Performanta nedorita pentru Romania

Publicat: 28 Februarie 2007 @ 09:28

Ne putem "lauda" cu o crestere record a emisiilor de gaze cu efect de sera. Romania intra lejer in TOP 5 european al celor mai dinamici sabotori ai stratului de ozon. Statistica apartine Agentiei Europene de Mediu, care a monitorizat emisiile de gaze cu efect de sera de pe continent in perioada 1990 2004, iar concluzia privind contributia tarilor membre la distrugerea stratului de ozon a fost facuta publica in ultima saptamana a lunii februarie. Cea mai rapida crestere a emisiilor de gaze cu efect de sera s-a inregistrat in Luxemburg, 156%. Irlanda, Cehia si Portugalia ocupa pozitiile imediat urmatoare, cu performanta de nedorit a cresterii emisiilor cu 140%, 107%, respectiv 97%. Romania, pe locul al cincilea, a aruncat in atmosfera, in perioada monitorizata, gaze cu efect de sera in crestere cu 95%. La pol opus, Lituania, Bulgaria si Estonia au avut cu adevarat performante pozitive, intre 1990 si 2004, reducandu-si emisiile cu 33%, 32%, respectiv 20%. Germania, Elvetia, Slovacia, Finlanda si Suedia au atacat stratul de ozon al planetei intr-un ritm mult mai lent decat am facut-o noi. In cei 14 ani monitorizati, emisiile de gaze cu efect de sera provenite din aceste tari au crescut cu sub 10%. Sectorul transporturilor este principalul vinovat in ceea ce priveste evolutia nedorita a emisiilor. Transporturile rutiere sunt, de departe, cele mai periculoase surse de emisii, cu o pondere de 93% in cantitatea de gaze de sera aruncate in atmosfera. Nici una dintre cele doua componente, transportul de calatori si cel de marfuri, nu s-au dovedit a fi prietenoase cu mediul. Ambele au emis din ce in ce mai multe gaze de sera. La finalul perioadei de timp monitorizate, s-a constatat ca mijloacele rutiere de transport a pasagerilor au atacat mediul cu 27% mai puternic, iar cele de transport marfuri cu 51%. Situatia generala nu are mari sanse de ameliorare, chiar daca intreaga omenire este constienta de degradarea rapida a climei ca urmare, printre altele, si a nerespectarii protocolului Kyoto privind reducerea emisiilor de carbon. Din contra, prognozele Directoratului General Transporturi si Energie arata ca transporturile rutiere vor continua sa se dezvolte in ritm alert, ceea ce inseamna mai multe mijloace de transport pe drumurile europene, deci mai multe surse sabotare a climei terestre.

.
Efectul de sera reprezinta, in esenta, un fenomen natural, de o importanta extrema pentru existenta vietii pe Pamant. Procesele fizice si chimice implicate permit temperaturii sa se mentina, in straturile joase ale atmosferei, la o valoare medie in jurul a 15C. In absenta acestor procese, temperatura medie la suprafata solului ar fi de 18C, ceea ce ar duce la disparitia oricarei forme de viata. Efectul de sera reprezinta consecinta existentei in atmosfera a anumitor gaze, care impiedica radiatia infrarosie emisa de Pamant sa se disipe in spatiul cosmic. O parte a acestei radiatii este reemisa spre sol, contribuind astfel la reincalzirea straturilor joase ale atmosferei. Azotul si oxigenul sunt aproape transperente fata de radiatiile infrarosii. Aceste gaze nu sunt implicate in efectul de sera. Vaporii de apa, gazul carbonic, metanul, clorofluorocarburile (CFC), ozonul, contribuie direct la efectul de sera. Influenta acestor gaze este diferita, in functie de concentratia lor si de structura moleculara. Eruptiile vulcanice constituie perturbatiile naturale ale sistemului climatic. In timpul unei eruptii, milioane de tone de diversi aerosoli (praf, compusi sulfurati) sunt propulsate in atmosfera (un exemplu il reprezinta eruptia vulcanului Pinatubo, in 1991). Acesti aerosoli reprezinta un ecran in calea radiatiilor solare, care genereaza astfel o racire a suprafetei solului. Un asemenea fenomen va duce deci la limitarea incalzirii datorate gazelor cu efect de sera, de-a lungul unei perioade de cativa ani. ..

Starea atmosferei
Poluarea de fond
 

Dioxidul de carbon Precipitatii

Poluarea de impact Poluari produse cu dioxid de sulf, oxizi ai azotului, amoniac si alte noxe Poluari produse cu o serie de poluanti specifici unor activitati industriale Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile. Natura pulberilor, cantitatile evacuate in atmosfera, prejudiciile economice, sociale si ecologice y Poluari cu pulberi in suspensie y Poluari cu pulberi sedimentabile y Evolutia calitatii aerului in perioada 1995-2000 Calitatea precipitatiilor atmosferice Aspecte ale poluarii atmosferei in context transfrontiera. Progrese in implementarea prevederilor Conventiei privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi (Geneva, 1979) si ale protocoalelor incheiate sub aceasta conventie Situatia ozonului atmosferic. Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Montreal si ale Conventiei de la Viena privind protectia stratului de ozon Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera. Extreme climatice si manifestari ale schimbarilor climatice pe teritoriul Romaniei. Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto si ale Conventiei cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice
  

Poluarea de fond

Poluarea de fond reprezinta poluarea existenta in zonele in care nu se manifesta direct influenta surselor de poluare. Statiile de supraveghere a poluarii de fond se amplaseaza in zone conventional "curate", situate la altitudini cuprinse intre 1000 - 1500 m si la distante de minimum 20 km de centre populate, drumuri, cai ferate, obiective industriale etc. Concentratiile poluantilor din aer si precipitatii, masurate in aceste zone constituie indicatori pretiosi pentru evaluarea poluarii la nivel regional si global.
Institutul National de Meteorologie si Hidrologie a inceput supravegherea poluarii de fond in luna iunie 2000. Numarul parametrilor monitorizati la statia de poluare de fond Fundata este redus, urmand ca acesta sa fie extins in anul 2001 in limita fondurilor disponibile. Dioxidul de carbon Concentratiile de dioxid de carbon determinate se incadreaza in limite normale, mai mici vara si mai mari iarna. Cresterea valorilor concentratiei de dioxid de carbon din perioada rece se datoreaza proceselor de combustie de la incalzirea casnica din zona supravegheata.(tabelul 1.1.) Tabelul 1.1. Valorile extreme si medii lunare ale concentratiei de CO2 masurate la statia Fundata in intervalul iulie - decembrie 2000. Iulie Valoarea minima Valoarea maxima Valoarea medie (Date furnizate de ICIM) 342,6 369,1 351,1 August 341,1 356,7 347,0 Septembrie Octombrie 346,3 365,4 359,3 352,2 388,8 367,0 Noiembrie 367,8 414,3 381,4 Decembrie 370,3 423,0 387,3

Precipitatii Probele de precipitatii au fost colectate zilnic, cu un colector deschis. Valoarea maxima a pH-ului masurat a fost de 3,45, iar cea minima de 7,27 comparativ cu pH-ul apei pure (saturatie cu CO2, 1013 hPa, 20C). In cazul depasirilor foarte mari, trebuie identificata sursa de poluare si conditiile care favorizeaza acest transport. Poluarea de impact Poluarea de impact este poluarea produsa in zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.

Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale

schimbarilor climatice. In reteaua de supraveghere a poluarii de impact au fost efectuate masuratori privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile in suspensie, pulberile sedimentabile si o serie de poluanti specifici, stabilindu-se:

y concentratiile maxime si minime pe 24 ore; y frecventa de depasire a concentratiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore; y concentratiile medii anuale.

Poluari produse cu dioxid de sulf, oxizi ai azotului, amoniac si alte noxe Pentru dioxidul de sulf concentratiile medii pe 24 ore au depasit CMA pe 24 ore (0,25 mg/m3) in urmatoarele localitati: Zlatna (1,448 mg/m3 - de 5,8 ori CMA); Baia Mare (0,336 mg/m3 de 1,34 ori CMA); Copsa Mica (0,648 mg/m3 de 2,6 ori CMA) si Medias ( 0,365 mg/m3 de 1,46 ori CMA). Depasirea CMA pe 24 ore s-a inregistrat cu frecvente de 12,56% la Zlatna, 1% la Baia Mare, 2,79% la Copsa Mica si 0,57% la Medias (figurile 1.1 si 1.2). Pentru dioxidul de azot, valorile concentratiilor medii pe 24 ore au depasit CMA (0,1 mg/m3) in 4 localitati (Calan, Craiova, Baia Mare si Turnu Magurele). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Baia Mare (0,307 mg/m3 de 3,07 ori CMA), Craiova (0,171 mg/m3 de 1,7 ori CMA, Turnu Magurele (0,104 mg/m3 - de 1,04 ori CMA), Calan (0,134 - de 1,34 ori CMA). Depasirea CMA pe 24 ore s-a inregistrat cu frecvente de 4,06% la Craiova si 5% la Baia Mare, 0,45% la Calan, 0,45% la Turnu Magurele. (figurile 1.3 si 1.4) Pentru amoniac valorile concentratiilor medii pe 24 ore au depasit CMA (0,1 mg/m3) in 25 localitati (Hunedoara, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Socola, Bularga, Pacurari, Borzesti, Comanesti, Moinesti, Tg. Ocna, Turnu Magurele, Brasov, Arad, Ploiesti, Rm. Valcea, Raureni, Stolniceni, Craiova, Suceava, Tulcea, Zalau, Tg. Jiu, Alba Iulia, Baia Mare). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Moinesti (0,450 mg/m3 de 4,5 ori CMA), Zalau (0,432 mg/m3 de 4,3 ori CMA), Comanesti (0,360 mg/m3 de 3,6 ori CMA), Baia Mare (0,284 mg/m3 de 2,84 ori CMA), Borzesti (0,320 mg/m3 de 3,2 ori CMA), Suceava (0,192 mg/m3 de 1,92 ori CMA). Frecventele de depasire a CMA pe 24 ore pentru amoniac au atins 16,46% la Moinesti, 12,25% la Zalau, 11,31% la Comanesti, 7,5% la Baia Mare, 5,88% la Borzesti, 4,25% la Suceava. Depasirea CMA pe 24 ore pentru amoniac se datoreaza, in primul rand, prezentei industriei de ingrasaminte chimice care, in procesul de productie, elimina in atmosfera amoniac (figurile 1.5 si 1.6).

Pentru dioxidul de sulf concentratiile medii anuale au fost in general sub CMA anuala (0,06 mg/m3). Depasiri ale CMA anuale s-au inregistrat la Zlatna (0,103 mg/m3 punct Gara Patranjeni si 0,125 mg/m3 punct Scoala Generala); valori mai mari ale CMA anuale s-au inregistrat in localitatile Medias si Copsa Mica. Depasirea CMA pentru dioxid de sulf la Zlatna se datoreaza emisiilor de la SC Ampellum Zlatna. Pentru celelalte localitati, depasirea CMA la dioxidul de sulf se datoreaza proceselor de ardere a combustibililor cu continut ridicat de sulf. Pentru dioxidul de azot valorile concentratiilor medii anuale au fost depasite in toate punctele situate in zona Craiova (CMA anuala 0,04 mg/m3). Cele mai mari valori s-au inregistrat in punctele Electroputere 0,087 mg/m3 si IPM 0,083 mg/m3 . Depasirile CMA la dioxidul de azot se datoreaza, in primul rand, traficului rutier care s-a intensificat in ultimii ani. Pe de alta parte, procesele de combustie au de asemenea un aport important la poluarea atmosferei cu dioxid de azot, inregistrandu-se depasiri in zona marilor centrale termice. Pentru amoniac valorile concentratiilor medii anuale au atins valorile cele mai mari in judetul Bacau, dupa cum urmeaza: 0,232 mg/m3 la Moinesti, 0,165 mg/m3 la Tg. Ocna si 0,152 mg/m3 la Comanesti. Deoarece standardul de calitate a aerului nu precizeaza o valoare maxima admisibila la amoniac pentru un timp de mediere de un an, concentratiile medii anuale nu se pot raporta la o valoare limita. Poluari produse cu o serie de poluanti specifici unor activitati industriale. La Copsa Mica, Medias, Zlatna si Baia Mare s-au monitorizat plumbul si cadmiul din pulberile in suspensie. Hidrogenul sulfurat a fost urmarit in 15 localitati: Halanga, Giurgiu, Stefan cel Mare, Focsani, Calarasi, Onesti, Bradu, Suceava, Turnu Severin, Husnicioara, Braila, Chiscani, Lacul Sarat si Ploiesti. Acidul clorhidric s-a masurat in 10 localitati: Stefan cel Mare, Onesti, Giurgiu, Curtea de Arges, Pitesti, Bradu, Campulung, Rm. Valcea, Stoiniceni si Raureni. Mercaptanii s-au monitorizat la Suceava. Valorile maxime ale concentratiilor medii pe 24 de ore si valorile frecventelor de depasire ale CMA (%), pentru poluantii specifici mai sus mentionati sunt prezentate in tabelul 1.2:

y plumb CMA - 0,0007 mg/m

Baia Mare 0,017 mg/m (57,33%); Copsa Mica 0,020 mg/m (70,29%); Medias - 0,016 mg/m (43,26%); Zlatna 0,0007 mg/m, (3,45%) - (figurile 1.7 si 1.8) Copsa Mica 0,0008 mg/m (83,11%); Baia Mare 0,0002 mg/m (32,66%); Medias 0,0005 mg/m(63,78%); Zlatna 0,0002 mg/m (18,75%) - (figurile 1.9 si 1.10) Zimnicea 0,059 mg/m (13,4%); Ploiesti 0,056 mg/m (3,6%) Ramnicu Valcea 0,140 mg/m (1,13%), Raureni 0,160 mg/m (1,15%); Cazanesti 0,140 mg/m (4,98%), Stolniceni 0,120 mg/m (2,26%) Suceava 0,00058 mg/m (29,57%)
(Date furnizate de ICIM)

y cadmiu CMA - 0,00002 mg/m

y hidrogen sulfurat CMA - 0,05 mg/m

y acid clorhidric CMA - 0,100 mg/m

y mercaptani CMA - 0,00001 mg/m

In general, pentru poluantii specifici au fost semnalate depasiri ale CMA in timp de 24 ore, deoarece punctele de monitorizare sunt amplasate in special in zonele in care acesti poluanti sunt eliminati in atmosfera.

Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile. Natura pulberilor, cantitatile evacuate in atmosfera, prejudiciile economice, sociale si ecologice In general, pulberile din atmosfera se clasifica, dupa dimensiuni, in doua mari grupe: y Pulberi in suspensie - cu diametre mai mici de 20 m, avand in atmosfera un comportament asemanator gazelor; y Pulberi sedimentabile - cu diametre mai mari de 20 m, care, dupa ce sunt emise in atmosfera, se depun pe sol, vegetatie, ape si constructii.

Poluari cu pulberi in suspensie

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc. Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in cazul intreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe. Concentratiile medii in timp de 24 ore au depasit valoarea CMA (0,15 mg/m3) in 24 de localitati. Cele mai mari valori s-au inregistrat la Baia Mare - 0,469 mg/m3 (de 3,12 ori CMA), Medias - 0,455 mg/m3 (de 3,03 ori CMA), Gheorghieni 0,435 mg/m3 (de 2,9 ori CMA), Miercurea Ciuc 0,434 mg/m3 (de 2,89 ori CMA), Targoviste 0,390 mg/m3 (de 2,6 ori CMA), Arad 0,378 mg/m3 (de 2,52 ori CMA), Deva 0,376 mg/m3 (de 2,5 ori CMA), Brasov 0,424 mg/m3 (de 2,8 ori CMA), Odorheiu Secuiesc 0,344 mg/m3 (de 2,3 ori CMA), Rm. Valcea 0,400 mg/m3 (de 2,7 ori CMA), Suceava 0,395 mg/m3 (de 2,6 ori CMA) - figurile 1.11 si 1.12). Valorile concentratiilor medii anuale au depasit CMA anuala (0,075 mg/m3) in 23 localitati (Reia, Caransebes, Moldova, Otelu Rosu, Brasov, Cluj, Ploiesti, Floresti, Azuga, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Odorheiu Secuiesc, Arad, Rm. Valcea, Zalau, Suceava, Copsa Mica, Medias, Alba Iulia, Zlatna, Baia Mare, Petrosani, Brad ). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Zlatna - 0,186 mg/m3; Arad 0,188 mg/m3 si Brasov - 0,156 mg/m3. Nivelul de poluare cu pulberi in suspensie sau pulberi sedimentabile, se mentine in continuare ridicat pe teritoriul tarii, depasirile CMA (in timp de 24 ore si anuale) inregistrandu-se intr-un mare numar dintre localitatile monitorizate.
Poluari cu pulberi sedimentabile

Nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi sedimentabile s-a mentinut ridicat si in anul 2000. Sursele de poluare cu pulberi sedimentabile sunt in general aceleasi ca in cazul pulberilor in suspensie. Cantitatile maxime lunare pentru pulberile sedimentabile au depasit CMA lunara (17 g/m2/luna) in majoritatea zonelor din tara. Cele mai mari cantitati s-au masurat in zonele Chiscadaga 389,87 mg/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 41,3%, Galati 254,78 mg/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 29,53%); Tg. Jiu Rovinari 214,46 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 45,07%); Constanta 189,5 g/m2/luna ( frecventa de depasire a CMA 74,07%); Arad - 150,8 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 22,22%); Brasov 80,86 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 40,85%).

Evolutia calitatii aerului in perioada 1995-2000

Pentru poluantii uzuali, nivelul de impurificare a atmosferei in perioada 1995 - 2000 prezinta o usoara scadere pentru SO2 si NH3 si o usoara crestere a acestuia pentru NO2. Pulberile in suspensie si sedimentabile sunt principalii poluanti din tara noastra pentru care depasirile CMA sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere. In perioada 1995-2000 nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile a crescut usor. In general, nivelurile de impurificare a atmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile sunt intr-un raport direct. In figura 1.13 se prezinta variatia numarului de puncte in care s-a constatat depasirea CMA. O evolutie interesanta au avut si valorile frecventelor de depasire ale CMA pentru plumbul din particulele in suspensie in trei dintre zonele fierbinti, Baia Mare, Copsa Mica si Medias (figura 1.14) ca si cele pentru cadmiu in aceleasi zone (figura1.15.). Se observa ca dupa ce au fost luate masuri de protectie (montarea filtrelor de la Baia Mare), dupa o perioada, intretinerea defectuoasa sau dezinteresul au dus la scaderea eficientei acestora si la impunerea unui trend crescator concentratiilor de noxe si frecventelor de depasire a CMA. Pulberile in suspensie si sedimentabile sunt principalii poluanti din tara noastra pentru care depasirile CMA sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere.In perioada 1995-2000 nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile a crescut usor. In general, nivelurile de impurificare a atmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile sunt intr-un raport direct.

Calitatea precipitatiilor atmosferice

In anul 2000, in reteaua de supraveghere a calitatii precipitatiilor au fost inregistrate precipitatii cu caracter acid (pH < 6,5) atat in zone cu aer curat (statii meteo) sau lipsite de surse majore de poluare, cat si in zone urbane industrializate. In prima categorie de zone, precipitatiile se caracterizeaza prin continut ionic total redus (marcat de conductivitati c sub 100 mS/cm), caracterul acid fiind imprimat de transportul gazelor acide (SO2, NO2) de la medie sau mare distanta.
Statia meteo Odorheiul Secuiesc Statia meteo Oradea Statia meteo Semenic pH= 6,01 pH= 5,7 pH= 5,1 G = 75 mS/cm G = 38 mS/cm G = 100,5 mS/cm

In a doua categorie de zone, precipitatiile se caracterizeaza prin continut ionic total mediu (100 < G < 150 S/cm) sau mare, marcand influenta surselor de poluare locale sau aflate la distante relativ mici (tabelul 1.3). Tabelul 1.3. Zone cu precipitatii predominant acide
Nr. crt. Zona Interval de variatie anuala a pH-ului Conductivitate(S/cm)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Oradea Copsa Mica Medias Rovinari Tulcea Caransebes Bozovici Ramnicu Sarat Craiova

5.12 - 6.77 5.00 - 6.50 5.00 - 6.70 6.20 - 6.60 5.15 - 6.80 5.10 - 6.80 5.00 - 6.80 4.00 - 6.10 5.35 - 6.60

396.0 290.0 200.0 340.0 1707.5 411.0 290.0 645.0 309.0

(Date furnizate de ICIM)

Precipitatii cu caracter puternic acid si un continut ionic total mare s-au inregistrat in zonele precizate in tabelul 1.4.
Tabelul 1.4. Zone cu precipitatii puternic acide Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Zona Arad Brasov Bucuresti Oradea Medias Falticeni Zalau Herculane Baia Mare Perioada Martie-Mai Noiembrie Iulie Ianuarie-Februarie Iunie-Decembrie pH 5,40 5,0 4,39 4,40 5,40 4,36 4.41 5,00 5,15 Conductivitate(S/cm) 132,30 149,50 113,02 78,75 124,00 108,19 258,00 522,00 503,50
(Date furnizate de ICIM)

Numarul mare al probelor de precipitatii cu un continut ionic total mare si foarte mare este urmare a cantitatilor insuficiente de precipitatii care au cazut in decursul anului 2000, a perioadelor mari de timp cu temperaturi de peste 30 C si umezeala relativa a aerului scazuta. S-au inregistrat si precipitatii cu caracter predominant alcalin si incarcari ionice in general ridicate in zonele afectate de transportul eolian de pulberi in suspensie si gaze provenite de la halde de steril sau de la activitatile industriale generatoare de poluanti cu caracter alcalin (exemplu amoniacul). Zone cu precipitatii predominant alcaline:

      

Bacau pH=8,3 Cluj pH=8,92 Constanta pH=8,82 Focsani pH=7,9 Huedin pH=9,23 Sannicolau Mare pH=8,63 Tasca pH=7,78

In restul punctelor cuprinse in reteaua nationala de monitorizare, precipitatiile au avut pe parcursul intregului an pH-ul cuprins intre 6,5-7,5 si incarcari totale ionice medii. In tabelul 1.5 sunt prezentate zonele in care s-au inregistrat pe parcursul anului 2000 episoade de poluare, situatii in care concentratiile principalilor ioni au inregistrat valori ridicate.
Tabelul 1.5. Zone in care s-au inregistrat sporadic precipitatii cu incarcari ionice ridicate Nr. crt. 1 2 Localitatea Bistrita Bucuresti Poluant ClNO3SO423 Cluj NO34 Copsa Mica SO42SO425 Galati NO36 Giurgiu Ci SO427 Herculane NO38 9 Jimbolia Miercurea Ciuc NO3NH4+ SO4210 Semenic NH4+ 11 12 13 Tulcea Zalau Baia Mare NH4+ NO3SO4217,61 18,94 16,68 151,20
(Date furnizate de ICIM)

Valoarea concentratiei maxime (mg/l) 24,82 31,30 104,00 57,74 203,87 51,18 29,00 24,40 68,86 18,76 31,40 22,63 100,49

Observatii

Concentratiile ridicate de sulfati si cloruri determina acidifierea apelor de precipitatii, cele de amoniu determina alcalinizarea acestora, ambele procese avand efecte negative asupra vegetatiei, apelor, solurilor si constructiilor.

Situatia ozonului atmosferic. Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Montreal si ale Conventiei de la Viena privind protectia stratului de ozon Situatia ozonului atmosferic

Distrugerea ozonului stratosferic, cu efectele sale potentiale asupra cresterii radiatiei UB-B la nivelul solului constituie o caracteristica atmosferica la scara globala. Asa cum s-a constatat din ultimile evaluari internationale a continuat declinul ozonului. in emisfera nordica, in stratosfera arctica, in lunile ianuarie-februarie s-au atins, episodic, scaderi de aproximativ 60% la inaltimi de cca 18 km, iar temperaturile stratosferice din aceasta regiune au fost cele mai scazute din ultimii 10 ani. In primele doua saptamani din luna martie 2000, cantitatea de ozon total din zona polara a fost cu 16% mai mica decat valorile din anii 1980. La sfarsitul lunii martie, la latitudinile europene medii, cantitatea medie de ozon total a fost cu 15% sub valorile medii neperturbate. In Romania, acumularea unui fond de date timp de 21 ani permite evaluarea, cu un grad de confidenta ridicat, a starii ozonului total. Tendinta de scadere a continuat si in cursul anului 2000, aceasta reprezentand 9,41% fata de mediile lunare multianuale. Abaterile medii lunare ale ozonului total din anul 2000 fata de valorile corespunzatoare din ultimii 5 ani sunt negative in totalitate, ceea ce confirma tendinta de scadere, aceasta fiind accentuata, in plus, de valorile negative mari din cursul anotimpului cald (tabelul 1.6.). Datorita dependentei ridicate a concentratiei ozonului de transportul atmosferic la scara mare, episodic, se pot inregistra concentratii ridicate de ozon care determina abateri pozitive. Edificatoare in acest sens este evolutia ozonului total in cursul anului 1998, care a fost caracterizat ca un an normal.
Tabelul 1.6. Abaterile medii lunare (%) ale cantitatii de ozon total fata de mediile lunare multianuale Anul Ianuarie Februarie Martie Aprilie 1996 1997 1998 1999 2000 Media -0.3 3.3 1.2 -9.0 1.8 -0.6 4.1 -2.8 -9.1 11.5 -5.5 -0.3 4.3 -3.3 5.7 -2.7 -3.0 0.2 2.1 -6.2 -1.1 0.8 -6.5 -2.2 Mai -5.7 -6.8 0.0 -3.3 -3.0 -3.8 Iunie -4.9 -2.9 -1.4 -2.3 -4.0 -3.1 Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie -6.0 -4.5 -1.2 -2.4 -3.3 -3.5 -5.5 -4.0 -3.7 -3.7 -5.0 -4.4 2.6 -1.6 1.3 -9.1 -0.6 -1.5 1.4 2.7 -1.4 -6.5 -5.9 -1.9 -4.1 -3.4 4.8 -2.4 -2.4 -1.5 -0.6 -2.6 2.6 -13.9 -1.9 -3.3

(Date furnizate de INMH)

Aceste fenomene au loc la scara regionala si nu constituie dovezi ale refacerii stratului de ozon. Valorile masurate ale UV-B din anul 2000 sunt asemanatoare cu cele masurate in anul 1999 in lunile de iarna si primavara, dar, incepand dela sfarsitul lunii mai si pana in luna august inclusiv, valorile medii zilnice din zilele cu soare sunt mai mari cu 1-2%, iar valorile maxime din lunile iunie si iulie

sunt mai mari cu 5-6% decat valorile corespunzatoare din anul 1999. Aceasta crestere se datoreaza, in principal, continutului scazut de vapori de apa din intreaga coloana atmosferica.
Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Montreal si ale Conventiei de la Viena privind protectia stratului de ozon

Una dintre problemele majore cu care se confrunta omenirea in pragul noului mileniu, cu privire la mediul inconjurator, este diminuarea drastica a stratului de ozon, nu numai la polii Pamantului, ci si in zone intens populate: nordul Europei, Rusia australa, sudul Frantei, nordul peninsulei Iberice, Argentina. Echilibrul stratului de ozon este tot mai periclitat de emisiile de substante de natura antropica, cum sunt hidrocarburile fluoroclorurate si/sau bromurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul, bromura de metil, substante avand numeroase utilizari in industrie sau agricultura. Consecintele ireversibile ale acestui fenomen atat asupra ecosistemelor terestre, acvatice si asupra sanatatii populatiei, cat si asupra sistemului climatic au condus la necesitatea unui efort concentrat la nivel global, si ca urmare, a fost instituit regimul international al ozonului la care sunt astazi parte 176 de tari. Romania a aderat la Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon, adoptata la 25 martie 1985, la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon adoptat la 16 septembrie 1987 si la Amendamentul adoptat la Londra la 27-29 iunie 1990 prin Legea nr. 84/15 decembrie 1993. In 28 noiembrie 2000 au fost transmise catre Secretarul General al Natiunilor Unite, instrumentele de ratificare a Amendamentului la Protocolul de la Montreal adoptat la 25 noiembrie 1992 la Copenhaga. Romania va deveni Parte la acest amendament incepand cu 26 februarie 2001. De asemenea, a fost initiata si se afla intr-un stadiu avansat procedura de acceptare a Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Montreal in 1997, care prevede instituirea unui sistem de licente pentru productia, importul si exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon, in scopul prevenirii traficului ilicit cu aceste substante. Perioada 1 iulie 1999-1 iulie 2000 a reprezentat anul inghetarii consumului de clorofluorocarburi (CFC) la nivel national si intrarea intr-o noua etapa a procesului de eliminare treptata a acestor substante, in concordanta cu obligatiile care revin tarii noastre ca semnatara a tratatelor internationale mentionate. Cu un consum de 350 tone CFC, Romania s-a incadrat in limitele de productie si consum stabilite in cadrul protocolului. Romania a facut progrese in implementarea regimului juridic al ozonului, prin:
1. continuarea dezvoltarii cadrului legislativ si institutional necesar aplicarii regimului ozonului; 2. implementarea transferului de tehnologie nepoluanta care au condus la eliminarea a 1069 de tone, consum anual la utilizatorii industriali de substante care epuizeaza stratul de ozon; 3. instituirea controlului comertului cu aceste substante (prin obligativitatea obtinerii acordului de mediu pentru importul/exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon, conform procedurii de reglementare aprobata prin Ordinul MAPPM nr. 506/ 1996); 4. introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, prin Legea nr. 159 / 2000 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 89/31 august 1999.

Valorile de ozon total exprimate in unitati Dobson si intensitatea radiatiei UV-B sunt masurate de statiile Institutului National de Meteorologie si Hidrologie Bucuresti.

Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera. Extreme climatice si manifestari ale schimbarilor climatice pe teritoriul Romaniei. Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto si ale Conventiei cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice

Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera Dupa 1989, emisiile de gaze cu efect de sera au scazut in principal datorita reducerii activitatii economice, dar si prin demararea unor programe de reducere a emisiilor (figura 1.16) Dintre poluantii reglementati prin Protocolul de la Kyoto, in Romania se inventariaza urmatoarele emisii de gaze cu efect de sera: dioxidul de carbon, oxizi de azot si metan, urmeaza ca in perspectiva sa se inventarieze si celelalte gaze prevazute in protocol (hidrocarburi fluorurate, perfluorocarburi si hexafluorura de sulf). Emisia de dioxid de carbon, in anul 1989 a fost de 194.826 Gg (considerata valoare de referinta), iar la nivelul anului 1994 de 125.597 Gg, urmand ca inventarul la zi pentru gazele cu efect de sera sa fie reactualizat si validat in cursul anului 2001, din perspectiva noului sistem de raportare a datelor. Tabelul 1.7 Prognoza emisiilor unor gaze cu efect de sera (Gg CO2 echivalent/an)
2000 Scenariul de referinta Emisii totale de CO2 Emisii totale de CH4 Emisii totale de N2O Emisii totale Scenariul minim Emisii totale de CO2 Emisii totale de CH4 Emisii totale de N2O Emisii totale Scenariul maxim Emisii totale de CO2 Emisii totale de CH 4 Emisii totale de N2O Emisii totale 150807,9 32879,0 7744,0 191430,9 156432,0 32164,0 7904,0 196500,0 167655.5,0 32227,0 8256,0 209138,5
(Date furnizate de ICIM)

2005

2010

162334,8 33531,0 8480,0 204345,8

187794,0 36740,0 10240,0 234774,0

228535,7 43125,0 12704,0 284364,7

158445,9 33445,0 81280 200019,0

178926,0 33712,0 9024,0 221662,0

201447,5 36368,0 10112,0 247927,5

In baza datelor disponibile, prezentate in comunicarea nationala a Romaniei, privind modul de aplicare a prevederilor Conventiei cadru privind schimbarile climatice, exista o capacitate reala de utilizare a

mecanismelor specifice de aplicare a prevederilor din Protocolul de la Kyoto (articolele 6 si 17). Aceleasi analize releva faptul ca se poate face o reducere suplimentara a emisiilor de gaze cu efect de sera de minim 6%, fata de angajamentul oficial pe care Romania si l-a asumat in procesul de integrare europeana (8%). Romania a fost a 60-a tara care a semnat Protocolul de la Kyoto, in anul 1999 fiind demarata procedura de ratificare a acestuia.
Extreme climatice si manifestari ale schimbarilor climatice pe teritoriul Romaniei.

Chiar si cei mai sceptici specialisti recunosc faptul ca in ultimul secol s-au produs schimbari climatice, suprafata Pamantului s-a incalzit cu 0,3-0,6, iar ultimii ani au fost cei mai caldurosi din 1860, de cand au inceput sa se inregistreze fenomenele meteorologice. In ultimii ani au fost inregistrate o multime de evenimente meteorologice deosebite in intreaga lume, precum: valuri de caldura, inundatii, uragane, furtuni. Efectele schimbarilor climatice au fost observate si in Romania, cu precadere in ultimii ani. De asemenea, trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face treptat, ci brusc, cu variatii mari de temperatura, iar in anul care tocmai a trecut s-au inregistrat multe fenomene meteorologice deosebite. In anul 2000 temperatura medie pe tara a fost cu 1,8C mai ridicata decat normala climatologica (8,3C). Fata de valorile medii multianuale, temperaturile medii ale anului 2000 au prezentat abateri pozitive cuprinse intre 0 -1C in centrul tarii si intre 1-2C in cea mai mare parte a teritoriului. Temperaturile maxime din acest an au depasit 40C in sudul tarii, fiind consemnate in zilele de 4-5 iulie si 21-22 august. Temperatura maxima anuala a fost de 43,5C inregistrata la Giurgiu in ziua de 5 iulie. Temperaturile minime s-au inregistrat in zilele de 25-26 ianuarie, valorile acestora fiind sub -25C in zona montana, pe areale restranse din nord-vestul, sud-vestul si sudul tarii, iar in depresiunile din estul Transilvaniei acestea au scazut sub -30C. Temperatura minima anuala a fost de -33,1C semnalata la Miercurea Ciuc in ziua de 26 ianuarie. Precipitatiile cazute pe intreg teritoriul tarii in anul 2000 (430,7 mm) comparativ cu normala climatologica (647,0 mm) au prezentat un regim deficitar. Cantitatea anuala de precipitatii cazuta la nivelul intregii tari a fost cu 33,4% mai redusa decat cantitatea medie multianuala, abaterile fata de media multianuala fiind mai reduse cu 20 - 40% in centrul si estul tarii si cu 40 - 60% in vestul si sud-vestul teritoriului. Exceptand lunile ianuarie, martie si septembrie, in care regimul precipitatiilor a fost excedentar, in celelalte luni din an precipitatiile au fost deficitare. De exemplu: in luna octombrie cantitatea medie de precipitatii pe tara a fost de 3,2 mm. (normala climatologica fiind 38,0 mm). In Oltenia, vestul Munteniei si Carpatii de curbura precipitatiile au fost inexistente.
Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto si ale Conventiei cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice

Romania este semnatara a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbari Climatice din 5 iunie 1992. Conventia a fost ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea 24 din 1994, care are ca principal obiectiv stabilizarea concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera, la un nivel care sa previna orice dereglare antropogenica a sistemului climatic. In noiembrie 1996 a fost infiintata Comisia Nationala pentru Schimbari Climatice, care activeaza in cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Conform conventiei, Romania a hotarat reducerea emisiilor pana in anul 2000 la nivelul anului de referinta 1989.

Romania, ca parte semnatara a conventiei, a fost prezenta la negocierile privind schimbarile climatice astfel: la Berlin in 1995, cand s-a convenit stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de sera, in anul 2000 la nivelul anului 1989 si s-au stabilit obiectivele pe termen mediu si lung, si la Kyoto, in 1997, cand s-au stabilit datele concrete si mijloacele de realizare a obiectivelor. La Kyoto, in Japonia, 1-11 decembrie 1997, 161 de tari au finalizat un acord, denumit "Protocolul de la Kyoto", care stabileste termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce determina efectul de sera al Terrei. Protocolul de la Kyoto, exprima dorinta ca pana in anul 2012, cantitatea medie de gaze cu efect de sera (principalele sase gaze) sa fie redusa cu 5,2% sub nivelul inregistrat in anul 1990. Principalele masuri ce trebuie luate pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto sunt:


    

industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon (carbune), la combustibili saraci in carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi; industria energetica, de la extractie si pana la consum, trebuie restructurata astfel incat sa devina eficienta si mai putin poluanta; transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu consumuri reduse; constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabila; echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie; padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse.

Prin Legea nr. 3/2001, Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto privind Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, numarandu-se printre primele state care ratifica acest document international, de o importanta deosebita pentru problematica schimbarilor climatice. In anul 2000 a continuat implementarea masurilor stabilite prin Protocolul de la Kyoto, care are doua obiective de baza:
y y

respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera; in cazul Romaniei angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8% comparativ cu anul de baza 1989, pentru perioada 2008-2012; adoptarea unui set de mecanisme de piata, inclusiv pentru permise de comercializare transferabile si aplicarea comuna a prevederilor, in cooperare cu alte tari.

Folosindu-ne de mecanismul permiselor de comercializare transferabile, au fost perfectate si sunt in derulare doua proiecte comune:
y

cu Olanda activitati comune de implementare a Protocolului de la Kyoto in vederea reducerii emisiei de dioxid de carbon prin aplicarea unor metode de economisire a energiei la Rafinaria RAFO Onesti pina in anul 2005 (1,85 milioane guldeni). cu Elvetia pentru imbunatatirea randamentului energetic la doua centrale termice, in Buzau si Pascani, in urma unui acord semnat la 8 ianuarie 1999.

Romnia ocup locul al doilea n Uniunea European privind ritmul sc derii emisiilor de gaze cu efect de ser n 2009, respectiv 23,2%, pn la 42,3 milioane de tone, n contextul n care Uniunea a alocat rii noastre 63,5 milioane de permise, arat datele Uniunii, potrivit Reuters. n 2008, emisiile de gaze cu efect de ser ale Romniei s-au ridicat la 55,1 milioane de tone. Declinul nregistrat de Romnia a fost dep it la nivelul Uniunii Europene (UE) doar de Estonia, cu 23,8%. La nivelul UE, emisile de carbon au sc zut cu 11,2%, la 1,69 miliarde de tone, de la 1,9 miliarde de tone n anul anterior, singurul stat care a raportat cre tere fiind Luxemburgul, respectiv 3,9%. Amploarea sc derii emisiilor de gaze cu efect de ser a fost anticipat de anali ti, care o explic prin severitatea declinului economic la nivel mondial

Efectul de ser i impactul asupra climei Ce este efectul de ser ? Efectul de ser este procesul prin care atmosfera capteaz o parte din energia solar , nc lzind P mntul i modernd clima. Exper ii n domeniul climatic sunt de p rere c o cre tere a nivelului gazelor cu efect de ser , cre tere provocat de activit ile umane, accentueaz n mod artificial efectul de ser , ducnd la cre terea temperaturilor globale i dereglnd clima.

Gazele de ser includ dioxidul de carbon, rezultat din arderea combustibilului fosil i defri ri, metanul, eliberat de pe planta iile de orez i locurile de depozitare a gunoaielor, precum i produse rezultate din arderi i diferi i compu i chimici industriale (acid azotos, carbon fluorhidric, carbon perftoric, sulf hexaflorid). Ciclul carbonului Dup vaporii de ap , dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz de ser . Carbonul este stocat sub p mnt, departe de biosfer , n combustibili fosili, ns ciclul organic al carbonului descrie transferul carbonului ntre m ri, ecosistemul terestru i atmosfer . F r influen a uman , transferul ntre aceste rezervoare de carbon este men inut n mare n echilibru de exemplu, plantele absorb carbonul n timp ce se dezvolt , dar l elimin atunci cnd mor. ns cnd oamenii taie arbori sau ard combustibili fosili, ei elimin n atmosfer cantit i suplimentare de carbon, accentund astfel efectul de ser . Aceasta constituie o problem mai ales atunci cnd se extrag i se ard combustibili fosili, deoarece astfel se adaug carbon la ciclul organic al carbonului, care altfel ar r mne depozitat adnc sub p mnt. O parte din acest carbon ajunge n atmosfer , alta n arbori, plante i sol, pe p mnt, i o alt parte n m ri i oceane. O parte mai mare ajunge n atmosfer deoarece se taie p duri i se construiesc ora e, drumuri i uzine, reducndu-se astfel capacitatea biosferei de a absorbi carbonul. Schimb rile climatice Zilnic, activit ile noastre afecteaz clima prin utilizarea combustibililor fosili (petrol, c rbuni i gaze) pentru producerea energiei i transport. Aceste schimb ri climatice au impact asupra vie ii i pot distruge numeroase medii naturale pe parcursul urm torilor ani. Trebuie s reducem semnificativ poluarea care are ca rezultat efectul de ser . Acest lucru are sens att din punct de vedere al mediului, ct i economic. Datorit gazelor de ser pe care pe care le-am emis deja n atmosfer , suntem predispu i la o nc lzire cu 1,2 sau 1,3C a temperaturii n urm toarele decenii, chiar dac am opri toate emisiile de gaze cu efect de ser imediat. Scopul politicii climaterice ar fi acela de a mpiedica cre terea temperaturii medii globale cu mai mult de 2C peste nivelul perioadei pre-industriale. La peste 2C, impactul asupra ecosistemelor naturale i a sistemului climatic cre te n mod dramatic. Avem o perioad de timp foarte scurt , nu mai mult de 2 decenii, n care putem s schimb m sistemul energetic astfel nct s se ndeplineasc aceste scopuri.[1] Cre terea temperaturii medii globale cu 2C[2]: amenin multe milioane de oameni cu riscul apari iei foametei, malariei; milioane de oameni sunt amenin a i de inunda ii, furtuni puternice i lipsa apei potabile. ar duce la producerea unor valuri de c ldur extrem ; cele mai afectate sunt rile s race i cele n curs de dezvoltare, mai ales cele din America de Sud, Africa sud-saharian i Asia. Zonele

afectate de secet s-au dublat n ultimii 35 de ani.

provoac topirea ghe arilor i a calotei glaciare, ceea ce ar duce la cre terea pericolului inunda iilor n unele zone sau la lipsa apei att de necesare vie ii n alte zone Aproximativ 30% din ghe arii Europei au disp rut deja. n Oceanul Pacific, Oceanul Indian i Marea Caraibelor multe insule ar putea disp rea, iar n Europa sezonul de iarn ar deveni mai scurt i mai scump pentru practican ii de sporturi de iarn . ar duce la cre terea nivelului apelor m rilor, amenin nd numeroase popula ii de pe ntreaga planet i mai ales din zonele joase ale rilor n curs de dezvoltare, cum ar fi Bangladesh, sudul Chinei, ca s nu mai vorbim de rile de jos (Belgia, Olanda, NV Germaniei) i SE Angliei. amenin marile ecosisteme, de la cele polare i antarctice, pn la cele tropicale.

ar duce la dispari ia unor p duri i specii, ceea ce va afecta via a ntregii planete (1 milion de specii ar putea disp rea din cauza schimb rilor climatice), costurile economice resim indu-se mai acut n rile s race sau n curs de dezvoltare. Solu ii Exist solu ii la problema schimb rilor climatice: energiile regenerabile, eficien a energetic i reducerea utiliz rii combustibililor fosili (petrol i gaz). Natura ne pune la dispozi ie o varietate de alternative pentru producerea energiei. Singura problem este cum s transform m lumina solar , vntul, biomasa, energia geotermal sau puterea apei n electricitate sau c ldur ntr-un mod ecologic i cu costuri ct mai mici, astfel reducnd emisiile de CO2 i efectul de ser i ajutnd la protejarea climei i mediului nconjur tor. [3] Concluzii Anii 90 au fost probabil cea mai cald perioad din istorie, 1998 fiind cel mai fierbinte an. Concentra iile de CO2 nregistrate n prezent n atmosfer sunt cele mai mari din ultimii 150.000 ani. Niciodat pn acum umanitatea nu s-a confruntat cu o asemenea imens criz de mediu. Dac nu lu m urgent m suri pentru a opri nc lzirea global , schimb rile ar putea fi ireversibile i pagubele inestimabile.