Introducere Conceptul sau metoda Halliwich deriv de la numele scolii Halliwich pentru fete, Southgate, Londra, fiind creat

n 1949 de profesorul James McMillan. Conceptul Halliwick este o cale de acces spre instruirea tuturor oamenilor, n special a celor cu dificult i de nv are sau cu deficien e fizice prin care s poat participa la activit i, s se mi te independent n ap , s noate. Principiile hidrodinamice afecteaz comportamentul corpului uman n ap , asigurnd posibilele beneficii ale hidroterapiei asupra corpului. Aceast metod are urm toarele efecte dinamice: metoda Halliwick pune accentul pe abilitate i nu pe dizabilitate; faciliteaz adaptarea n ap ; dezvolt n elegerea individului despre ideea de a se afla n ap ; asigur mi carea n ap pentru fiecare persoan n parte; acord o aten ie deosebit controlului respira iei; folose te echilibrul i pozi ia de siguran n ap f r utilizarea echipamentelor de plutire; promoveaz ncrederea, relaxarea i pl cerea de a fi n ap ; folose te dinamica de grup i jocurile n vederea motiva iei. Principala noutate a metodei este ca nu utilizeaz dispozitive plutitoare, pentru c acestea dau o fals senza ie de siguran deficientului i altereaz caracteristicile senza iilor oferite de apa, nv area se face cu ajutorul unei persoane apropiate not torului. Metoda Halliwich Metoda Halliwich con ine patru faze distincte n adaptarea la mediul acvatic ce nglobeaz zece puncte metodice: 1a Faza Adaptarea mental (fizic ): Obiective: o ncrederea n mediul acvatic; o adaptarea mental ; o trecerea de la pozi ia vertical la cea orizontal ; o deta area psihic ; Adaptarea schemei corporale la mediul acvatic, organizarea sau reorganizarea sensibilit ii tactile, kinestezice si vizuale; Etapa de lucru: y primele no iuni de respira ie y mi care pe vertical y tehnica rota iei verticale
y

2a Faza Rot rile: Obiective: o controlarea respira iei in mediul acvatic; o mobilitate i echilibrul pe orizontal ; nv area ntoarcerilor corpului n ap , dobndirea unui echilibru fizic i mental capabil de modific ri la efecte opuse de gravita ie i impulsie. Etapa de lucru: y rotare vertical ; y rotare lateral ; y rotare combinat ; y scufundare cu ajutor; a Faza Plutirea i Impulsia: 3 Obiective: o independenta la plutire si scufundare; o controlul respira iei la scufundare; o fluctua ie n situa ii de turbulent a apei; o fluctua ie n echilibru. Abilitatea sau capacitatea ob inerii unei pozi ii orizontale independent stabil sau cel pu in asem n tore n prezenta for elor perturbatore a mi c rii n ap . Etapa de lucru: y activit i pentru dobndirea siguran ei n ap ; y plutirea cu i f r turbulen a apei; y activit i sub ap ; y scufundarea pentru deprinderea sprijinului. a Faza Propulsia: 4 Obiective: o ritmul respira iei adaptat la tehnica de propulsie; o dobndirea unei tehnici de propulsie. S fie competent s creeze i s foloseasc mi carea pentru a controla sau mi ca corpul n ap , pentru a schimba forma, stabiliza sau alterna pozi iile n ap . Etapa de lucru: y deplasarea sau mi carea n situa ii de turbulent a apei; y forme de propulsie adecvate capacit ilor not torului; y mi carea de baza.

Cele 10 puncte ale metodei Halliwich: 1. Adaptarea mental Metoda sugereaz ideea c not torul trebuie nti s se acomodeze cu apa, apoi s nve e s - i schimbe pozi ia n ap astfel nct n permanen s poat respira. Un exerci iu de adaptare mental este compararea respira iei i mi c rii n ap cu cea de pe uscat.

2. Eliberarea Este un proces prin care pacientul nva sa fie independent fizic i psihic. Independenta cre te treptat, n paralel cu progresul tehnicilor dobndite de not tor. Este o forma de disciplina, att pentru not tor cat i pentru ndrum tor.

3. Controlul rota iei verticale / transversale Realizarea i controlul tuturor mi c rilor pe vertical , se face n jurul pelvisului, considerat ax transversal. Mi carea implic controlul capului i respira iei. 4. Controlul rota iei in plan sagital / lateral Realizarea i controlul oric rei mi c ri in plan lateral, se face in jurul coloanei vertebrale, considerat ax longitudinal. Poate ap rea n ortostatism, men innd orizontalitatea.

5.Controlul rota iei longitudinale Abilitatea de a controla orice rota ie f cut ntr-o ax sagito-frontal (longitudinal ).

6. Controlul rota iei combinate Realizarea i controlul mi c rilor ce se efectueaz simultan n pozi ia vertical i lateral, permi nd, not torului s ob in o pozi ie stabil n ap , cu posibilit i de control asupra respira iei. Prima rota ie mixt ob inut ar fii aceea care permite not torului, dup intrarea n ap sau scufundare, dobndirea unei pozi ii de siguran respiratorie proiectnd capul spre napoi pentru a aduce corpul la plutire, favoriznd astfel respira ia. 7. Impulsia not torul trebuie s fie n condi ia de a explora fundul piscinei i de a sim i sub alta form efectele apei asupra corpului s u. Metoda presupune jocuri n care not torul s simt i s n eleag utilizarea impulsiei. 8. Echilibru n imobilitate Utilizarea tuturor tehnicilor dobndite duce la capacitatea de a men ine corpul la suprafa , relaxat, anulnd orice efect de turbulent sau de alte perturb ri. not torul trebuie s valorifice i s nve e cum s ob in siguran a personal .

9. Dispozitiv plutitor glisant Un dispozitiv plutitor este mi cat n ap pe sub not tor, de c tre instructor, f r ca acesta s aib vreun contact fizic cu persoana deficient . not torul trebuie s controleze rota iile nedorite, f r a face mi c ri de propulsie. 10. Mi carea de baz not torul cu deficient are, n general, membrele superioare mai func ionale dectmembrele inferioare. n acest caz au o ac iune motorie mai eficient , de aici procurnd primele mi c ri de baz . Cnd pacientul se acomodeaz cu apa, mi c rile capului i ale membrelor vor fi mai ample, minile fiind aduse deasupra apei pana n apropierea capului. Pentru a preveni scufundarea extremit ii cefalice cnd bra ele se afl deasupra apei, pacientul trebuie s relaxeze extensorii gtului pentru o secund sau dou .

Concluzii:
y y y

y y

Este foarte important ca pacientul s realizeze cerin ele fiec rei faze, nainte de a trece la urm toarea. Ajutorul i asisten a trebuiesc date doar cnd acestea sunt necesare. Metoda se bazeaz pe ncrederea n beneficiile care pot rezulta din activit ile n ap . Aceste beneficii incluznd aspecte fizice, personale, sociale i terapeutice. Stabile te criteriile de baz pentru nv area notului. Conceptul a influen at tehnicile hidroterapeutice i s-a transformat ntr-un exerci iu terapeutic special.

Aumenta el coeficiente intelectual. Est demostrado que los bebs que han hecho natacin en los 2 primeros aos de vida desarrollan una percepcin mayor del

mundo que los rodea con lo que ya estn aprendiendo a ser ms creativos y observadores. El agua estimula la capacidad de juego del nio y este hecho repercutir muy positivamente en aprendizajes futuros. Una gran cantidad de estudios han demostrado que la estimulacin prenatal parece tener un efecto favorable sobre la inteligencia y el coeficiente intelectual. Cre te IQ. Sa demonstrat ca bebelusii care au f cut not n primii 2 ani de viata a dezvolta o percep ie mai mare a lumii din jurul lor cu ceea ce ei nva s fie mai creativi i observatori. Apa stimuleaza capacitatea copilului de joc i acest lucru va avea un impact pozitiv asupra nv rii n viitor. O multime de studii au ar tat c stimularea prenatala pare s aib un efect favorabil asupra inteligen ei i IQ. 2. Desarrollo psicomotor. El beb encuentra en el agua la posibilidad de moverse tridimensionalmente, siendo mucho mayor la libertad y continuidad de movimientos. A muy temprana edad comienzan a tener nociones de desplazamiento y distancia de una gran riqueza y sensibilidad, lo que redundar en una mayor coordinacin motriz. Adems el agua da posibilidades de movimiento que no proporciona el mbito terrestre. Esto hace que el beb experimente un sin nmero de experiencias que enriquecern sensiblemente su acervo motor. 3. Ayuda al beb a relajarse. Porque elimina la tensin nerviosa y el estrs (debido a las propiedades antiestresantes y relajantes del agua). 4. Ayuda al sistema inmunolgico. 2. Psihomotorii dezvoltare. Copilul este n ap abilitatea de a muta trei-dimensional, cu mult mai mult libertate de mi care i de continuitate. La o vrst fraged s nceap s aib no iuni de deplasare i la distan de numeroase i de sensibilitate, care au ca rezultat o mai mare coordonare cu motor. n plus, apa ofer posibilit i de mi care, care nu furnizeaz domeniu terestre. Acest lucru face ca copilul de a experimenta o serie de experien e care mbog esc n mod semnificativ motorul de colectare. 3. Ajuta copilul sa se relaxeze. Pentru c elimin stresul i stresul (datorita proprietatilor anti-stres i lini titor de ap ). 4. Sprijin sistemul imunitar. 5. Mejora y fortalece la relacin afectiva y cognitiva entre beb-mam-pap. La realizacin de un programa acutico para un beb, le llevar junto con sus paps, a compartir situaciones ricas y profundas que no sucederan de otra forma, pues se

van a juntar las reacciones innatas e instintivas del beb con las propias vivencias que genera la prctica de la natacin, que sin duda ayudarn al conocimiento mutuo, alimentando el amor y orgullo de mam y pap. 6. Inicia la socializacin sin traumas en un ambiente ldico y recreativo, desarrollndose como personas y su entorno de una forma natural. La convivencia en la piscina con otros nios le ayudarn a relacionarse mejor, adems de que aprender a compartir y realizar actividades junto a otras personas. El nio adquiere ms confianza para comunicarse y desarrollarse en grupo, ya que estar en constante contacto con instructores y nios. 7. Desarrolla las habilidades vitales de supervivencia. 5. mbun t e te i consolideaz rela ia dintre afectiv i cognitiv baby-mamatata.Finalizarea unui program acvatic pentru un copil, este nevoie mpreun cu p rin ii ei, pentru a partaja situa ii profund i bogat, care altfel nu s-ar ntmpla, pentru c ea va ridica reac ii instinctive i nn scut a copilului cu experien ele lor n propriile generate de practica not, care va ajuta, f r ndoial , mama n elegerea reciproc , dragoste i cultivarea i tata mandru. 6. Socializarea ncepe f r traume ntr-o dezvolta ludic i de agrement ca oameni i mediul lor ntr-un mod natural.Coexisten ei, n piscin mpreun cu al i copii v va ajuta s se refere mai bine, i ve i nv a s mp rt i i i s se angajeze cu alte persoane. Copilul c tig mai mult ncredere s comunice i s se dezvolte ca un grup, a a cum va fi n contact permanent cu instructori i copii. 7. Dezvoltarea deprinderilor de viata pentru supravie uire. 8. Fortalecimiento del sistema cardiorrespiratorio. La natacin fortalece el corazn y los pulmones. Debido al trabajo respiratorio que se realiza en el agua, se aumenta la eficiencia en la oxigenacin y traslado de la sangre y favorece en el acrecentamiento del aparato cardiorrespiratorio (facilitando la respiracin y oxigenacin del organismo). 9. Ayuda al beb a sentirse ms seguro. Desde el aspecto psicolgico, el nio aprende a conocer el agua, un medio que le es habitual. El dominio paulatino de este nuevo mbito le va aportando seguridad e independencia, pero una independencia responsable que le va ayudando a adquirir la nocin de sus posibilidades y limitaciones. 10. Desarrollo del aparato osteomuscular. Incrementa el rendimiento muscular, la movilidad y la rapidez.

11. Ayuda a la movilidad de la caja torcica. La presin del agua sobre la caja torcica ayuda a la potenciacin de la musculatura respiratoria, adems, la humedad existente en la piscina favorece la eliminacin de mucosidades. 12. Mejora la movilidad intestinal e incrementa el apetito. Aliviando con ellos los problemas de clicos, gases e inapetencia. 13. En nios hiperactivos ayuda a conseguir la relajacin y el sueo. 8. Consolidarea sistemului cardio-respiratorie. not intareste inima si plamani. Avnd n vedere activitatea de respira ie care are loc n ap , cre terea eficien ei i de transfer n oxigenare a sngelui i ajut la cre terea de cardiorespiratorii (facilitarea respira ie i oxigenare a organismului). 9. Ajuta bebelusul sa se simta mai sigur. De la aspectul psihologic, copilul nva s cunoasc ap , un mediu care este neobi nuit. Domina ia treptat a acestui nou domeniu este de a face asigurarea securit ii i a independen ei, dar independenta este responsabil pentru ajutndu-l s dobndeasc n elegerea de posibilit ile i limitele. 10. Musculo-scheletice de dezvoltare aparate. Cre te performan a muscular , mobilitatea si viteza. 11. Asisten pentru mobilitatea cutiei toracice.Presiunea apei de pe piept ajut la mbun t irea musculaturii respiratorii, n plus, umiditatea n piscina ajut la eliminarea mucusului. 12. mbun t e te motilitatii intestinale si mareste pofta de mancare. Atenuarea probleme cu ele crampe, gaze i inapeten . 13. La copiii hiperactivi ajut la realizarea relaxare i somn. 14. El nio se siente protagonista de los juegos y actividades, lo que le estimula y aumenta su creatividad 15. Ayuda a conseguir un correcto esquema corporal, ya que el factor hidrocintico del agua provoca una mejora de la propiocepcin y de la sensibilidad que redundar en una mejor coordinacin y equilibrio.

16. En nios con patologa que cursa con espasticidad es muy recomendable gracias a que la temperatura de la piscina ayuda a la disminucin de la misma. Elimina las prtesis durante la prctica de la actividad gracias al factor hidrosttico del agua, que disminuye el estrs entre las articulaciones y asiste a las movilizaciones. 17. En nios con hipotona ayuda a mejorar el tono, debido al factor hidrodinmico que permite una tonificacin muscular en el desplazamiento del agua. Una vez nombrados los principales beneficios, os ofrecemos las razones ms importantes por la que los padres acuden a la prctica de esta actividad con sus hijos en Baby Spa: Por qu acuden a Baby Spa y asisten a Estimulacin Acutica?. La respuesta ha sido que llevan a sus hijos a la piscina para... - Ayudar al infante en la adaptacin al agua (34%) - Actividad de placer y relajacin para el infante y los padres (23%) - Desarrollo psicomotor y en la estimulacin temprana del nio (21%) - Evitar el posible miedo que los infantes puedan tener al agua (14%) - Aprendizaje de la natacin (8%) 14. Copilul este protagonistul de jocuri i activit i, ceea ce stimuleaz mbun t e te creativitatea lor

15. El ajut pentru a ob ine un plan de organism corect, ca un factor care cauzeaz propriocep ie hidromecanice de ap mbun t ite i sensibilitate, care va duce la o mai bun coordonare i echilibru. 16. La copiii cu spasticitate patologie care este foarte recomandat, deoarece temperatura din piscina ajut la o mai mici. Elimina practica de proteze pentru activitate ca urmare a factorului de ap hidrostatic , care reduce stresul ntre articula ii i demonstra ii participa. 17. La copiii cu hipotonie ajut la mbun t irea tonul, datorit factorului de hidrodinamice care permite tonusul muscular, n deplasarea de ap . Odat numit principalele beneficii, oferim cele mai importante motive de ce p rin ii vin la practica aceast activitate cu copiii lor n Pat Spa: De ce s merg la Spa Pat i stimularea acvatice participa?. R spunsul a fost de a aduce copiii la piscina pentru ...

- Ajuta copilul sa se adapteze la ap (34%) - Activitatea de pl cere i relaxare pentru copil i p rin i (23%) - Dezvoltarea psihomotorie si de stimulare timpurie a copilului (21%) - Pentru a evita teama posibil ca sugarii pot avea n ap (14%) - Studiu de inot (8%)

Primul ajutor in caz de inec Inecul se poate produce din diferite cauze: - epuizare morala - datorita spaimei caracteristice celor care nu stiu sa inoate sau sa-si aprecieze fortele si se avanta prea mult in largul apei; - epuizare fizica - datorita efortului depus in timpul inotului; - stare de sincopa - (oprirea reflexa brutala a functiunilor inimii si respiratiei) cauzata de criza epileptica, angina pectorala, infarct miocardic, traumatism in diferite regiuni ale corpului, epigastrita temporala, crampe musculare; - patrunderea apei in fosele nazale si in urechi; - hidrocutie - prin simplul contact cu apa, datorita unei sensibilitati a organismului fata de apa (fenomen asemanator cu electrocutarea). In naufragii, accidente nautice, sarituri in apa, se mai pot asocia traumatisme grave ca: fracturi craniene sau ale coloanei vertebrale, lovituri in abdomen, luxatii ale diferitelor articulatii, spargerea timpanului, etc. Inecul - accident, il pot suferi atat cei care nu stiu sa inoate cat si cei care stiu sa inoate. Valurile, curentii, vartejurile, bancurile de nisip deplasabile sau fixe, apele repezi, apele reci, cu plante acvatice agatatoare, fund de apa stancos, maluri abrupte, nerespectarea zonelor de restrictie delimitate cu balize sau geamanduri si a regulamentelor publice, rasturnarea barcilor, lovirea in apa in timpul rasturnarilor, naufragii, constituie fiecare in parte conditii care pot favoriza sau declansa inecul. Chiar si cei care stiu sa inoate bine, sunt expusi la inec, daca nu tin seama de starea

sanatatii lor, sau sunt foarte obositi, consuma bauturi alcoolice sau forte reci inainte de a intra in apa, stau la soare si intra de multe ori intr-o apa rece sau fac pre multe sarituri succesive si scufundari. In cazul inecului prin epuizare fizica sau morala, accidentatul sa zbate, face miscari necoordonate, irationale, contribuind astfel la epuizarea fortelor. Cel care se ineaca astfel, este dominat de frica, se agata cu disperare de oricine, orice, striga ridicand bratele ceace favorizeaza scufundarea victimei. In cazul inecului prin sincopa respiratorie, cardiaca sau mixta, sau hidrocutie, victima isi pierde cunostinta si se scufunda brusc, fara semne de disperare, fara strigate, fara lupta, Inecatul scos la mal are aspectul unui asfixiat: miscarile respiratorii pot fi neregulate, slabe sau absente, pulsul se poate prezenta normal, slabit sau imperceptibil. In 10% din cazuri tegumentele sunt albe lucioase, in 20% albastreviolacee, iar in restul de 70% culoarea lor se modifica in functie de starea clinica. Cianoza (culoarea vanata a pielii) este mai pronuntata la nivelul buzelor si a unghiilor fara a exista o legatura directa intre intensitatea si gradul de asfixie. Dupa aspectul exterior al inecatului se descriu doua tipuri: - inecatul alb, palid care nu a inghitit apa; - inecatul cianotic, vanat, la care apa a patruns in plamani si stomac; la nivelul gurii si nasului el poate prezenta o spuma aerata rozacee, semn al edemului pulmonar. Temperatura corpului victimei este scazuta. Uneori se pot observa diferite traumatisme si leziuni datorita loviturilor. Moartea prin inec se produce astfel: dupa caderea in apa are loc o inhibitie reflexa cardio vasculara caracteristica prin oprirea respiratiei sau respiratie rara,puls scazut, scaderea tensiunii arteriale, fenomene ce duc la sincopa prin scaderea aportului de oxigen la sistemul nervos

central. Urmeaza reactia cardio-respiratorie a excitarii centrilor nervosi cu CO2 acumulat in exces. Se reia respiratia frecvent si anarhic ducand la umplerea bronhiilor si alveolelor pulmonare cu apa. Urmeza asfixie progresiva, oprirea respiratiei, inima continuand sa bata, apoi dupa cateva miscari respiratorii spasmodice scade tensiunea arteriala, sincopa respiratorie devine mixta, se opreste si inima si ne aflam in fata mortii clinice (aparente), urmata de moartea biologica (definitiva). Salvarea de la inec constituie o actiune care urmareste scoaterea victimei din pericolul prin care trece, acordarea primului ajutor si aplicarea unor masuri terapeutice eficiente. Toate acestea trebuie sa aiba ca rezultat supravietuirea. Toate actiunile care au ca scop salvarea unui om care se ineaca, avand in vedere gravitatea situatiei in care se afla victima, trebuie sa se faca rapid, cu mult calm si pricepere, stiut fiind faptul ca nu se poate readuce la viata un organism care se afla in stare de limita extrema, de moarte clinica ( sau aparenta ). In cazul in care cel care se ineaca este constient si stie sa inoate poate fi ajutat de pe mal cu anumite indicatii, cu o prajina, franghie, colac de salvare. In situatia in care victima nu stie sa inoate sau este in stare inconstienta, este absolut necesara o interventie rapida fie prin deplasare cu o ambarcatiune, fie inot. Salvatorul trebuie sa fie un foarte bun inotator care sa cunoasca pericolele legate de inec si manevrele de salvare. Inainte de a intra in apa, salvatorul trebuie sa se dezbrace de haina si incaltaminte si sa-si descheie gulerul. Este foarte important sa anunte pe cei aflati eventual in apropiere pentru a obtine ajutoare. Cand victima se afla la suprafata, salvatorul se va apropia de acesta cautand sa o sustina si sa o aduca la mal. Daca victima nu mai iese la suprafata, atunci prima actiune va fi plonjarea in adancime si cautare ei.

Daca cel care se ineaca stie sa inoate si se mentine la suprafata, salvatorul se poate apropia mai incet pentru a-si menaja fortele in vederea sustinerii si transportarii victimei. In cazul in care victima se scufunda, este necesara o viteza maxima care totusi sa nu epuizeze fortele salvatorului si sa duca la un alt accident. Daca inecul se petrece la o distanta mare de mal, se indica folosirea unei ambarcatii aflate la indemana. In toate situatiile este nevoie de mult calm, hotarare, sange rece, tenacitate. Niciodata nu se va actiona in pripa, in panica si disperare. Procesul salvarii unui om care se ineaca poate fi impartit in trei etape: 1 - apropierea de cel ce se ineaca; 2 - prinderea victimei si transportarea sa pentru a fi scoasa din apa; 3 - primul ajutor si reanimarea. 1. Apropierea de cel care se ineaca se poate face cu o barca sau inotand. Salvatorul trebuie sa se deplaseze cat se poate de repede dar cu mult calm. In cazul apropierii prin inot de cel ce se ineaca, este bine sa se faca pe la spatele acestuia, deoarece atunci cand victima simte in apropiere un punct de sprijn, cauta sa se agate de el cu toata forta. In cazul in care apropierea nu este posibila prin spate, salvatorul trebuie sa-l apuce de talie, sa-l intoarca cu spatele si sa-l scoata la suprafata cu fata deasupra apei. Daca accidentatul este imbracat, poate fi mentinut la suprafata prin apucarea de haina de preferinta de guler. Un inotator obosit care isi pastreaza calmul poate fi sustinut de un inotator care inoata craul sau bras si ii ofera ca sprijin umerii sai. Daca victima este scufundata sub apa, dupa ce salvatorul ajunge la locul disparitiei, loc ce poate fi reperat dupa bulele de aer care ies la suprafata, se va scufunda spre fundul apei. Daca victima nu este gasita imediat, salvatorul revine la suprafata, unde va face o inspiratie profunda, apoi se va scufunda din nou. Intr-o apa curata corpul victimei se poate observa de la 4-5 metrii. Daca fundul apei este

malos, salvatorul va cauta sa nu tulbure apa, calcand usor sau evitand sa calce. Daca inecatul este gasit cu fata in jos, apropierea se face dinspre picioare care trebuiesc departate, apoi se apuca corpul pe sub brate si este ridicat in pozitie verticala printr-o miscare brusca scotandu-l la suprafata apei. Daca inecatul este gasit cu fata in sus apropierea se face din spre cap, ridicandu-l de umeri si aducandu-l in pozitie verticala la suprafata. Cand inecul se produce intr-o apa curgatoare, salvatorul trebuie sa alerge pe mal in sensul curentului si sa sara in apa la vale de cel inecat pentru a-l putea prinde. Pe valurile mari se recomanda inotul pe sub coamele valului, tinindu-se seama de sensul curentului. Valurile mici si repezi sunt periculoase si pentru salvatorul incercat. De asemenea este foarte periculos locul unde valurile se sparg, de obicei spre mal unde valurile intalnesc bancurile de nisip. In apa pe care nu o cunoaste salvatorul va sari cu picioarele inainte. 2. Procedee le de prindere (apucare) a victimei. Se cunosc mai multe prize in functie de regiunea pe care se aplica. - Priza de cap - este cea mai simpla, daca victima este linistita, calma sau inconstienta. Victima se aseaza in pozitia pe spate cu capul usor ridicat in asa fel incat gura si nasul sa iasa din apa. Salvatorul se afla in spatele inecatului cu fata in sus si cu picioarele sub corpul victimei, apucandu-i capul cu ambele maini sub barbie, cu degetele mari orientate in sus. In aceasta pozitie salvatorul inoata pe spate, folosind miscarea de picioare, bras sau craul. Daca picioarele victimei se scufunda, salvatorul i le va impinge in sus, cu un genunchi, pentru a-l readuce pe linia de plutire. - Priza sub axila - se foloseste in cazul in care victima se zbate . Victima este pe spate cu fata scoasa din apa. Salvatorul se aseaza lateral in dreapta victimei si

trecand bratul drept peste pieptul acestuia pana sub axila sa stanga, ii apuca bratul stang si-l imobilizeaza. In aceasta situatie salvatorul inoata cu picioarele (bras sau craul), si cu mana libera. In unele situatii capul victimei se poate sprijini pe umarul salvatorului. O varianta a acestei prize este: din aceiasi pozitie, salvatorul isi trece bratul drept peste bratul drept pe sub axila si apuca victima pe la spate de antebratul stang. In aceasta situatie ambele brate ale victimei sunt bine imobilizate. Salvatorul se poate aseza si in partea stanga a victimei folosind celalalt brat pentru priza. Partea este aleasa astfel incat mana cea mai puternica a salvatorului sa fie folosita pentru o buna imobilizare a victimei. - Priza sub ambele axile - victima se afla tot cu fata in sus cu gura si nasul la suprafata, iar salvatorul se plaseaza in spatele sau apucandu-l cu ambele maini de sub axile si inotand pe spate cu miscari de picioare bras sau craul. Nu intodeauna salvtorul reuseste sa-l supuna pe inecat actiunilor sale. De cele mai multe ori acesta, pierzandu-si calmul se agata disperat de tot ce-i iese in cale. El se pote agata de salvator apucandu-l de brate, picioare, gat, urechi, cap, tragandu-l sub apa. In aceasta situatie, salvatorul se poate elibera din stransoarea inecatului folosind urmatoarele procedee: - schimbarea prizei; - zvacnirea energica a bratelor, inainte, in sus, in jos si a picioarelor si apoi reapucarea victimei intr-o priza favorabila; - tinand victima cu un brat de talie si tragand-o spre el, cu cealalta mana, salvatorul, impinge capul victimei inapoi, apucandu-l de barbie; - daca victima isi incolaceste bratele de gatul salvatorului cu mana dreapta, salvatorul ii rasuceste capul la maximum spre stanga apucand in acelas timp cu mana stanga cotul drept al victimei, apoi ii impinge capul pe spate iar cu mana ii rasuceste bratul drept pana i se poate

apuca capul pe la spate pentru a putea fi transportat; - daca cu toate procedeele folosite salvatorul nu poate sa se elibereze din stransoarea inecatului, atunci se va scufunda impreuna cu inecatul , care odata scufundat va slabi apucarea sau isi va desprinde involuntar mainile. In acest fel, salvatorul se degajaza si indepartandu-se putin de inecat, va putea sa-i aplice priza cea mai convenabila. Toate aceste actiuni ale salvatorul trebuie facute repede si cu multa hotarare. Dupa ce inecatul a fost imobilizat si apucat cu una din prizele amintite, salvatorul va inota cu el spre cel mai apropiat mal sau o barca. Daca se poate merge pe fundul apei, inecatul va fi tras cu fata in sus, sau va fi purtat pe sold, sau pe umar tinandu-l cu o mana de picioare cu cealalta de un brat, capul fiindu-i in jos. In acelas fel va fi transportat si pe uscat. Daca salvatorul este obligat sa inoate impotriva valurilor sau curentului, il va sustine pe cel inecat, plutind in sensul curentului pana cand va primi un ajutor, iar daca este singur va cauta sa inoate spre malul cel mai apropiat fara a-si irosi fortele. 3.Primul ajutor si reanimarea. Daca cel salvat nu si-a pierdut cunostinta trebuie dezbracat, sters de apa, imbracat cu haine calduroase si sa inghita ceaiuri calde. Cand victima si-a pierdut cunostinta se cheama un medic, iar pana la venirea accestuia, se vor lua toate masurile pentru readucere la viata Masurile care se iau pentru reanimare trebuie sa fie simple eficace si efectuate cat se pote de repede. Actiunea respectiva poate fi indeplinita de oricine care cunoaste toate aspectele importante ale reanimarii. Dupa scoaterea inecatului din apa, acesta va fi dezbracat asezat cu fata in jos si capul in hiperextensie, i se vor curata caile respiratorii superioare de secretii, varsaturi, alge, etc.cu o batista. Mandibula va fi trasa in jos, iar limba scoasa si legata cu o batista sub barbie, intre dinti

se va pune o bucatica de lemn pentru a mentine gura deschisa. Apoi i se va scoate apa din plaman si stomac. Aceasta se poate face folosind unul din procedeele: - apucarea de picioare a victimei si salvatorul se invarte cu el pe loc; - salvatorul sta pe un genunchi tinand inecatul pe coapsa culcat inainte cu fata in jos, in aceasta pozitie il scutura si il apasa usor pe torace ; - se prind picioarele inecatului pe umerii salvatorului, in asa fel incat capul si corpul sa atarne sprijunite pe spatele salvatorului. in acest mod salvatorul merge in cerc cu 60-80 pasi pe minut. Dupa curatirea cailor respiratorii si scoaterea apei din stomac si plamani se trece la efectuarea manevrelor pentru respiratia artificiala. Aceasta se poate realiza prin mijloace improvizate cat mai aproape de locul accidentului sau cu aparatura adecvata in institutii specializate. Metodele de respiratie artificiala se impart in doua categorii: - prin actiune externa - folosind miscari care largesc si micsoreaza cutia toracica pentru a favoriza patrunderea aerului in plamani si evacuarea lui, - prin actiune interna - insuflarea directa a aerului in plamani, eventual cu ajutorul unor aparate speciale. Procedee de respiratie artificiala prin actiune externa: - Inecatul culcat pe spate cu o patura facuta sul sub omoplati. Cel care efectuiaza manevrele de respiratie se aseaza pe genunchi la capul inecatului, apucandu-i bratele de articulatia pumnului. Salvatorul executa o miscare semicirculara de extensie pana cand bratele ajung in prelungirea corpului inecatului si lateral de salvator. Apoi se aduc bratele indoite pe torace si se apasa pe toracele inecatului. Ritmul optim 8 - 10 miscari pe minut. - Inecatul culcat cu fata in jos, cu capul rasucit spre stanga si mainile in dreptul fetei. Cel care executa manevrele de respiratie sta deasupra inecatului cuprinzand intre genunchi, picioarele acestuia. Din aceasta pozitie se executa o compresiune asupra

toracelui cu mainile aplicate pe partea posterioara a toracelui in asa fel incat varful omoplatului sa fie cuprins intre degetul mare si aratator. Salvatorul apasa cu toata greutatea sa toracele inecatului realizand expiratia. Inspiratia se realizeaza prin incetarea presiunii si revenirea toracelui in pozitia initiala. Ritmul este de 12 -13 miscari pe minut. Se recomanda ca manevra de expiratie sa fie mai lunga 3 timpi iar inspiratia 2 timpi. - Inecatul culcat cu fata in jos la fel ca la mai sus cu bratele lateral. Salvatorul sta la capul inecatului sprijinit pe un genunchi si pe talpa celuilalt. Expiratia se realizeaza prin apasarea pe baza toracelui cu ambele maini,iar inspiratia prin ridicarea bratelor victimei apucate imediat deasupra cotului si se termina prin asezarea lor incet pe sol. Ritmul miscarilor este de 10 - 14 pe minut. - Insuflarea aerului in plamanii inecatului este recunoscuta ca cea mai eficienta in restabilirea respiratiei. Se poate face gura la gura sau gura la nas. Pozitia inecatului culcat pe spate cu capul intors la stanga. Dupa o inspiratie profunda salvatorul sufla in gura victimei pana la destinderea toracelui acestuia strangandu-i in acelas timp nasul cu degetele. Expiratia se realizeaza pasiv prin revenirea toracelui la forma initiala. Ritmul manevrei rapid la inceput revine la 10 - 20 insuflari pe minut. Manevra se executa pana la restabilirea functiilor respiratorii (uneori dupa o ora si jumatae si mai mult) sau pana la aparaitia semnelor certe de moarte definitiva.Tehnica respiratiei gura la nas este indicata la cei care au convulsii. Metoda are avantajul ca victima nu-l poate musca pe salvator si aerul insuflat nu risca sa ajunga in stomac. - Insuflarea de aer cu ajutorul aparatelor, aceasta metoda se aplica numai de persoane specializate in conditiile existentei unui post de prim ajutor, salvare sau spital. Indiferent de conditiile in care este facuta respiratia directa, eficienta se

poate constata prin disparitia culorii cianotice a victimei, caracterul miscarilor respiratorii, intercalarea miscarilor spontane de inspiratie. In cele mai multe cazuri sustinerea sau restabilirea functiunilor inimii, impun folosirea de urgenta a masajului cardiac extern. El se impune in orice sincopa cardiaca dand rezultate bune numai in cazul cand este asigurata oxigenarea sangelui. Masajul cardiac extern se realizeaza prin presiuni ritmice, orientate dinainte inapoi, efectuate puternic, scurt cu podul palmei pe stern. Aceste presiuni se executa numai in expiratie. Pozitia victimei este culcat pe spate de preferinta pe un plan dur. Ritmul miscarilor va fi de 50 60 compresiuni pe minut. Miscarile se fac suficient de energic fara a fi insa brutale pentru a nu produce traumatisme. Aparitia pulsului periferic si a tensiunii arteriale, micsorarea dilatatiei pupilei si a cianozei sunt semnele de eficacitate a manevrelor folosite. In orice situatie insa se vor continua tote manevrele de reanimare pana la aparitia semnelor sigure de moarte definitiva. Este foarte bine ca tot ajutorul necesar sa fie acordat de persoane calificate si un medic, iar in conditii grave victima sa fie transportata la cel mai apropiat spital unde i se pot aplica interventii medicamentoase sau chirurgicale speciale. Dupa ce respiratia si circulatia s-au restabilit cel salvat va fi tinut la aer curat, va fi imbracat cu haine calduroase si va fi incalzit progresiv de la o sursa radianta. Nu se recomanda folosirea de sticle cu apa calda sau ale mijloace directe de incalzire. De asemenea va fi supraveghiat permanent un timp indelungat