Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mirel 1 Norma Udare 1
Mirel 1 Norma Udare 1
Da (densitatea aparenta) – nr. de la catalog:- pt prima grupa de forma 1,05 (ex pt studentul cu nr. 5 de
la prima grupa);
- pt a doaua grupa de forma 2,11 (exemplu pt studentul cu nr. 11 de la a doua grupa)
Pmin: -1/2 IWA, pt prima grupa
- 1/3 IUA, pt a doaua grupa
Temă:
Să se verifice dacă s-au aplicat în totalitate normele de udare pentru datele de 25.07 şi 20.08.
Să se compare valorile OP şi Pmin pentru datele 08.04 şi 19.04.
Să se determine umiditatea soluluil in m3/ha corespunzătoare n –ului pt întreaga perioadă analizată
NORMA DE UDARE
Pentru un studiu complet al regimului de apă al unui sol, umiditatea trebuie determinată pe toată
grosimea profilului, pe orizonturi genetice, decadal, tot timpul anului.
Principiul acestei metode are la bază interpolarea datelor de umiditate în % pe adâncimea
profilului de sol cercetat în timp.
TEMĂ
Realizarea grafică a cronoizopletei cu datele de mai jos, înmulțite cu NUMĂRUL DE LA
CATALOG (Da -densitatea aparentă, nr utilizat la prima lucrare)
Se vor menţiona:
- perioadele cu umiditate mare şi mică, durata şi adâncimea manifestării lor
- corelaţia dintre valorile umidităţii, ploilor şi temperaturii
- variabilitatea umidităţii solului în funcţie de datele înregistrate
Precipitații (mm)
60
100
50
80
40
60
30
40
20
20
10
15
14
Umiditate (%)
13
12
11
10
4
H (cm)
3
0
I Aprilie IIIII I Mai IIIII I Iunie III
II I Iulie IIIII I August IIIII
Pr. 8. CLIMOGRAMA
Pentru aprecierea caracterului unei zone studiate în ceea ce priveşte necesitate irigaţiei este
necesară întocmire unei diagrame a variaţiei anuale sau lunare a elementelor climatice în
interdependenţă, precum temperatura şi precipitaţiile .
Reprezentarea grafică a două sau mai multe elemente climatice pe acelaş sistem de coordonate se
numeşte climogramă ( climatogramă sau climagramă ). Acestea se pot prezenta sub diferite forme .
Modul de lucru. Tema proiect: se va intocmii o climograma de tipul Walter şi Lieth (exemple mai jos)
pentru zona de resedinta.Se vor procura datele meteo (temperatura medie și suma precipitațiilor
lunare) de la cea mai apropiata stație. Se vor utiliza datele meteo folosite la determinarea ET indirect,
de la metoda Blaney-Criddlle.
Pe orizontală se notează timpul la o scară de 1 lună = 1 cm 9an calendaristic sau an agricol), iar pe
verticală se reprezintă axele pentru raportarea precipitaţiilor la două scări diferite: - în stânga o axă
la o scara de 10 mm precipitaţii = 1 cm (raportul 1/2 ) pe plan, iar în dreapta o axă la o scară de 15
mm precipitaţii = 1 cm ( raportul1/3 ) pe plan. Tot in partea stângă ( pe verticală ) din axa timpului se
schiţează şi axa temperaturilor, la scara 5°C = 1 cm pe plan .
Se trasează curba temperaturilor, prin raportarea valorilor lunare de temperatură la axa
temperaturilor. Pentru precipitații se vor trasa două curbe, aceleași valori lunare ale precipitaţiilor
vor fi raportate pe rand la cele doua axe, axa 1/2, respectiv axa 1/3. Zona cuprinsă între curba
temperaturilor şi curba precipitaţiilor la scara 1/2, aflată sub curba temperaturilor reprezintă
perioade secetoase. Zona cuprinsă între curba precipitaţiilor la 1/2 şi curba precipitaţiilor la 1/3 şi
dedesuptul curbei temperaturilor reprezintă perioadă uscată. Zona aflată deasupra curbei
temperaturilor reprezintă perioadă umedă .
Pentru reprezentarea grafică în EXCEL datele meteo trebuie prelucrate. Pentru a se pastra
rapoartele si pentru a se putea reprezenta grafic: valorile temperaturilor se dublează. Datele se trec
intr-un tabel (a se vedea exemplu) pe care selectându-l se generează graficul. Pentru grafic se alege
varianta Combo (combinată), se selectază pentru cele 3 elemente (serii) de reprezentare
(temperatură, precipiatții 1/2 și precipitații 1/3) modul Line with Markers, iar pentru seria precipitații
1/3 se bifează Secondary Axis, ce va fi în partea dreaptă. Se selectează pe rand cele doua axe
(Format Axis), din stânga și din dreapta, pentru care se stabilesc valorile minime si maxime având în
vedere să se pastreze rapoartele de 1/2 și 1/3. Pe axa din stânga să rezulte unitați din 10 în 10, iar pe
axa din dreapta să rezulte unități din 15 în 15 (a se vedea exemplu). La axa din stanga vor rezulta
raportate atât precipitațiile 1/2 cât și temperaturile (cele dublate). Pentru ca temperaturile
(normale) sa fie raportate corespuzător, în partea stângă se va mai desena o axă având unitați din 5
în 5. Pentru păstrarea condițiilor de reprezentare, unitatea 5 de pe axa temperaturilor trebuie sa fie
in linie cu unitatea 10 de pe axa precipitațiilor 1/2 și cu unitatea 15 de pe axa precipitatțiilor 1/3.
Datele meteo stati ia OLT anul 2023
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temp. (0C) -1.5 -0.6 6.85 18 25 33 35 35.2 32 15.9 3.28 4.02
Precip. (mm) 37.5 73.6 48.6 38 52 92 111 9.54 6.3 50.1 0.6 30.1
-2.24 -0.894 10.21 26.8 37.3 49.2 52.2 52.45 47.7 23.69 4.887 5.99
55.88 109.7 72.41 56.6 77.5 137 165 14.21 9.39 74.65 0.894 44.85
Datele meteo prelucrate statia Băilești,
OLT anulanul 2011
2023
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
t 0C -3.36 -1.34 15.5 40.7 57.5 74.3 79.3 79.3 71.9 35.9 7.3 9
pp (mm) 1/3 42.34 82.99 54.8 43.3 58.5 103 125 10.8 7.06 46.45 0.672 33.94
pp (mm) 1/2 42.34 82.99 54.8 43.3 58.5 103 125 10.8 7.06 46.45 0.672 33.94
-4.47 -1.788 20.41 53.6 74.5 98.3 104 105 95.4 47.38 9.774 11.98
112 219.3 145 113 155 274 331 28.43 18.8 149.3 1.788 89.7
pp (mm) 1/3
pp (mm) 1/2
195
140
180
165
120
150
25
100 135
t C 20
o
120
15 80 105
90
10 60 75
5 60
40
0 45
30
-5 20
15
-10 0 0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII -15
-20 -30
Pr.7. DETERMINAREA EVAPOTRANSPIRAȚIEI (ETP)
PRIN METODA BLANEY-CRIDDLE
MODUL DE LUCRU:
- Se alege o cultură;
- Din tabelul de mai sus se selectează valoarea lui K specifică culturii alese;
- Se stabilesc lunile de vegetație pentru respectiva cultură;
- Se stabileste zona de cultivare a respectivei culturi (zona de domiciliu);
- Se procură datele cu privire la temperatură şi precipitaţii de la cel mai apropiat punct sau staţie meteorolog
Zona: FRUNZARU
Cultura: Fasole
Perioada de vegetatie 3luni
Valoarea lui K: 0.67
Exemplu de calcul (pentru tutun cu perioada de vegetatie aprilie-septembrie, zona X anul YYYY)
DETERMINAREA EVAPOTRANSPIRAȚIEI
Luna I F M A M I I A S O N D Anual
Temp. 8.00 15.00 22.00
(45,7 t0C + 813) / 100 11.73 14.88 18.03
k 0.67 0.67 0.67
p
ETP (mm) 71.05 101.89 125.39 298.33
ETP (m3/ha) 710.46 1018.89 1253.91 2983.27
Metoda bilanţului foloseşte înregistrările de umiditate din sol (m3/ha), pe care le ordonează sub forma
unei ecuaţii, consumul de apă (ET) determinându-se astfel:
Ri + P + Sm = ET + Rf
ET = Ri + P + Sm - Rf
Temă de lucru:
- transformarea în m3/ha
- total intrări
- calculul ET total prin diferenţa Intrări-Ieşiri
- calculul ET zilnic prin ET total / nr. zile
- reprezentarea grafică a curbei consumului Grupa 2
- determinarea CVAI din relaţia CVAI=Sm/Kg produs
- determinarea CVAT din relaţia CVAT= ET/Kg produs
- calculul eficienţei valorificării apei prin relaţia: EVA=(P irigat - P neirigat) / Sm
n – nr. de la catalog:
- pt prima grupa de forma 1,05 (ex pt studentul cu nr. 5 de la prima grupa);
- pt a doaua grupa de forma 2,11 (exemplu pt studentul cu nr. 11 de la a doua grupa)
Precipitațiile (P) se vor trece cele specific zonei de domiciliu, aferente anului scolar. Aceste valori se
gasesc cu ajutorul pagini de internet http://rp5.ru/Arhiva_meteo unde se introduce statia meteo din
apropiere, iar apoi in arhiva meteo a respectivei statii meteo se selectează statistica vremii si se
selectează perioada.
TEMĂ
Determinarea directă prin bilanţ a ET la porumb
Grupa 1
ra = 0 nr de la catalog
Grupa 2
ra = 1.49 n de la catalog
h cm = 150 OP % = 14.2 Prod. Kg/ha = 14600
C%= 25.7 Pmin%IWA = 75
19,95 P MIN
-11018.55 11.5
5.75
1285.125 80.325