CAPITOLUL 1

NOȚIUNI FUNDAMENTALE ALE

TEORIEI PROBABILITĂȚILOR
1.1 Experiență. Probă. Eveniment
Orice disciplină folosește pentru obiectul ei de studiu o serie de
noțiuni fundamentale. Se vor defini astfel, noțiunile de experiență,
probă și eveniment.
Prin experiență, se înțelege realizarea practică a unui complex de
condiții corespunzător unui criteriu dat de cercetare a colectivităților
statistice omogene. Realizarea o singură dată a experienței, se numește
probă.
EXEMPLU Se poate considera drept experiență, aruncarea unui zar
perfect construit din punct de vedere geometric și omogen din punct
de vedere fizic, caz în care, proba este reprezentată de aruncarea o
singură dată a zarului.
Prin intermediul exemplului de mai sus se poate identifica noțiunea
de colectivitate statistică prin mulțimea punctelor care apar pe fețele
zarului.
Prin eveniment se înțelege rezultatul unei probe. Evenimentele pot
fi clasificate în trei mari categorii: evenimente sigure, evenimente
imposibile și evenimente întâmplătoare.
Prin eveniment sigur, se înțelege evenimentul care se produce în
mod obligatoriu la efectuarea unei probe a unei experiențe.
Evenimentul imposibil este acela care nu se produce la efectuarea nici
unei probe. Se numește eveniment întâmplător (aleator) un eveniment
care poate fie să se producă, fie să nu se producă la efectuarea unei
singure probe.
EXEMPLE
1. Extragerea unei bile albe dintr-o urnă care conține numai bile
albe, este un eveniment sigur.
2. La aruncarea unui zar, evenimentul care constă în apariția
oricărei fețe de la 1 la 6 constituie evenimentul sigur.
7
 3. Apariția unui număr de 7 puncte la o probă a aruncării unui
zar este un eveniment imposibil.
4. Extragerea unei bile negre dintr-o urnă care conține numai
bile albe, este un eveniment imposibil.
5. Apariția feței 1 la aruncarea unui zar este un eveniment
întâmplător.
Evenimentele întâmplătoare se supun unor legități, numite legități
statistice. }n acest sens, nu se poate prevedea dacă într-o singură
aruncare a unui zar se obține fața 1; dacă însă se efectuează un număr
suficient de mare de aruncări se poate prevedea cu suficientă precizie
numărul de apariții ale acestei fețe.
Evenimentele întâmplătoare pot fi compatibile și incompatibile.
Două evenimente se numesc incompatibile, dacă realizarea unuia
exclude realizarea celuilalt.
EXEMPLE
1. Evenimentele: apariția feței 1 la aruncarea unui zar și
respectiv apariția feței 2 la aruncarea unui zar, sunt
incompatibile.
2. Evenimentele: apariția feței 1 la aruncarea unui zar și
respectiv apariția unei fețe cu un număr impar de puncte la
aruncarea unui zar, sunt compatibile
Evenimentele pot fi dependente sau independente.
Două evenimente se numesc independente dacă realizarea unuia nu
influențează probabilitatea realizării celuilalt și dependente în caz
contrar.
EXEMPLE
1. Evenimentele: apariția feței 1 la aruncarea unui zar și
respectiv apariția feței 2 la o altă aruncare a zarului, sunt
independente.
2. Evenimentele: obținerea unui număr de 7 puncte la aruncarea
a două zaruri și apariția feței 2 pe unul dintre două zaruri,
știind că acestea au suma punctelor de pe fețele de deasupra 7,
sunt dependente.

8
 1.2 Operații cu evenimente
Notațiile folosite sunt cele cunoscute din teoria mulțimilor.
Mulțimile vor fi evenimentele aleatoare și vor fi notate cu: A, B, C,….
Fie Ω evenimentul sigur și Φ evenimentul imposibil. Acestea
corespund mulțimii totale considerate și respectiv mulțimii vide.
DEFINI|IE Se spune că evenimentul A implică evenimentul B, dacă
realizarea lui A, atrage după sine realizarea lui B. Notația folosită
este:

A⊂ B
OBSERVA|II a) Implicația evenimentelor este echivalentă cu
incluziunea mulțimilor. (vezi fig. nr. 1)

Ω
B
A

Fig. nr. 1
b) Orice eveniment aleator,
precum și evenimentul imposibil,
implică evenimentul sigur: Ω
A⊂ Ω , Φ ⊂ Ω .
DEFINI|IE Se spune că un A
eveniment este contrar A
evenimentului A, dacă realizarea
sa constă în nerealizarea lui A. Fig. nr. 2
Notația folosită este A .

9
OBSERVA|II a) Evenimentul contrar evenimentului A, este echivalent
cu complementara lui A din teoria mulțimilor . (vezi fig. nr. 2)
b) Evenimentele A și A sunt contrarii, adică, dacă se realizează A,
atunci nu se realizează A și reciproc.
DEFINI|IE Reuniunea (sau adunarea) evenimentelor A și B este
evenimentul S care constă în realizarea a cel puțin unuia dintre
evenimentele A sau B .
Notația este :
S = A∪ B .

OBSERVA|II a) Dacă evenimentele sunt reprezentate prin cercurile A

și B din fig. 3 și 4, reuniunea lor este reprezentată prin interiorul
hașurat al celor două cercuri. Prin urmare,
faptul că un punct al evenimentului S se
găsește în regiunile hașurate constituie B
evenimentul A∪ B .
}n cazul prezentat în fig. nr. 4 A
evenimentele A și B sunt incompatibile,
deoarece realizarea evenimentului A
exclude realizarea evenimentului B și Fig. nr. 3
invers, pe când evenimentele din fig. nr. 3
sunt compatibile, căci alegerea unui punct comun celor două cercuri
atrage după sine realizarea atât a evenimentului A , cât și a
evenimentului B .
b) Dacă A ⊂ B , atunci A ∪ B = B .
Geometric, acest lucru înseamnă că cercul
A este interior lui B . A
c) Oricare ar fi evenimentul A , au loc
relațiile :
B
A∪ A = A,
A ∪Φ = A ,
A∪ Ω = Ω ,
Ω ∪Φ = Ω . Fig. nr. 4

10
DEFINI|IE Intersecția (sau produsul) evenimentelor A și B este
evenimentul P care constă în realizarea simultană a evenimentelor A
și B .
Notația este :
P = A∩ B .
OBSERVA|IE Geometric, A∩ B este reprezentat prin regiunea comună
celor două cercuri prezentate în fig. nr. 3.
Prin introducerea noțiunii reuniune și intersecție, unele noțiuni din
teoria probabilităților pot fi formulate în mod mai precis. Astfel,
pentru evenimentele opuse se pot formula în acest moment
următoarele DEFINI|II:
I) evenimentele A și A se numesc opuse dacă au loc relațiile:

A ∪ A = E și A ∩ A = Φ
II) Evenimentele A și B sunt incompatibile dacă:
A∩ B = Φ .
}n caz contrar ( A ∩ B ≠ Φ ), evenimentele se numesc compatibile.
APLICA|II 1. Fie A și B două evenimente din același câmp; să se
arate că:

A∪ B = A ∩ B ,
A∩ B = A ∪ B .
Aceste două relații reprezintă, în teoria mulțimilor, relațiile lui De
Morgan. Interpretarea va fi în limbajul evenimentelor. Se consideră
mai întâi prima relație. A∪ B este prin definiție evenimentul a cărui
realizare înseamnă realizarea a cel puțin unuia din evenimentele A
sau B . Contrarul său, A∪ B va fi evenimentul a cărui realizare
presupune nerealizarea atât a evenimentului A , cât și a evenimentului
B . Dar nerealizarea evenimentului A înseamnă realizarea
evenimentului A și invers, nerealizarea evenimentului B înseamnă

11
realizarea evenimentului B . Deci, dacă A∪ B se realizează, atunci se
realizează și evenimentul A și evenimentul B , adică evenimentul
A ∩ B . Se ajunge la concluzia că realizarea evenimentului A∪ B
implică realizarea evenimentului A ∩ B , ceea ce se scrie :

A∪ B ⊂ A ∩ B (1) .
Invers, dacă se realizează A ∩ B adică se realizează A și B ,
atunci nu se realizează nici unul din evenimentele A , B , deci nu se
realizează evenimentul A∪ B . Dar nerealizarea lui A∪ B înseamnă
realizarea lui A∪ B .
Rezultă că realizarea evenimentului A ∩ B implică realizarea
evenimentului A∪ B , adică :

A ∩ B ⊂ A∪ B . (2)
Din relațiile (1) și (2) rezultă:

A∪ B = A ∩ B .

Se consideră a doua relație, A ∩ B = A ∪ B . Evenimentul A∩ B

este evenimentul a cărui realizare înseamnă realizarea atât a lui A cât
și a lui B .
Contrariul său, A∩ B va fi deci evenimentul a cărui realizare
înseamnă nerealizarea a cel puțin unuia din evenimentele A , B .
Aceasta înseamnă că dacă A∩ B se realizează, atunci se realizează cel
puțin unul din evenimentele A , B , adică se realizează evenimentul
A ∪ B . Prin urmare:

A∩ B ⊂ A ∪ B .

Invers, dacă A ∪ B s-a realizat, atunci cel puțin unul din

evenimentele A , B nu s-a realizat, deci nu s-a realizat A∩ B ; dar
aceasta înseamnă că s-a realizat A∩ B . Se poate scrie deci:

A ∪ B ⊂ A∩ B ,
12
și rezultă că:

A∩ B = A ∪ B .
OBSERVA|IE }n general, se spune că evenimentele A și B sunt egale
(not. A = B ) dacă A ⊂ B și B ⊂ A .
2. Să se arate că relațiile
A⊂ B,
B⊂ A,
A∪ B = B ,
A∩ B = A.
sunt echivalente.
Se va arăta că dacă una din cele patru relații este adevărată, atunci
și celelalte trei sunt adevărate.
Fie A ⊂ B este adevărată. Aceasta înseamnă că dacă A se
realizează, atunci se realizează și B .
Relația B ⊂ A arată că dacă nu s-a realizat B , atunci nu s-a
realizat nici A , ceea ce este adevărat; dacă nu ar fi așa, ar fi contrazisă
relația A ⊂ B .
Pentru a arăta că A ∪ B = B (dacă A ⊂ B ), este suficient să se
arate că A ∪ B ⊂ B (3) , deoarece relația B ⊂ A ∪ B este evidentă, ea
însemnând că dacă se realizează B , atunci se realizează unul din
evenimentele A , B .
Pentru a demonstra relația (3) trebuie arătat că de câte ori se
realizează A∪ B , se realizează și B .
Dacă A∪ B s-a realizat, atunci sau s-a realizat B (și relația este
demonstrată) sau s-a realizat A și atunci, conform ipotezei A ⊂ B , s-a
realizat și B .
Pentru a arăta că A ∩ B = A (în aceeași ipoteză A ⊂ B ), se observă
că dacă se realizează A , atunci conform ipotezei se realizează și B ,
deci se realizează A∩ B . Se poate scrie A ⊂ A ∩ B .
Relația A ∩ B ⊂ A este evidentă, ea însemnând că dacă se
realizează A și B , atunci se realizează A (relația A ∩ B ⊂ A este
adevărată fără ipoteza A ⊂ B ). Deci A ∩ B = A .

13
 Prin raționamente asemănătoare, se arată că dacă se va lua ca
ipoteză alta din cele patru relații din enunț, atunci prima relație va
rezulta drept o concluzie.
3. Relațiile :
A∩ B = Φ ,
A⊂ B ,
B⊂ A,
sunt echivalente.
Se presupune că A ∩ B = Φ , adică evenimentele A și B sunt
incompatibile. Aceasta înseamnă că dacă A se realizează, atunci B nu
se realizează, deci se realizează B , adică A ⊂ B .
Invers, dacă A ⊂ B , atunci dacă A se realizează, se realizează în
mod sigur și B , deci B nu se realizează. Aceasta însemnă că
evenimentele A și B sunt incompatibile, adică A ∩ B = Φ .
Rezultă că primele două relații din enunț sunt echivalente. Evidența
primei și a celei de-a treia relații rezultă acum din simetria relației
A∩ B = Φ .

1.3 Definiția clasică a probabilității.

Câmp de evenimente. Axiomele lui Kolmogorov
La o societate comercială oarecare s-a constatat că în medie 2%
din piesele produse de o mașină automată sunt necorespunzătoare.
Aceasta însemnă că la fiecare tură de produse nesortate, piesele rebut
vor fi în proporție de aproximativ 2% . Dacă turele sunt formate, de
exemplu din 1000 de piese, la unele dintre ele numărul rebuturilor va
fi sub 2% ( 16 ,17 ,.. piese), la altele peste 2% ( 22,23,... ), dar, în
medie, acest număr va fi apropiat de 20 .
Se presupune că procesul de fabricație are loc în aceleași condiții
de producție. }n acest caz, operația de masă constă în fabricația în
serie a produselor, conducând la constituirea unei colectivități
omogene. Procentul unuia sau al altuia dintre evenimentele care
interesează (produse necorespunzătoare) va fi - în condiții de
producție identice - în general același, abătându-se de la o anumită
14
valoare medie relativ stabilă numai în cazuri rare. Se spune că acestă
valoare medie este indicele caracteristic al operației de masă sau, mai
precis, al fenomenului de masă, înțelegându-se prin această din urmă
noțiune realizarea valorilor unei caracteristici studiate (numărul
produselor rebut) cu aceeași probabilitate, la orice probă.
Este foarte importantă cunoașterea acestui indice în diferitele
domenii de activitate. El face posibilă aprecierea fenomenelor de masă
până acum întâmplătoare și chiar previziunea evoluției lor viitoare, în
măsura în care condițiile inițiale ale experienței rămân aceleași.
}n exemplul de mai înainte, în care la 1000 de piese, produse de o
mașină automată, 20 de piese sunt în medie rebut, se spune că
probabilitatea de a produce rebuturi este, pentru mașina dată :

20
= 0,02 .
1000
Se va căuta a se lămuri, pe plan teoretic, ce se înțelege prin
probabilitatea unui eveniment într-o operație de masă dată, reținând în
acest scop că unitățile elementare rezultate dintr-un proces de masă -
unități ale colectivității constituite - își contopesc caracteristicile lor
particulare într-o caracteristică a întregului ansamblu, într-o legitate
generală care caracterizează nu un element anumit al colectivității
studiate, ci un element oarecare al acesteia, legitate care se va denumi
legitate statistică.
Dacă într-o operație de masă care are loc în condiții identice, un
eveniment A se produce în medie de m ori, adică la m din n unități
elementare ale colectivității studiate, probabilitatea evenimentului A
este

m
P( A) = (1) .
n
}n această relație, n reprezintă numărul cazurilor egal posibile, pe
când m reprezintă numărul cazurilor favorabile; ea sintetizează
definiția clasică a noțiunii de probabilitate: se numește probabilitatea
unui eveniment A și se notează cu P( A) , raportul dintre numărul m
de rezultate favorabile producerii lui A și numărul total n de

15
rezultate posibile ale experienței, în condiția ca toate rezultatele să fie
egal posibile.
Pe baza acestei definiții se vede imediat că probabilitatea de
apariție – la o singură aruncare – a uneia din fețele unui zar omogen și
1
perfect construit este , sau probabilitatea de apariție a uneia din
6
1
fețele monedei este etc.
2
Deoarece m≤ n rezultă că probabilitatea oricărui eveniment
întâmplător A satisface dubla inegalitate :

0 ≤ P( A) ≤ 1 . (2)
Cu cât P( A) este mai apropiat de 1 , cu atât evenimentul A are loc
mai des. Dacă P( A) = 0 , evenimentul sau nu are loc niciodată, sau are
loc foarte rar, așa că practic îl considerăm imposibil. Dacă P( A) = 1 ,
evenimentul are loc totdeauna, deci este un eveniment sigur.
Din definiția clasică a probabilității (1) , rezultă următoarele:

PROPRIET{|I
1. Probabilitatea evenimentului sigur este 1 , întrucât în acest caz
m= n;
2. Probabilitatea evenimentului imposibil este 0 , întrucât în acest caz
m= 0 ;
3. Probabilitatea unui eveniment întâmplător este cuprinsă între 0 și
1 , întrucât în acest caz 0 < m < 1 .

}n afară de noțiunea de probabilitate există în teoria probabilităților

o altă noțiune fundamentală și anume noțiunea de frecvență relativă.
Prin frecvență relativă a evenimentului A se înțelege raportul dintre
numărul probelor m în care evenimentului A s-a produs și numărul
total n de probe efectuate. Dintr-o îndelungată observație a
fenomenelor și proceselor de masă s-a putut constata că dacă un
experiment se repetă, în aceleași condiții, de un număr suficient de
mare de ori, atunci frecvența relativă capătă o anumită stabilitate,
oscilând în jurul probabilității.

16
 Tocmai de aceea, drept măsură cantitativă de apreciere a
posibilității obiective de a se produce evenimentul întâmplător A
poate fi luată frecvența relativă f A , rezultată după un număr mare N
de experiențe, efectuate în aceleași condiții.
După cum se vede, noțiunea de probabilitate a unui eveniment este
legată (chiar la originea formării ei) de o noțiune experimentală,
practică - frecvența evenimentului – rezultând din legile obiective ale
fenomenelor reale de masă. Aceasta a condus la constatarea că
evenimentele corespunzătoare diferitelor probe experimentale
formează o anumită structură, cu numeroase proprietăți care pot fi
formulate matematic. Matematicianul rus A. N. Kolmogorov a numit-
o câmp de evenimente și pe această bază a formulat cunoscutele
axiome privind teoria probabilităților.
SCHEMA LUI KOLMOGOROV

AXIOMA 1. Unei experiențe îi corespunde întotdeauna un câmp de

evenimente.
Obiectele de bază folosite în axiomatizarea teoriei probabilităților
sunt evenimentele și probabilitățile respective. Experiența conduce la
constatarea că evenimentele corespunzătoare diferitelor experiențe
posedă unele proprietăți ce pot fi formulate matematic.
EXEMPLU Se consideră experiența clasică a arucării unui zar. Apariția
celor șase fețe conduce la evenimentele :

(1),(2),...,(6 ) .
}n mod analog, apariția uneia din două fețe ne conduce la
evenimentele :

(1,2),(1,3),...,(5,6 ) .
Apariția uneia din trei fețe dă naștere evenimentelor :

(1,2,3),(1,2,4),...,(4,5,6 ) .
Apariția uneia din patru fețe va da evenimentele :

17
 (1,2,3,4),(1,2,3,5),... .
Apariția uneia din cinci fețe va conduce la evenimente de forma :

(1,2,3,4,5),(1,2,3,4,6 ),...
}n total vor fi:

C61 + C62 + C63 + C64 + C65 = 6 + 15 + 20 + 15 + 6 = 62

evenimente.
Adăugând la aceasta evenimentul sigur, care constă în faptul că la o
aruncare cu zarul va apărea în mod sigur una din cele șase fețe,
precum și evenimentul imposibil, constând din faptul imposibil că la
aruncarea cu zarul să nu iasă nici una din fețe, se obțin în total 64
evenimente, care formează câmpul de evenimente generat de
experiența aruncării unui zar.
Evenimentele (1),(2),...,(6 ) rezultate direct din experiență, vor fi
numite evenimente elementare.
Prin urmare, sunt:

1 + C62 + C63 + C64 + C65 + 1 = 26

evenimente elementare. }n general numărul evenimentelor unui câmp

finit este egal cu 2 la o putere egală cu numărul evenimentelor
elementare.
Astfel, dacă se consideră un lot de 25 de piese de același fel și se
extrage la întâmplare o pereche de piese, numărul evenimentelor
câmpului generat de această experiență va fi egal cu 225 .
Revenind la exemplul cu zarul, se observă că evenimentul (1,2)
constă fie în apariția feței 1 , fie din apariția feței 2 . Se spune că
evenimentul (1,2) este reuniunea (adunarea) evenimentelor (1) și (2) ,
adică :

(1) ∪ (2) = (1,2) .

18
 }n mod analog, realizarea simultană a evenimentelor (1,2,3) și
(1,3) este evenimentul (1,3) . Se spune că evenimentul (1,3) este
intersecția (produsul) evenimentelor (1,2,3) și (1,3) , adică :

(1,2,3) ∩ (1,3) = (1,3) .

Dacă evenimentele intersectate se exclud reciproc, se obține
evenimentul imposibil, notat cu Φ . De exemplu :

(1,2) ∩ (5,6 ) = Φ .
Din cele arătate până acum rezultă că orice eveniment al câmpului
care nu este elementar, sau evenimentul nul, este o reuniune de
evenimente elementare.
}n particular, reuniunea (adunarea) tuturor evenimentelor
elementare conduce la evenimentul sigur, care va fi notat cu Ω .
Se consideră evenimentul (1) . Evenimentul (2,3,4,5,6 ) se bucură
de proprietățile:

(1) ∪ (2,3,4,5,6 ) = Ω ;
(1) ∩ (2,3,4,5,6 ) = Φ .
Evenimentul (1) este complementul evenimentului (2,3,4,5,6 ) .
}n general, un câmp de evenimente este caracterizat prin
următoarele proprietăți : dacă notăm cu Ak , 1 ≤ k ≤ h , evenimente ale
h h
câmpului,  Ak ,  Ak sunt de asemenea evenimente ; notând prin
k =1 k =1

Ak complementul lui Ak , Ak este de asemenea un eveniment.

Evenimentul sigur Ω și evenimentul imposibil Φ aparțin de
asemenea câmpului.
∞ ∞
Pentru un câmp infinit trebuie să se admită că și  Ak ,  Ak sunt
k =1 k =1
evenimente.

19
AXIOMA 2. Fiecărui eveniment A al câmpului îi corespunde un număr
real, nenegativ, P( A) , numit probabilitatea lui.

Folosind legătura dintre frecvența relativă și probabilitate, se

deduce că probabilitatea, care este raportul dintre numărul m de câte
ori se verifică A în n experiențe și numărul n de experiențe,
satisface inegalitățile

m
0≤ ≤ 1.
n
AXIOMA 3. Probabilitatea evenimentului sigur este egală cu 1 .
AXIOMA 4. Probabilitatea reuniunii a două evenimente incompatibile
între ele este egală cu suma probabilităților evenimentelor.
După cum se știe evenimentele incompatibile sunt acelea care se
exclud reciproc. Conform definiției, se poate scrie A ∩ B = Φ . Astfel,
a patra axiomă se poate scrie :

P( A ∪ B) = P( A) + P(B) , unde A ∩ B = Φ .

1.4 Teoreme și reguli fundamentale

ale teoriei probabilităților
1.4.1 REGULA ADUNĂRII PROBABILITĂȚILOR
EVENIMENTELOR INCOMPATIBILE

Se consideră evenimentele A1 , A2 , …, An aparținând unui același

câmp Ω , incompatibile două câte două, adică: Ai ∩ Aj = ∅ ,
(∀) i ≠ j , i , j ∈ {1,2,..., n}. Atunci :

P( A1 ∪ A2 ∪ ... ∪ An ) = P( A1 ) + P( A2 ) + ...P( An )

Demonstrația este imediată, prin inducție matematică după n ∈ N

(numărul de evenimente considerat), folosind regula de adunare a
20
probabilității evenimentelor incompatibile dată de cea de a treia
axiomă, și anume : P( A ∪ B) = P( A) + P( A) , unde A ∩ B = ∅ .

REMARCĂ Pentru demonstrație se puteau considera următoarele

ipoteze : evenimentul A1 se poate realiza în m1 cazuri, evenimentul
A2 se poate realiza în m2 cazuri,…, evenimentul An se poate realiza
în mn cazuri, iar evenimentul sigur Ω se poate realiza în s cazuri.

m1 m m
Atunci : P( A1 ) = , P( A2 ) = 2 , …, P( An ) = n .
s s s

Incompatibilitatea evenimentelor A1 , A2 , …, An , revine la

separarea completă a cazurilor m1 , m2 , …, mn , adică, numărul de
cazuri în care se realizează evenimentul A1 ∪ A2 ∪ ... ∪ An este: m1 +
m2 + … + mn . Prin urmare :

m1 + m2 + ... + mn
P( A1 ∪ A2 ∪ ... ∪ An ) =
s
și

P( A1 ∪ A2 ∪ ... ∪ An ) = P( A1 ) + P( A2 ) + ...P( An ) .

1.4.2 PROBABILITATEA EVENIMENTELOR CONTRARE

Conform definiției, două evenimente A și A sunt contrare sau

complementare, dacă:

A ∪ A = E și A ∩ A = Φ .
Aceste relații arată că evenimentele sunt incompatibile și că în
fiecare probă se realizează unul dintre ele. +tiind că evenimentul A se
realizează de m ori în n operații individuale, iar A de n − m ori,
probabilitățile acestor evenimente sunt :

21
 m n− m m
P( A) = , P (A ) = = 1− .
n n n
Efectuând suma probabilităților acestor evenimente, se obține:

P( A) + P(A ) = 1 .

adică suma probabilităților a două evenimente opuse este egală cu 1 .

1.4.3 SISTEM COMPLET DE EVENIMENTE

Să considerăm un număr oarecare de s evenimente incompatibile,

în așa fel încât în fiecare operație individuală să se producă neapărat
unul din ele și numai unul. Un astfel de sistem de evenimente se
numește sistem complet de evenimente. Din definiția dată rezultă:

A1 ∪ A2 ∪ ... ∪ As = E ,
Ai ∩ Aj = Φ , (∀ ) i , j ∈ {1,2,..., s}

cu probabilitatea:

P( A1 ∪ A2 ∪ ... ∪ As ) = P(E )

sau

P( A1 ) + P( A2 ) + ... + P( As ) = 1 ,

adică suma probabilităților unor evenimente care formează un sistem

complet de evenimente este egală cu 1 .
Evenimentele opuse, fiind incompatibile și în fiecare operație de
masă producându-se unul dintre ele, acestea formează un sistem
complet.

1.4.4 EVENIMENTE INDEPENDENTE ȘI DEPENDENTE

Două sau mai multe evenimente se numesc independente dacă

probabilitatea efectuării unuia dintre ele nu este influențată de faptul
că celelalte evenimente s-au produs sau nu.
22
EXEMPLE a) Dacă dintr-un lot conținând atât piese standard cât și
piese rebut se extrage câte o piesă care revine la lot după fiecare
extracție, evenimentele care constau în extragerea unei piese standard
la fiecare extracție sunt independente.
b) Dacă se aruncă o monedă de două ori, probabilitatea apariției
stemei (evenimentul A ) în a doua aruncare nu depinde de faptul că în
prima aruncare s-a produs sau nu apariția valorii (evenimentul B ).
Două sau mai multe evenimente se numesc dependente dacă
probabilitatea unuia dintre ele este influențată de evenimentele
anterioare (depunde de faptul că evenimentele anterioare s-au produs
sau nu).
EXEMPLU Într-o urnă se găsesc a bile albe și b bile negre. Se notează
cu A evenimentul de a extrage o bilă albă și cu B evenimentul
constând în extragerea unei bile negre după ce a fost extrasă o bilă
(care nu se reintroduce în urnă înaintea celei de-a doua extrageri). Se
fac, deci două extrageri succesive. Dacă prima bilă extrasă a fost albă,
adică s-a produs evenimentul A , atunci în urnă au rămas b bile negre
b
și probabilitatea evenimentultui B este ; dacă prima bilă
a+ b−1
extrasă a fost neagră, realizându-se evenimentul A , atunci în urnă au
rămas b − 1 bile negre și probabilitatea evenimentului B este
b−1
. Se observă că probabilitatea evenimentului B depinde de
a+ b−1
faptul că evenimentul A s-a produs sau nu.
EXEMPLU Să se calculeze probabilitatea ca un aparat cu o vechime de
x ani să nu mai funcționeze după o perioadă cuprinsă între x + m și
x + n ani ( n > m ). }n acest caz apar evenimentele A și B .
Evenimentul A se realizează atunci când aparatul cu o vechime de x
ani funcționează după x + m ani, iar evenimentul B atunci când
aparatul își încetează funcționarea în perioada (x + m, x + n) . Se vede
din acest exemplu că evenimentul B este dependent (condiționat) de
evenimentul A , deoarece pentru ca aparatul cu o vechime de x ani să

23
își înceteze funcționarea între x + m și x + n ani trebuie mai întâi să
funcționeze după x + m ani.

1.4.5 TEOREMA ÎNMULȚIRII EVENIMENTELOR

INDEPENDENTE ȘI DEPENDENTE

Fie A1 și A2 două evenimente dependente. Se va determina în

continuare probabilitatea producerii simultane a acestor evenimente,
adică P( A1 ∩ A2 ) .
}ntr-o operație de masă se pot întâmpla următoarele :
1) se produce evenimentul A1 ∩ A2 în m1 cazuri favorabile ;
2) se produce evenimentul A1 ∩ A2 în m2 cazuri favorabile ;
3) se produce evenimentul A1 ∩ A2 în m3 cazuri favorabile ;
4) se produce evenimentul A1 ∩ A2 în m4 cazuri favorabile.
}n total sunt n = m1 + m2 + m3 + m4 cazuri posibile. Rezultă că :

m1
P( A1 ∩ A2 ) = . (1)
n

Probabilitatea evenimentului A1 se stabilește astfel: Numărul

cazurilor favorabile realizării evenimentului A1 este m1 + m2 , deci :

m1 + m2
P( A1 ) = . (2)
n

Evenimentele A1 și A2 fiind dependente, însemnă că

probabilitatea lui A2 va fi influențată de realizarea lui A1 , deci se va
calcula PA1 ( A2 ) , relație care se citește ,,probabilitatea lui A2
condiționată de A1 ’’ sau ,, probabilitatea lui A2 după ce s-a realizat
A1 ’’ . Cazurile favorabile realizării evenimentului A2 , după ce s-a
produs A1 , sunt în număr de m1 , iar cazurile posibile m1 + m2 . Deci :

24
 m1
PA1 ( A2 ) = . (3)
m1 + m2

}nmulțind relațiile (2) și (3) , membru cu membru, se obține :

m1 + m2 m1 m
P( A1 )⋅ PA1 ( A2 ) = ⋅ = 1,
n m1 + m2 n

adică rezultatul de la (1) .

Deci,

P( A1 ∩ A2 ) = P( A1 )⋅ PA1 ( A2 ) , (4)
relație care constituie regula de înmulțire a probabilităților a două
evenimente dependente.
Din (4) se obține :

P( A1 ∩ A2 )
PA1 ( A2 ) = . (5)
P( A1 )

În mod analog, probabilitatea evenimentului A1 condiționată de

A2 este :

P( A1 ∩ A2 )
PA2 ( A1 ) = . (6 )
P( A2 )

Relațiile (5) și (6 ) arată că probabilitatea unui eveniment,

condiționată de realizarea unui alt eveniment, este egală cu raportul
dintre probabilitatea intersecției (producerii simultane) a celor două
evenimente și probabilitatea evenimentului ce condiționează.
APLICA|IE Dintr-un lot de 40 de becuri sosit la un magazin, dintre
care 37 corespund standardului și 3 nu corespund, un cumpărător
cumpără două bucăți. Să se calculeze probabilitatea ca aceste două
becuri să fie corespunzătoare.

25
 Fie A1 evenimentul ca primul bec să fie corespunzător și A2 ca al
doilea bec să fie corespunzător. Probabilitatea evenimentului A1 este
37
P( A1 ) = . Când becul al doilea a fost luat după ce în prima
40
extragere am obținut un bec standard, n-au mai rămas decât 39 de
becuri, dintre care 36 standard și 3 rebut. Probabilitatea
evenimentului A2 condiționată de A1 va fi:

36
PA1 ( A2 ) = .
39
Deci probabilitatea ce amândouă becurile să fie corespunzătoare
este :

37 36
P( A1 ∩ A2 ) = P( A1 )⋅ PA1 ( A2 ) = ⋅ ≈ 0,85 .
40 39

În general fie evenimentele A1 , A2 ,..., Ak . Probabilitatea producerii

simultane se calculează pe baza formulei

P( A1 ∩ A2 ∩ ... ∩ Ak ) = P( A1 )⋅ PA1 ( A2 )⋅ PA1 ∩ A2 ( A3 )...

...PA1 ∩ A2 ∩...∩ Ak −1 ( Ak ) . (7 )
Demonstrarea acestei relații se face prin metoda inducției
matematice.

DEFINI|IE Dacă P( A1 ∩ A2 ) = P( A1 )⋅ P( A2 ) , se va spune, că

evenimentele A și B sunt independente între ele.
Se vede că două evenimente sunt independente dacă probabilitatea
unuia dintre ele nu depinde de faptul că celălalt eveniment s-a produs
sau nu. Dacă, de pildă, se aruncă o monedă de două ori este clar că
probabilitatea apariției stemei (evenimentul A ) în prima aruncare nu
depinde de faptul că în a doua aruncare are sau nu loc evenimentul B
(apariția valorii) ; și invers, probabilitatea lui B nu depinde de faptul
că s-a produs sau nu evenimentul A . Un alt exemplu de evenimente
independente îl găsim în cazul unei urne cu bile de două culori, din
26
care se fac extrageri în următoarele condiții : în urnă se găsesc 6 bile
albe și 4 negre. Dacă A este evenimentul care constă în extragerea
unei bile albe, atunci :

6
P( A) = .
10
După extragere, bila se reintroduce în urnă și se face o nouă
extragere. Fie B evenimentul ca să fie extrasă o bilă neagră în această
4
a doua extragere. Atunci P(B) = , probabilitate care nu depinde de
10
faptul că evenimentul A s-a produs sau nu.
Se consideră, prin urmare, relația :

P( A1 ∩ A2 ) = P( A1 )⋅ P( A2 ) .

Făcând înlocuirea corespunzătoare în relațiile (5) și (6 ) se obține:

P( A1 ∩ A2 ) P( A1 )⋅ P( A2 )
PA1 ( A2 ) = = = P( A2 ) ,
P( A1 ) P( A1 )
P( A1 ∩ A2 ) P( A1 )⋅ P( A2 )
PA2 ( A1 ) = = = P( A1 ) .
P( A2 ) P( A2 )

Egalitățile

PA1 ( A2 ) = P( A2 ) și PA2 ( A1 ) = P( A1 )

arată că a condiționa pe A2 de A1 și pe A1 de A2 nu influențează

probabilitățile P( A1 ) și P( A2 ) . Evenimentele A și B sunt
independente.
}n acest caz, formula (7 ) devine

P( A1 ∩ A2 ∩ ... ∩ Ak ) = P( A1 )⋅ P( A2 )⋅ ...⋅ P( Ak )... . (8)

Prin urmare, probabilitatea producerii simultane a unui număr
oarecare de evenimente independente este egală cu produsul
probabilităților acestor evenimente.
27
APLICA|IE Două mașini produc aceeași piesă. Probabilitățile ca piesa
să fie corespunzătoare sunt de 0,96 , respectiv de 0,93 . Se ia pentru
încercare câte o piesă de la fiecare mașină și se cere să se calculeze
probabilitatea ca ambele piese să fie corespunzătoare. Acestea fiind
independente, rezultă:

P( A1 ∩ A2 ) = P( A1 )⋅ P( A2 ) = 0,96 ⋅ 0,93 = 0,8928 .

Este important să se precizeze că cele arătate mai înainte nu pot fi

extinse la un număr oarecare de evenimente, fără a defini în prealabil
ce se înțelege prin evenimente independente în totalitatea lor. Mai
multe evenimente se numesc evenimente independente în totalitatea
lor dacă fiecare dintre ele și orice intersecție a celorlalte (conținând fie
pe toate, fie o parte a lor) sunt evenimente independente. Astfel,
evenimentele A , B și C sunt independente în totalitatea lor dacă sunt
independente evenimentele: A și B , A și C , B și C , A și B ∩ C ,
B și A∩ C , C și A∩ B . Se poate vedea că independența în
totalitate nu poate fi asigurată de independența evenimentelor luate
două câte două.

1.4.6 TEOREMA ADUNĂRII PROBABILITĂȚILOR

EVENIMENTELOR COMPATIBILE

Fie A1 și A2 două evenimente compatibile. Să se calculeze

P( A1 ∪ A2 ) . Evenimentele fiind compatibile, evenimentul A1 ∪ A2 se
poate realiza în următoarele moduri:
1. A1 ∩ A2 , se realizează A1 împreună cu opusul A2 ;
2. A1 ∩ A2 , nu se realizează A1 , dar se realizează A2 ;
3. A1 ∩ A2 , se realizează simultan A1 și A2 .
Rezultă:

A1 ∪ A2 = (A1 ∩ A2 ) ∪ (A1 ∩ A2 ) ∪ ( A1 ∩ A2 ) .

Deoarece evenimentele intersecției sunt incompatibile două câte

două, se poate scrie :

28
 P( A1 ∪ A2 ) = P(A1 ∩ A2 ) + P(A1 ∩ A2 ) + P( A1 ∩ A2 ) . (1)
Se vor calcula probabilitățile evenimentelor A1 și A2 :

P( A1 ) = P(A1 ∩ A2 ) + P( A1 ∩ A2 ) , (2)
P( A2 ) = P(A1 ∩ A2 ) + P( A1 ∩ A2 ) . (3)
Însumând ultimele două relații și ținând seama de (1) , se obține:

P( A1 ) + P( A2 ) = P(A1 ∩ A2 ) + P( A1 ∩ A2 ) + P(A1 ∩ A2 ) + P( A1 ∩ A2 )

de unde rezultă :

P( A1 ∪ A2 ) = P( A1 ) + P( A2 ) − P( A1 ∩ A2 ) . (4)
Pentru trei evenimente A1 , A2 și A3 această relație devine :

P( A1 ∪ A2 ∪ A3 ) = P( A1 ) + P( A2 ) + P( A3 ) − P( A1 ∩ A2 ) −
P( A1 ∩ A3 ) − P( A2 ∩ A3 ) + P( A1 ∩ A2 ∩ A3 ) . (5)
}n general, pentru s evenimente are loc :

 s  s s−1 
s

P  Ak  = ∑ P( Ak ) − ∑ P( Ak ∩ Ah ) + ... + (− 1) P  Ak  (6 )
 k =1  k =1 k ,h  k =1 
k ≠h

Cu această formulă, numită formula lui Poincare, se calculează

probabilitatea ca cel puțin unul din cele s evenimente compatibile și
în număr finit A1 , A2 ,…, As să se realizeze.

APLICA|IE Un muncitor deservește trei mașini. Probabilitățile ca în

decursul unui schimb mașinile să nu se defecteze sunt : pentru prima
mașină de 0,90 , pentru a doua mașină de 0,94 și pentru a treia
mașină de 0,86 . Să se calculeze probabilitatea ca cel puțin una din
mașini să lucreze fără defecțiuni în decursul unui schimb.
Această probabilitate este :

29
 P( A1 ∪ A2 ∪ A3 ) = P( A1 ) + P( A2 ) + P( A3 ) − P( A1 ∩ A2 ) −
− P( A1 ∩ A3 ) − P( A2 ∩ A3 ) + P( A1 ∩ A2 ∩ A3 ) =
= P( A1 ) + P( A2 ) + P( A3 ) − P( A1 )⋅ P( A2 ) − P( A1 )⋅ P( A3 ) −
− P( A2 )⋅ P( A3 ) + P( A1 )⋅ P( A2 )⋅ P( A3 ) =
= 0,90 + 0,94 + 0,86 − 0,90 ⋅ 0,94 − 0,90 ⋅ 0,86 −
− 0,94 ⋅ 0,86 + 0,90 ⋅ 0,94 ⋅ 0,86 = 0,99916 .

1.4.7 FORMULA PROBABILITĂȚII TOTALE

Se presupune că o operație dată conduce la rezultatele A1 , A2 , …,

As , care formează un sistem complet de evenimente. Fie un
eveniment X care nu se poate realiza singur, ci împreună cu unul din
evenimentele A1 , A2 ,…, As . Deci :

X = ( A1 ∩ X ) ∪ ( A2 ∩ X ) ∪ ... ∪ ( As ∩ X ) .

Deoarece evenimentele ( A1 ∩ X ), ( A2 ∩ X ),..., ( As ∩ X ) sunt

incompatibile două câte două, rezultă :

P( X ) = P( A1 ∩ X ) + P( A2 ∩ X ) + ... + P( As ∩ X )

sau

P( X ) = P( A1 )PA1 ( X ) + P( A2 )PA2 ( X ) + ... + P( As )PAs ( X ) , (1)

rezultat care constituie formula probabilității totale exprimând
următoarea :

TEOREMĂ Probabilitatea evenimentului X care poate să se producă

condiționat de unul din evenimentele A1 , A2 ,…, As și care formează
un sistem complet de evenimente, este egală cu suma produselor
dintre probabilitățile acestor evenimente și probabilitățile
condiționate corespunzătoare ale evenimentului X .

30
 Teorema se demonstrează foarte simplu. }n condițiile teoremei,
producerea evenimentului X revine la producerea unuia din
următoarele evenimente incompatibile ( A1 ∩ X ),( A2 ∩ X ),...,( As ∩ X )
adică :

X = ( A1 ∩ X ) ∪ ( A2 ∩ X ) ∪ ... ∪ ( As ∩ X ) .

Aplicând o consecință a teoremei de adunare a probabilităților

evenimentelor incompatibile, se obține :

P( X ) = P( A1 ∩ X ) + P( A2 ∩ X ) + ... + P( As ∩ X ) .

}nsă, după regula înmulțirii probabilităților dependente, atunci :

P( A1 ∩ X ) = P( A1 )PA1 ( X ) , P( A2 ∩ X ) = P( A2 )PA2 ( X ) ,…
…, P( As ∩ X ) = P( As )PAs ( X ) .

Prin urmare,

P( X ) = P( A1 )PA1 ( X ) + P( A2 )PA2 ( X ) + ... + P( As )PAs ( X ) .

APLICAȚIE În magazia unei uzine se găsesc piese de același fel

provenite de la cele trei secții ale uzinei. Se știe că prima secție
produce 25% din totalul pieselor, a doua 35% și a treia 40% și că
rebuturile sunt de 2% , 3% și 1% pentru fiecare secție. Să se
calculeze probabilitatea ca luând o piesă la întâmplare din magazie,
aceasta să fie necorespunzătoare.
Fie A1 , A2 , A3 evenimentele ca piesa să aparțină uneia din cele
trei secții și fie X evenimentul ca piesa să fie necorespunzătoare.
Piesa necorespunzătoare putând proveni numai de la una din cele trei
secții, însemnă că evenimentul X nu se poate realiza singur ci
împreună sau cu A1 , sau cu A2 , sau cu A3 ; adică au loc intersecțiile
(A1 ∩ X ) , (A2 ∩ X ) , (A3 ∩ X ) .
Probabilitățile evenimentelor A1 , A2 , A3 și a evenimentului X
condiționat de realizarea evenimentelor A1 , A2 , A3 sunt :

31
 25 35 40
P( A1 ) = , P( A2 ) = , P( A3 ) = ,
100 100 100
2 3 1
PA1 ( X ) = , PA2 ( X ) = , PA3 ( X ) = .
100 100 100
Deci,

P( X ) = P( A1 )PA1 ( X ) + P( A2 )PA2 ( X ) + ... + P( As )PAs ( X ) =

25 2 35 3 40 1 195
= ⋅ + ⋅ + ⋅ = = 0,0195 .
100 100 100 100 100 100 10000
Se vede de aici că la fiecare 10000 de piese, în medie 195 sunt
necorespunzătoare.

1.4.7 REGULA LUI BAYES

Folosind această regulă se rezolvă problemele cuprinse în

următoarea schemă generală: se consideră un sistem complet de
evenimente A1 , A2 ,…, As care reprezintă cauzele producerii unui
eveniment necunoscut X (acest eveniment poate să se producă
condiționat de unul din evenimentele A1 , A2 ,…, As ).
Se cunosc probabilitățile :

P( A1 ), P( A2 ), P( A3 ), …
PA1 ( X ) PA2 ( X ) PA3 ( X ) ,…

Aceste probabilități care se pot calcula înaintea efectuării vreunei

probe se numesc probabilități apriorice.
În urma efectuării probei se produce evenimentul X și trebuie
determinate probabilitățile :

PX ( A1 ), PX ( A2 ),..., PX ( As ).

Aceste probabilități calculate după efectuarea probei se numesc

probabilități aposteriori. Fie evenimentul compus :

X ∩ Ai , i fixat,
32
a cărui probabilitate este :

P( X ∩ Ai ) = P( X )⋅ PX ( Ai ) = P( Ai )⋅ PAi ( X ) .

Din ultima egalitatate rezultă :

P( Ai )⋅ PAi ( X )
PX ( Ai ) = .
P( X )

La numitor P( X ) poate fi exprimată prin formula probabilității

totale, deci :

P( Ai )⋅ PAi ( X )
PX ( Ai ) = ,
P( A1 )⋅ PA1 ( X ) + P( A2 )⋅ PA2 ( X ) + ... + P( As )⋅ PAs ( X )

relație ce reprezintă formula lui Bayes.

APLICA|II 1. Să se calculeze probabilitatea ca piesa obținută (vezi
problema precedentă) și care nu corespunde condițiilor standard să
provină de la secția întâi.

P( Ai )⋅ PAi ( X )
PX ( Ai ) = =
P( A1 )⋅ PA1 ( X ) + P( A2 )⋅ PA2 ( X ) + ... + P( As )⋅ PAs ( X )
25 2
⋅
= 100 100 = 0,256 .
25 2 35 3 40 1
⋅ + ⋅ + ⋅
100 100 100 100 100 100

2. Un magazin se aprovizionează zilnic de la trei depozite diferite D1 ,

D2 , D3 , cu aceleași cantități globale de marfă, însă în proporții
diferite în raport cu cele două calități ale ei. Situația se vede din
tabelul alăturat.
Dacă un cumpărător cumpără la întâmplare o unitate din marfa în
cauză și se constată că ea este de calitatea a doua se pune întrebarea

33
care este probabilitatea aposteriori ca unitatea de marfă cumpărată să
fie de la depozitul D3 . Se consideră evenimentele :
- evenimentul As , cumpărarea unei unități de marfă provenind
de la depozitul s ( s = 1,2,3 ) ;
- evenimentul X , cumpărarea unei mărfi de calitatea a doua.
Evenimentul X are loc în una din următoarele situații :

(A1 ∩ X ); (A2 ∩ X ); (As ∩ X ) .

Prin urmare se poate scrie :

X = ( A1 ∩ X ) ∪ ( A2 ∩ X ) ∪ ( As ∩ X ) .

Cum evenimentele A1 , A2 , A3 formează un sistem complet de

evenimente, întrucât :

A1 ∩ A2 = Φ , A1 ∩ A3 = Φ , A2 ∩ A3 = Φ ,
A1 ∪ A2 ∪ A3 = E

Întrebarea problemei înseamnă de fapt calculul probabilității

condiționate PX ( A3 ) . Aplicând formula lui Bayes, se obține :

P( A3 ) ⋅ PA3 ( X )
PX ( A3 ) = .
P( A1 ) ⋅ PA1 ( X ) + P( A2 ) ⋅ PA2 ( X ) + P( A3 ) ⋅ PA3 ( X )

Având în vedere că :

1 5 1 6 3
P( Ai ) = , i = 1,2,3 , PA1 ( X ) = = , PA2 ( X ) = = ,
3 10 2 10 5
8 4
PA3 ( X ) = = ,
10 5
prin aplicarea formulei lui Bayes, se obține:

34
 1 4
⋅
3 5 8
PX ( A3 ) = = ≅ 0,421
1 1 1 3 1 4 19
⋅ + ⋅ + ⋅
3 2 3 5 3 5

1.4.8 SCHEME DE PROBABILITATE

1. Schema binomială (Bernoulli)

Acestă schemă corespunde modelelor în care fenomenele se repetă
în condiții identice.
Se consideră o urnă care conține bile de două culori: albe și negre.
Numărul acestora este cunoscut, aceasta însemnând că dacă din urnă
se extrage o bilă se cunoaște probabilitatea p ca aceasta să fie albă,
precum și probabilitatea q ca aceasta să fie neagră. Evident,
p + q = 1.
Din această urnă se extrage câte o bilă, aceasta revenind în urnă
după fiecare extragere.
Din urnă se fac n extrageri; după fiecare extragere, bila revenind
în urnă, atrage după sine nemodificarea probabilității de a obține o bilă
albă sau una neagră.
Fie A evenimentul care constă în extragerea unei bile albe și B
evenimentul extragerii unei bile negre. Se consideră că la o experiență
în care au fost extrase n bile, se obține un eveniment de forma :

AABA BA

unde k dintre acestea sunt A , iar n − k sunt B .

Evenimentele din șirul de mai sus sunt independente, probabilitatea
lui, folosind regula de înmulțire a probabilităților, p( A) = p ,
p(B) = q , fiind :

pk ⋅ qn−k .

Însă, obținerea în extragerea a n bile, k bile albe și n − k negre,

se poate realiza în Cnk moduri.

35
 Prin urmare, probabilitatea ca în n probe să se obțină de k ori o
bilă albă și de n − k ori o bilă neagră este

Pn (k ) = Cnk pk ⋅ qn−k .

Deoarece acest termen este unul din termenii dezvoltării binomului

( p + q)n , această schemă se mai numește și schema binomială.
2. Schema urnei lui Bernoulli cu mai multe stări
}n situația în care urna conține bile de mai multe culori, problema
determinării probabilității evenimentului, care constă în obținerea unei
anumite combinații de bile de diferite culori, se rezolvă similar. Astfel,
dacă urna conține a1 bile de culoarea 1 , a2 bile de culoarea 2 ,…, ak
bile de culoarea k , atunci probabilitatea ca în n extrageri să se obțină
α 1 bile de culoarea 1 , α 2 bile de culoarea 2 ,…, α k bile de culoarea
k este :

n!
pn (α 1 , ,α k ) = p1α1 pα2 2  pkα k ,
α 1! α 2 ! α k !

unde p1 +  + pk = 1 și α 1 + α k = n .
Deoarece pn (α 1 , ,α k ) reprezintă unul din termenii dezvoltării
unui polinom la puterea n , această schemă se mai numește și schema
polinomială.

3. Schema bilei nerepetate

Dintr-o urnă care conține a bile albe și b bile negre se fac n
extrageri succesive, fără ca bila să revină în urnă. Problema este de a
determina probabilitatea ca din cele n bile extrase extrase α să fie
albe și β negre.
Numărul total al cazurilor posibile se determină formând cu cele
a + b bile toate combinările posibile de câte n , adică Can+ b .

36
 Pentru a determina numărul cazurilor favorabile, se asociază
fiecare grupă cu α bile albe din cele a (în total Caα ) cu fiecare grupă
de b bile negre ( Cbβ ) și se obțin Caα ⋅ Cbβ . Deci probabilitatea căutată
este:

Caα ⋅ Cbβ
(n = a + b) .
Can+ b

În general, când în urnă se găsesc a1 bile de culoarea 1 , a2 bile de

culoarea 2 ,…, as bile de culoarea s și se extrag n bile, fără
întoarcerea bilei în urnă, atunci probabilitatea ca α 1 bile dintre acestea
să fie de culoarea 1 , α 2 bile să fie de culoarea 2 , …, α s bile de
culoarea s , este:

Caα11 ⋅ Caα22 ⋅  ⋅ Caαss

.
Caα11++aα22++++aαs s

4. Schema lui Poisson

Se dau urnele U 1 ,U 2 ,...,U n , fiecare conținând bile albe și bile

negre în proporții cunoscute. Dacă p1 , p2 ,..., pn sunt probabilitățile
extragerii unei bile albe din U 1 ,U 2 ,...,U n , care este probabilitatea ca
luând o bilă din fiecare urnă, să obținem k bile albe și n − k bile
negre?
Fie Ai evenimentul extragerii unei bile albe din urna
U i (i = 1,2,..., n) și Ai evenimentul extragerii unei bile negre din
aceeași urnă.

P( Ai ) = pi ; P(Ai ) = qi = 1 − pi , i = 1,2,..., n .

Fie A evenimentul care constă în extragerea a k bile albe și n − k

bile negre, când se extrage câte o bilă din fiecare urnă.
Prin urmare, A este reuniunea evenimentelor de forma :
37
 Ai1 ∩ Ai 2 ∩ Ai k ∩ Ai k +1 ∩ Ai k + 2 ∩ ... ∩ Ai n ,

unde indicii i s , 1 ≤ s ≤ n iau valorile 1,2,..., n și sunt diferiți doi câte

doi, adică reprezintă o permutare a numerelor 1,2,..., n .
Probabilitatea evenimentului de mai sus este :

pi1 ⋅ pi 2 ⋅ pi k ⋅ qi k +1 ⋅ qi k + 2 ⋅ ...⋅ qi n ,

iar probabilitatea lui A este suma produselor de această formă. Astfel,

în fiecare produs, litera p apare de k ori, iar litera q de n − k ori.
Considerând produsul :

( p1 x + q1 )( p2 x + q2 )...( pn x + qn ) ,
atunci probabilitatea evenimentului A este coeficientul lui x k .

1.4.9 INEGALITATEA LUI BOOLE

Fie I o mulțime arbitrară de indici. Atunci are loc următoarea

inegalitate (inegalitatea lui Boole):

 
P  Ai  ≥ ∑ P( Ai ) − (n − 1) .
 i∈I  i∈I

Inegalitatea se mai poate scrie și în forma :

 
P  Ai  ≥ 1 − ∑ P Ai
 i∈I  i∈I
( )
}ntr-adevăr, având în vedere că :

 Ai =  Ai ,
i∈I i∈I

rezultă:

38
    
( )
P  Ai  = 1 − P  Ai  ≥ 1 − ∑ P Ai = ∑ P( Ai ) − (n − 1)
 i∈I   i∈I  i∈I i∈I

EXEMPLU Într-o grupă de studenți, 75% cunosc limba franceză, 90%

cunosc limba engleză și 82% cunosc limba germană. Care este
probabilitatea ca un student ales la întâmplare să cunoască toate
limbile ?
Considerând A1 , A2 , A3 evenimentele ca un student să cunoască
libile franceză, engleză și respectiv germană atunci evenimentul cerut
ca un student ales la întâmplare să cunoască toate limbile este
A1 ∩ A2 ∩ A3 . Atunci:

P( A1 ∩ A2 ∩ A3 ) ≥ P( A1 ) + P( A2 ) + P( A3 ) − (3 − 1)

adică:

P( A1 ∩ A2 ∩ A3 ) ≥ 0,47

1.5 Probleme rezolvate

1. Se consideră o urnă care conține patru bile numerotate 1,2,3,4 .
Scrieți câmpul de evenimente corespunzător experienței constând într-
o extragere din această urnă.
Soluție. Mulțimea tuturor evenimentelor legate de o experiență
(inclusiv evenimentul sigur și evenimentul imposibil) formează un
câmp de evenimente. Experiența constând într-o extragere din această
urnă conduce la câmpul de evenimente: φ , {1} , {2} , {3} , {4} , {1,2},
{1,3} , {1,4}, {2,3}, {2,4}, {3,4} , {1,2,3}, {1,2,4} , {2,3,4},
{1,2,3,4} = Ω .
2. Care sunt probele următoarei experiențe: se scrie un număr de
două cifre distincte alese la întâmplare dintre cifrele 2,4,6 .
Soluție. Probele experienței sunt scrierea numerelor : 24 , 42 , 26 ,
62 , 46 , 64 . Numărul probelor este: A32 = 3 ⋅ 2 = 6 .

39
 3. O urnă conține 25 de bile numerotate de la 1 la 25 . Se extrage
o bilă și i se reține numărul. Se cere :
a) Să se scrie evenimentul sigur.
b) Să se scrie evenimentul corespunzător obținerii unei bile cu
număr par.
c) Să se scrie evenimentul corespunzător obținerii unei bile cu un
număr multiplu de 7 .
d) Să se scrie evenimentul corespunzător obținerii unui număr r
putere a lui 2 .
e) Care dintre evenimentele anterioare sunt compatibile ?
f) Scrieți evenimentele A∪ B , A ∩ B , A , A ∩ C .
Soluție.
a) Ω = {1,2,3,...,25}.
b) A = {2,4,6 ,8,10,12,14,16 ,18,20,22,24} .
c) B = {7 ,14,21} .
d) C = {2,4,8,16}.
e) Două evenimente sunt compatibile dacă există probe care realizează
atât A1 cât și A2 . }n caz contrar, evenimentele sunt incompatibile. }n
general, un număr finit de evenimente A1 , A2 ,..., An sunt compatibile
dacă se pot realiza simultan, adică dacă există cel puțin o probă care
realizează pe fiecare din aceste evenimente. Dacă evenimentele sunt
compatibile două câte două nu înseamnă că sunt compatibile în
totalitatea lor.
Ω , A sunt compatibile
Ω , B sunt compatibile
Ω ,C sunt compatibile
A, B sunt compatibile
A,C sunt compatibile
B,C sunt incompatibile
f) A ∪ B = {2,4,6 ,7 ,8,10,12,14,16 ,18,20,22,24}
A ∩ B = {14}
A = {1,3,5,7 ,9,11,13,15,17 ,19,21,23,25}
A ∩C = φ .
40
 4. Pe raftul unui magazin sunt 5 farfurii, 3 sunt corespunzătoare
calitativ și două necorespunzătoare, se extrag la întâmplare două
farfurii. Se consideră evenimentele :
- F1 obținerea a două farfurii necorespunzătoare;
- F2 obținerea a cel puțin unei farfurii corespunzătoare;
- F3 obținerea unei singure farfurii corespunzătoare;
- F4 obținerea unei singure farfurii necorespunzătoare;
a) Să se precizeze pentru fiecare eveniment dacă este aleator, sigur,
imposibil, simplu sau compus.
b) Precizați perechile de evenimente egale, compatibile,
incompatibile, contrare, care se implică unul cu altul.
Soluție.
a) Notăm α 1 ,α 2 ,α 3 farfuriile corespunzătoare și β 1 , β 2 cele
necorespunzătoare. Evenimentele elementare ale experienței sunt
(α 1 ,α 2 ) , (α 1 ,α 3 ) , (α 2 ,α 3 ) , (α 1 , β 1 ) , (α 1 , β 2 ) , (α 2 , β 1 ) , (α 2 , β 2 ) ,
(α 3 , β 1 ) , (α 3 , β 2 ) , (β 1 , β 2 ) , iar numărul lor este C52 = 5 ⋅ 4 = 10 .
1⋅ 2
Evenimentele F1 , F2 , F3 , F4 sunt aleatoare deoarece la o efectuare a
experienței, oricare din ele se poate sau nu se poatye realiza.
Evenimentul F1 = {(β 1 , β 2 )} este eveniment elementar pentru că se
realizează într-o singură probă.
F2 = {(α 1 , β 1 ),(α 1 , β 2 ),(α 2 , β 1 ),(α 2 , β 2 ),(α 3 , β 1 ),(α 3 , β 2 ),
(α 1 ,α 2 ),(α 1 ,α 3 ),(α 2 ,α 3 )} ;
F3 = {(α 1 , β 1 ),(α 1 , β 2 ),(α 2 , β 1 ),(α 2 , β 2 ),(α 3 , β 1 ),(α 3 , β 2 )} ;
F4 = {(β 1 ,α 1 ),(β 1 ,α 2 ),(β 1 ,α 3 ),(β 2 ,α 1 ),(β 2 ,α 2 ),(β 2 ,α 3 )}.
Observăm că F2 , F3 , F4 sunt evenimente compuse pentru că se
realizează prin mai multe probe.
Nici unul dintre ele nu este evenimentul sigur pentru că probele
fiecărui eveniment F1 , F2 , F3 , F4 , nu acoperă mulțimea tuturor
probelor experienței.

41
 Nici unul dintre evenimentele F1 , F2 , F3 , F4 , nu este imposibil,
deoarece fiecare dintre ele se realizează în cel puțin o probă a
experienței.
b) Evenimentele F3 , F4 sunt egale, deoarece, obținerea unei farfurii
corespunzătoare (realizarea lui F3 ) atrage după sine obținerea unei
singure farfurii necorespunzătoare, adică realizarea lui F4 și reciproc,
sau dacă analizăm mulțimea probelor evenimentului F3 și respectiv
ale lui F4 observăm că acestea coincid.
Evenimente compatibile : F2 cu F3 , F2 cu F4 , F3 cu F4 , pentru
că se pot realiza simultan.
Evenimente incompatibile : F1 cu F2 , F1 cu F3 , F1 cu F4 ,
pentru că nu se pot realiza simultan.
Evenimente contrare : F1 și F2 deoarece obținerea a două farfurii
necorespunzătoare (realizarea lui F1 ) atrage imposibilitatea obținerii
cel puțin a unei farfurii corespunzătoare (realizarea lui F2 ) și reciproc.
Perechi de evenimente dintre care primul îl implică pe al doilea:
F3 ⇒ F4 , F4 ⇒ F3 , F3 ⇒ F2 , F4 ⇒ F2 .

5. La un magazin se vând aparate electronice. Alegem la

întâmplare patru dintre ele și notăm cu A evenimentul ca toate cele
patru aparate să fie bune și B evenimentul ca cel puțin un aparat să fie
defect. Precizați ce fel de evenimente sunt A∪ B , A ∩ B , A .
Soluție. Evenimentul A∪ B este evenimentul sigur cele patru
aparate alese pot fi în una din situațiile :
-toate bune
-trei bune și unul defect
-două bune și două defecte
-unul bun și trei defecte
-toate defecte.
Cum un aparat nu poate fi în același timp bun și defect, înseamnă
că evenimentul A ∩ B este imposibil.
Evenimentul A înseamnă că cele patru aparate nu pot fi și
simultan bune, adică cel puțin unul din ele este defect, adică A = B .

42
 6. Se aruncă un zar și se notează cu :
A - evenimentul apariției unui număr fără soț ;
B - evenimentul apariției unui număr pătrat perfect ;
C - evenimentul apariției unui număr divizibil cu 2 .
a) Scrieți sub formă de mulțimi evenimentele Ω , A , B , C ( Ω -
evenimentul sigur).
b) Scrieți și spuneți ce înseamnă evenimentele: A , B , C , A ∩ B ,
A∩ C , B ∩ C , A ∩ B ∩ C , A∪ B , A∪ C , B ∪ C , A ∪ B ∪ C ,
A− B , B − A , A− C , C − A , B − C , C − B , A ∩ (B ∪ C ) ,
A ∪ (B ∩ C ) , A − (B ∩ C ) .
Soluție. a) Un zar are 6 fețe marcate cu 1,2,3,4,5,6 puncte.
Presupunem că zarul este omogen și perfect regulat, deci rezultatul
experienței constă în obținerea unei fețe cu 1,2,3,4,5,6 puncte, deci
Ω = {1,2,3,4,5,6}, A = {1,3,5}, B = {1,4} , C = {2,4,6}.
b) A = {2,4,6} , B = {2,3,5,6} , C = {1,3,5} .
A ∩ B = {1}, A ∩ C = φ , B ∩ C = {4} , A ∩ B ∩ C = φ ,
A ∪ B = {1,3,4,5} , A ∪ C = {1,2,3,4,5,6} , B ∪ C = {1,2,4,6} ,
A ∪ B ∪ C = {1,2,3,4,5,6}, A − B = A ∩ B = {3,5} , B − A = B ∩ A = {4} ,
A − C = A ∩ C = {1,3,5} , C − A = C ∩ A = {2,4,6},
B − C = B ∩ C = {1} , C − B = C ∩ B = {2,6},
A ∩ (B ∪ C ) = {1,2,3,4,5,6} = Ω , A ∪ (B ∩ C ) = {1,3,4,5} ,
A − (B ∩ C ) = {1,3,5}.

7. Se aruncă două zaruri identice și omogene și se notează cu S și

P respectiv suma și produsul numerelor de pe cele două zaruri și cu :
A - evenimentul ca suma să fie număr impar;
B - evenimentul ca suma să fie un cub perfect;
C - evenimentul ca suma să fie divizibilă cu 2 ;
D - evenimentul ca produsul să fie divizibil cu 4 ;
E - evenimentul ca produsul să fie pătrat perfect.
a) Să se scrie evenimentele elementare corespunzătoare
experimentului.
b) Să se scrie mulțimea valorilor lui S și P .

43
c) Să se scrie evenimentele A, B,C , D , E ca mulțimi, specificând
evenimentele elementare corespunzătoare fiecăruia.
d) Scrieți și menționați ce înseamnă evenimentele : A , B ,C , D , E ,
A∩ B , A ∩ B ∩ C , A∩ D , A∩ E , A ∩ B ∩ C ∩ D ∩ E , A∩ B ,
B ∪ C , A ∪ B ∪ C , A− B , A − (B ∩ C ) , ( A ∩ B) − C , A ∩ (B − C ) ,
A− D , ( A ∩ B) − (D ∩ E ) .
{ }
Soluție. a) Deci Ω = (i , j ) / i = 1,6 , j = 1,6 , corespunzătoare
tabelului:
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6 )
(2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6 )
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6 )
(4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6 )
(5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6 )
(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6 )
b) S = {2,3,4,5,6 ,7 ,8,9,10,11,12} ;
P = {1,2,3,4,5,6 ,7 ,8,9,10,11,12,15,16 ,18,20,24,25,30,36} .
c) A = {3,5,7 ,9,11} ;
B = {8} ;
C = {2,4,6 ,8,10,12} ;
D = {4,8,12,16 ,20,24,36} ;
E = {4,9,16 ,25}.
d) Pentru A , B , C evenimentul sigur este S , deci complementarele
se scriu în raport cu acestea și obținem :
A = {2,4,6 ,8,10,12} ,
B = {2,3,4,5,6 ,7 ,8,9,10,11,12} ,
C = {3,5,7 ,9,11} , în timp ce pentru D , E vom folosi ca eveniment
sigur P și obținem :
D = {1,2,3,4,5,6 ,9,10,15,18,25,30} ,
E = {1,2,3,5,6 ,8,10,12,15,18,20,24,30,36},
A ∩ B = φ , A ∩ B ∩ C = φ , A ∩ D = φ , A ∩ E = {9} ,
44
A∩ B ∩ C ∩ D ∩ E = φ , A ∩ B = φ = S ,
B ∪ C = B ∩ C = {3,5,7 ,9,11} = A , A ∪ B ∪ C = S = φ , A − B = A ,
A − (B ∩ C ) = A − {8} = A , ( A ∩ B) − C = φ − C = φ ∩ C = φ ,
A ∩ (B − C ) = A ∩ φ = φ , A − D = {3,5,7 ,9,11} = A ,
(A ∩ B) − (D ∩ E) = φ − {4,16} = φ ∩ {4,16} = φ .
8. Considerând experiența aruncării unui zar de două ori la rând, să
se scrie evenimentele :
a) A - evenimentul ca suma punctelor apărute să fie 9 ;
b) B - evenimentul ca fața ieșită la prima aruncare să fie mai mică
decât fața ieșită la a doua aruncare;
c) C - evenimentul ca produsul punctelor apărute să fie multiplu de 5 ;
d) D - evenimentul ca suma punctelor apărute să fie multiplu de 7 ;
e) E - B - evenimentul ca fața ieșită la a doua aruncare să fie număr
impar mai mic decât numărul obținut la fața ieșită la prima aruncare.
f) Scieți evenimentele elementare corespunzătoare evenimentelor:
A∩ B , A∩ E , B ∩ E , C ∪ D , E − A .
Soluție. Trebuie să definim în primul rând probele experienței.
Evenimentele elementare ale experienței nu vor fi reprezentate
printr-un număr, ci printr-o pereche de numere (i , j ) , cu i = 1,6 ,
j = 1,6 , unde i reprezintă nimărul de puncte situate pe fața zarului
ieșită la prima aruncare, iar j cele corespunzătoare feței zarului ieșită
la a doua aruncare, prezentate astfel :
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6 )
(2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6 )
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6 )
(4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6 )
(5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6 )
(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6 )
a) Probele pentru A sunt exprimate prin perechi de forma (i , j ) , unde
i + j = 9 , i = 1,6 , j = 1,6 .
A = {(6 ,3),(5,4),(4,5),(3,6 )} .
45
 { }
b) B = (i , j ) / i < j ,i , j = 1,6
B = {(1,2),(1,3),(2,3),(1,4),(2,4),(3,4),(1,5),
(2,5),(3,5),(4,5),(1,6 ),(2,6 ),(3,6 ),(4,6 ),(5,6 )}.
c) C = {(5,1),(5,2),(5,3),(5,4),(1,5),(2,5),(3,5), (4,5),(5,5),(6 ,5),(5,6 )} .
d) D = {(6 ,1),(5,2),(4,3),(3,4),(2,5),(1,6 )}.
{ }
e) E = (i , j ) / i < j , j num[ r impar ,i , j = 1,6
E = {(2,1),(3,1),(4,1),(5,1),(6 ,1),(4,3),(5,3),(6 ,3),(6 ,5)} .
f) A ∩ B = {(4,5),(3,6 )}
A ∩ E = {(6 ,3)}
B ∩ E = φ , rezultă că evenimentele B și E sunt incompatibile.
C ∪ D = {(5,1),(5,2),(5,3),(5,4),(1,5),(2,5),(3,5),
(4,5),(5,5),(6,5),(5,6 ),(6,1),(4,3),(3,4),(1,6 )} .
E − A = {(2,1),(3,1),(4,1),(5,1),(6 ,1),(4,3),(5,3),(6 ,5)} .

9. Doi studenți joacă o partidă de șah. Fie A evenimentul ca primul

student să câștige partida și B evenimentul ca al doilea student să
câștige partida. Partida s-a terminat remiză.
a) Care din evenimentele A , B s-au realizat?
b) Scrieți evenimentul realizat prin intermediul evenimentelor A și B .
Soluție. a) Remiză la șah înseamnă egalitate, deci evenimentele A ,
B nu s-au realizat în acest caz.
b) Partida terminându-se remiză, înseamnă că s-au realizat
evenimentele A și B , deci A ∩ B = A ∪ B .

10. La aruncarea unui zar să considerăm A evenimentul care

constă în apariția uneia din fețele 2,4,6 și B evenimentul care constă
în apariția uneia din fețele 1,3,5 . Ce fel de evenimente sunt A și B ?
Soluție. Evenimentele A și B sunt incompatibile deoarece la nici o
probă a experimentului nu se realizează simultan. Cum numerele
2,4,6 sunt pare, iar 1,3,5 sunt impare, rezultă că la o realizare a
evenimentului A nu se realizează B și reciproc, deci A , B sunt
contrare.

46
 11. Un lot de piese conține și piese cu defect de fabricație și piese
cu defect de montaj. Alegem la întâmplare o piesă din lot. Să se
exprime evenimentele:
a) o piesă luată la întâmplare să fie respinsă la control;
b) o piesă să fie acceptată la control ;
c) o piesă să aibă ambele defecte.
Soluție. Considerăm A - evenimentul ca piesa aleasă la întâmplare
din lot să conțină un defect de fabricație și B - evenimentul ca piesa
aleasă să conțină un defect de montaj.
a) A∪ B ;
b) A ∩ B ;
c) A∩ B .

12. Într-un atelier de croitorie se supun controlului de calitate n

piese extrase din producția unei mașini de cusut. Se notează cu Aj ,
j = 1, n , evenimentul ca piesa j extrasă să fie defectă. Exprimați cu
ajutorul evenimentelor Aj următoarele evenimente:
a) A - cel puțin o piesă extrasă să fie defectă;
b) B - toate piesele extrase sunt bune;
c) C - numai o piesă este defectă;
d) D -m numai două piese sunt defecte.
n
Soluție. a) A = A1 ∪ A2 ∪ ... ∪ An =  Aj ;
j =1
n
b) B = A1 ∩ A2 ∩ ... ∩ An =  Aj ;
j =1

[ ] [ ]
c) C = A1 ∩ A2 ∩ ... ∩ An ∪ A1 ∩ A2 ∩ A3 ∩ ... ∩ An ∪ ...
  n 
 
[ ]
n

∪ A1 ∩ A2 ∩ ... ∩ An−1 ∩ An =  Aj ∩   Ak  ;
j =1
  kk =≠1j 
  
d) D =  (A1 ∩ ... ∩ Aj −1 ∩ Aj ∩ Aj +1 ∩ ... ∩ Ak −1 ∩ Ak ∩ Ak +1 ∩ An ) .
n

j ,k =1
j <k

47
 1.6 Probleme propuse
1. O urnă conține 7 bile verzi și 10 bile roșii. Se extrag simultan
două bile. Care este probabilitatea evenimentului A = bilele să fie de
culori diferite ?
2. O urnă conține 5 bile albe, 6 bile verzi și 7 bile galbene. Se
extrag simultan trei bile. Care este probabilitatea evenimentului
A = bilele extrase să fie de culori diferite ?
3. O urnă conține 7 bile roșii, 8 bile galbene și 10 bile verzi. Se
extrag simultan cinci bile. Care este probabilitatea evenimentului
A = printre bilele extrase să existe două bile verzi ?
4. O urnă conține 7 bile albe și 10 bile negre. Se extrag simultan
cinci bile. Care este probabilitatea evenimentului A = cel puțin două
bile să fie albe?
5. O urnă conține 5 bile albe, 7 bile verzi și 8 bile roșii. Se extrag
simultan patru bile. Care este probabilitatea evenimentului A = două
bile șI numai două să fie de aceeași culoare?
6. O urnă conține 6 bile albe, 4 bile roșii, 5 bile galbene și 7 bile
verzi. Se extrag simultan șase bile. Care este probabilitatea
evenimentului A = trei bile să fie albe sau roșii, iar trei bile să fie
galbene sau verzi ?
7. O urnă conține 10 bile albe și 7 bile negre. Se extrag cinci bile.
Să se calculeze probabilitatea evenimentelor :
A = patru bile sunt albe ;
B = trei bile sunt negre ;
C = printre cele cinci bile există bile albe ;
D = printre bilele extrase există cel puțin patru bile de aceeași culoare.
8. O urnă conține 20 de bile : 8 bile roșii, 3 galbene, 9 verzi. Se
extrag simultan trei bile. Se cere probabilitatea evenimentelor :
A = cele trei bile sunt roșii;
B = două bile sunt verzi și una este galbenă ;
C = cel puțin una dintre cele trei bile este galbenă ;
D = două bile sunt de aceeași culoare ;
E = cel mult două bile nu sunt verzi.
9. O urnă conține 7 bile albe, 5 bile roșii, 8 bile verzi și 10 bile
galbene. Se extrag simultan din urnă 4 bile. Care este probabilitatea
ca printre bilele extrase să existe cel puțin trei bile de aceeași culoare ?
48
 10. Un juriu compus din 5 membrii este ales dintr-un grup de 10
bărbați și 7 femei. Se cere probabilitatea evenimentelor :
A = juriul conține 3 bărbați și 2 femei;
B = juriul nu conține femei;
C = juriul conține femei.
11. O loterie conține 90 de bilete numerotate de la 1 la 90 .
Biletele câștigătoare sunt cele numerotate cu multiplii de 5 . O
persoană posedă 4 bilete. Care este probabilitatea ca ea să aibă:
A = un loz câștigător;
B = două lozuri câștigătoare;
C = nici un loz câștigător;
D = cel puțin un loz câștigător.
12. Se aruncă o pereche de zaruri de șase ori. Care este
probabilitatea ca de trei ori să obținem un total de șapte puncte ?
13. Un trăgător atinge o țintă dintr-un foc cu probabilitatea 0,8 .
Dacă trage 10 focuri asupra țintei, care este probabilitatea s-o atingă
exact de 8 ori ?
14. Un eveniment se poate realiza la o probă a unei experiențe cu o
probabilitate de 0,4 . Care este probabilitatea ca în 10 probe
independente acel eveniment să se realizeze de cel mult trei ori? Dar
să se realizeze cel puțin o dată?

49