1.

Absenta declinului cognitiv

1.Memorie

Fara acuze subiective. Interviu clinic fara deficite.

SCALA GLOBALA DE DETERIORARE REISBERG (Se evalueaza nivelul de functionare cognitiva a subiectului) TNCU Dementa usoara D.moderata 2.Declin 3.Declin cognitiv 4.Declin cognitiv 5.Declin cognitiv usor moderat cognitiv foarte usor Primele deficite Deficitul se moderat sever clare-manifestari in manifesta in mai mult decat unul urmatoarele arii: dintre domeniile: Acuze - Dificultatea de - Scaderea - Nu poate subiective: regasire a cuvintelor si cunostintelor supravietui fara -a) uita numelor devine privind o oarecare unde a pus evidenta pentru cei evenimentelor asistenta. obiecte apropiati. actuale sau - Este incapabil familiare - Poate citi un pasaj recente. in timpul -b) uita sau o carte si retine - Deficite in interviului sa-si nume relativ putine lucruri. privinta aminteasca un anterior bine - Poate prezenta o memorarii aspect major cunoscute. capacitate mai scazuta istoricului relevant al vietii se a-si aminti numele personal. curente: o Fara semne unor persoane nou adresa, un nr. de obiective la cunoscute. telefon vechi, interviu. - Poate pierde sau numele pune intr-un loc membrilor de nepotrivit obiecte de familie apropiati valoare. ( nepoti, numele liceului, Datele se obtin prin universitatii interviu clinic absolvite). intensiv. Isi cunoaste numele propriu. Cunoaste numele sotiei si copiilor.

D. moderat-severa 6.Declin cognitiv sever

Dementa severa 7.Declin cognitiv foarte sever

- Poate ocazional sa uite numele sotiei de care depinde in intregime pentru supravietuire. - Retine unele cunostinte privind viata trecuta, dar ele sunt foarte sarace. - Aproape intotdeauna isi retine propriul nume. -Frecvent continua sa distinga persoanele familiare de cele nefamiliare din mediul propriu.

1. 2.Vorbire

2.

3.

4.

5.

6.

7. - Toate abilitatile verbale sunt pierdute. Frecvent mormaie.

3.Situatii profesionale sau sociale

Fara deficit obiectiv.

- Colegii de munca constientizeaza performanta relativ scazuta. - Scad in situatii solicitante.

- Scaderea capacitatii de a-si administra finantele - Incapacitate de a realiza sarcini complexe. - Abulie cognitiva: pirderea puterii vointei de a mentine un gand suficient timp pentru a determina o actiune indreptat catre un anumit scop. - Modificari de personalitate. - Comportament delirant-halucinator. Poate vorbi unor figuri imaginare sau propriei figuri din oglinda. -Simptome obsesive: repeta continuu o activitate de curatire. - Agitatie violenta.

4.Gandire

Preocupare adecvata in legatura cu simptomatol ogia.

5.Comportament

Negarea incepe sa se manifeste.

Negarea este mecanismul dominant de aparare. Retragerea din situatii schimbatoare.

1. 6.Concentrare

2.

3. Deficit evident la testare clinica.

7.Orientare

8.Dispozitie
9.Afectivitate 10.Autoingrijire

4. 5. Deficit evidentiat O persoana la scaderile serale. educata are dificultati de a numara invers din patru in patru incepand cu 20 sau din 2 in 2 incepand de la 20. Pacientul s-a pierdut Scaderea Dezorientare in in timpul unei calatorii capacitatii de a timp: data, zi, intr-un loc nefamiliar. calatori. saptamana, Este orientat in anotimp sau timp si la spatiu. persoana. Recunoaste persoanele familiare si fetele. Are capacitatea de a calatorii in locuri familiare. Anxietate usoara pana la moderata. Aplatizarea afectelor Nu are nevoie de ajutor pentru a se imbraca. - Poate avea unele dificultati in alegerea imbracamintei adecvate.

6. Poate avea dificultati de a numara invers incepand cu 10 si uneori si in ordine directa.

7.

Dezorientat T-S.

Simptome anxioase.

Are nevoie de asistenta. Are nevoie sa fie insotit cand calatoreste. Ocazional poate calatori in locuri cunoscute.

- Incontinenta urinara. - Are nevoie de ajutor pentru asi face toaleta si pentru a se hrani. - Nu poate merge.

1.
11.Ritm biologic 12.Examene neurologice

2.

3.

4.

5.

6. Ritmul diurn este adesea perturbat.

7.

Generalizate si corticale.