V.

Hepatita D informatii generale Ce este Hepatita D Perioada de incubatie pentru VHD Simptome Hepatita D Transmiterea Hepatitei D Tratament Hepatita D Prevenire Hepatita D

Cuprins:
I. II. Hepatitele Hepatita A informatii generale

VI. Hepatita E - Informatii Generale Ce este Hepatita E Perioada de incubatie pentru VHE Simptome Hepatita E Transmiterea Hepatitei E Tratament Hepatita E Prevenire Hepatita E

Ce este Hepatita A Perioada de incubatie pentru VHA Simptome Hepatita A Transmiterea Hepatitei A Tratament Hepatita A Prevenire Hepatita A

VII. Hepatita G - Informatii Generale Ce este Hepatita G Perioada de incubatie pentru VHG Simptome Hepatita G Transmiterea Hepatitei G Tratament Hepatita G Prevenire Hepatita G

III. Hepatita B informatii generale Ce este Hepatita B Perioada de incubatie pentru VHB Simptome Hepatita B Transmiterea Hepatitei B Tratament Hepatita B Prevenire Hepatita B

VIII. Hepatita Alcoolica - Informatii Generale

IV. Hepatita C informatii generale Ce este Hepatita C Perioada de incubatie pentru VHC Simptome Hepatita C Transmiterea Hepatitei C Tratament Hepatita C Prevenire Hepatita C

Ce este Hepatita Alcoolica Simptome Hepatita Alcoolica Transmiterea Hepatitei C Tratament Hepatita Alcoolica Prevenire Hepatita Alcoolica

IX. Alimentatia/Dieta Hepatica

Hepatitele virale si cronice

Page 1

H
-

epatitele virale reprezinta afectiuni ale ficatului determinate de o serie de virusuri care au tropism pentru acest organ. Altfel spus, in contextul in care un virus stie cum sa acceseze patrunderea in celulele ficatului poate declansa un proces infamator la acest nivel, proces inflamator tradus uneori, atat clinic (printr-o serie de semne si acize din partea pacientului), cat si prin teste de laborator care certifica prezenta virusului si a inflamatiei. Ficatul reprezinta unul dintre cele mai importante organe, fara de care nu am fi capabili sa utilizam ceea ce natura ne pune la dispozitie prin alimente. Acest organ este organizat pe principiul unei fabrici avand: Un sistem de receptionare a marfii via vena porta ce face legatura intre intestin si ficat, Un sistem de anliaza a marfii, Un sistem de transare, Un sistem de depozitare, Un sistem de inregistrare, Un sistem de compozitie, Un sistem de livrare via venele suprahepatice toate interconectate in fiecare secunda la nevoile organismului.

Ficatul este interpus intre tubul digestiv pe de o parte si circulatia sistemica (reprezentand intregul organism) pe de alta parte. Ficatul este creat dintr-o unitate fuctionala de baza acinul hepatic. Mai multi acini hepatici se strang formand un lob hepatic. Acinul hepatic se construieste in jurul unui sistem de aductiune si respectiv de deversare. Sistemul de aductiune este asigurat de un ram arterial (din artera hepatica) si unul venos (din vena porta) prin care acinul primeste in mod constant pe de o parte oxigen via ramul arterial, iar pe de alta parte este aprovizionat cu tot felul de ingredienti absorbiti la nivelul tubului digestiv via ramul venos din vena porta.
Hepatitele virale si cronice

Page 2

Sistemul de deversare este reprezentat de canaliculele biliare prin care ficatul deverseaza propria secretie bila. Aceasta ajunge prin intermediul sistemului biliar in vezica biliara si de acolo in timpul meselor in duoden (componenta a tubului digestiv). Din punct de vedere structural, acinul are forma de hexagon, de facure de miere, in centru caruia se afla un spatiu triunghiular (spatiul port) in care se afla cele 3 componenete importante ale sistemului de aductiune (ramul din artera hepatica si ramul din vena porta) si a celui de deversare (canaliculul biliar cu peretii proprii). La periferia acinului (in colturile hexagonului) se afla vena centrolobulara care dreneaza sangele ce ajunge prin ramul arterial hepatic si cel venos portal in spatiul port si de acolo prin intermediul capilarului sinusoid in vena centrolobulara. De o parte si de alta a fiecarui capilar se afla cate un cordon de celule hepatice, iar itre doua cordoane alaturate de celule hepatice se delimiteaza canaliculul biliar far pereti proprii si care se transforma in canalicul biliar cu pereti proprii la nivelul spatiului port. Altfel spus, o celula hepatica are un pol care priveste spre vasul de sange (capilarul sinusoid) si un alt pol care priveste spre canaliculul biliar fara pereti proprii. Astfel, celula hepatica extrage din sange pe la nivelul polului sanguin produsii din circulatie si elimina prin polul biliar produsii metabolizati bila. Cu alte cuvinte, ficatul functioneaza si livreaza organismului in functie de ceea ce primeste. Ficatul reprezinta pentru organism o placa turnanta si tot ceea ce noi ingeram (mestecam si inghitim) ajunge sub o forma sau alta la nivelul ficatului. Ca atare, trebuie sa fim constienti de faptul ca orice medicamente am lua, pentru o afectiune sau alta, acestea ajung la ficat care, la randul lui, trebuie sa faca ceva cu ele sa le metabolizeze.

Hepatitele virale si cronice

Page 3

Hepatita A - Informatii Generale

Ce este Hepatita A Perioada de incubatie pentru VHA Simptome Hepatita A Transmiterea Hepatitei A Tratament Hepatita A Prevenire Hepatita A

Ce este Hepatita A? Hepatita A este o infectie a ficatului cauzata de un virus de tip ARN care este transmis prin ingerarea alimentelor si a apei contaminate. Spre deosebire de virusii hepatici B si C, hepatita A nu determina o infectie cronica asupra ficatului. Acesta este primul virus hepatic descoperit si este cunoscut ca fiind cea mai frecventa cauza de inflamatie hepatica. Perioada de incubatie Virusul hepatic A are o perioada de incubatie ce variaza intre 15 si 45 de zile (in medie 25 de zile). Prima faza, simultana cu debutul acestei afectiuni hepatice, este caracterizata de simptome nespecifice precum oboseala, stare de slabiciune, anorexie, greata, varsaturi, durere abdominala si, mai rar, febra urmata de dureri de cap, eruptii cutanate si diaree. Dupa 1-2 saptamani de la debutul bolii hepatice, se poate instala si icterul. In cele doua saptamani ce preced aparitia icterului, gradul de contagiune este cel mai ridicat, intrucat concentratia de virusi este maxima (aceasta scade dupa instalarea icterului). Copiii pot raspandi virusul hepatic A perioade mai lungi de timp decat adultii, cei mici fiind contagiosi pana la 10 saptamani dupa debutul clinic al hepatitei A. Simptome Prezenta simptomelor in infectia cu virus hepatic A depinde de varsta pacientilor. In cazul copiilor sub 6 ani, 70% dintre infectii sunt asimptomatice; in mod normal, incterul nu asociaza boala. Acest procent nu se mentine in cazul copiilor de peste 6 ani, in cazul carora infectia de obicei este asociata cu simptome, icterul instalandu-se la peste 70% din pacienti. In cele mai multe cazuri, simptomele dureaza mai putin de 2 luni, dar exista un procent de 10%-15% dintre persoanele infectate cu virusul hepatic A care a experimentat o boala prelungita si recidivanta, dar care nu a depasit totusi 6 luni. Virusul devine inactiv la temperaturi mai mari de 85C, insa in conditii normale de mediu, virusul hepatic A poate supravietui in afara corpului uman si cateva luni. Daca cineva a fost infectat cu virusul hepatic A in trecut, nu se mai poate infecta inca o data si nici nu il poate transmite altora. O data ce organismul se vindeca de hepatita A, dezvolta anticorpi care il pot proteja de viitoare infectii cu acelasi virus hepatic. Transmitere Hepatita A Virusul hepatic A poate fi gasit in materiile fecale ale unei persoane infectate cu acest virus. Este trasmis prin contactul cu aceste materii fecale infectate si din acestea poate trece cu usurinta in mancare si apa, si prin ingerare, in organismul uman.
Hepatitele virale si cronice

Page 4

Cele mai frecvente cai de transmitere a hepatitei A sunt: ingerarea alimentelor si a apei ce au intrat in contact cu materii fecale infectate; omiterea procesului de spalare a mainilor dupa utilizarea toaletei; utilizarea instrumentelor de mancat/baut folosite in prealabil de o persoana infectata; sexul neprotejat (de orice forma inclusiv oral si anal) Exista cateva grupuri care sunt prezinta un risc ridicat de a contacta hepatita A: copii care traiesc in comunitati precum crese, gradinite etc.; adulti care traiesc in conditii aglomerate si nesanitare; vizitatori ai tarilor cu prevalenta ridicata de hepatita A; persoanele active sexual; si, de asemenea, exista situatii care favorizeaza trasmiterea virusului hepatic A: dezastrele naturale precum inundatii, cutremure etc. cand apa potabila poate fi cu usurinta contaminata cu virusul hepatic A. Tratament Nu exista tratament specific pentru hepatita A. Totusi, tratamentul recomandat cel mai frecvent este odihna in pat. Este de asemenea dezirabil sa se bea multe lichide, in special daca apar diaree si varsaturi. O alta masura ce trebuie luata este evitarea alcoolului. Desi nu exista tratament medial dupa debutul hepatitei A, exista posibilitatea de a diminua unele simptome (precum durerea si greata) prin utilizarea unor medicamente prescrise de un medic. Prevenirea infectiei cu virusul hepatic A Cea mai buna metoda de aparare impotriva hepatitei A este vaccinarea. Peste 99% dintre persoanele vaccinate dezvolta imunitate impotriva acestui virus hepatic, prin urmare, chiar daca vor fi intra in contact cu acesta, nu vor fi infectati. O alta metoda de a preveni infectarea cu virusul hepatic A este injectarea cu imuno-globulina (denumita si gamma-globulina). Protectia oferita de aceasta injectie nu este permanenta, ci este valabila doar pentru os curta perioada de timp. Imuno-globulina este un preparat care contine un nivel ridicat de anticorpi ai virusului hepatic A si se administreaza de regula persoanelor expuse la virus. Pentru efect maxim, ar trebui administrata in termen de maxim doua saptamani de la expunere, dar este eficient si daca este administrat intre 2 si 6 saptamani de la posibila expunere la virusul hepatic A. A treia metoda de prevenirea imbolnavirii datorate hepatitei A este mai putin eficienta decat primele doua si se refera la o igiena personala riguroasa si un stil de viata sanatos. Cateva masuri in aceasta directie trebuie adoptate: spalarea mainilor cu apa si sapun dupa fiecare utilizare a baii, inainte si dupa prepararea si mancarea alimentelor sau dupa schimbarea scutecelor; evitarea mancarurilor insuficient gatite (fierte, coapte, prajite) protejarea in timpul contactelor sexuale (de orice tip)

Hepatitele virale si cronice

Page 5

Hepatita B - Informatii Generale

Ce este Hepatita B Perioada de incubatie pentru VHB Simptome Hepatita B Transmiterea Hepatitei B Tratament Hepatita B Prevenire Hepatita B

Ce este hepatita B? Hepatita B este o infectie a ficatului cauzata de un virus de tip ADN care este transmis sange sau derivati ai sangelui contaminat in timpul transfuziilor, prin contact sexual cu o persoana infectata, prin utilizarea unor ace sau instrumente similare contaminate. Spre deosebire de virusul hepatic A, virusul B poate cauza atat o forma acuta de hepatita, cat si una cronica. Hepatita B este cea mai frecventa afectiune cronica din lume. Infectia acuta cu hepatita B In faza acuta a hepatitei B, inflamatia evolueaza rapid si dureaza o perioada scurta de timp (de obicei, o recuperare totala poate aparea in maxim cateva luni). In aproximativ 6 luni, cea mai mare parte a adultilor care sufera de hepatita B acuta se vor vindeca si vor dezvolta anticorpi care ii vor proteja de o noua infectare pentru toata viata. Hepatita cronica B apare atunci cand ficatul esueaza recuperarea totala dupa forma activa a hepatitei si poate evolua multi ani fara a genera simptome. Statisticile arata ca in cazul adultilor, peste 85% dintre adultii si 10% dintre copiii afectati de hepatita acuta B se vor reface complet, devenind imuni la o potentiala viitoare infectie. Teste de laborator:

valorile transaminazelor sunt foarte ridicate; AgHBs este pozitiv; Viremie foarte mare (1000000000-1000000000 virioni/ml)

Infectia cronica cu Hepatita B Majoritatea copiilor infectati cu virusul hepatic B vor dezvolta forma cronica a hepatitei B. Riscul cronicizarii depinde de varsta la care acestia sunt infectati. Mai mult de 90% dintre nou-nascutii infectati, 50% dintre copiii si 5% dintre adultii infectati cu virusul hepatic B vor dezvolta hepatita cronica.

Hepatita B cronica cunoaste 4 faze: 1. Faza de toleran imun (replicativ) caracterizata de valori normale ale transaminazelor (TGP si TGO), antigen HBs pozitic si de o viremie ridicata. La persoanele infectate in copilarie, aceasta faza poate dura intre 15 si 30 de ani.
Page 6

Hepatitele virale si cronice

2. Faza de clearance imun (imunoreactiv, hepatit cronic) cel mai frecvent intalnita, poate dura ani de zile. Este caracterizata de transaminaze ridicate, AgHBe pozitiv si replicare virala inalta. 3. Faza de replicare viral joas (purttor inactiv de VHB) se caracterizeaza prin prezenta AgHBs, prin absenta AgHBe, viremie nedetectabila sau foarte joasa si valori normale ale transaminazelor. 4. Faza de reactivare este caracterizata prin valori ridicate ale transaminazelor, de replicare virala si de o posibila reaparitie a AgHBe. Aceasta faza poate fi spontana sau se poate datora unor mutatii sau unor coinfectii virale.

Hepatita B o scurta istorie Desi hepatita este cunoscuta de secole, nimeni nu a stiut care e cauza pana in anii 40, cand doctorii au inceput sa suspecteze ca responsabil pentru aceasta afectiune hepatica era un virus transportat prin sangele uman. Primul pas in descoperirea virusului hepatic B a fost facut in 1963 cand Dr. Baruch Blumberg si colegii sai au identificat o proteina (antigenul Australia) care a avut o reactie neobisnuita la anticorpii pacientilor care fusesera supusi la transfuzii de sange. Asocierea antigenului si infectia hepatica a fost facuta 3 ani mai tarziu, iar specialistii au inteles ca pentru a reduce riscul infectiei cu hepatita B trebuie sa testeze sangele inainte de transfuzii.

Hepatitele virale si cronice

Page 7

Hepatita B perioada de incubatie Virusul hepatic B are o perioada de incubatie cuprinsa intre 45 si 160 de zile (in medie 100 de zile). De obicei, simptomele apar la 30-180 de zile de la expunerea la virusul hepatic B, dar trebuie spus ca jumatate din persoanele infectate cu acest virus nu vor prezenta nici un semn de infectie. Faza acuta a hepatitei B genereaza un set de simptome, acest fapt insa nu este valabil in cazul infectiei cronice, care, cel mai frecvent, este asimptomatica. Persoanele care sufera de hepatita acuta B pot experimenta simptome de gripa accentuate de greata, anorexie, indispozitie fizica si oboseala, durere in zona ficatului si icter. Simptomele hepatitei acute dureaza, in medie, intre 1-3 luni. In aceasta perioada, persoana infectata este foarte contagioasa. Virusul nu este foarte rezistent in mediu normal se considera ca apa fierbinte utilizata in masina de spalat in mod normal este capabila sa omoare virusul de pe haine, si de asemenea detergentul de vase si apa calda ii vor elimina pe cei de pe tacamuri. Hepatita B simptome In faza acuta, hepatita B genereaza simptome de o severitate ce variaza de la una minima, asimptomatica pana la manifestari fatale. Statisticile sugereaza ca peste o treime din persoanele infectate nu prezinta simptome, la acestia infectia considerandu-se tacuta. O alta treime a persoanelor infectate cu virusul hepatic B prezinta simptome similare cu cele generate de o gripa: slabiciune fizica, dureri, cefalee, febra, lipsa poftei de mancare, diaree, icter, greata si varsaturi. O a treia parte a persoanelor infectate vor prezenta simptome mai severe, care se vor manifesta perioade mai lungi de timp. Pe langa simptomele asemanatoare celor provocate de gripa, mai pot aparea dureri abdominale puternice si icter accentuat. Icterul apare ca si consecinta a faptului ca ficatul se afla in incapacitate de a elimina bilirubina (un pigment care, in parametri mai ridicati decat cei normali, cauzeaza ingalbenirea pielii si a albului ochilor) din sange.

Hepatitele virale si cronice

Page 8

Hepatita B transmitere Infectia cu hepatita B apare cand sange infectat intra in organismul unei persoane neinfectate. Este de asemenea transmis prin sex neprotejat (fara prezervativ) si, foarte frecvent, de la o mama infectata la copil in timpul nasterii. Exista cateva grupuri care sunt prezinta un risc ridicat de a contacta hepatita B:

persoane cu parteneri sexuali multipli sau diagnosticate cu boli cu transmitere sexuala; copii nascuti din mame infectate; personal al spitalelor sau pacienti internati pe perioada lungi in spitale; persoane care au contact prelungit cu persoane infectate (familii, prieteni); receptori ai transfuziilor de sange; utilizatori ale drogurilor injectate; persoane care lucreaza in sau sunt incarcerate in inchisori; persoane ale caror sange ar fi putut intra in contact cu saliva unei persoane infectate cu virusul hepatic B; persoane care calatoresc in tari cu prevalenta ridicata de hepatita B; pacienti dializati;

Hepatita B tratament Evolutia naturala a hepatitei cronice B este catre ciroza hepatica si cancer, prin urmare, principalul scop al tratamentului este de a stopa aceasta evolutie, eradicarea virusului fiind un tel foarte dificil de obtinut. Pe termen scurt, tratamentul se orienteaza catre obtinerea urmatoarelor: inhibitia replicarii virale; normalizarea valorilor transaminazelor; seroconversia AgHBe si aparitia Ac anti HBe; incetinirea/regresia fibroze. In prezent, in Romania se folosesc in tratarea infectiei cu virus hepatic B: A) medicamente cu efect antiviral si imunomodulator: A.1. IFN (interferon) standard Schema de tratament: 5-10MU de trei ori pe saptamana timp de 6-12 luni A.2. IFN (interferon) pegilat Este mai eficient decat interferonul standard. Schema de tratament pentru infectie cu AgHBe negativ: 180 g pe saptamana timp de 48 de saptamani

Reactii adverse ale tratamentului cu interferon:

Page 9

Hepatitele virale si cronice

Nonsevere Anorexie, vrsturi, abdominale diaree,

Severe dureri Tiroidit, hipotiroidie, hipertiroidie

lips de concentrare, insomnie, instabilitate Depresie, suicid, delir, psihoze psihica Tuse, dispnee de efort, faringit Tulburari cardiace

Eruptii cutanate, prurit, inflamatie la locul Psoriazis, lichen plan, injectiei vitiligo Anemie, leucopenie, trombocitopenie Epilepsie, neuropatie, polimiozit

B) medicamente cu efect antiviral B.1. Lamivudina administrata oral, este tolerata destul de bine de catre pacienti; Schema de tratament: 100mg la 24h, timp de 52 de saptamani; Rezultate ce se pot obtine: AgHBe pozitiv: In cazul pacientilor cu AgHBe pozitiv, seroconversia HBe la un an de zile este de 15%. Aceasta creste la 30% in cazul tratamentului ce dureaza 3 ani si la 50% la cel de 5 ani. Administrarea prelungita (intre 2 si 5 ani) creste atat rata seroconversiei, cat si efectul antifibrotic. La oprirea tratamentului, seroconversia se mentine la jumatate din pacienti peste 3 ani. AgHBe negativ: La pacientii cu AgHBe negativ, raspunsul durabil dupa oprirea tratamentului este de 10%, 90% dintre ei recidivand. Efecte adverse ale tratamentului cu lamivudina: oboseala, cefalee, ameteli; eruptii cutanate; greata, disconfort abdominal, diaree. B.2 Adefovir Schema de tratament: Doza este de10 mg/zi, insa durata optima nu este bine definita, tratamentul fiind necesar de regula, cel putin un an. Dupa incetarea lui, beneficiile se pierd. Efecte adverse: cefalee, astenie, ameteli; inapetenta; simptome asemanatoare gripei; dureri abdominale, greata, diaree;
Hepatitele virale si cronice

Page 10

B.3. Entecavir Schema de tratament: Doza este de 0,5mg/zi in cazul in care este prima optiune de tratament si de 1mg/zi in cazul tratamentului virusilor rezistenti la lamivudina. Este eficient in incetarea replicarii virale, in negativarea AgHBe si in scaderea valorilor transaminazelor. Hepatita B - preventie Vaccinarea impotriva hepatitei B este cea mai eficienta metoda impotriva infectarii cu acest virus hepatic. Vaccinul este disponibil din 1982 si preintampina infectarea cu virusul hepatic B si a celorlalte infectii aseciate cu acesta. Persoanele care se vaccineaza sunt protejate atat impotriva formelor acute de hepatita B, cat si a consecintelor mai grave pe care forma cronica le poate genera: ciroza sau cancerul hepatic. Vaccinul impotriva hepatitei B produce niveluri eficiente de anticorpi impotriva virusului hepatic B la majoritatea acultilor, copiilor si nou-nascutilor. Schema de vaccinare cel mai frecvent utilizata este de 3 injectii intramusculare administrate astfel: prima doza, a doua doza la o luna de la cea precedenta, si a cea de a treia doza la 6 luna de la prima. Vaccinul antihepatic este foarte bine tolerat de majoritatea persoanelor, inclusiv nou-nascuti, copii si femei insarcinate sau care alapteaza. Exista exceptii foarte rare de alergii severe la unul din componentele vaccinului. Studiile recente indica faptul ca memoria imunologica ramane intacta pentru o perioada de cel putin 25 de ani si confera protectia impotriva imbolnavirii de hepatita B chiar daca numarul anticorpilor scade sub limita detectabila. Alte cai de prevenire:

utilizarea corespunzatoare a prezervativelor de fiecare data cand faceti sex cu un partener instabil; administrarea imunoglobulinei antihepatita B (HBIG) nou-nascutilor din mame infectate si vaccinarea acestora la 12 ore dupa nastere; evitarea drogurilor injectate (a acelor sau a seringilor folosite); evitarea utilizarii de catre mai multe persoane are unor intrumente care ar putea avea sange pe ele: aparate de ras, periute de dinti etc.; evitarea efectuarii de tatuaje sau piercinguri in locatii dubioase, care nu prezinta incredere.

Hepatitele virale si cronice

Page 11

Hepatita C - Informatii Generale

Ce este Hepatita C Perioada de incubatie pentru VHC Simptome Hepatita C Transmiterea Hepatitei C Tratament Hepatita C Prevenire Hepatita C

Ce este Hepatita C? Hepatita C este o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce este transmis in principal prin sange in timpul transuziilor, al utilizarii drogurilor injectate si uneori prin contact sexual neprotejat. Exista 6 tipuri de genotipuri ale virusului hepatic C identificati pana in prezent, cel mai frecvent fiind genotipul 1. Virusul hepatic C poate cauza atat forma acuta, cat si pe cea cronica a hepatitei, si e cea mai frecventa forma de hepatita dupa cele A si B. Spre deosebire de virusul hepatic B, virusul C produce afectiune cronica intr-un procent mult mai mare: 80% dintre adultii infectati cu virusul hepatic C vor produce o afectiune cronica (comparativ cu doar 5-10% dintre cei infectati cu virusul B). Forma acuta a hepatitei C se refera la primele 6 luni de la infectarea cu VHC. Interesant este ca mai putin de o treime dintre pacientii infectati experimenteaza simptome nespecifice precum inapetenta, oboseala, durere abdominala, icter si simptome pseudo-gripale, simptome care rareori conduc la o diagnosticare corecta cu hepatita C. Persistenta VHC pe o perioada mai lunga de 6 luni, implica o afectiune hepatica cronica. Ca si faza acuta, faza cronica este de asemenea asimptomatica, boala fiind de cele mai multe ori descoperita accidental.

Hepatitele virale si cronice

Page 12

Statisticile releva faptul ca peste 80% dintre persoanele infectate cu virus hepatic C vor dezvolta hepatita cronica. Dintre acestia, daca afectiunea ramane netratata, aproximativ o treime vor dezvolta ciroza hepatica in mai putin de 20 de ani de la infectare, o alta treime vor progresa catre ciroza in aproximativ 30 de ani de la infectarea cu virusul hepatic C, si la o ultima treime progresia spre ciroza este atat de lenta, incat este putin probabil sa dezvolte aceasta afectiune in timpul vietii.

Hepatita C o scurta istorie Desi virusul hepatic C a ramas neidentificat pana in 1988, existenta lui a fost remarcata inca din 1974 cand un grup de cercetatori a demonstrat ca cele mai frecvente hepatite ce aparea dupa transfuzii era cauzate de un non A non B virus hepatic (NANBH). In ciuda eforturilor sustinute, virusul nu a putut fi identificat timp de peste un deceniu, primul articol despre virusul hepatic C aparand in 1989. Hepatita C - perioada de incubatie si de contagiune Virusul hepatic C are o perioada de incubatie ce variaza intre 14 si 180 de zile (mediu 45 de zile). Majoritatea persoanelor infectate cu virusul hepatic C nu manifesta nici un fel de simptome, iar putinii care totusi prezinta simptome, sunt rareori diagnosticati cu hepatita C. Acest fapt se intampla din cauza ca simptomele ce apar anorexie, oboseala, durere abdominala, icter, iritatii cutanate, manifestari pseudo-gripale sunt de obicei asociate cu alte afectiuni. Persoanele care sufera de hepatita C cronica prezinta un risc mai ridicat de evolutie catre ciroza si cancer hepatic. Hepatita C simptome Ca si hepatita B, infectia hepatica cu virus C nu prezinta de obicei simptome specifice. Foarte putini pacienti manifesta simptome pseudo-gripale asociate cu pierderea in greutate, oboseala, dureri musculate, iritabilitate, greata, anorexie si icter in faza activa a hepatitei C (aceasta apare intre 2-26 saptamani de la infectare). Simptomatologia specifica (ce apare in hepatita C cronica) presupune: hepatomegalie splenomegalie stelue vasculare
Hepatitele virale si cronice

Page 13

ginecomastie

Hepatita C transmitere Hepatita C apare atunci cand sange infectat cu virusul hepatic C intra in organismul unei persoane nesanatoase. De asemenea, poate aparea ca urmare a contactelor sexuale neprotejate (fara o bariera din latex), si de asemenea, mai rar, de la mama infectata catre copil in timpul nasterii. Exista cateva grupuri care sunt prezinta un risc ridicat de a contacta hepatita C: persoane care au suferit transfuzii de sange sau transplanturi de organe; persoane afectate de hemofilie (peste 60% din cazuri) utilizatori ai drogurilor injectate; personal al spitalelor; copii nascuti din mame infectate cu virusul hepatic C; familii ale persoanelor infectate; persoane cu parteneri sexuali multipli; adepti ai tatuajelor si a piercingurilor numeroase. Hepatita C tratament Tratamentul afectiunii hepatice C are ca scop primar vindecarea adica eradicarea completa a viruslui, si implicit, cresterea calitatii vietii. Obiectivul secundar este de a opri evolutia catre ciroza si cancer hepatic, acolo unde vindecarea nu este posibila. Tratamentul cuprinde trei aspecte: 1. regimul sunt recomandate evitarea alcoolului si curele cu vitamina E; 2. vaccinarea impotriva virusului hepatic A, a virusului hepatic B si, anual, impotriva gripei, intrucat suprainfectia cu acestea pot cauza complicatii fatale; 3. medicatia antivirala: o interferon Schema de tratament: durata este de 48 de saptamani, putand varia in functie de rezultate A. PEG alfa-2a (Pegasys 40KD) doza este independenta de greutatea corporala - 180 g/sptmn B. PEG alfa-2b (PegIntron 12KD) doza este dependenta de greutatea corporala, administrandu-se 1,5 g /kg corp/sptmn C. Interferon standard doza este de 3MU x 3/saptamana Reactii adverse ale tratamentului cu interferon: Nonsevere Anorexie, vrsturi, abdominale diaree, Severe dureri Tiroidit, hipotiroidie, hipertiroidie

lips de concentrare, insomnie, instabilitate Depresie, suicid, delir, psihoze psihica Tuse, dispnee de efort, faringit Tulburari cardiace

Eruptii cutanate, prurit, inflamatie la locul Psoriazis, lichen plan,

Hepatitele virale si cronice

Page 14

injectiei Anemie, leucopenie, trombocitopenie

o

vitiligo Epilepsie, neuropa tie, polimiozit

ribavirina prescrisa numai impreuna cu interferon

Schema de tratament:

doza este dependenta de greutatea corporala o greutate mai mica de 65 kg doza este de 800 mg/zi o greutate cuprinsa intre 65-85 kg doza este de 1000 mg/zi o greutate mai mare de 85 kg doza recomandata este de 1200 mg/zi; durata biterapiei depinde de evolutie, in mod normal durand 48 de saptamani. Tratamentul poate continua sau poate fi oprit in functie de raspuns.

Efecte adverse ale tratamentului cu ribavirina: nonsevere: tuse, dispnee de effort, insomnie, eruptie cutanata, prurit; severe: anemie hemolitica, teratogenicitate; Interferonul este medicamentul cel mai frecvent utilizat la pacientii cu hepatita cronica C ca si medicament antiviral eficace. Dar nu toti pacientii care fac tratament cu interferon prezinta un raspuns sustinut dupa oprirea tratamentului. De asemenea, nu toti pacientii cu infectie cu virus hepatitic C pot urma tratament cu acest medicament. Interferonul poate da reactii adverse severe, in anumite situatii. Ca urmare, medicamentele alternative sunt necesare pentru a preveni progresia bolii de ficat. In Asia, plantele sunt foarte frecvent folosite la pacientii cu boli cornice de ficat, din cele mai vechi timpuri. In present, glicirizina (lemnul dulce), acidul ursodeoxicolicum si alte cateva plante medicinal, precum Sho-saiko-to, sunt utilizate la pacientii cu boli cronice de ficat, inclusive la cei infectati cu virusul hpatitic C sau B. Aceste medicamente se pare ca ar reduce procesul inflamator cronic, reflectat de reducerea nivelului transaminazelor si ar scadea riscul aparitiei cancerului hepatocelular. Silimarina este utilizata in intreaga lume ca un remediu natural al bolii de ficat si al cailor biliare. Silimarina, cu componentul sau active, silibina, are efecte antioxidante. Ea are efecte dovedite clinic in reducerea valorilor transaminazelor comparative cu placebo. Sho-saiko-to este un extract din sapte plante, utilizate foarte frecvent in medicina traditional chineza pentru afectiunile cornice de ficat. Studiile care s-au efectuat au demonstrate ca acest medicament ar scadea semnificativ transaminazele la pacientii infectati cu virus de tip C, care nu au raspuns la interferon si, de asemenea, ar preveni dezvoltarea cancerului hepatic la pacientii cu ciroza, in special la pacientii cu ciroza fara AgHBs. Acidul ursodeoxicolic este un medicament cunoscut pentru efectele sale in bolile hepatice. Mecanismele lui de actiune sunt de citoprotectie, imunomodulator si coleretic. El este in mod uzual folosit la pacientii cu ciroza biliara primara si colangita sclerozanta primara. Studiile effectuate la pacientii infectati cu virus hepatitis au aratat o scadere a nivelului transaminazelor si gama-GT, dar fara sa scada nivelul viremiei. Extractul din radacina de glicirizida este folosit de mult timp ca agent antiinflamator. El s-a dovedit eficace si in normalizarea testelor hepatice la pacientii cu hepatita cronica, dar si la imbunatatirea
Hepatitele virale si cronice

Page 15

aspectului histopatologic. Utilizarea pe termen lung a glicirizinei la pacientii cu ciroza hepatica s-a dovedit eficace si in prevenirea carcinogenezei hepatice. Reducerea inflamatiei este un alt factor importamt in reducerea progresiei bolii. Combinatia de medicamente hepatoprotectoares-a dovedit a fi eficace in reducerea inflamatiei, in prevenirea fibrozei hepatice si scaderea riscului de dezvoltare a cancerului hepatic, consecutive scaderii inflamatiei hepatice. Hepatita C prevenire Nu exita vaccin impotriva virusului hepatic C. De vreme ce acest virus hepatic este raspandit in special prin sange, singura metoda de a preveni imbolvanirea este aplicarea unor masuri riguroase de igiena personala si de sanatate, in general: evitarea drogurilor injectabile, a acelor sau a seringilor folosite; evitarea utilizarii de catre mai multe persoane are unor intrumente care ar putea avea sange infectat cu virusul hepatic C pe ele: aparate de ras, periute de dinti etc.; evitarea efectuarii de tatuaje sau piercinguri in locatii dubioase, care nu prezinta incredere. utilizarea corecta a prezervativelor de cate ori facem sex cu un partener instabil.

Hepatitele virale si cronice

Page 16

Hepatita D - Informatii Generale

Ce este Hepatita D Perioada de incubatie pentru VHD Simptome Hepatita D Transmiterea Hepatitei D Tratament Hepatita D Prevenire Hepatita D

Ce este Hepatita D? Hepatita D este o infectie acuta sau cronica a ficatului cauzata de un virus de tip RNA, ce poate aparea fie simultan cu infectia cu virus hepatic B (coinfectie), fie ulterior acesteia (suprainfectie), fiind o forma mai agresiva decat celelalte forme de hepatita. Ca si hepatita B, virusul hepatic D poate cauza atat forma acuta a bolii, cat si una cronica. Ce este specific acestui virus hepatic delta este incapacitatea acestuia de a cauza o infectie singur, probabil datorita faptului ca este o mica si incompleta particula virala. Pentru a se dezvolta, virusul hepatic D are nevoie de acoperirea si protectia virusului hepatic B. Se considera hepatita cronica cu virus D atunci cand acesta persista mai mult de 6 luni dupa infectare in sange. In cazul coinfectiilor (cand virusii hepatici B si D apar in acelasi timp), majoritatea pacientilor au capacitatea de a se recupera in totalitate, deoarece coinfectia cauzeaza a forma acuta a hepatitei care poate fi diagnosticata. Doar intre 2-5% dintre adultii infectati dezvolta hepatita cronica. Situatia este mai dramatica in cazul suprainfectiilor (virusul hepatic D apare dupa ce virusul hepatic B a afectat deja organismul). In acest caz, intre 50-70% dintre persoanele infectate dezvolta hepatita fulminanta, in care VHD se reproduce la usor, fiind in prezenta unui mediu favorabil format dintr-un numar ridicat de virusi hepatici B. Aproape toate suprainfectiile cauzeaza hepatita cronica. Hepatita D scurta istorie Virusul hepatic D (de asemenea numit virusul delta) a fost descoperit in 1978 de catre gastroenterologul italian Mario Rizzetto si de catre expertul in virologie moleculara John Gerin de la Universitatea Georgetown din SUA. Gastroenterologul a constat ca o parte din pacientii infectati cu virusul hepatic B prezentau o alta forma de agent infectios in ficatul lor. Cand ambii virusi erau prezenti, infectia acuta era mai agresiva. De asemenea, pacientii cu ambele infectii dezvoltau mai frecvent hepatita cronica decat cei infectati doar cu virusul hepatic B. Hepatita D perioada de incubatie si de contagiune Virusul hepatic D are o perioada de incubatie ce variaza intre 3-7 saptamani. In coinfectie, in general aceasta este perioada de incubatie, insa, in suprainfectii, aceasta se micsoreaza la 3 saptamani, intrucat virusul D se replica mai usor in prezenta unui mediu propice: virusii B deja existenti. Hepatita D simptome

Hepatitele virale si cronice

Page 17

Coinfectie Suprainfectie Faza preicterica (3-7zile) Faza icterica Oboseala Letargie Anorexie Greata Dureri de cap Hepatita D - transmitere Virusul hepatic D este transmis in acelasi mod ca si VHB adica prin contactul cu sange infectat, fluide corporale (sperma, secretii vaginale, saliva) infectate, prin sex neprotejat (fara prezervativ) si foarte frecvent de la mama la copilul nou-nascut. Exista cateva grupuri care sunt prezinta un risc ridicat de a contacta hepatita D: Persoanele infectate cu virusul hepatic B; persoane cu parteneri sexuali multipli sau diagnosticate cu boli cu transmitere sexuala; copii nascuti din mame infectate; personal al spitalelor sau pacienti internati pe perioada lungi in spitale; persoane care au contact prelungit cu persoane infectate (familii, prieteni); receptori ai transfuziilor de sange; utilizatori ale drogurilor injectate; persoane ale caror sange ar fi putut intra in contact cu saliva unei persoane infectate cu virusii hepatici B+D; persoane care calatoresc in tari cu prevalenta ridicata de hepatita B+D; homosexuali (barbati) persoane al caror sange ar putea intra in contact cu saliva persoanelor infectate cu virusii hepatici B+D Hepatita D tratament In cazul infectiei acute cu virusul hepatic D, tratamentul este similar celorlalte forme de infectii hepatice virale: odihna, dieta echilibrata si evitarea alcoolului. In cazul tratarii hepatitei cronice cu virus D, lucrurile sunt mai complicate. Desi pana acum au fost incercate tratamente cu alfa-interferon, lamivudina, agenti imunosupresivi, nici unul nu s-a dovedit eficient in tratarea infectiei cronice cu virusul hepatic D. Transplantul hepatic este o optiune in cazul unui ficat distrus in mare parte sau nefunctional. Dar chiar daca procedura are succes, exista o mare sansa ca afectiunea sa reapara, caz in care, ciroza poate aparea si evolua mult mai rapid. In Romania, tratamentul aprobat pentru hepatita cronica B+D se baseaza pe interferonul standard. Doza este stabilita in functie de virusul care se replica. In cazul in care virusul hepatic D este cel activ, doza este de 9-10 MU x 3/ saptamana, timp de un an.
Hepatitele virale si cronice

Icter Oboseala Greata Scaune de culoarea argilei Urina de culoare inchisa

Icter Coagulopatie Dificultati de concentrare Insomnii Tulburari de personalitate

Page 18

Hepatita D prevenire Cea mai buna metoda de a preveni infectarea cu virusul hepatic D este vaccinarea impotriva virusului hepatic B, intrucat VHD nu se poate dezvolta decat in prezenta VHB. Prin urmare, vaccinul care este disponibil inca din 1982, preintampina infectarea cu ambii virusi. Din nefericire, pentru persoanele deja infectate cu virusul hepatic B, nu exista vaccin care sa impiedice suprainfectarea cu virusul hepatic D. Alte maniere de prevenire:

utilizarea corecta a prezervativelor de fiecare data cand avem contacte sexuale cu parteneri instabili; administrarea imunoglobulinei antihepatita B (HBIG) nou-nascutilor din mame infectate si vaccinarea acestora la 12 ore dupa nastere; evitarea drogurilor injectate (a acelor sau a seringilor folosite); evitarea utilizarii de catre mai multe persoane are unor intrumente care ar putea avea sange pe ele: aparate de ras, periute de dinti etc.; evitarea efectuarii de tatuaje sau piercinguri in locatii dubioase, care nu prezinta incredere.

Hepatita D are aceleasi arii de raspandire ca si hepatita B, dar nu inregistreaza aceleasi varfuri. Apare, mai ales in Rusia, Romania, sudul Italiei, tarile mediteraneene, America de Sud, Africa.

Hepatitele virale si cronice

Page 19

Hepatita E - Informatii Generale

Ce este Hepatita E Perioada de incubatie pentru VHE Simptome Hepatita E Transmiterea Hepatitei E Tratament Hepatita E Prevenire Hepatita E

Ce este hepatita E? Hepatita E este o infectie acuta a ficatului, cauzata de un virus de tip RNA, ce determina simptome similare celor manifestate in infectii cu virusul hepatic A si se raspandeste prin apa si alimente contaminate. Ca si virusul hepatic A, virusul hepatic E nu cauzeaza infectii cronice ale ficatului, insa, in situatii foarte rare, poate conduce la afectiuni hepatice mai grave. Hepatita E perioada de incubatie Virusul hepatic E are o perioada de incubatie ce variaza intre 15-60 de zile (in medie 40 de zile). Momentul in care acest virus este cel mai contagios nu a fost determinat, insa se stie ca virusul hepatic E apare in materiile fecale cu o saptamana inaintea aparitiei afectiunii clinice si persista 7-14 zile dupa aceasta. In aceasta perioada, materiile fecale sunt deosebit de contagioase. Desi hepatita E nu cronicizeaza niciodata, exista situatii foarte rare cand aceasta afectiune poate cauza insuficienta hepatica pentru ca distruge prea multe celule ale ficatului. Aceasta conditie afecteaza un mic procent din cei infectati (1-2%), insa poate cauza moartea. Hepatita E simptome Simptomele cauzate de hepatita E sunt similare celor cauzate de infectii cu alti virusi hepatici. Unii pacienti experimenteaza simptome pseudo-gripale, oboseala, durere abdominala, greata, inapetenta, varsaturi, icter si urina inchisa la culoare. Aparitia febrei este neobisnuita acestui tip de hepatite, iar copiii sub 14 ani si adultii peste 50 de ani experimenteaza rareori vreunul din simptomele mentionate anterior. Hepatita E transmitere Ca si hepatita A, hepatitia E se transmite prin contactul cu materii fecale contaminate (virusul hepatic E fiind gasit de obicei in materiile fecale umane sau animale). Utilizand mainile murdare ca mijloc de transport, virusul hepatic E ajunge cu usurinta in apa si alimente, si de acolo, prin ingerare, in organismul uman. Transmiterea de la o persoana la alta este mai putin frecventa decat in cazul virusului hepatic A. Cele mai frecvente metode de transmitere a virusului hepatic E sunt urmatoarele:

ingerarea alimentelor sau a apei ce a intrat in contact cu materii fecale infectate;

Page 20

Hepatitele virale si cronice

necuratirea adecvata a mainilor dupa utilizarea toaletei; utilizarea instrumentelor de mancat/baut folosite in prealabil de catre o persoana infectata.

Hepatita E tratament Cel mai comun tratament impotriva hepatitei E este odihna in pat. Este de asemenea recomandata ingerarea unei cantitati mari de lichide, in special daca se manifesta diaree si varsaturi. Fireste, o alta masura ce trabuie luata, este evitarea alcoolului. Desi nu exista tratamente impotriva hepatitei E o data ce aceasta s-a instalat, exista posibilitatea de a diminua simptomele acesteia (precum durere sau greata) prin utilizarea unor anumite medicamente prescrise de medic. Hepatita E prevenire Nu este vaccin disponibil impotriva virusul hepatic E. prin urmare,cel mai sigur mod de a preveni infectarea cu acest virus hepatic este legata de o igiena personala riguroasa si un stil de viata sanatos. Printre masurile care trebuie adoptate se numara: spalarea cu sapun si apa a mainilor dupa fiecare utilizare a baii, inainte si dupa prepararea sau mancarea alimentelor, si dupa schimbarea scutecelor; evitarea mancarurilor insuficient gatite (fierte, coapte, prajite doar partial); evitarea ingerarii apei de puritate indoielnica. Hepatita F Informatii generale Hepatita F (hepatita non-A-E) a fost raportata recent ca si aparand in cazuri isolate din Europa de Vest, S.U.A. si India. HVF a fost izolat din fecalele subiectilor infectati unde apare sub forma de particule cu dimensiuni de 27-37 nm, care contin o molecula de AND dublucatenar de aproximativ 20kb. Nu exista teste serologice pentru diagnosticul hepatitei F, dar el poate fi pus in urma examinarii prin microscopie electronic a scaunului pacientilor. Sunt aspoecte de a present infectai acele cazuri de hepatita a caror etiologie nu poate fi determinate in urma testarii pentru celelalte virusuri.

Hepatitele virale si cronice

Page 21

Hepatita G - Informatii Generale

Ce este Hepatita G Perioada de incubatie pentru VHG Simptome Hepatita G Transmiterea Hepatitei G Tratament Hepatita G Prevenire Hepatita G

Ce este hepatita G? Virusul hepatic G, denumit de asemenea virusul GB-C, este un virus de tip RNA, asemanator cu, dar deosebit de virusul hepatic C. A fost descoperit cand oamenii manifesta hepatita in urma transfuziilor, iar cauza ei nu putea fi asociata cu nici unul din virusii hepatici existenti. Acest virus hepatic poate determina o forma acuta usoara de hepatita sau o infectie persistenta (la aproximativ 15-30% din adultii infectati). Asta inseamna ca intr-un procentaj ridicat de 70-85%, oamenii au capacitatea de a elimina virusul. Este neclar daca virusul hepatic G cauzeaza hepatita, studiile relevand ca singur, acest virus nu are capacitatea de a cauza afectiuni hepatice. Hepatita G perioada de incubatie Virusul hepatic G are o perioada e incubatie ce se presupune a fi similara celei ce apartine virusului hepatic C, adica intre 3-20 de saptamani. Hepatita G simptome Din cauza faptului ca nu a existat o asociere clara intre virusul hepatic G si afectiuni ale ficatului, informatiile despre simptomele cauzate de acest virus sunt limitate. In majoritatea cazurilor, nu determina simptome asemanatoare celor cauzate de alte forme de hepatite, desi exista posibilitatea ca unii pacienti sa manifeste simptome pseudo-gripale. Hepatita G transmitere Ca si toate celelalte tipuri de hepatita, cea provocata de virusul hepatic G apare atunci cand sange infectat intra intr-un organism nainfectat. Este de asemenea transmis prin contacte sexuale neprotejate si de la o mama infectata la copilul ei in timpul nasterii. Hepatita G tratament Nu exista tratament disponibil impotriva hepatitei G, pentru ca nu este considerat necesar. Hepatita G prevenire Nu exista vaccin disponibil impotriva virusului hepatic G. Din moment ce acesta este transmis in principal prin sange, singura maniera de a evita infectarea cu virusul hepatic G este adoptarea unor masuri riguroase de sanatate personala si generala, precum: evitarea drogurilor injectate (utilizarii seringilor, acelor folosite de altii in prealabil);
Hepatitele virale si cronice

Page 22

evitarea efectuarii de tatuaje si piercinguri in locuri dubioase; evitarea imprumutarii unor instrumente care ar putea avea urme de sange pe ele, precum aparate de ras, periute de dinti etc.; utilizarea corecta a prezervativului in timpul tuturor contactelor sexuale cu parteneri instabili.

Hepatita Alcoolica - Informatii Generale

Ce este Hepatita Alcoolica Simptome Hepatita Alcoolica Transmiterea Hepatitei C Tratament Hepatita Alcoolica Prevenire Hepatita Alcoolica

Ce este hepatita alcoolica? Hepatita alcoolica este o frecvent intalnita forma de hepatita determinata de consumul excesiv de alcool si poate lua atat o forma acuta (afectiunea apare brusc si se manifesta sever, simptomele evoluand cu repeziciune), cat si o forma cronica (in care afectiunea persista pentru o luna perioada de timp). Fiind cauzata de consumul excesiv de alcool, probabilitatea de a dezvolta o asemenea forma de hepatita creste o data cu durata abuzului de alcool, insa mai depinde si de o serie de factori genetici. In mod normal, hepatita alcoolica apare in decurs de decenii de la instalarea abuzului de alcool, insa exista cazuri extreme, cand aceasta poate apare si in primul an de alcoolism. Hepatita alcoolica simptome Simptomele manifestate in hepatita alcoolica sunt mai numeroase decat cele provocate de alte forme de hepatita. Persoanele care sufera de aceasta afectiuni vor manifesta probabil hepatomegalie, febra, icter, inapetenta, ascita (lichid in cavitatea abdominala), sangerare cutaneo-mucoasa, leucocitoza, icter, edeme, anemie etc. In unele cazuri mai agresive, hepatita alcoolica se poate manifesta si prin varsaturi cu sange, lesinuri, tahicardie. Consumul excesiv de alcool cauzeaza si malnutritie, ceea ce accentueaza afectiunea hepatica (unii cercetatori considera ca asocierea dintre alcool si malnutritie cauzeaza de fapt hepatita alcoolica). Mecanismul prin care consumul de alcool cauzeaza malnutritia este simplu: caloriile pe care o persoana le ingereaza din alcool cauzeaza anorexie. Alcoolul poate de asemenea sa cauzeze malabsorbtie (absorbtia defectuoasa a nutrientilor din tractul intestinal). Mortalitatea persoanelor ce sufera de hepatita alcoolica este insignifianta pe termen scurt. Acest lucru se schimba atunci cand oamenii sufera de aceasta afectiune o perioada mai lunga de timp. La pacientii cu afectare severa a ficatului, mortalitatea depaseste 50%. Daca se intrerupe consumul de alcool, pacientii se pot recupera foarte bine, functionarea ficatului imbunataindu-se vizibil in cateva luni/ani de la intreruperea abuzului. Hepatita alcoolica transmitere Spre deosebire de alte forme de hepatite, hepatita alcoolica nu este virala, prin urmare, nu este contagioasa. Nu poate fi transmisa de la o persoana la alta nici prin sange, nici prin alte mijloace. Totusi, exista cativa factori de risc care are trebui stiuti: principalul facotr de risc este abuzul de alcool, care creste considerabil sansele de dezvoltare a unei afectiuni hepatice;
Page 23

Hepatitele virale si cronice

este dovedit faptul ca femeile manifesta mai frecvent hepatita alcoolica, desi ingereaza cantitati mai mici de alcool decat barbatii, si pe perioade mai scurte de timp; un alt factor de risc este rasa. Hepatita alcoolica este mai frecventa la populatia non-alba decat la cea alba (prevalenta hepatitei alcoolice la barbatii non-albi este de 1.7 ori mai mare decat la cei albi). Prezenta altor afectiuni precum diabetul sau alte forme de hepatita poate facilita instalarea hepatitei alcoolice. Hepatita alcoolica tratament Principalul medicament impotriva hepatitei alcoolice este abstinenta completa de la alcool. Acesta este singurul mod de a anula raul cauzat de boala, sau cel putin, de a incetini sau chiar stopa evolutia afectiunii. Daca abstinenta de la alcool nu este indeplinita, in cele din urma hepatita alcoolica va evolua catre ciroza hepatica. Nu exista medicatie pentru a trata hepatita alcoolica, insa exista posibilitatea, in cazul hepatitelor severe, de a reduce inflamatia ficatului sau de a incetini progresul afectiunii. Un alt pas important in tratarea hepatitei alcoolice este o dieta corespunzatoare. Se stie ca acest tip de hepatita cauzeaza malnutritie, prin urmare, persoanele care vor sa se recupereze dupa o asemenea boala au nevoie de o dieta bogata in calorii si nutritiva pentru a oferi posibilitatea celulelor ficatului sa se regenereze. Grasimile in special trebuie excluse din dieta, pentu ca alcoolul poate determina depunerea acestora in ficat. In concluzie, trebuie spus ca un stil de viata sanatos ar putea imbunatati vizibil sanatatea ficatului afectat de hepatita alcoolica. Fireste, stilul de viata sanatos exclude fumatul, intrucat este dovedit ca acesta agraveaza afectiunile ficatului la pacientii suferinzi de hepatita. O greutate sanatoasa este dezirabila, intrucat grasimile afecteaza si mai mult ficatul. Ultima forma de tratament esti si cea mai contraversata: transplantul hepatic. Este controversata pentru ca in contextul existentei unei multitudini de pacienti care necesita un astfel de transplant din cauze diferite de hepatita alcoolica si un numar foarte mid de donatori, moralitatea alegerii unui pacient afectat de hepatita alcoolica este chestionata. Hepatita alcoolica prevenire Singura metoda de prevenire a hepatitei alcoolice este evitarea consumul excesiv de alcool. Daca ati fost diagnosticat cu acest tip de hepatita, e momentul sa incetati consumul de alcool imediat si definitiv.

Hepatitele virale si cronice

Page 24

Alimentatie/Diete Hepatita Dieta in afectiunile hepatice este un subiect destul de controversat. Ceea ce unii nutritionisti recomanda, altii contesta, iar acest lucru nu face decat sa creeze si mai multe confuzii in randul persoanelor ce sufera de bolile hepatice. De aceea, ce a mai sigura abordare a acestui subiect este prezentarea unor linii generale dupa care sa se ghideze cei care traiesc cu virusii hepatici. O dieta corespunzatoare este cu atat mai importanta cu cat majoritatea alimentelor pe care le ingeram sunt procesate de catre ficat. Prin urmare, ideal ar fi sa nu-l suprasolicitam dandu-i si mai mult de munca cu alimente necorespunzatoare. Pentru asta, e nevoie sa intelegem cateva elemente de baza in ceea ce priveste nutritia. Este vital sa ne alocam cateva secunde sa citim etichetele produselor, intrucat exista cateva restrictii ce se impun bolnavilor de hepatita. Alimentatia zilnica se va supune urmatorului profil nutritional (procentele sunt raportate la numarul total de calorii): 60-70% carbohidrati (in principal carbohidrati complecsi, precum cei din paste si cereale integrale) 20-30% proteine (provenite de vegetale si carne slaba, fara grasime) 10-20% grasimi polinesaturate (cele provenite din peste, din uleiul de floarea soarelui, de porumb, de sofranel sau de seminte de bumbac etc.) Pe langa aceasta distributie a aportului caloric, trebuie sa includem zilnic si: 8-12 cani cu apa 1000-1500 mg sodiu Sunt recomandate: Evitarea excesului de vitamine si minerale, in special a fierului si a vitaminelor A si B3. Evitarea alcoolului Evitarea mancarurilor procesate Evitarea excesului de cofeina (nu sunt permise mai mult de 3 cesti de cafea sau produse ce contin cofeina pe zi) Suplimente de vitamina D si calciu Suplimente de vitamina C Proteinele Proteinele sunt elementare in mentinerea sanatatii organismului: ajuta la formarea unor componente anatomice precum: mushii, unghiile, pielea, parul etc., fac parte din structura anticorpilor ajutand la protejarea corpului atunci cand e cazul si uneori pot functiona ca sursa de energie, desi nu la fel de eficienta precum carbohidratii si grasimile. Asta explica de ce foarte multi oameni se ghideaza prost dupa principiul cu cat mai multe proteine consum, cu atat mai bine. Un ficat afectat nu poate procesa la fel de multe proteine precum unul sanatos, de aceea este bine sa nu-l suprasolicitam cu o cantitate de proteine zilnica prea mare. Cand un ficat bolnav este fortat sa metabolizeze prea multe proteine, exista riscul de a favoriza aparitia encefalopatiei. Desi multi asociaza proteinele cu produsele animale, ele se gasesc si in vegetale, dupa cum se vede si in tabelul de calorii si proteine.
Hepatitele virale si cronice

Page 25

Pentru persoanele cu o afectiune hepatica stabila, se recomanda o doza zilnica de 0,8 grame de proteine per kilogram corp. Astfel, o persoana de 60 de kilograme va avea nevoie de 48 de grame de proteine zilnic. Cand alegem proteinele animale trebuie sa alegem carne slaba de peste, pui sau curcan. Carnea rosie, chiar si atunci cand este slaba, are un continut ridicat de grasimi. Carbohidratii Din punct de vedere chimic, carbohidratii sunt compusi formati din carbon, hidrogen si oxigen. Cei mai simpli carbohidrati sunt zaharurile si includ: mierea, gemurile, jeleurile, bomboane etc. Atunci cand cateva zaharuri simple sunt legate intre ele formeaza carbohidratii complecsi. Acestia se regasesc in alimentele de calitate precum: grane, legume, seminte, paste, orez etc. Spre deosebire de carbohidratii simpli care au valoare nutritionala zero, furnizand organismului doar energie si calorii, sursele de carbohidrati complecsi furnizeaza organismului si vitamine, minerale si alti compusi nutritivi necesari unei bune sanatati. De asemenea, glucoza provenita din carbohidratii complecsi este eliberata in sange treptat, mentinand un nivel constant al glicemiei. Persoanele cu afectiuni hepatice ar trebui sa consume zilnic aproximativ 400 grame de carbohidrati, din care cea mai mare parte fiind carbohidrati complecsi. Daca sunt prea putini carbohidrati consumati, asta de obicei inseamna ca sunt prea multe proteine si grasimi consumate, ceea ce pune presiune pe ficat, intrucat acesta trebuie sa le converteasca in energie, ceea ce e un proces dificil si pentru un ficat sanatos. Acesta e unul din motivele pentru care unele persoane cu hepatita cronica se simt mereu obositi: din cauza dietei necorespunzatoare. O dieta echilibrata poate combate oboseala asociata cu afectiunile hepatice. Excesul de carbohidrati poate duce la absorbtia deficitara a unor vitamine si minerale. De asemenea, ficatul converteste carbohidratii in grasimi care se pot depune chiar si pe ficat, ingreunandu-i si mai mult functiile. Grasimile In cazul in care sunt consumate in exces, grasimile sunt nocive chiar si pentru persoanele cu un ficat sanatos. In ciuda faptului ca acest fapt este mediatizat de ani buni, suntem totusi o populatie supraponderala. Grasimile au si efecte pozitive, de asta trebuie incluse in alimentatia zilnica: Sunt o sursa de energie la indemana Sunt o parte importanta in procesul de crestere al copiilor Ajuta organismul sa absoarba si sa depoziteze vitaminele uleioase precum vitamina A, D, E si K. Fara grasimi, am manifesta deficiente ale acestora. Furnizeaza acizi grasi esentiali responsabili pentru o serie de procese elementare in interiorul organismului. Totusi, grasimile saturate sunt mai nocive decat cele nesaturate. Cum se explica asta? Majoritatea grasimilor saturate tind sa fie solide la temperatura camerei, prin urmare, au capacitatea de a infunda arterele si de a creste nivelul colesterolului din sange. Grasimile polinesaturate, care sunt lichide si la temperatura camerei, nu fac asta. De aceea se recomanda diete sarace in grasimi saturate si bogate in grasimi nesaturate. (de exemplu, grasimea de peste e mai lichida decat cea de pui, care e mai lichida decat cea de vita) Tot din alimentatie fac parte si suplimentele alimentare.

Hepatitele virale si cronice

Page 26

Vitamina A Vitamina A este esentiala pentru sistemul imunitar si are un rol important in mentinerea unei vederi bune, in sanatatea pielii, a oaselor si a dintilor. Ficatul este cel care decide unde anume in organism este nevoie de vitamina A, de aceea. Pentru persoanele cu afectiuni hepatice, doza zilnica recomandata de vitamina A e de 1000 micrograme pentru barbati (1 mg) si 0.800 micrograme pentru femei (0.8 mg). Alimente ce contin vitamina A: ficat, galbenusul de ou, lapte gras si alte produse lactate, margarina, uleiul de peste, morcovi, cartofi dulci, salate, spanac. O persoana cu afectiune hepatica nu ar trebui sa ia niciodata suplimente de vitamina A, intrucat isi ia cu usurinta necesarul din alimente. Vitamina C Vitamina C este utila in vindecarea taieturilor si intarirea oaselor, dar intensifica absoptia fierului. De aceea, persoanele care au nivelul fierului din sange peste normal trebuie sa evite suplimentele cu aceasta vitamina. Trebuie stiut totusi ca vitamina C ajuta productia de interferon, de aceea se considera ca in unele cazuri poate fi folosita in tratarea hepatitei B si C. Fierul Cand vorbim despre fier, trebuie facuta o distinctie: fierul din produsele de origine animala precum carnea rosie si fierul provenit din plante. Cel de origine animala e absorbit de catre organism in proportie de 15% din totalul ingerat, pe cand cel provenit din vegetale este absorbit doar in proportie de 3%. Fierul este o componenta importanta a hemoglobinei proteina responsabila cu transportul oxigenului catre celulele organismului si organe. Excesul de fier poate avea efecte foarte grave asupra persoanelor cu afectiuni hepatice. Studiile au aratat ca un usor exces de fier poate cauza o itensificare afectarii ficatului la persoanelor cu boli hepatice. Sfaturi generale: In loc de 3 mese copioase pe zi, incercati mai multe mese mai mici cantitativ, bazate pe carbohidrati complecsi. In acest mod, organismul va avea sursa de energie constanta si sanatoasa. Carnea se poate consuma fiarta, coapta la grill sau preparata intr-o tigaie teflonata. Ouale se pot servi fierte moi, ochiuri romanesti, ca omleta dietetica sau in diverse preparate. Se recomanda un ou la 2-3 zile.

Hepatitele virale si cronice

Page 27