, supranaturale, dincolo de explicatiile si conceptiile actuale, constientiznd limitele modelului prezent de gndire al stiintei (paradigma). Oare ei nu sunt rationali? Ba da, chiar foarte, dar n plus si folosesc si intuitia. Acesta este cel mai relevant exemplu despre ce nseamn s mbini armonios ratiunea limitat - apreciat unanim - cu intuitia nelimitat - n general desconsiderat de societatea modern de tip occidental. < SUS >

CELE 7 FORME DE YOGA

Yoga este stiinta si arta accelerrii evolutiei spirituale. Are ca scop unirea omului cu Dumnezeu, asemntor religiei (n latin, re-ligere = relegarea omului de Dumnezeu). Diferenta const n faptul c propune multe si diverse metode practice n vederea acestui scop dificil, adaptate la specificul fiecrui om n parte. Nu intr n contradictie cu nici o religie, pentru c se poate adapta la oricare si se poate integra n practica religioas a oricrui cuttor sincer al Adevrului. De fapt, asa cum o vedem

noi, yoga nu este o religie, ci spiritualitate pur (deasupra religiilor partizane si rivale) bazat pe o filosofie teist atotcuprinztoare. Am mprtit formele de yoga binecunoscute n 7 tipuri. Diversi maestri au mprumutat tehnici si metode din ci diferite, astfel c astzi nu putem vorbi de originalitate 100%. Totusi, specificul celor 7 tipuri de yoga s-a pstrat distinct si l descriem n tabel. Nu este o ierarhizare de nici un fel, ci doar o simpl clasificare. Fiecare are avantaje si dezavantaje pentru practicant, si nicidecum nu sunt n competitie, ci n colaborare. Ele nu sunt niste institutii care trebuie aprate, ci exist numai scoli, discipoli si maestri care adopt preferential unele sau altele dintre sistemele yoga, considerate de ei mai eficiente pentru apropierea de Dumnezeu sau fiindc asa au mostenit traditia. Yoga integral foloseste tehnici, metode, conceptii din toate cele 7 tipuri de yoga.
Nivel Chakra 7 6 5 4 3 2 1 Sahasrara Ajna Vishuddha Anahata Manipura Tipuri de yoga Yoga harului Yoga mistic Yoga purittii faptei Yoga evlaviei Yoga ascetic Unele denumiri traditionale Guru yoga Jnana yoga Karma yoga Bhakti yoga Yoga ascetic Tantra yoga, swara yoga, nidra yoga etc Hatha yoga

Svadisthana Yoga elementelor subtile Muladhara Yoga fizic

Tabelul nr.4 - Cele 7 forme de yoga 1) Hatha yoga. Se refer la tehnicile fizice, vizibile: postri si actiuni fizice (asana, mudra, bandha), purificri ale diverselor organe si cavitti ale organismului uman (kriya), respiratii speciale (pranayama) etc. Dezvolt: sntatea fizic. Pregteste corpul s reziste energiilor antrenate n alte forme de yoga.

2) Tantra, swara, nidra yoga s.a.

Aceste sisteme nsumeaz diverse metode yoghine care celebreaz Natura (Shakti) si, aflndu-i secretele, le foloseste pentru evolutie spiritual sub forma unor tehnici psiho-fizice foarte diverse. Cuvinte cheie: anatomie subtil, chakre, controlul suflurilor, dedublri controlate etc. Dezvolt: diverse aptitudini paranormale, sensibilitatea subtil.

3) Yoga ascetic. Tapas (efortul intens) este ntlnit n toate formele de yoga. Uneori atinge paroxismul, ca n asceza autoimpus (izolare de lume, n conditii grele, practicat si n crestinism) sau n practicile fakirice (mersul pe jratic, pe cioburi, statul pe cuie etc). Dezvolt: vointa si unele abilitti paranormale (cum ar fi cea legat de elementul subtil FOC, exemplificat prin uscarea cearceafurilor ude pe piele n mijlocul iernii, pentru demonstrarea stpnirii tehnicii TUMO de ctre tibetani). Lectur suplimentar: DESPRE ASCETUL RTCITOR DIN INDIA (extras din India, religie si filosofie)

4) Bhakti yoga. Devotiunea religioas, comportamentul evlavios, adorarea Divinului n formele Sale personificate (Isus, Krishna, Buddha, alte zeitti supreme), ca aspecte inteligibile mintii si inimii omenesti ale Supremului Absolut. Crestinismul popular este o form de Bhakti yoga. Dezvolt: iubirea pentru Dumnezeu si pentru semeni, manifestarea iubirii n gnduri, fapte, vorbe, lipsa violentei luntrice. "Jnana este cunoastere arid, ai nevoie de ceva mai mult dect detasare aceasta este rasa (bucuria) care nvluie evlavia; Dumnezeu este bucuria personificat. Cnd te ajunge iubirea atotcuprinztoare, fii pregtit s intri n starea de samadhi si s fii martorul prezentei lui Dumnezeu. Bhakti este dezvoltarea iubirii exclusive pentru Dumnezeu, dulce precum nectarul. Dragostea divin nu poate fi descris n cuvinte. Acela care are experienta nu

simte nevoia s vorbeasc despre ea, si acela care vorbeste despre aceast experient nu a cunoscut-o." (din cartea Kundalini, poarta ctre nalta constient, de Ravindra Kumar, Jytte Kumar Larsen, Editura Dao Psi)

5) Karma yoga. Conform definitiei date karmei yoga de Krishna n Bhagavad Gita, aceasta nseamn "s actionezi detasat de fructul actiunii tale, pe care s l druiesti Divinittii". Rezultatul dobndit n urma actiunii fr interes egotic este neacumularea de karm personal n urma faptelor tale. Este yoga purittii faptelor datorat purittii egoului. Fapta este pur fiindc nu nlntuie n karm, ceea ce este posibil numai prin purificarea egoului de tendintele inferioare, negative, acumulate n decursul ncarnrilor trecute si a vietii actuale. Dezvolt: altruismul, echilibrul sufletesc, slbeste forta atasamentelor sau a aversiunilor din subconstient. Lectur suplimentar: Petre) DESPRE KARMA YOGA (studiu de Rzvan

6) Jnana yoga. Aceast yoga caut si rspndeste ntelepciunea, cunoasterea spiritual, folosind notiunile filosofice din Vedanta si Samkhya, precum si tehnicile meditative din Raja yoga. Kaballa ebraic este tot o form de Jnana yoga. Formele de yoga mentionate mai sus au efecte fizio-psiho-sociale inteligibile pentru oricine (evlavia religioas si clugria, faptele morale, altruiste, gimnastica de ntretinere, sunt lucruri destul de obisnuite si de nteles; chiar si fenomenele si experimentele paranormale nu mai sunt tab). n schimb filosofia si practica mistic este, n general, respins ca "nerealist". Nu oricine poate accepta c ego-ul personal este condus de o instant inteligent superioar, pentru c oamenii se identific cu acest mic ego. Nici dintre cei care l pot ntelege intelectual, nu toti si doresc s pun n practic acest deziderat mistic: de a-si diminua, pn la dizolvare, egoul n Fiinta Suprem. Pentru asta e nevoie s ai un Spirit btrn, stul de attea

rencarnri, de repetarea acelorasi pofte trupesti si sufletesti si trudei de a le potoli... Dezvolt: cunoasterea fiintei supreme, inteligenta general, luciditatea, responsabilitatea, discriminarea dintre bine si ru, sesizarea erorilor n chestiunile de spiritualitate. Lectur suplimentar: de Rzvan Petre) DESPRE NVTTURA SACR (studiu

7) Guru yoga. Aceast Yoga const n Gratia Divin care l binecuvnteaz pe aspirant, este ajutorul subtil nevzut, primit mereu, chiar fr a-l sti. Nu discipolul are rolul principal, ci Guru-l (Maestrul care l are n grij spiritual) sau Dumnezeu nsusi. Cnd discipolul este angrenat constient ntr-un proces de evolutie spiritual, el nu este lsat singur, ci ajutat de toate fortele Binelui, de Guru, de ngerii pzitori, de Dumnezeu. Aceasta este Gratia Divin. Guru yoga nu este o "yoga" obisnuit, ci este chiar Yoga n sens absolut. Este atingerea, prin Gratie, a telului ultim (sau scopurilor intermediare) spre care tinde aspirantul, datorit "simpatiei metafizice" stabilite ntre el si Dumnezeu. Gratia vine deseori n doze mici, n concordant cu nivelul atins de discipol. Dup un anumit timp si efort si un progres lent, vine o portie mare de Gratie, care aduce un salt evident. Gratia este dat cu mult inteligent. Maestrul Yogananda spunea c succesul n yoga se datoreaz un sfert efortului individual, un sfert Gratiei Maestrului si dou sferturi Gratiei lui Dumnezeu. n crestinism se numeste "pogorrea Duhului Sfnt", desi poate mai exact ar fi s spunem "lucrarea unui Spirit Sfnt ". Dezvolt: smerenia, umilinta n fata lui Dumnezeu cel ntelept si Atotputernic. Lectur suplimentar: Petre) DESPRE GURU YOGA (studiu de Rzvan < SUS > Anul 2008