Cuts

parodon{iului marginal No{iuni de anatomie 5i morfofiziologie ale

A. Structura parodonliului maryinal

1. G]NGIA erupfiei dentare. crrtoureu glngiei sindtoase.e*d';;; grar''urd moierati Nu sdngereazd usor gi are aspectui de
aderentS.

Gilgiaacopr*osulalr.eolarqicoletuldin{ilar.Eaiqidefinrtweaz}formaqite:tturaodaticrrflrna]izarea pal. tonsistenla este fermi gi neduercasd la presiune

alcituiti din marginea g'ngir'ali lihs ---r-^- -i-^.irreli liber6 D*r p*net.t* olJ.o'topogrun" qi frurciicnal^este
l'{argrnea gingivald liberi: qi oral6; - acoperd coietul dinliior pe felele vestibulard l ftple aproxrmala qi orald cu qrncf interdentard' - t" *.;;;;

prurctatd'

gnga

Gingiafix5_aderentd^sauataqat6-acoperaosulalveolarqicementulradicular:marginea gingivai[ se contirlri spre coronar cu

1iber6"

gingivale de care este ilelimitatd prin qarrlril marginii

I t

,_

libere care poate h c'onstant sau poate lipsi; de care spre apical se continud cu mucoasa alveolari' prin jonc{iunea rnuco-gingivaiS' este delimitata

i es*' i !v'-l \- . _

- pe versantul

;'r ,.L
il1.
:'1

rotunllt Marginea gingilald litrerd este toz pal, are un contur un qant - Eanlul gtngwa! care are o formeazd * *ptd'u1u dinteltri ad6ncimd t1e 1-2 nrm in condrlii de sinitate' de iocalizare' Papila interdentard are forme diferite' in frrnc{ie
astfel:

palatinal ss eontinuE eu rnueoasa palatinalSfar[aexistaodemarca\ie .'L ql -:

in regiruea

!,i-'-:* ii "ri it i!
i!
'.
i
;

'

'r!

anterioard arc form* d* pirarnidE' avAnd o se unesc fa{6 vestibularl' ora15, meziali qi distaii care de contact; la nivelul Pwrctului in zonele laterale papila va li mai aplatizatE irr sens qi una vestibulo-ora1 u"etd o porliune vestibuiard prmctul de contact printr-o oral6. unite interdentar sub

dru sunl keratinizale qi alcdtuiesc mucoasa masticatonzz Mr:coasa gtngivalS qi cea care acoperd palatul

muchie-col

care este expr.rsd direct fortelor masticatorii'

pe planurile adiacente este mai sublire qi nekeratinizat gi este mobilE

A4ucosaah;eolardesfeeontinuEmucoasaflxSirrspreapicalareocrrloaremairoqiedeoareceepiteliul

atingere gi sunt insensibile la presir:ne moderatd,

culoareag*gr"irro*uleesterozo"t"rrtqtaadu{ilesuturilesuntdense'auoconsistec{ifermdla qi ar-r o suprafald cu aspect de coaja

*'ra"g"."-a

cu ugurin{a

gingival[ priveqte inspre cavitatea orali qi se ertinde de 1a marginea 'a Epiteliul gingival este a gingrei libere qi ataqate joncfiunea mucr:gingivaia- nt ,"p."t*ta po4iunea clinic vizibih
gingivar oral

t- ***;;;tul
constituit din:

-epite}iulgingival_extem.-estedetjppavimentospluristratiticatortokeratinizat qanlul gingival; este nekeratinizat' Aeest

- "pit"ffi i*?"r"i grngival-sulcularintern-tapeteazd rnoal" al qar{Lrlui-gingival; *pi;;;i,;;rzd"peietele

"xt"m suprafa{a dintelui; in sens aprcal. epiteliul su{ula-r
se

peretele intem este format de

contitui cu epiteliul joncficr'al'

.epiteliuljcnclionalesteoparteajonclirrniidento-gingivale.qijo.aciurrro]eltremde parodonli'lui in mod normsl' limita important in condilii de sanAtate dar qi'de boald l sau in aprcpierea joncliunii smaltapicala a epiteliului jon4i; se situeaza 1a nivelul gingiei de suprafala dintelui (inser'tia/atagamentul cement. constituie utuquro"rrt ti a unui numir mic de neutrst"rle' epitelial/i). Este bine ",*o*"rrta ni"r""lu la acesi nivel rdmdn in epiteliu ci il traverseazd' nu chiar in conditii de s6n6tate a parodonliului. Acestea

ajmgrind

in qanf*! gingival wrde joacd u:r rol erucial de apirare impx,-g.;,,s

microorganismelor din placa bacteriand.

Un aspect imp<>rtant tl constituie J'aptul cd epiteliul jonelional se refaee la nivel,ul suprcfepei radieularedupd interven{ii de ehirurgie paw>dontald. Deqi noul epiteliu deritd tomplet din epiteliul oral, stntciura sa este identicd cu a epiteliuluijonc(ional norwtaL Jesutul c{x\iunctiv glngival * are drept componente prineipale: - frbrele de colagen - constituie aproximativ 60olo din volumul sdu: - matricea exatracelulard care le inglobeazS. Majoritatea celuleior sunt reprezentate de fibroblaqti care sintetizenzi at6t colage.nul cdt gi matricea exlracelulmd; in numdr mic sunt prezente celule inflamatorii, mai ales macrofage qi PIr,A.L Fibrele de cr:lagen men{in din$i in slvecld ;i iransforrnl presiunile ochizsle in for{e de actii.iae cere ac{ioneaz6 asupra osului alveolar.

LIGAMEI.JTUL PARODONTAL Ligamentul parodontal (desmodonliu) reprezintd ataqamentul hbros al dintelur, inserOndu-se atat pe
cementul radic-.rlar cAt qi pe osul alveolar. Componenta principald a acestui ligament este datd de hbrele de colagen care sunt aranjate in lascicole: obiice. orizontale, apicaie.

2.

Colagenr:l este o proteind alcdtuitd din mai mul{i aminoacizi: glicind, prolind, hidroxilizind, hidroxiprolinS. Cattitata de colagen dintr-un lesut poate fi determinatd in fi:nctie de continutul de
hidro:cprclinS.

Conhguratia moleculard a fibrelor de colagen le conferd rezistent6 la traetiune lnai mare Cecit a olelului, astfel colagenul oferd o combinafie urrici de flexibilitate .tesuturilor in care se gdsege. Fibroblasteie sunt celulele obiqnuite ale desmodoniiului. cme sintetizeazd colagenil dar au gi capacitatea de a degrada fibrele mai vechi (prin intermediul unei enzime - colagenaza), asttbl transformarea
colagenului este reglat6 de fibroblaste.
Cementoblastele qi osteoblastele au ro1 in formarea cementului. respectiv osului- ar'6nd uri aspect mai bombat, Osteoclastele, celule rnultinucleate, stimuleazd resorbtia osului. Celulele epiteliale - resturile epiteliale Malassez - provin din teaca lui Hertwig qi apar la rnicrcsccp ca grupui izolate de celule inchise la euloae. Celulale desmodonliulai participd la formarea ;i resorblia cementului Si asului, fenomene ccre su loc ita timpu! rxigcdrilor fziologice rsle dintelui, al adaptdii parodon{iului la forle}e oclumle, al reparaliei dupd traumatisme.

Desmodon(iul conline o mare cantitate de substanfi firndamental5 care umpie spa{iile dintre fibre
ceiule.

;i

Spa,tiul parodontal a cdrui lErgime vafrazd ?ntre 0,1gi

2 mm este vizibii qi radiograhc ca o linie

transpareirtd care inconjoari rdddcina qi are o iErgime mai mare inzona cerv'ica15 qi apicala gi este mai ingusi

spre rnijl+cu1 rd.dAcinii. L[rgimea spa{iului depinde de vArsti qi de fi.nc{ionalitatea dintelui. Lirgimea esre maximd la din{ii f,rnc,tionali qi este minimd la din{ii neerupli sau fird antagoniqti, din{ii pot deveni m*blli daci lSrgimea este crescutd peste normal, daci ligamen*l este par{ial absent sau alterat din cauza infla:na}iei.

3. OSU!- ALVEOLAR
Osui alveolar este acea parte I oaselor madlme care incoqjoarS qi susline rdddcinile din{ilor.Se den,olt5 se resoarbe heptat cdnd din{ii s-au pierdut. Nu exista o hnie distinctd intre osul alveolar si corpul maxilarclor. Osul alveolar este alcdtuit din os medular acoperit de rur strat cortical subfire. La nivelul sdu se inserd tibrele ligamentului parodontal, Osul alveolar inconjoard rEddcinile din(ilor erupti pdnd la 1 - 2 mm. de jonctiunea smalt- cement. Alr,eoiele sunt situate in procesul alveolar; pere{ii ior sunt forma.i dintr-o lama sub{ire de S,i - 0,4 mm de os compact numitd lamina dura. Pere{li alveolari primesc inser{iile hbrelar din ligamentul parodonlal gi au lumeroase perfora{ii prin care l|ec \-cic +1 nen'l cStre spa{ru} perocl+nlal. Corticala exlemd este acoperitd de pe.riost. Septurile inerdentare sunt pdrti ale asului care separi alveolele intre ele. Osr:! alveclar este inti-o continui transfomaie sub influen{a factrxilor :istemici gi locali cme controleazS homeostazia osoasd qi se remodeleazi sub ac{iunea factorilor func{ionali. Celu1ele lintd pentru hcorii care stimuleazd resorblia osului srint osteoclastele care se a1ld pe suprafe{ele periostale qi endostale ale osului alveolar prccum gi pe lamina dura a alveolelor dentare.

in asocia{ie cu dinlii qi

reglatd

'\ceast[ """tt"ttt deserveqtedcudfi.rnc{iiimportante:menlinerea"it'"t"t*calciuluidinstngeinlimitenormale$adaptareala

r1e

osulseremode]e.azSincontinuude-alrrngutvieliiprioapozi'tle,me.diatEdeosteoblasteqiresorblie rcmo<ielme de sdndtate"

osteoclaste, astfel incAt volumul osos ram?n"

in

c;di6i

soliciiSriie mecardce.

osteoblastul

puline *""*r*"i"'de resorblie qi "p";ti;; """*" m putea stimula diferenlierea osteoblasteior gi qi care ;; J;erafi intimpuf.",*t1i*i J'actori de creqtere"*"
Despre apozilia osoasS.

o gi de calcifierea matricii osoase' rni{ial se fcrmeazd lastele strnt responsabile atdt de sinteza cat dE cristale de hidrcxiap:rtitd' ca urmare a depr'inerii matrice necalcificati, osteoida. care apoi ," *rrr*.uli'"*a date. Matricea osoasi conline anurniti

Osteoclastul

normale' resorblia matricii *soase extracelulare" in condilii Osteoclashrl este cl ceiulS respcnsabili.de calciului seric' scheletului qi a nivelului resorblia osoasS joac6 un rol major in homeostazia procesul de qi ..*oa"kea osului qi este cuplalE cu esen{iald p""*;;**u este de Rescrb{ia

apozilie;fg j!;if*tilll"
sau

"r**Lrri

regeneririi din c",rs*Ltratamerrtuiui osoasd' migreazdde-a lungul interf'efei os-miduvd osteoclast*l este o celuld mobild care s* "tuq""ra'qi

creqterii' repara{iei dupd traumatisrne ."ro.u1i" qi apozilie este pertrirbat - in timpul pt"a* o schimbare in forrna qi mdrimee" osului p*oco,'turl*"i"

4. CEMENTUL RADICULAR

o inic5 ptx{iune care acoperd suprafa{a radici*ard qi r:neori Cementul este un {esut conjunctir, calcitioat din coroana dinteiui. Ceinentul are urmdtorele proprietd{i: - nucon{inevase sangviae sau liafatice;

- nu este ineftat; - lru;;; -ttp"- resorbliei qi remodetirii insd prezintd o apozillie cortinuE; - indeplinegte diverse filrc{ii precum: de rdddcin6' atuquza fiixeie iigamentului parodontai , contrib*ie ta pr#esele de reiaralie in cazul afectirii suprafelei
de cement:

radieuiare'

Existi doui tipuri diferite

l.cernentulp.,**-nu"lar,acelular-sefbrineaz4?np*ralelcuerup{iadinteluigic':f'+r:narea qi rEspunde la sclicit5rile celular se forrneazd dup6 eruplia dintelui

2. ::*:ffii
a

secr:ndar

dentinei radiculare gi se formeazd concornitent ou formarea

in prezen{a tecii epiteliaie

"-#1t;*? lui Herhvig. de deasupra celui prirnar' ln timprd perioadei Cementul secr:nder con{ine celule qi este dispus funclionalitate a dintelui' ?n cemeilt se produse de cementoblaste' Celulele care srmt incarperate
Ambele tiPrri de eement sunt
numesc

scharpe-v'

Tf,nT$ilt"*r"tor

ligamentului parodontal ingiobate

in

ceraent*l radicular alcdtuiesc fibrele lui

' dec6t cel celular" hr general, cementul acelular este mar mrlreralizat

ori poate h idiopatica. cementului se poate aaCIra-rr.ror cauze loeale, sisternice, presirmea din{ilcr ?n erupfie trauina ocltrzald, *rG"" aiaratelgr otio.l*ti.", Cauze locale sunt: parodontald'

inccndijiipatglogice,cementrrldinii|or"*pti"at+ial3}.olneerupiiestesirpusresorb$ei.Resorbtia

(nealiniali), chist*ri.
Factori

g"rr*rdii;p;"i."*i".
cement

**"", a*i; rx* antagonigti,

procese patologice penaprcale, boala

boala Paget' hiioparatiioidismul, osteodistrofia fibroasd ereditar''

Jonc{iunea smal{
radicula.

Cemerrtulsituatirnediat*rbjonc-tirrneasma{-cementareoimportanlEdeosebitdincursuichirrretejului

, _

Aceastd joncliune se realize azd irt tseimodalititi: pe smal! (situalie fav':rabild): aprcrim*tiv o<: - oi-"/, din cazuri c.ementul se srrprap'ne in la cap," (situalie acceptabild); ?niao/odincazuri se intAlnesc ,,cap _ lgyaair, .*r,,i, **"otrrr'"" ,e intan"g" cu sma$ul (situafie rlefavorabild). In acest caz, retraclra

in 5

gingivalSpcatefri*qltao*osensibilitateaccerrtuatd,datoratddentineidescopente.

vAscr..f LARrzATtA pARcDoNTtuLut

Vascularizatia osului alveolar maxilar a ligamentului parodontal gi a gingiei este asigJrirat5 de: arterele alvolare superioare (anterioare qi posterioare); afiera inlraorbitald:
artera palatind mare.

in cazul mandibulei, vascularizalia este asigiuratd de artera alveolari infcrioard qi ramurile saie (artera rnentcnierd, artera zublingual5, arterele bucale qi faciaie). Artera dentard (ramurd a arterei alveolare superioare sau inferioare) dd o colateral5 (artera intraseptald), inainte de a iotra in alveola dentar6.
Ramurile terminale ale arterei intraseptale (ramiperforantes) stribat orihciile iaminei dura la nivelul alveolei" Ele anastomozeazA in spa{iul parodontal cu vase provenind din porliunea apicald a acestuia qi cu alte ramuri terrninale, din artera iutraseptali" La inharea in alveold, artera dentari asigurA vascularizafia pentru por{iunea apicall a ligarnentului parodontal. INERVATTA PARCDONT|T.!LU!
Parodon{iul contine receptori cme inregistreazd durerea, atingerea qi presiunea. Ligamentul parodontal conline prcprioceptori care furnizeazd informafiile legate de miqcare. De asemenea, existd receptori nervoqi qi la niv, elul ',selcr din parodon{iu. Nervii provin din nervr-rl trigemen qi ramurile sale.

t.

Fazeleevolutieiaparatuluidentc--maxilar

Parodon{iul diferi de alte organe prin cdteva caracteristici: - este supus in mod constant agresiunii mecanice qi bacteriene dar totugi iqi men{ine eficient stn:.ctura qi integritatea firne{ionali. Aceasta se daiorea:z6 lransformdrilor rapide qi remodeldrii eficiente a comportamenleior
sale;

flrrclioneazd ca un tot unitar deqi flecare din componentele sale are

o skucturS

distinot6 qi o

arhitecF.ra a tesutuluj conjuctiv apzrte:

- compozifia unicd a parodontiului face ca rnenlinerea sa? regenerarea qi reparalia sa de procese complexe, cme coordoneazi sinteza lesutului moale qi dur. In evolulia sa, apmatul denta-maxilar parc',;rge trei faze: f:aza de evolu{ie.

implic5 o varietate

1. 2. 3.

fazade echilibru; faza de involutie"

1. FAZA DE EVOLUTTE
Aceastd primd perioadd cuprinde formarea, dezvoltarea qi erup.tia din{ilor pAnn cdnd ei ajung la nivelul plannlui de ocluzie. in aceastd fazd,le evolulie erup{ia dentarl este activd. Conform conceptului eruptiei contiil.re, erup{ia nu se opreqte cAnd din{ii intdlnesc antagcniqtii ci con{inui de-a lu4gui intregii vie1i. Erupfia activi reprezint* milcerea din{ilor cltre planul de ocluzie. Erup{ia pasivi reprezintd expunerea suprafblelor dentare pril migrarea spre apical a gingiei.

2, FAZA DE ECHILIBRU
ReprezintE cea rnai lungd perioadi qi include modiflcdrile adaptive ale tuturor compoRenteior aparatului

dent+mexils cu ccns*infe asupra implentirii die{ilcr.

hnplantarea reprezint[ raportul dintre pcxlimea extraalveolard qi cea intraalveolard a dintelui. Implantmea cregte odatd cu creqterea numdrului de r[ddcini ale dintelui. Caiitatea sa depinde qi de structura osului alveolar (mai brmd la mandibr:ld.). in situa,tii patclogice implantarea poate fi afectaG, duc6nd la mobilitate. Un alt factor ce contribuie la echilibrarea fi-rncliei ocluzale este uzura_dentari. Atrifia fiziologicl gi erup{ia activ6 menlin dintele in planul ocluzal. Eruplia activd este concordent& cu atrilia. Dintele srupe pentnr a cclmpense uzrua substan;ei drytare datoratd etri{iei, ?mpiedic6nd-o astfel sI devind prea hurgd fa!4 de ccroana clinicd.

3.
in

FAZA DE INVOI-UTIE

aceastd perioadd predomind fenomenele de regresii.rne. Este caracteristicd acestei perioade erupfia pasivi, ce constd in alungirea ccroanei clinice datoratd retracliei gingivale. Eruplia pasivE reprrezint6 expunerea supratbtpi dentare prin migrarea ghgiei inspre apical. Sr corisiderd in prezent a fi im procrs patoiogic.

Expunerea dintelui prin deplasarea apicali a gingiei se numeqte retrac{ia gingivaln. Conform coneephiiui erup{iei continire, qan{ul gingival poale fi localizat pe coroanS, pe jonc{ir"urea smal!-cement sau pe r5ddcinS- depinz6nd de vdrsta paciantului qi stadiul erup{iei O ugoard expunere a rddicinii cu v6rsta este considerati normalE ci se numeqte retrac$ie firiclogici.
Expunerea exageratd (excesivE) se numeqte retrac(ie patologici.

Dacd resorlia osultd alr,eolar este rmifrxmd se numeqte resorblie orizontal*. Resarblia
neregrrlatS se numeqte

+saas6

resortrfie verticali.

Funcfile parodon{ului
Funcliile ligamentului parodontal l. Rezisten{a la impactul for}elor

ocluzale (absorb{ia qocului).

Conlorm teoriei fo(elor de tensiune, fibrele principale ale ligamentului parodontal au rolul de a sus{ine dintele gi de a transmirte for{ele cEtre os. Conf+rm teoriei v6sco-elastice, fluidul extracelular trecs din spaliul parodorital in spatiile medulare ale osului, ccntroldnd miqcdrile dinteiui"
') -l-----ir^-^.. o f^d^l^rvr lvrvr ^^1,,--N^;i-6 ^-

Portiunea aprcald a riddcinii se deplaseazd in direclie opusd fali de planul de ocluzie. in zanele de tensiune, hbrele ligamentului parodontal srxrt tntise iar in zonele de presirme fibrele gi osul elve+lar sunt comprimate, dintele este depiasat qi osul alveolar este deformat pe direclia de miqcare a rdddcinii. La din{ii monoradicuiari prrctul de rota{ie este situat la r.neirea 1/3 apicale cu 113 medie a r{ddeinii. Spa{iul parodontal are cele mai mici dimensir:ni in aceastd zond de rotatie. La plwiradiculari punctul de rotalie este situat in osul din zona firca{iei. 3. Functia forrnativd gi de re*rcdelare Celulele desmodon{iului particip* la fcrrnarea qi resorblia cementului. qi osului. Celulele qi tibrele desmodonliului rechi swlt fragmentate gi inloc*ite cu altele noi. Fibroblastele se pot transforrna in osteoblaste qi
.-^*.--+^1-l ^-+^

4. Func{ia nuki{ional[ qi senzitivo-senzorial5.

Ligamentul parodontal asigurd nutrilia cementului, osului alvenlar qi a gingiei prin vasele sangvine. Deasemeni. eon{ine numerogi receptori nervoqi specializa{i in transmiterea senza{iilor dureraase, tactile qi de
presiune pe calea nervului trigemen.

Funcfiile cementului
Ofer5. atagament pentru fibrele ligamentului parodontal. acest mod, fo4e1e ochzale sunt transformate in forle de presiune qi de tensirxre 1a nivelul cemenfului. 2.Depunerea continud pe parcursul vielii. Aceasl.S fi-mctic cantribuic la crcqterea supralclci radicularc qi a iinplantdrii dinteliu. 3. Depunerea continui joacd un rol crucial inmezializetea hziologici Mgrarea meziald are 1oc cu timpui qi uzwa suprafe{elor de contact proximal ale dinlilor, in consecin!6,
1

in

40 de ani arcadele dentare s-rrt scurtate cu 0,5 mm. bilateral - in sens sagital. Spre deosebire de osui alveoiar, cementul nu e$e supus proceselor de resorblie qi remodeiare. Pe acest comportament se bazeazd succesul te.rapiei ortodontice, care realizeazd mici deplasdri ale pozitiei dintilor datorate resorbfiei osr:lui alveolar in direo{ia de ac{iune a forlelor precum qi rezisten{ei mecanice cementului la aceste fo{e. tsorle}e prea mari insd pot duce la resorbiia ce.mentului.
1a

Funcfiile osul ui alveolar

1. Fi-xarea fibrelor ligamentului perodonlal; 2. Trarsformarea for,telor ocluzale iir for{e de lracliune, dispersate in mod echilibrat 1a

nivelul osului

alveolar prcpr-iu-zis qi transmise osului suslindtor prin intermediul trabeculelor osoase^ 3 Asigruarea implantdrii dinlilcr - in mod ncrmal 2i3 din li:ngimea dintelui.

fmb 6trd n i rea

arado nli t ui

irnbdtrAnirea repreziatd incetinirea fiinc{iiior fiziologice, perturbarea echilibruiui qi organizlrii ce caracterizeazi adulhrl tAndr. Este un proces de deziltegrare fiziologicd qi morfologic.l, spre deosebire de

\
de separat sopi16rie qi adglescen{d ?* care dominE procesele de integrare gi coordonare. Totugi, este diilcil folosili in tratament. schimbdrile datorate varstei de cele induse de boal[ sau de agen{ii medicamentoqi Transf or mdri ale parodonliut ui datorate vArstei 1. Gingia qi mucoasa bucald La nivelul gingiei, v&rsta determind: - sc6derea keratin'zdrii - la ambele sexe.
- diminuarea sau nu a aspectului de gravur5 pmctatE; - eregterea blirnii gingiei ataqate cu o localizare constanti - nemodihcatb S- a observat qi sub{ierea epiteliului cral legati de imbdtr6nire' 2.Ligamentul parodontal - sulerh urmdtoarele transformdri: - creqterea numdnrlui de fibre elastice; - diminuarea vasculariza{iei; - scdderea numdrului de hbre de colagen'
a

joncliunii muca-gingivale;

o cregtere *r, o ,"Ad"r" a l4limii spa{iu}ui parodcntal; sciderea ldfimii s-ar datora ar fi solicitdrilcr fi:nc{ionale reduse din cauza diminu[rii forlei mussu]aturii masticatuii; creqterea latimii : mai iai - a capacit[lii de a prelua 3n inhegime solicitmea fimcliurald. uimaioa
S-a observat qi 3. Osul alveolar gi cementul TransfcmErile osr:lui alveolar datorate v6rslei sunt sirnilare restului oaselor scheletului" Acestea includ osteoporoza, reducerea vasc*lmizaliei, a metabolismul*i qi a potenlialulEi de regenerere. Resorblia oscasd poate fi crescutd sau scdzutd iar densitatea osului poate creqte sau poate scddea. este Cantitatea de cement creqte qi ea odati cu v-flrsta- Astfel, la 76 de ani suprafala totali a cementrilui
de 3 ori mai

Cea mai evidentd sclimbare la nivelul dinlilor datorati virstei este pierderea de substau{i diltmd duritatea cauzati de atri{ie. Gradul de atrilie este ilfluen{at de musculatura masticatorie, consisten}a alimentelor" vieioase - bruxismr,rl, strAngerea dinlilor. Gradul de atriiie poate fi corelat dentmi, factorii profesionali" obiceiuri qi cu alie transformiri datorate virstei, precum eruplia dentari continui qi retraclia gingivai5' pi Dacd suportui osos se redgce cu virsta ,coroana clinicd tinde sd devind disproporfionat de lungd exerciti un efect d" @gttie excesiv a osului' ReducAnd lmgimea comanei clinice atri{ia pistreazl eehilibrul intre dirrte 9i suportul osos. "parodonligl este supus schimtrdrilor din momentul erupliei pdnd la pierderee dintelui. in concluzie, insele. Regenerarea parodontald inseamni reconstu-ucfia Jesuturile parodontale se pot reiace gi regenera ele pierdute" inctuzanc osui ah'eolar. cementul. ligeimentiil parodc;ital. ata;ameiihil gingi-"al. tesut*rilor de sus.tinere Acest proces este legat de produclia locald de factori de cregtere" Acegti iactori stimuleazd procesele celulare ale in regene;drii - care constsu in chemotactism, multiplicme, diferen{iere, formarea matricii extracelulare, ducdnd gingival hnal la formarea rnui nou os gi ataqament

nare deci-" la 11 arri.