UNIVER5ITATEA BABE$ BOLYAI

FACULTATEA DE DREPT











PROTECJlA EUROPEAN A
DREPTURlLOR OMULUl
- SYLLAUS ILNTRU STUDLN|II DL LA ID -













LLCT. DR. RADU CHIRI|

2

CUPRIN5

1 Introducere........................................................................................................... 5
1.1 Protecia internaional a drepturilor omului ........................................................ 5
1.2 Istoricul i evoluia Conveniei Europene a Drepturilor Omului.......................... 6
1.3 Interpretarea Conveniei........................................................................................... 7
1.3.1 Reguli generale de interpretare............................................................................................. 7
1.3.2 Metode de interpretare.......................................................................................................... 7
1.3.2.1 Noiunile autonome ale Conveniei............................................................................. 9
1.3.2.2 Teoria marjei de apreciere......................................................................................... 10
1.3.2.3 Obligaiile pozitive impuse statelor........................................................................... 11
1.4 ntrebri.................................................................................................................... 12
2 Sistemul jurisprudenial al Conveniei ............................................................... 13
2.1 Organizarea Curii Europene a Drepturilor Omului........................................... 13
2.2 Condiiile de admisibilitate a plngerilor .............................................................. 14
2.2.1 Calitatea procesual pasiv. ................................................................................................ 14
2.2.2 Calitatea de victim ............................................................................................................ 15
2.2.3 Epuizarea cilor de recurs interne....................................................................................... 16
2.2.4 Termenul de 6 luni.............................................................................................................. 17
2.2.5 Plngerile n mod vdit nefondate ...................................................................................... 18
2.2.6 Plngerile abuzive............................................................................................................... 18
2.2.7 Alte condiii ........................................................................................................................ 19
2.3 Competena Curii ................................................................................................... 19
2.3.1 Competena personal......................................................................................................... 19
2.3.2 Competena material ......................................................................................................... 20
2.3.3 Competena teritorial ........................................................................................................ 21
2.3.4 Competena temporal........................................................................................................ 22
2.4 ntrebri.................................................................................................................... 23
3 Efectele Conveniei n dreptul intern al statelor................................................. 24
3.1 Efectele Conveniei n dreptul intern al statelor membre.................................... 24
3.1.1 Sistemele integratoare......................................................................................................... 25
3.1.2 Sistemele non-integratoare ................................................................................................. 26
3.2 Efectele deciziilor Curii n dreptul intern ............................................................ 26
3.2.1 Efectele directe ................................................................................................................... 27
3.2.1.1 Fora obligatorie........................................................................................................ 27
3.2.1.2 Autoritatea de lucru judecat ...................................................................................... 28
3.2.2 Efectele indirecte ................................................................................................................ 28
3.2.2.1 Autoritatea de lucru interpretat ................................................................................. 28
3.2.2.2 Autoritatea preventiv sau corectiv ......................................................................... 30
3.2.2.3 Reexaminarea procedurilor interne ........................................................................... 30
3.2.3 Natura juridic a Curii. Efecte........................................................................................... 31
3.3 Efectele Conveniei asupra sistemului judiciar romn......................................... 32
3.3.1 Locul Conveniei n ierarhia normelor juridice .................................................................. 33
3.3.2 Locul Conveniei n jurisdicia drepturilor fundamentale romne...................................... 34
3.3.3 Efectele jurisprudenei Curii europene a drepturilor omului ............................................. 35
3.4 ntrebri.................................................................................................................... 36

3
4 Drepturile de natur fizic ................................................................................. 37
4.1 Dreptul la via......................................................................................................... 37
4.1.1 Coninutul dreptului la via ............................................................................................... 37
4.1.2 Obligaiile statelor .............................................................................................................. 38
4.2 Interdicia torturii i a tratamentelor inumane i degradate............................... 38
4.2.1 Definirea noiunilor ............................................................................................................ 38
4.2.2 Exemple de aplicare............................................................................................................ 39
4.2.2.1 Condiii de detenie i tratamente n penitenciar ....................................................... 39
4.2.2.2 Pedepse i sanciuni penale ori disciplinare .............................................................. 40
4.2.2.3 Expulzri i extrdri ................................................................................................ 41
4.3 Interzicerea sclaviei i a muncii forate ................................................................. 41
4.3.1 Interdicia sclaviei i a strii de servitute............................................................................ 42
4.3.2 Interzicerea muncii forate.................................................................................................. 43
4.3.2.1 Excepii de la interzicerea muncii forate.................................................................. 44
4.4 Dreptul la libertate fizic i siguran.................................................................... 44
4.4.1 Noiunea de privare de libertate.......................................................................................... 46
4.4.2 Condiii pentru ca privarea de libertate s fie licit ............................................................ 47
4.4.2.1 Msura s fie prevzut de lege ................................................................................ 47
4.4.2.2 Msura s se nscrie n cazuri prevzute expres de Convenie.................................. 48
4.4.3 Drepturile persoanei deinute sau arestate .......................................................................... 48
4.4.3.1 Dreptul de a fi informat asupra motivelor arestrii ................................................. 48
4.4.3.2 Dreptul de a fi prezentat unui magistrat .................................................................... 48
4.4.3.3 Dreptul de a fi judecat ntr-un termen rezonabil ori eliberat ..................................... 48
4.4.3.4 Dreptul de recurs contra arestrii .............................................................................. 48
4.4.4 Dreptul de despgubire n caz de detenie ilicit ................................................................ 49
4.5 Interdicia privrii de libertate pentru neplata creanelor .................................. 49
4.6 ntrebri.................................................................................................................... 49
5 Drepturile procedurale ....................................................................................... 50
5.1 Dreptul la un proces echitabil................................................................................. 50
5.1.1 Introducere.......................................................................................................................... 50
5.1.2 Obiectul dreptului la un proces echitabil ............................................................................ 51
5.1.2.1 Noiunea de drepturi i obligaii cu caracter civil.................................................. 51
5.1.2.2 Noiunea de contestaie asupra drepturilor i obligaiilor de natur civil............. 55
5.1.2.3 Noiunea de materie penal ................................................................................... 55
5.1.2.4 Noiunea de acuzaie n materie penal ................................................................. 58
5.1.3 Garanii procedurale generale............................................................................................. 58
5.1.3.1 Accesul la justiie ...................................................................................................... 59
5.1.3.1.1 Accesul efectiv ..................................................................................................... 60
5.1.3.1.1.1 Noiunea de tribunal...................................................................................... 61
5.1.3.1.1.2 Calitatea tribunalului..................................................................................... 62
1.1.1.1.1.1.1. Independena tribunalului..................................................................... 62
1.1.1.1.1.1.2. Imparialitatea tribunalului ................................................................... 64
5.1.3.2 Celeritatea procedurii ................................................................................................ 66
5.1.3.3 Publicitatea procedurii .............................................................................................. 68
5.1.3.4 Egalitatea armelor ..................................................................................................... 69
5.1.4 Garanii speciale n materie penal..................................................................................... 72
5.1.4.1 Prezumia de nevinovie .......................................................................................... 73
5.1.4.2 Dreptul de a fi informat asupra acuzrii.................................................................... 75
5.1.4.3 Dreptul de a dispune de timpul i facilitile necesare aprrii ................................. 76
5.1.4.4 Dreptul la asisten juridic....................................................................................... 77
5.1.4.5 Dreptul de a convoca i interoga martorii ................................................................. 79
5.1.4.6 Dreptul la un interpret ............................................................................................... 80
5.2 Dreptul la un remediu intern pentru aprarea drepturilor fundamentale ........ 81

4
5.3 Legalitatea incriminrii i a pedepsei .................................................................... 82
5.3.1 Coninutul principiului legalitii........................................................................................ 83
5.3.1.1 Noiunea de lege........................................................................................................ 83
5.3.1.2 Lex scripta................................................................................................................. 84
5.3.1.3 Lex certa.................................................................................................................... 85
5.3.1.4 Lex stricta.................................................................................................................. 85
5.3.1.5 Lex praevia................................................................................................................ 86
5.4 Regula non bis in idem............................................................................................ 86
5.5 Dreptul la despgubiri n caz de eroare judiciar ................................................ 86
5.6 Interdicia unor expulzri ....................................................................................... 87
5.7 Garanii procedurale n caz de expulzare.............................................................. 88
5.8 Dreptul la un dublu grad de jurisdicie ................................................................. 88
5.9 ntrebri.................................................................................................................... 89
6 Drepturi de natur intelectual.......................................................................... 90
6.1 Dreptul la via privat, via familial, inviolabilitatea domiciliului i a
corespondenei....................................................................................................................... 90
6.1.1 Definirea noiunilor ............................................................................................................ 90
6.1.1.1 Elementele vieii private ........................................................................................... 91
6.1.2 Obligaiile statelor .............................................................................................................. 99
6.1.2.1 Clauza justificativ.................................................................................................. 100
6.1.2.1.1 Legalitatea ingerinei .......................................................................................... 100
6.1.2.1.2 Scopul ingerinei ................................................................................................ 100
6.1.2.1.3 Necesitatea ingerinei ......................................................................................... 102
6.2 Dreptul la libertatea de contiin i a religiei..................................................... 104
6.3 Dreptul la libertatea de expresie........................................................................... 106
6.4 Dreptul la libertatea de reunire i asociere.......................................................... 107
6.5 Libertatea cstoriei .............................................................................................. 107
6.6 Egalitatea ntre soi ................................................................................................ 108
6.7 Interdicia discriminrii ........................................................................................ 108
6.8 Protecia dreptului de proprietate........................................................................ 108
6.9 Dreptul la instruire ................................................................................................ 109
6.10 Drepturile electorale.............................................................................................. 110
6.11 Libertatea de circulaie ......................................................................................... 112
6.12 ntrebri.................................................................................................................. 112


5
1 Intrnduccrc
Ioliivil dispoziiiIoi consliluionaIe lialaleIe inleinaionaIe piivind piolecia
diepluiiIoi onuIui ialificale de slaluI ionn fac paile din diepluI inlein i, n
nasuia n caie aceslea din uina piezinla pievedeii nai favoialiIe, se apIica cu
piioiilale faa de oiice aIla dispoziie de diepl inleina, nIaluind i apIicaiea
piincipiuIui |cx pcs|cricr dcrcga| |cgi pricri. Recunoscula apioape unanin Ia niveI
euiopean, supienaia diepluIui inleinaionaI asupia diepluIui inlein a condus
Ia un pioces conlinuu i peinanenl acceIeial de supianaionaIizaie a iespeclaiii
diepluiiIoi i IileilaiIoi fundanenlaIe.
De aceea, consideian necesai ca, nainle de a anaIiza Convenia euiopeana a
diepluiiIoi onuIui, sa piezenlan succinl evoIuia sislenuIui euiopean de
piolecie a diepluiiIoi fundanenlaIe, piecun i oiganizaiea sislenuIui
juiispiudeniaI de gaianlaie a acesloia.

1.1 Protecia internaional a drepturilor omului
DiepluI inleinaionaI nodein aI diepluiiIoi onuIui s-a nascul Ia fineIe ceIui de
aI doiIea iazloi nondiaI cnd descopeiiiea i dezvaIuiiea aliocilaiIoi conise n
linpuI HoIocausluIui, n caie se eslineaza ca au decedal pesle 1O niIioane de
peisoane, a ieIeval necesilalea codificaiii unoi slandaide inleinaionaIe de
piolecie a diepluiiIoi onuIui, piecun i cieaiea unoi sislene de gaianlaie a
iespeclaiii acesloia. Iaa de poziia anleiioaia iazloiuIui nondiaI, confoin
caieia piolecia diepluiiIoi onuIui eia o piolIena sliicl de diepl inlein, a
apaiul un puleinic cuienl de opinie poliivil caiuia piolecia diepluiiIoi i
IileilaiIoi onuIui esle un nijIoc puleinic de a asiguia conlinuilalea vaIoiiIoi
denocialice i de a gaianla pacea i secuiilalea inleinaionaIa. AslfeI, slaleIe
nvingaloaie, dai i noiIe guveine aIe slaleIoi nvinse, au iaspuns aceslei idei i
au cieal Oiganizaia NaiuniIoi Unile, au nfiinal liilunaIeIe penliu ciine de
iazloi de Ia Nuienleig i Tokyo i au ncheial ceIe paliu convenii de Ia
Ceneva din 1949. La scuil linp, oiganizaiiIe iegionaIe inleislalaIe din Luiopa
i Aneiica au cieal sliucluii piopiii penliu piolejaiea diepluiiIoi onuIui.
DisensiuniIe poIilice dinlie slale, accenluale pna Ia exlien n peiioada
iazloiuIui iece, sislenuI eninanenle poIilic de oiganizaie i funcionaie a
Conisiei penliu diepluiiIe onuIui, ielicena slaleIoi faa de insliluiiIe
supianaionaIe, piecun i ninoiilalea slaleIoi denocialice n cadiuI Adunaiii
CeneiaIe au condus Ia Iipsa necanisnuIui piin caie iespeclaiea diepluiiIe
enunale cu alla foia n DecIaiaia UniveisaIa i pacleIe ce au conpIelal-o sa
devina o piaclica cuienla a slaleIoi. Lsle suficienl nenionaiea fapluIui ca n
1989 Ronnia Iui Ceauescu deinea pieedinia Conisiei penliu diepluiiIe
onuIui sau ca exisla nai nuIle iezoIuii aIe Adunaiii geneiaIe de condannaie a
SlaleIoi Unile decl a Chinei n piolIena iespeclaiii diepluiiIoi fundanenlaIe

6
penliu a piola ineficiena oiganizaiei univeisaIe n alingeiea oliecliveIoi saIe
i vaIoaiea pui decIaialiva a nuIloia dinlie acleIe enise de aceasla.
De aceea, slaleIe vesl-euiopene, Ia caie s-au adaugal dupa 199O i ceIe esl-
euiopene, singuieIe caie au iegasil inleiese poIilice conune, au lianspus Ia
niveI iegionaI piincipiuI iespeclaiii diepluiiIoi i IileilaiIoi onuIui, caulnd i
gasind nodaIilalea adecvala de gaianlaie a acesloia. Chiai pieanluIuI
Conveniei euiopene a diepluiiIoi onuIui piezinla acesl insliunenl ca
liaducnd doiina slaleIoi euiopene dc a |ua princ|c n4suri s|ric| ncccsarc
asigur4rii garan|4rii cc|cc|itc a anuni|cr drcp|uri cnunfa|c in Dcc|arafia unitcrsa|4,
dai sulIiniaza n aceIai linp cxis|cnfa unui pa|rincniu ccnun idca| i a uncr
|radifii pc|i|icc pritind rcspcc|u| |iocr|4fi|cr fundancn|a|c i prccnincnfa drcp|u|ui.

1.2 Istoricul i evoluia Conveniei Europene a Drepturilor Omului
Dupa nai nuIle seiii de Iuciaii piegaliloaie i discuii Ia niveI poIilic,
Convenia Luiopeana a DiepluiiIoi OnuIui a fosl adoplala Ia 4 noienliie 195O
i a inlial n vigoaie Ia 3 seplenliie 1953. Convenia a fosl uIleiioi anendala
piin 11 piolocoaIe adiionaIe, piin caie s-au iecunoscul diepluii i Iileilai caie
nu exislau n vaiianla iniiaIa i s-au facul anunile nodificaii pioceduiaIe.
Cieaiea unei inslane independenle de voina poIilica a slaleIe caie sa veiifice
iespeclaiea Conveniei i posiliIilalea deschisa oiicaiei peisoane fizice oii
juiidice de a sesiza Cuilea euiopeana a diepluiiIoi onuIui au iepiezenlal cheia
succesuIui de caie s-a lucuial nodeIuI euiopean. Iiivila iniiaI cu ielicena i
lialala cu nenciedeie de calie juiilii euiopeni, dovada fiind nunaiuI exlien
de nic aI cauzeIoi n peiioada iniiaIa, sislenuI juiispiudeniaI a capalal n linp
consislena i coeiena, ajungnd ca de Ia 2-3 cauze judecale pe an n anii 196O,
sa fie nevoila sa se pionuna asupia a sule de pIngeii anuaI ncepnd cu anii
198O.
Lsle voila de un sislen juiispiudeniaI unic, caie iepiezinla un diepl culuniai
inleinaionaI i iegin auloiefeieniaI. Voilin de un sislen culuniai penliu ca
esena sa esle chiai juiispiudena Cuiii i a foslei Conisii euiopene a
diepluiiIoi onuIui, caie se consideia Iegale piin piecedenle - piincipiuI angIo-
saxon s|arc dccisis. Lsle n aceIai linp un sislen auloiefeieniaI n nasuia n
caie oiganeIe de Ia Sliaslouig opeieaza conpIel independenl faa de oiice aIla
insliluie juiidica oii poIilica, fiind conpIel independenl all faa de sisleneIe
judiciaie aIe slaleIoi nenlie, cl i faa de oiganeIe ConsiIiuIui Luiopei. Iiin
acesle caiacleiislici, Convenia insliluie o oidine juiidica sui gcncris depaile de
sIaliciuniIe diepluIui inleinaionaI cIasic, ofeiind un niveI aI pioleciei
diepluiiIoi i IileilaiIoi fundanenlaIe pe caie nici un aIl sislen, univeisaI oii
iegionaI, nu poale sa pielinda ca I-a alins.
Ie de aIla paile, acesl sislen esle singuiuI caie a peinis n nod ieaI oiicaiei
peisoane sa se adieseze Cuiii i sa olina iepaiaiea piejudiciuIui, inlioducnd

7
aslfeI peisoana fizica nlie suliecleIe de diepl inleinaionaI. AslfeI individuI
esle piolejal facnd alsliacie de oiice condiie de naionaIilale oii iecipiocilale
ce caiacleiizeaza diepluI inleinaionaI.

1.3 Interpretarea Conveniei
1.3.1 Reguli generale de interpretare
Ioliivil ail. 32 din Convenie, fosluI ail. 45, conpelena Cuiii se nlinde Ia loale
IiligiiIe piivind apIicaiea i inleipielaiea Conveniei i a piolocoaIeIoi
adiionaIe, apieciindu-se ca Convenia aie ca ioI, iai inleipielaiea ca oliecl a
asiguia n ceI nai eficace nod piolecia peisoaneIoi vizale. Insliluie de diepl
inleinaionaI, dai cu un caiaclei sui gcncris, Cuilea a dezvoIlal, aIaluii de
ieguIiIe cIasice aIe diepluIui inleinaionaI, nelode i piincipi de inleipielaie
caie i accenlueaza caiacleiislica de inslana inleinaionaIa cu caiacleiislici
dislincle faa oiganisneIe juiisdicionaIe de diepl inleinaionaI cIasic.
AslfeI, diepl ieguIi geneiaIe de inleipielaie, Cuilea apIica pievedeiiIe ail. 31-33
din Convenia de Ia Viena din 1969 piivind lialaleIe inleinaionaIe: se ine conl
de fapluI ca pievedeiiIe saIe foineaza un lol unilai i o noina nu poale fi
inleipielale dislincl n iapoil de aIla pievedeie sau de ieguIiIe exislenle n
cadiuI oiganizaiei (ConsiIiuI Luiopei), se ine seana de sensuI oidinai aI
leineniIoi uliIizai, piecun i de oliecluI i scopuI dispoziiiIoi convenionaIe,
oii spiiiluI pievedeiiIoi, de asenenea, se au n vedeie penliu a inleipiela
pievedeiiIe Conveniei, IuciaiiIe piegaliloaie penliu a deceIa inlenia
sennalaiiIoi. Cea nai inpoilanla ieguIa de inleipielaie piezenla n
juiispiudena Cuiii esle cea piin caie acoida Conveniei un caiaclei evoIuliv,
n sensuI n caie consideia ca diepluI euiopean aI diepluiiIoi onuIui nu esle
slalic, ci Convenia lieluie peicepula ca un ins|runcn| titan| carc |rcouic
in|crprc|a| in |unina ccndifii|cr sccia|c i cccncnicc dc as|4zi, nliucl scopuI i
oliecluI sau, piolecia efecliva a diepluiiIoi i IileilaiIoi fundanenlaIe, nu
peinile o inleipielaie ieslinsa Ia condiiiIe de acun 5O de ani.

1.3.2 Metode de interpretare
Von piezenla n ceIe ce uineaza, pe scuil, piincipaIeIe nelode de inleipielaie
uliIizale de Cuile, uinnd ca, n seciuni dislincle, sa insislan pe aceIe nelode
caie piezinla inpoilana spoiila penliu oliecluI sludiuIui nosliu, anune
piincipiiIe noiuniIoi aulonone, ceI aI naijei de apiecieie naionaIe i ceI aI
piopoiionaIilaii. Dupa cun se va pulea olseiva loale acesle nelode deiiva, n
ieaIilale, din peisislena cu caie Cuilea uinaiele scopuI sau piincipaI, aceIe de
a asiguia o piolecie eficace a iespeclaiii diepluiiIoi convenionaIe n Luiopa.
- |n|crprc|arca |arg4 (cfcc|u| u|i|). Docliina diepluIui inleinaionaI cIasic,
poliivil caieia cIauzeIe unui lialal caie Iinileaza suveianilalea slaleIoi

8
lieluie inleipielale sliicl, nu se apIica pievedeiiIoi convenionaIe, din conlia,
oliecluI i scopuI Conveniei venind sa Iinileze Iileilalea de aciune a
slaleIoi n doneniiIe vizale. n consecina, n sislenuI convenionaI, IinilaiiIe
diepluiiIoi gaianlale sunl ceIe caie se inleipieleaza sliicl, ca o excepie de Ia
ieguIa.
- |n|crdicfia |ini|4rii drcp|uri|cr rccuncscu|c prin ac|c dc drcp| in|crn sau a||c ac|c
in|crnaficna|c. Iievazula n ail. 53, fosluI ail. 6O, aceasla ieguIa de
inleipielaie esle Iogica i confoina scopuIui Conveniei, aceIa de a asiguia
iespeclaiea cl nai depIina a diepluiiIoi fundanenlaIe n Luiopa, aslfeI
ncl daca aIle noine juiidice sunl nai favoialiIe peisoanei n cauza, se voi
apIica cu piioiilale.
- Trini|crca |a ,nuni|cru| ccnun a| drcp|uri|cr naficna|c. Uneoii, Cuilea ine
seana n nod vadil de un nuniloi conun aI IegisIaiiIoi slaleIoi nenlie,
iapoilndu-i aslfeI juiispiudena Ia unuI dinlie oliecliveIe saIe, aceIa de a
ciea un slandaid conun aI sisleneIoi juiidice naionaIe. AslfeI, exislena sau
Iipsa unei piaclici conune a slaleIoi euiopene poale sa consliluie un facloi
peilinenl penliu a slaliIi nlindeiea naijei de apiecieie a slaleIoi n
iegIenenlaiea IinilaiiIoi aduse diepluiiIoi iecunoscule. Tolui, liinileiea
sislenalica Ia lendina najoiilaia n Luiopa poale fi peiicuIoasa din puncluI
de vedeie aI pasliaiii diveisilaii paliinoniuIui cuIluiaI euiopean i, de
aceea, acesl ciileiiu esle uliIizal cu piudena. Spie exenpIu, s-a decis ca fap|u|
c4 c anuni|4 far4 prczin|4 c si|uafic izc|a|4 suo aspcc|u| prac|icii najcri|arc in
|urcpa, nu inp|ic4 au|cna| c inc4|carc a Ccntcnfici, in spccia| in|r-un dcncniu -
acc|a a| nariaju|ui - cx|rcn dc s|rans |cga| dc |radifii|c cu||ura|c i is|cricc a|c
ficc4rci sccic|4fii i dc ccnccpfia sccia|4 asupra cc|u|ci fani|ia|c.
- Rapcr|arca |a c sccic|a|c dcnccra|ic4 idca|4. DincoIo de pievedeiiIe expiese
din ail. 8-11, iefeiiiea Ia o socielale denocialica esle o conslanla alsoIula n
deciziiIe Cuiii, caie apieciaza ca aceasla noiune donina nlieaga Convenie,
daloiila fapluIui ca scopuI acesleia de asiguia a iespeclaiii diepluiiIoi
fundanenlaIe nu poale fi ieaIizala decl n cadiuI unui iegin poIilic cu
adevaial denocialic. n acesl conlexl, s-a nai piecizal ca, penliu a neIege
coiecl leinenii Conveniei lieluie ieinul fapluI ca, chiai daca uneoii lieluie
suloidonale inleieseIe peisonaIe faa de ceIe de giup, denociaia nu se
ieduce Ia supienaia conslanla a opiniei najoiilaii: ea piesupune un
echiIiliu caie sa asiguie ninoiilaiIoi un lialanenl coiecl i caie sa evile
oiice aluz de poziie doninanla.
- Principiu| cxanin4rii ccncrc|c a p|angcrii. n cazuI exaninaiii unei pIngeii
individuaIe, Cuilea caula, n nasuia posiliIuIui, sa exanineze piolIeneIe
conciele iidicale de pIngeiea cu caie a fosl sesizala, faia a nceica sa
exanineze in aos|rac|c lexluI IegaI inlein inciininal, ci doai nanieia n caie
acesla a fosl apIical. Lvidenl, nsa, ca alunci cnd vioIaiea Conveniei iezuIla
din chiai lexluI iespecliv, exaninaiea va fi facula in aos|rac|c.
Aa cun an nai afiinal, pe Inga acesle nelode i piincipii de inleipielaie,
Cuilea a consacial liei piincipii de Iaiga apIicaliIilale i caie piezinla o

9
inpoilana speciaIa din puncl de vedeie aI efecleIoi pe caie Convenia i
deciziiIe Cuiii Ie au n diepluI inlein aI paiiIoi conliaclanle.

1.3.2.1 Nn(IunI!c autnnnmc a!c Cnnvcn(IcI
VeiilaliIa consliluie euiopeana, Convenia uliIizeaza n nod inevilaliI noiuni
caie piinesc caIificaii difeiile n nuIliludinea sisleneIoi juiidice aIe slaleIoi
euiopene. Spie exenpIu, n noiunea de Iege, uneIe sislene de diepl incIud i
juiispiudena, n linp ce aIleIe incIud doai IegisIaia enisa de IaiIanenl, n
linp ce Maiea iilanie nu cunoale o dislincie cIaia nlie doneniuI penaI i ceI
civiI, aIle slale incIud n calegoiia infiaciuniIoi i conliaveniiIe, n linp ce n
aIleIe, aceslea din uina ies din sfeia diepluIui penaI, aslfeI ncl nceicaiea de a
defini noiunea de infiaciune sau de pedeapsa pIecnd de Ia definiiiIe
exislenle n IegisIaia inleina esle o saicina inposiliIa.
AslfeI de noiuni aulonone au fosl dezvoIlale cu piiviie Ia definiiea
uinaloiiIoi leineni: infiaciune, diepluii i olIigaii cu caiaclei civiI, Iege,
nagislial, liilunaI, lun elc. Spie exenpIu, liilunaI, n sensuI Conveniei, esle
sinonin nai degiala cu leinenuI nai Iaig de juiisdicie decl cu ceI de liilunaI
oii inslana caie se iegasele n IegisIaiiIe naionaIe. Acesl oigan juiisdicionaI,
penliu a fi socolil liilunaI lieluie sa fie caiacleiizal de independena faa de
puleiea execuliva i faa de paii i sa ofeie anunile gaianii pioceduiaIe -
conliadicloiiaIilale, inpaiiaIilale, pulIicilale elc. - iai judecaloiii sa leneficieze
de o anunila slaliIilale a funciei, nu neapaial inanoviliIilale, i sa nu fie
supui nici unei auloiilai n desfauiaiea aclivilaii Ioi.
Tol aslfeI, penliu a deleinina noiunea de ,acuzaie n penaIa oii cea
,infiaciune, Cuilea uliIizeaza, pe Inga caIificaie dala de diepluI inlein, doua
ciileiii aIleinalive supIinenlaie: ceI aI naluiii faplei iIicile i ceI aI seveiilaii i
naluiii sanciunii. AslfeI, daca fapla esle ndieplala nai degiala npoliiva unui
oliecl ce ine de socielale n ansanlIu, i de diepluiiIe unei singuie peisoane,
ea va fi caIificala diepl infiaciune, chiai daca esle o fapla ninoia. n nod
idenlic, daca sanciunea apIicala aie un ioI nai degiala pievenliv decl
iepaialoi i pune n discuie Iileilalea individuaIa a peisoanei, fapla va fi
caIificala ca apaiinnd diepluIui penaI.
Lsle Iesne de olseival din piezenlaiea sunaia a acesloi exenpIe de caIificaii
aulonone, inpacluI pe caie aceasla neloda de inleipielaie a Conveniei Ie
pioduce asupia diepluIui inlein aI slaleIoi nenlie. Daca, aa cun von vedea,
deciziiIe Cuiii foineaza un coip conun cu lexluI Conveniei - un ,lIoc de
convenionaIilale - aceasla piesupune ca inslaneIe naionaIe caie vin sa apIice
Convenia n diepluI inlein voi fi inule de definiiea noiuniIoi ofeiila de Cuile,
i nu cea inpusa de sislenuI juiidic inlein. LfecleIe asupia sislenuIui de diepl
inlein sunl faciI de anlicipal: n naie paile, pioceseIe n naleiie
conliavenionaIa lieluie judecale cu loale gaianiiIe pievazule n ail. 6, incIusiv
piezunia de nevinovaie elc.

1O
LfecleIe iapoilaiii doai Ia caIificaiea inleina nu pol decl sa conduca Ia
pieideiea cauzeIoi n faa oiganeIoi de Ia Sliaslouig i Ia o ncaIcaie a
piincipiuIui pac|a sun| scrtan|a n ceea ce piivele olIigaiiIe inleinaionaIe
iezuIlnd din ialificaiea Conveniei euiopene a diepluiiIoi onuIui.

1.3.2.2 TcnrIa marjcI dc aprccIcrc
CaiacleiuI sulsidiai aI conlioIuIui exeicilal de calie Cuile i doiina acesleia de
a paslia diveisilalea cuIluiaIa a Luiopei, ca o conslanla a paliinoniuIui sau
spiiiluaI, inpun Iasaiea Ia dispoziia slaleIoi a unei oaiecaie puleii de a slaliIi
eIe nseIe condiiiIe i ciicunslaneIe exacle aIe iespeclaiii diepluiiIoi
fundanenlaIe nlie gianieIe Ioi. n acesl conlexl, Cuilea a dezvoIlal ca
piincipiu de inleipielaie a Conveniei leoiia naijei de apiecieie, nunila uneoii
,anunila puleie discieionaia, ,o anunila Ialiludine sau ,o puleie suveiana
de apiecieie. Chiai lexluI Conveniei, caie, de ceIe nai nuIle oii, consacia
diepluii condiionale - foinuIaiea unui piincipiu geneiaI n piinuI paiagiaf,
uinal de un aI doiIea paiagiaf caie iegIenenleaza excepiiIe de piincipiu -
inpune iecunoaleiea unui diepl de apiecieie a slaleIoi alunci cnd consacia
nlie condiiiIe cIauzeIoi deiogaloiii necesilalea ca nasuia sa fie pievazula de
Iegea inleina oii ca aceasla sa vizeze un anunil scop. Lsle evidenl ca slaleIe
iann suveiane n a Iegifeia anunile nasuii oii n a apiecia, ceI puin n piina
inslana, scopuiiIe pe caie IegisIaia i piaclica sa adninislialiva oii
juiispiudeniaIa Ie uinaiele.
}udecaloiuI euiopean pIeaca aadai de Ia ieaIilalea ca auloiilaiIe naionaIe
dispun de o cunoaleie apiofundala i conciela a siluaiei sociaIe IocaIe i, de
aceea, sunl nai line pIasale decl judecaloiuI inleinaionaI penliu a se
pionuna asupia coninuluIui unoi exigene piecun necesilalea apIicaiii unei
sanciuni oii naluia i IinileIe acesleia din uina. AslfeI, naija de apiecieie nu
esle un piiviIegiu elalic, ci expiesia funcionaIa a pioxinilaii auloiilaii
nsaicinala cu execulaiea Conveniei, faa de cea nsaicinala cu conlioIuI
apIicaiii ei. nlindeiea naijei de apiecieie a slaleIoi nu esle neIinilala, Cuilea
fiind cea caie veiifica n uIlina inslana iespeclaiea condiiiIoi cIauzeIoi
deiogaloiii, i aie o nlindeie vaiialiIa n funcie de ciicunslaneIe de fapl, de
diepluiiIe inpIicale i de conpoilanenluI auloiilaiIoi.
n piinuI ind, nlindeiea naijei de apiecieie saleIoi vaiiaza n iapoil de
olieclivuI uinaiil piin inpuneiea unei iesliicii n exeicilaiea diepluiiIoi
iecunoscule. Cuilea afiina fiecvenl ca puleiea de apiecieie Iasala auloiilaiIoi
naionaIe nu esle idenlica n iapoil de loale scopuiiIe Iegiline enuneiale n ail.
8-11, fiind nai nlinsa n donenii n caie esle gieu dfe gasil o concepie
euiopeana conuna, piecun noiaIa sau pieveniiea infiacionaIilaii, i nai
ieslinsa n aceIe donenii caie se pieleaza Ia o definiie pe laza unoi ciileiii de
naluia oliecliva - piecun luna-slaie naiunii oii luna adninisliaie a jusliiei.
IiincipiuI vine nli-o oaiecaie nasuia n conliadicie cu ceI aI noiuniIoi
aulonone, dai aceasla esle peifecl expIicaliIa piin scopuiiIe anlivaIenle caie

11
donina Cuilea: ieaIizaiea unoi slandaid ninin de piolecie a IileilaiIoi
fundanenlaIe n Luiopa i, sinuIlan, pasliaiea idenlilaii cuIluiaIe a slaleIoi
euiopene. Maija de apiecieie a slaleIoi conliaclanle vine n ieaIizaiea ceIui de
aI doiIea oliecliv enuneial i, de aceea, acesl piincipiu de inleipielaie lieluie
piivil nli-o Iunina dislincla din puncl de vedeie aI efecleIoi Conveniei n
diepluI inlein. n acesl sens, lieluie nenional ca inslaneIe de conlioI aI
aclivilaii oiganeIoi Iegiuiloaie sau execulive caie apIica pievedeiiIe
Conveniei, fiind pe o aIla poziie n iapoil de inslana supianaionaIa, nu se
pol iapoila Ia acesl piincipiu penliu a inleipiela noinalivuI convenionaI.
Siluale n nijIocuI condiiiIoi conciele aIe vieii sociaIe dinli-un slal deleininal,
acesle inslane sunl ceIe caie leneficiaza de naija de apiecieie i nu oiganeIe pe
caie Ie conlioIeaza i, de aceea, n veiificaiea iespeclaiii Conveniei, nu pol
invoca piincipiuI sus-nenional.

1.3.2.3 Ob!Iga(II!c pnzItIvc Impusc statc!nr
Daca noiunea de ,olIigaie poziliva a apaiul nli-una din piineIe decizii n
juiispiudena Cuiii, uliIizaiea aceslei expiesii a expIodal dupa 1985 odala cu
sedinenlaiea juiispiudenei Cuiii. n esena, poliivil acesleia, slaleIe nu sunl
olIigale, n leneiuI Conveniei sa se alina n a aduce alingeie diepluiiIoi
iecunoscule, ci sunl inule sa adople nasuii adecvale penliu a pioleja
diepluiiIe peisoaneIoi afIale sul juiisdicia Ioi. Aceasla accepiune vine n
conliadicie cu concepia cIasica asupia diepluiiIoi civiIe i poIilice, caie ai
piesupune o olIigaia a slaluIui de a nu inleiveni n exeicilaiea unoi diepluii,
concepia caie iezida, pna Ia o Iinila, din chiai lexluI Conveniei.
RaiuniIe pe caie s-a fundanenlal Cuilea n dezvoIlaiea aceslui piincipiu de
inleipielaie a Conveniei in n nod eseniaI de piincipiuI iespeclaiii efeclive a
diepluiiIoi gaianlale, n laza caiuia Convenia gaianleaza diepluii conciele i
efeclive, i nu diepluii leoielice oii efeclive. Spie exenpIu, s-a decis ca, n Iipsa
IileiuIui acces Ia jusliie, diepluI Ia un pioces echilaliI gaianlal piin ail. 6 ai fi
de naluia pui leoielica, aslfeI ncl exigeneIe iespeclaiii efeclive a diepluiiIoi
convenionaIe inpun slaleIoi olIigaia de faciIila accesuI peisoaneIoi Ia jusliie,
chiai daca acesl diepl nu figuieaza nlie ceIe foinaI pievazule n ail. 6. n
consecina, inaciunea unui slal poale sa consliluie o vioIaie a Conveniei daca
piin acesla nu s-a asiguial iespeclaiea efecliva a dispoziiiIoi saIe.
Sfeia acesloi olIigaii a slaleIoi esle piaclic neIinilala, de Ia olIigaia de ieaIiza
o anchela eficienla penliu a deleinina condiiiIe n caie a decedal o peisoana,
ca eIenenl aI diepluIui Ia viaa, pna Ia veiificaiea fapluIui daca avocaluI din
oficiu i ndepIinele coiecl saicina, ca eIenenl aI diepluIui Ia asislena juiidica
n naleiie penaIa. De ceIe nai nuIle oii nsa, Cuilea a conslal vioIaii aIe
Conveniei daloiila neiespeclaiii unoi olIigaii pozilive ca uinaie a exislenei
unoi onisiuni IegisIalive.


12
1.4 ntrebri
1. Caie sunl nelodeIe de inleipielaie a Conveniei`
2. Caie sunl oliecliveIe i scopuiiIe Cuiii i aIe Conveniei`

13
2 5Istcmu! jurIsprudcn(Ia! a! Cnnvcn(IcI
Aa cun afiinan nai sus, cheia succesuIui Conveniei esle sislenuI
juiispiudeniaI cieal penliu a veiifica iespeclaiea olIigaiiIoi asunale de calie
slale. Von exanina n ceIe ce uineaza doai ieginuI juiidic aI pIngeiiIoi
individuaIe, nliucl aceslea iepiezinla esena Conveniei, iai nunaiuI Ioi
neieu ciescul I depaele nel pe ceI aI pIngeiiIoi inleielalice, inlioduse n
laza ail. 33.

2.1 Organizarea Curii Europene a Drepturilor Omului
Inslana de conlioI euiopeana esle foinala din judecaloii, fiecaie slal nenliu
aI ConsiIiuIui Luiopei fiind iepiezenlal de cle un judecaloi cle un judecaloi,
nu neapaial celaean aI sau, pe o peiioada de 6 ani. }udecaloiii i exeicila
aliiluiiIe n nune peisonaI, i nu n nuneIe oii n foIosuI slaluIui caie i-a
nunil. Cu loale aceslea, judecaloiuI nunil de calie slaluI incuIpal va face paile
n nod olIigaloiiu din conpIeluI de judecala caie va da decizia pe fond.
Cuilea i desfaoaia aclivilalea juiisdicionaIa n liei foinaiuni de Iuciu:
- Ccni|c|c|c dc 3 judcc4|cri. Aceslea judeca adnisiliIilalea pIngeiii,
veiificnd ndepIiniiea luluioi condiiiIoi expuse n ail. 34, 35. Iiin voluI
unanin aI acesloi conilele, o pIngeie poale fi decIaiala inadnisiliIa sau
iadiala de pe ioI. Decizia esle definiliva.
- Cancrc dc 7 judcc4|cri. Daca conileluI nu a decis n unaninilale
inadnisiliIilalea pIngeiii, cauza va fi defeiila unei caneie caie se va
pionuna all asupia adnisiliIilaii, cl i asupia fonduIui pIngeiii. Decizia
acesleia poale fi alacala, n laza ail. 43, n leinen de liei Iuni de Ia dala
deciziei, n cazuii excepionaIe. Un conilel de 5 judecaloii caie fac paile din
Maiea Caneia de 17 judecaloii, va exanina ceieiea de iecuis i o poale
accepla daca cauza iidica piolIene deoselile piivind inleipielaiea sau
apIicaiea Conveniei. De asenenea, n aceIeai npiejuiaii, Caneia de 7
judecaloii se poale desesiza voIunlai n favoaiea Maiii Caneie.
- Marca Cancr4 dc 17 judcc4|cri. Aceasla judeca cauzeIe caie i cu caie esle
sesizala fie ca uinaie a desesizaiii unei caneie de 7 judecaloii, fie ca uinaie
a acceplaii ceieiii de iecuis. DeciziiIe Maiii Caneie sunl definilive, iai
supiavegheiea execulaiii Ioi cade n saicina aIlui oigan aI ConsiIiuIui
Luiopei, ConileluI de Minilii.


14
2.2 Condiiile de admisibilitate a plngerilor
CondiiiIe de adnisiliIilale a pIngeiiIoi individuaIe sunl expuse n ail. 34 i 35
din Convenie i se iapoileaza fie Ia caIilalea piocesuaIa a paiiIoi, fie Ia
sulsidiaiilalea conlioIuIui euiopean, fie Ia condiii ce in se specificilalea
conlioIuIui inleinaionaI. Le von exanina pe ind n ceIe ce uineaza.
2.2.1 Calitatea procesual pasiv.
Ioliivil ail. 34, pIngeiiIe se pol inlioduce de oiice peisoana caie se pielinde
viclina a unei vioIaii din pailea unui slal paile Ia Convenie. RezuIla de aici ca
au caIilalea piocesuaIa pasiva doai slaleIe sennalaie aIe Conveniei, oiice
pIngeie ndieplala npoliiva aIlei peisoane fiind inadnisiliIa penliu
inconpelena ra|icnc pcrscnac. n acesle condiii, se iidica doua piolIene
apioape siniIaie. Lsle Cuilea conpelenla sa judece pIngeii lazale pe acle ce
apaiin aIloi peisoane fizice oii juiidice decl slaluI` Lsle ea conpelenla sa
anaIizeze pIngeii lazale pe acle aIe unei oiganizaii inleinaionaIe`
Convenia Ieaga din puncl de vedeie aI olIigaiei de a iespecla diepluiiIe
fundanenlaIe all slaleIe, cl i aIle peisoane fizice oii juiidice. Din fapluI ca
aceslea din uina nu au sennal Convenia, nu se poale liage concIuzia ca
aceasla nu Ie esle apIicaliIa, aIlfeI ai nsenna ca ei sa nu o poala nici invoca.
Siluaia acleIoi unoi oiganizaii inleinaionaIe caie aduc alingeie diepluiiIoi
iecunoscule piin Convenie esle nuIl nai necIaia. Din nou, ipoleza nu esle
alsuida sau leoielica, pulnd apaiea aslfeI de cazuii nli-o nuIine de ipoleze:
cu ocazia nisiuniIoi de nenineie a pacii, se pol aduce alingeie diepluiiIoi Ia
viaa a peisoaneIoi sau Ia Iileilalea vieii piivale, inslaneIe din cadiuI acesloi
oiganizaii inleinaionaIe pol aduce alingeie diepluiiIoi piocesuaIe, poIilica de
peisonaI a acesloia poale iidica piolIene sul aspecluI disciininaiii elc. O
siluaie cu loluI i cu loluI speciaIa exisla n cazuI Uniunii Luiopene, oiganizaie
cu doneniu de conpelene exlien de Iaigi, piecun i aceIe insliluii
inleinaionaIe, piecun TiilunaIuI penliu fosla IugosIavia sau Cuilea penaIa
inleinaionaIa, caie au fosl cieale faia ca slaleIe nenlie sa cedeze vieo paile a
suveianilaii Ioi.
Ca ieguIi geneiaIe, lieluie ieinule ao ini|ic doua aspecle: nici una dinlie
oiganizaiiIe inleinaionaIe nefiind sennalaie aIe Conveniei, Cuilea esle
inconpelenla ra|icnc pcrscnac sa exanineze pIngeii ndieplale npoliiva Ioi,
de asenenea, slaleIe conliaclanle nu sunl iesponsaliIe penliu acle aIe unei
oiganizaii inleinaionaIe din sinpIuI fapl ca aceslea i au sediuI pe leiiloiiuI
Ioi, nliucl nu aie conlioIuI opeiaiuniIoi oiganizaiei.
n consecina, piolIena vioIaiii Conveniei se pune doai n iapoil de un slal
nenliu aI oiganizaiei, n laza aIloi iapoiluii decl ceIe iezuIlnd din IocuI n
caie se afIa sediuI acesleia din uina. Sunl posiliIe liei ipoleze n caie un slal sa
poala fi lias Ia iaspundeie n faa Cuiii, n laza unoi acle aI aIlei oiganizaii
inleinaionaIe: adcrarca |a crganizafia in|crnaficna|4, co|igafia pczi|it4 dc a tcgnca |a

15
|cga|i|a|ca ac|c|cr crganizafici in|crnaficna|c i puncrca in cxccu|arc a dccizii|cr |ua|c
dc c4|rc c crganizafic in|crnaficna|4.

2.2.2 Calitatea de victim
Ioliivil ail. 34 o pIngeie individuaIa poale fi inliodusa de calie oiice peisoana
fizica, giup de pailicuIaii sau oiganizaie neguveinanenlaIa. Alunci cnd
pIngeiea esle inliodusa de calie un giup de peisoane fizice, fiecaie dinlie
nenlii giupuIui de pailicuIaii, pe caie i Ieaga un inleies conun, lieluie sa
poala fi consideial viclina sepaial de ceiIaIi nenlii, deoaiece Convenia nu
gaianleaza diepluI Ia o ac|ic pcpu|is.
n aceIai linp, esle eseniaI ca peisoaneIe juiidice Ia caie face iefeiiie ail. 34 sa
nu fie peisoane de diepl pulIic, caie exeicila auloiilalea de slal, nliucl eIe
sunl ceIe caie lieluie sa puna n apIicaie Convenia, aslfeI ncl nu pol fi i
viclina i auloi aI vioIaiii n aceIai linp. CaIilalea de suliecl de diepl pulIic
sau piival esle anaIizala de calie inslana euiopeana pe laza unei noiuni
aulonone, i nu n iapoil de caIificaiea inleina.
Condiia eseniaIa pe caie iecIananluI, indifeienl din caie dinlie acesle
calegoiii face paile, lielui sa o ndepIineasca esle aceea ca eI sa fie viclina a
unei vioIaii a Conveniei. Ienliu a deleinina coninuluI noiunii de viclina a
unei vioIaii a Conveniei, lieluie ieinul ca, ea desenneaza, n piincipiu,
peisoana Iezala diiecl piin aciunea sau onisiunea slaluIui. n cazuI
peisoaneIoi juiidice, penliu a fi vicline, lieluie sa Ii se fi adus alingeie unui
diepl piopiiu, aceslea nepulnd aciona n nuneIe nenliiIoi sai.
n cazuI peisoaneIoi fizice, eIe lieluie sa pioleze ca au fosl peisonaI vicline aIe
aciuni sau inaciuni caie sa consliluie o vioIaie a diepluiiIoi i IileilaiIoi
gaianlale. Aceasla aciune sau inaciune poale consla, n iapoil de IegisIaia
inleina, nli-o ncaIcaie gieila a Iegii sau poale sa conslea n apIicaiea faa de
iecIananl a unei IegisIaii caie ea nsai esle conliaia Conveniei. n piincipiu,
sinpIa exislena a unei IegisIaii conliaie Conveniei nu esle suficienl penliu ca
o peisoana sa se poala pielinde n nod vaIaliI viclina, chiai daca Iegea n
cauza poale fi Ia un nonenl apIicala faa de iecIananl. Tol aslfeI, oiganeIe de
Ia Sliaslouig afiina fiecvenl ca eIe nu sunl chenale sa exanineze in aos|rac|c
daca o Iege esle sau nu conpaliliIa cu Convenia, ci doai daca, n conciel, o
nasuia conliaia pievedeiiIoi acesleia a fosl Iuala faa de iecIananl.
De asenenea, juiispiudena adnile, pe scaia Iaiga, posiliIilalea de a inlioduce
o pIngeie viclineIe indiiecle aIe ncaIcaiii Conveniei, n paiaIeI cu ceIe
diiecle. Iiin viclina indiiecla, se neIege acea peisoana caie, daloiila Iegaluiii
pe caie o aie cu viclina diiecla, sufeia piin iicoeu efecleIe vioIaiii diepluiiIoi
ConvenionaIe aIe acesleia din uina. Spie exenpIu, pol fi vicline indiiecle
soia unei peisoane ucise piin vioIaiea ail. 2, oii soia unei peisoane deinule n
conlia dispoziiiIoi Conveniei. De asenenea, au caIilalea de viclina indiiecla
succesoiii iecIananluIui caie conlinua aciunea ncepula de acesla.

16
CaIilalea de viclina a iecIananluIui poale sa dispaia pe duiala pioceduiii,
siluaie n caie Cuilea va da o decizie de iespingeie a pIngeiii ca inadnisiliIa.
Sunl posiliIe doua aslfeI de ipoleze: dispaiiia siluaiei caie a slal Ia laza
pIngeiii i iecunoaleiea de calie slal a vioIaiii diepluiiIoi piolejale i
acopeiiiea piejudiciuIui.

2.2.3 Epuizarea cilor de recurs interne
Condiia caie inlia nsa ceI nai des n alenia oiganeIoi de conlioI aIe
Conveniei esle cea a olIigalivilaii epuizaiii caiIoi de alac inleine nainle de
sesizaiea Cuiii. Iievazula de ail. 35, avnd ca fundanenl piincipiuI
sulsidiaiilaii conlioIuIui exeicilal de Cuile, esle n depIina concoidana cu
piincipiiIe diepluIui inleinaionaI pulIic caie inpun ca cesiunea unoi paii de
suveianilale sa fie inleipielala Iinilaliv.
$i noiunea de caIe de alac - rcccurs n veisiunea fianceza a lexluIui i rcncdics
n cea engIeza - esle o noiune aulonona, caie a fosl inleipielala de oiganeIe de
Ia Sliaslouig nli-o nanieia all exlensiva, cl i Iinilaliva. AslfeI, pe de o
paile, piin caIe de alac se neIege oiice nijIoc piin caie iecuienluI poale sa
olina iecunoaleiea ncaIcaiii diepluiiIoi saIe i iepaiaiea piejudiciuIui,
indifeienl daca consla nli-o aciune n jusliie sau nli-o aciune n faa
auloiilaiIoi adninislialive. Ie de aIla paile, nu inlia n aceasla noiune caiIe
exliaoidinaie de alac sau aIle nijIoace piin caie se soIicila luna-voina unoi
oiganeIe aIe slaluIui, piecun ceieiea de giaieie. De asenenea, n aceasla
inleipielaie exlensiva a noiune de epuizaie a caiIoi de alac inleine, nu se ceie
ca iecuienluI sa foinuIeze n faa auloiilaiIoi naionaIe aceIeai pIngeii
piecun n faa Cuiii sau sa invoce expies Convenie, ci esle suficienl ca, n
esena, oliecluI pIngeiii adiesala Cuiii sa se iegaseasca i n faa auloiilaiIoi
conpelenle naionaIe.
Ioliivil juiispiudenei, penliu ca exigena epuizaiii caiIoi inleine de alac sa
apese n saicina iecIananluIui, caIea de alac lieluie sa ndepIineasca
uinaloaieIe condiii cunuIalive, n Iipsa oiicaieia dinlie eIe iecuienluIui
nefiindu-i inpusa aceasla olIigaie:
- cxis|cnfa unci c4i dc a|ac. IiincipiuI rcus fi| ac|cri inpune condiia ca
evidenla, nineni nefiind olIigal sa faca Iuciuii inposiliIe, iai Iipsa unei
nodaIilai inleine de iezoIvaie a confIicluIui se anaIizeaza, indifeienl de
soIuionaiea conleslaiei pe fond, nli-o vioIaie a ail. 13 din Convenie. Din
iaiuni Ia feI de evidenle, iecIananluI esle exoneial de exeicilaie caiIoi de
alac inlein i alunci cnd se pInge de Iipsa de ceIeiilale a pioceduiii, fiind
fiiesc ca alunci cnd un pioces aie deja o duiala neiezonaliIa, sa nu i se
inpuna iecuienluIui sa aleple sinc dic sfiiluI acesluia.
- acccsioi|i|a|ca c4ii dc a|ac. Tol n laza ail. 13, caIea de alac lieluie sa fie
accesiliIa, ceea ce piesupune ca auloiilaiIe naionaIe sa peinila, piin piaclici
adninislialive i pievedeii IegisIalive, iecIananluIui uliIizaiea ei. Condiia

17
nu esle ndepIinila alunci cnd fie Iegea nu peinile exeicilaiea caii de alac
diiecl de calie iecuienl, fie acesla esle npiedical n fapl sa o exeicile.
- u|i|i|a|ca c4ii dc a|ac. n opinia foslei Conisii i a Cuiii, iecIananluI esle
exoneial de exigena epuizaiii caiIoi de alac inleine, alunci cnd exeicilaiea
Ioi esle inuliIa. InuliIilalea exeicilaiii unoi cai de alac a fosl ieinula de Cuile
n nuneioase npiejuiaii de naluia diveisa: exeicilaiea anleiioaia a nai
nuIloi pioceduii judiciaie cu aceIai oliecl, loale pieidule, exislena unei
piaclici conslanle n sens conliai elc.
- cficaci|a|ca c4ii dc a|ac. Aceasla piesupune ca nodaIilalea de aciune n
diepluI inlein sa poala, n nod ieaI, sa nIaluie consecineIe vioIaiii
diepluiiIoi fundanenlaIe i sa iepaie piejudiciuI. Nu sunl cai de alac eficace
oii adecvale, nli-o aIla foinuIaie uliIizala, spie exenpIu, iecuisuI
consliluionaI sau ceieiea de iealiIilaie. De asenenea, guveinuI lieluie sa
pioleze eficacilalea iecuisuIui nu nunai piin indicaiea unui lexl de Iege
apIicaliI, ci i piin exislena unei juiispiudene conslanle n sensuI adnileiii
unoi ceieii asenanaloaie.
Ie de aIla paile, pIngeiea ianne inadnisiliIa chiai daca iecIananluI a
deschis o pioceduia inleina cu aceIai oliecl alunci cnd aceasla nu a fosl
expIoiala n nod conpIel, adica nu s-au exeicilal loale caiIe de alac oidinaie,
sau alunci cnd pIngeiea adiesala auloiilaiIoi naionaIe a fosl iespinsa
daloiila unoi vicii de pioceduia, piecun piesciipia sau foina acleIoi
pioceduiaIe. Tolui, neepuizaiea caiIoi de alac inleine esle un olslacoI
lenpoiai n caIea adnisiliIilaii pIngeiii, Cuilea uinnd sa ieexanineze
aceiai pIngeie dupa ce iecIananluI epuizeaza, faia succes, nodaIilaiIe de
aciune pe caie Ia avea Ia dispoziie Ia nonenluI inlioduceiii iniiaIe a
pIngeiii.

2.2.4 Termenul de 6 luni
Ioliivil ail. 35 inlioduceiea unei pIngeii esle posiliIa doai nli-un leinen de 6
Iuni de Ia dala uIlinei decizii inleine. Dupa cun se vede aceasla condiie esle
slins Iegala de cea anleiioaia, aslfeI ncl daca iecIananluI se afIa nli-una
dinlie siluaiiIe de excepie n caie nu se nai ceie epuizaiea caiIoi de alac
inleine, leinenuI de piesciipie cuige, n piincipiu, de Ia dala fapluIui juiidic
caie esle inciininal de iecuienl. AIlfeI, de ieguIa, leinenuI cuige de Ia dala
pionunaiii deciziei definilive, daca iecIananluI a fosl piezenl, sau de Ia dala
conunicaiii, daca a alsenlal. n ipoleza n caie decIaiaia piin caie se accepla
juiisdicia Cuiii inleivine uIleiioi deciziei definilive, leinenuI cuige lol de Ia
dala acesleia din uina.
n fapl, aceasla condiie esle exaninala cu desluI de nuIla supIee de calie
inslana euiopeana. AslfeI, daca iecIananluI piezinla nai nuIle capele de
pIngeie, soIuionale n diepluI inlein Ia dale difeiile, dei Ia piina vedeie s-ai
paiea ca acesla ai lielui sa inlioduca nai nuIle pIngeii penliu ca uneIe dinlie
aIegaiiIe saIe sa nu se piesciie, din iaiuni de uliIilale, se ia n consideiaie doai

18
uIlina decizie definiliva, cu condiia ca nlie capeleIe de ceieie sa exisle o
anunila Iegaluia - spie exenpIu, o pIngeie viznd aieslaiea i una viznd
pioceduia penaIa pe fond. Ie de aIla paile, leinenuI poale fi suspendal, chiai
n Iipsa unei piecizaii expiese a ail. 35, alunci cnd se eslineaza ca iecIananluI
a fosl n inposiliIilale sa inlioduca pIngeiea n linp uliI, de piIda daloiila
slaiii de sanalale.

2.2.5 Plngerile n mod vdit nefondate
Inliodusa din iaiuni de econonie pioceduiaIa, condiia inadnisiliIilaii
pIngeiiIoi caie sunl n nod vadil nefondale s-a dovedil exlien de uliIa penliu
a evilaiea sufocaiea Cuiii cu niiIe de pIngeii inlioduse. Lipsa de fundanenl
poale sa conslea fie nli-o Iipsa de piole caie sa susina slaiea de fapl expusa de
calie iecIananl - siluaie caie apaie fiecvenl n naleiia lialanenleIoi inunane
sau degiadanle, fie nli-o Iipsa de juslificaie juiidica.
n ceea ce piivele fapluI ca aceasla Iipsa de aigunenle lieluie sa fie vadila,
fosla Conisie a facul uneIe piecizaii inpoilanle. AslfeI, o pIngeie esle
inadnisiliIa alunci cnd, nici nacai n apaiena, nu se poale degaja exislena
unei vioIaii a diepluiiIoi fundanenlaIe aIe iecIanaluIui. La acesl sladiu aI
pioceduiii, inslana euiopeana nu face o exaninaie pe fond a cauzei, ci se
Iinileaza Ia a veiifica daca nu cunva esle excIusa exislena vieunei vioIaii a
Conveniei. Din conlia, alunci cnd cauza iidica piolIene de fapl sau de diepl
oii caie piezinla un inleies geneiaI penliu inleipielaiea Conveniei, pIngeiea
va fi decIaiala adnisiliIa.

2.2.6 Plngerile abuzive
Auloiii Conveniei au avul seiioase leneii ca aceasla ai pulea fi uliIizala penliu
scopuii excIusiv poIilice i au inliodus aceasla condiie de adnisiliIilale a
pIngeiiIoi, piaclica dovedind pna Ia oia acluaIa ca aceasla leneiea a fosl
nefondala. n acesle condiii, oiganeIe de Ia Sliaslouig, n speciaI fosla Conisie,
au eIaloial juiispiudena desluI eleiogena cu piiviie Ia acesl aspecl, deluinnd
oaiecun pievedeiea ail. 35 de Ia scopuiiIe iniiaIe. n piincipaI, juiispiudena a
ieinul caiacleiuI aluziv aI pIngeiii n uinaloaieIe siluaii:
- pIngeii apc|a|crii, adica aceIe pIngeii inlioduse de peisoane caie sufeia
de parancia qucru|a|cria i caie inlioduc pIngeii cu aceIai oliecl cu loale ca
nceicaseia, faia succes, i cu aIle ocazii. Spie exenpIu, esle cazuI unui
iecuienl caie dupa ce a inliodus paliu pIngeii iespinse ca nefondale n nod
vadil, dinlie caie doua aveau aceIai oliecl, a ievenil cu nca doua pIngeii
idenlice cu ceIe anleiioaie.
- pIngeii caie conin eIenenle inconpIele, caie conin infoinaii faIse
ofeiile deIileial penliu a induce n eioaie inslana euiopeana.

19
- pIngeii injuiioase, ofensaloaie, caIonnioase Ia adiesa slaluIui pil sau
a aIloi peisoane. CaiacleiuI aluziv aI acesloia se ieine cu all nai nuIl cu
cl iecuienluI a fosl ndennal de calie Conisie sa nodifice pasajeIe
inciininale
- pIngeii inlioduse n nod eseniaI n scopuii pulIicilaie, alunci cnd
aceslea sunl evidenle, iai pIngeiea nu aie nici un aIl scop.

2.2.7 Alte condiii
Tol ail. 35 pievede aIle condiii de adnisiliIilalea, caie au iidical nuIl nai
puine piolIene n piaclica de pna Ia aceasla oia i de aceea o sa Ie piezenlan
succinl n ceIe ce uineaza:
- inleiziceiea pIngeiiIoi anonine.
- inleiziceiea pIngeiiIoi cu aceIai oliecl cu o cauza judecala anleiioi, sau
ncaIcaiea auloiilaii IuciuIui judecal. Lvidenl ca esle adnisiliIa judecaiea
unoi eveninenle uIleiioaie judecaiii cauzei anleiioaie.
- inleiziceiea pIngeiiIoi caie se afIa deja supuse aleniei unoi aIle inslane
inleinaionaIe.

2.3 Competena Curii
Nici o dispoziie a Conveniei nu lialeaza n nod expies conpelena Cuiii,
nsa anunile ieguIi piivind aceasla naleiie sunl expuse n cadiuI dispoziiiIoi
piivind condiiiIe de adnisiliIilale. n nod fiecvenl, fosla Conisia sau Cuilea
au iespins pIngeii individuaI caie nu inliau n cadiuI conpeleneIoi Ioi pe
noliv ca, n laza ail. 35, fosluI ail. 27, aceslea sunl inconpaliliIe cu dispoziiiIe
Conveniei i, n consecina, inadnisiliIe. Spie deoseliie nsa de aIle condiii de
adnisiliIilale, veiificaiea conpelenei se face din oficiu, nefiind necesaia
invocaiea unei excepii de calie slaluI pil.
Von anaIiza n ceIe ce uineaza, pe scuil, juiispiudena oiganeIoi de Ia
Sliaslouig piivind conpelena, un aspecl desluI de inpoilanl din puncl aI
apIicaiii acesleia n diepluI inlein, necesilalea deleininaiii ieguIiIoi piivind ceI
puin conpelena peisonaIa i cea naleiiaIa apasnd i n saicina inslaneIoi
naionaIe.
2.3.1 Competena personal
An aialal nai sus caie sunl enlilaiIe caie au caIilale piocesuaIa acliva i,
iespecliv, pasiva n faa Cuiii, aslfeI ncl ianne de anaIizal n aceasla
seciune doai iapoiluI caie lieluie sa exisle nlie aceslea, anune, poliivil ail. 1,
esle necesai ca viclina vioIaiii Conveniei sa se afIe sul juiisdicia slaluIui
incuIpal.

2O
Iiin peisoana afIala sul juiisdicia unui slal, se neIege iapoiluI caie lieluie sa
exisle nlie viclina vioIaiii Conveniei i slaluI caiuia i se iepioeaza aceasla n
sensuI n caie acesla din uina aie o anunila puleie asupia iecuienluIui,
indifeienl de exislena unui iapoil juiidic ,slaliI piecun celaenia,
naionaIilalea, doniciIiuI oii iezidena. AslfeI, spie exenpIu, Cuilea a decis ca,
cu loale ca a adnis o excepie de neconpelena ra|icnc |cci, lieluie sa ceiceleze
daca nu cunva esle conpelenla n a exanina cauza daloiila fapluIui ca
iecIananii s-ai fi pulul afIa sul juiisdicia slaluIui inciininal. n fapl, cei doi
iecuieni au adus n discuie o decizie a unei inslane din Andoiia, slal caie nu
a ialifical Convenia i a caiui conduceie esle asiguiala de calie IieedinleIe
Iianei i un episcop spanioI. Cuilea a conslalal ca lexluI Conveniei nu esle
apIicaliI pe leiiloiiuI Andoiiei, dai a ianas sa judece daca nu cunva, n
consideiaiea fapluIui ca judecaloiii eiau fiancezi i spanioIi, iecIananii s-au
afIal sul juiisdicia acesloi slale, sennalaie aIe Conveniei. Cuilea a iespins
aigunenluI cu nolivaiea ca celaenia judecaloiiIoi nu i liansfoina n
iepiezenlani ai puleiii judiciaie din Iiana i Spania, ci acelia iann
independeni faa de slaleIe caie i desenneaza.
Noiunea de peisoana afIala sul juiisdicia unui slal nu se anaIizeaza n diepl,
ci n iapoil de siluaia de fapl exislenla. S-a decis ca |crncnu| dc ,jurisdicfic nu
sc |ini|caz4 |a |cri|criu| p4rfii ccn|rac|an|c, rcspcnsaoi|i|a|ca |cr pca|c fi an|rcna|4 prin
ac|c carc cnan4 dc |a crganc|c |cr i ii prcduc cfcc|c|c pc a||c |cri|crii. AslfeI, Cuilea a
ieinul iesponsaliIilalea slaluIui luic penliu acle ieIalive Ia lunuii caie se afIau
n pailea de noid a CipiuIui, unde se aulopiocIanase o RepulIica i caie eia
conlioIala de ainala luica. AslfeI, chiai daca iepulIica iespecliva nu eia
iecunoscula Ia niveI inleinaionaI i, foinaI, zona iespecliva se afIa sul
juiisdicia CipiuIui, n fapl, conlioIuI zonei eia exeicilal de ainala luica, fapl
caie conduce Ia concIuzia ca Tuicia iaspunde penliu vioIaiiIe Conveniei din
acea zona. n consecina, Cuilea s-a decIaial conpelenla penliu a judeca cauza
pe fond.
n fine, nai lieluie nenional ca, n leneiuI ail. 17, Cuilea esle neconpelenla
ra|icnc pcrscnac sa exanineze pIngeiiIe inlioduse de calie peisoane caie au
acional n scopuI anuIaiii diepluiiIoi iecunoscule piin Convenie aIloi
peisoane. AslfeI, spie exenpIu, n apIicaiea piincipiuIui pas dc |iocr|c pcur |cs
cnncnics dc |a |iocr|c, s-a decIaial inadnisiliIilalea unei pIngeii inlioduse de
calie nile peisane caie au fosl condannale penliu disliiluiiea de pIianle piin
caie incilau Ia disciininaie iasiaIa.
2.3.2 Competena material
IiolIena conpelenei naleiiaIe se idenlifica, n ieaIilale, cu piolIena exlien
de vasla a deleininaiii coninuluI i cnpuIui de apIicaie a diepluiiIoi
gaianlale piin Convenie i piolocoaIeIe adiionaIe. n consecina, von
neniona doai piincipaIeIe Iinii aIe juiispiudenei apIicaliIe n naleiie.
Ie de o paile, inslana de conlioI a iespeclaiii olIigaiiIoi convenionaIe s-a
decIaial conpelenla n a exanina pIngeii avnd diepl oliecl iespeclaie unoi

21
diepluii caie nu sunl pievazule expies n Convenie. AslfeI, n laza
piincipiuIui inleipielaiii evoIulive a Conveniei, inlia n conpelena naleiiaIa a
Cuiii: ncaIcaiea accesuIui Iilei Ia jusliie, alingeii aduse invioIaliIilaii
conunicaiiIoi leIefonice, ncaIcaiea diepluIui Ia pensie sau a diepluIui Ia o
despaguliie jusla n caz de expiopiieie elc.
Recunoaleiea luluioi acesloi diepluii dincoIo de pievedeiiIe expiese aIe
Conveniei esle efecluI docliinei ,pioleciei piin iicoeu, poliivil caieia sunl
iecunoscule i aceIe diepluii caie se afIa nli-un iapoil exlien de slins cu ceIe
enuneiale n lexluI Conveniei i n Iipsa caioia, piolecia ceIoi expiese ai fi
inconpIela. Cu lilIu de exenpIu, se poale olseiva uoi ca incIudeiea n
noiunea de coiespondena, uliIizala de ail. 8, doai a expediiiIoi polaIe, ai
Iipsi peisoana de unuI dinlie ceIe nai inpoilanle aspecle aIe inlinilaii saIe,
anune conunicaiiIe leIefonice, iai piolecia ofeiila de ail. 8 ai fi inconpIela.
n consecina, nu inlia n conpelena naleiiaIa a Cuiii aceIe diepluii caie
exced lexluI Conveniei i caie nu pol consla nli-o exlindeie piin iicoeu a
ceIoi pievazule expies, cun ai fi: diepluI de a inlia sau de a ianne pe
leiiloiiuI unui slal, de a dolndi piopiielalea unui lun deleininal, de a opeia
conpulaiea aieslaiii pievenlive din pedeapsa apIicala sau diepluI de a ocupa o
funcie pulIica.
2.3.3 Competena teritorial
De ieguIa, poliivil ail. 29 din Convenia de Ia Viena piivind diepluI lialaleIoi,
un lialal inleinaionaI se apIica pe nlieg leiiloiiuI slaleIoi nenlie. Convenia
i piolocoaIeIe saIe deioga de Ia acesl piincipiu, apIicndu-se de pIin diepl doai
pe leiiloiiiIe neliopoIilane aIe paiiIoi conliaclanle, apIicaiea Ioi pe aIle
leiiloiii fiind facuIlaliva.
AslfeI, poliivil ail. 56 aIin. 1 din Convenie, caie insliluie aa-nunila ,cIauza
coIoniaIa, oiice slal poale, n nonenluI ialificaiii sau n oiice aIl nonenl
uIleiioi sa decIaie, piin nolificaie adiesala secielaiuIui geneiaI aI ConsiIiuIui
Luiopei, ca piezenla convenie se va apIica, sul iezeiva paiagiafuIui 4 aI
piezenluIui ailicoI, luluioi sau unuia dinlie leiiloiiiIe aIe caioi ieIaii
inleinaionaIe eI Ie asiguia.
Majoiilalea slaleIoi au depus aslfeI de decIaiaii penliu leiiloiiiIoi Ioi coIoniaIe,
fie pe o duiala deleininala, fie penliu o duiala nedeininala. Lsle de Ia sine-
neIes ca, n acesl din uina caz, apIicaliIilalea Conveniei nceleaza Ia
nonenluI n caie leiiloiiuI iespecliv i iecapala independena.
Conisia a piecizal ca scopuI aceslei dispoziii esle nu nunai exlindeiea
leiiloiiaIa a Conveniei, ci i adaplaiea sa Ia niveIuI de aulononie alins de
fiecaie leiiloiiu exlia-neliopoIilan i Ia difeieneIe socio-cuIluiaIe pe caie Ie
piezinla. AIin. 3 aI ail. 56, poliivil caiuia in rcspcc|itc|c |cri|crii, dispczifii|c
prczcn|ci ccntcnfii tcr fi ap|ica|c finand scana dc ncccsi|4fi|c |cca|c, confiina aceasla
inleipielaie. n acesl conlexl, s-a piecizal fapluI ca sislenuI inslauial piin ail.
56, aceIa de a peinile exlindeiea apIicaliIilaii Conveniei doai n laza doiinei

22
expiese a slaleIoi i doai innd conl de necesilaiIe IocaIe, linde, n esena, sa
iaspunda fapluIui ca Ia nonenluI iedaclaiii Conveniei exislau nca leiiloiii
coIoniaIe aI caioi niveI de dezvoIlaie nu peinile depIina apIicaliIilale a aceslui
insliunenl.
Iiin ,necesilai IocaIe se neIege exislena unoi ciicunslane speciaIe ce in de
niveIuI de dezvoIlaie i civiIizaie exislenl n leiiloiiiIe iespeclive i caie
deleinina apIicaiea aIloi slandaide n apIicaiea Conveniei faa de slaleIe
euiopene. Ienliu aceasla nsa nu esle suficienla exislena unoi sinpIe de
nenlaIilai sociaIe dislincle, ci lieluie sa exisle o difeiena sennificaliva din
puncl de vedeie aI dezvoIlaiii sociaIe, n laza caieia sa se poala afiina ca
apIicaiea depIina a Conveniei ai avea efecle conliaie scopuIui penliu caie a
fosl insliluila. De aceea, sinpIuI fapl ca popuIaia IocaIa esle favoialiIa uliIizaiii
unoi pedepse coipoiaIe nu poale juslifica apIicaiea unoi slandaide difeiile n
apiecieiea exislenei unui lialanenl degiadanl, cl linp insuIa Man avea, Ia
aceI nonenl, un niveI de dezvoIlaie suficienl de iidical penliu a face paile din
faniIia naiuniIoi euiopene. Tol aslfeI, o conjuncluia poIilica deIicala n cadiuI
unei conpanii eIecloiaIe, dai caie ai pulea fi iegasila i n neliopoIa, nu esle
suficienla penliu a juslifica Iinilaiea diepluIui Ia Iileilalea expiesiei.
2.3.4 Competena temporal
Ioliivil piincipiiIoi diepluIui inleinaionaI geneiaI iecunoscule, lialaleIe
inleinaionaIe nu se apIica ielioacliv, aslfeI ncl, n piincipiu, loale fapleIe
juiidice anleiioaie ialificaiii Conveniei ies din sfeia de conpelena ra|icnc
|cnpcris a Cuiii.
Iiin excepie, nsa, Cuilea ianne conpelenla sa judece pIngeiiIe lazale pe
acle anleiioaie ialificaiii Conveniei, dai caie pioduc efecle conlinue. Spie
exenpIu, o peisoana condannala anleiioi ialificaiii Conveniei, poale
inlioduce o pIngeie lazala pe acea condannaie daca, ca efecl aI acesleia
sufeia, n nod conlinuu, alingeii aIe diepluIui Ia Iileilalea expiesiei. Siluaia
nu lieluie confundala nsa cu aceIe ipoleze n caie anunile faple juiidice,
conliaie Conveniei, sunl anleiioaie ialificaiii acesleia, nsa exisla decizii
judecaloieli, posleiioaie ialificaiii piin caie se nenine siluaia slaliIila
anleiioi. n aslfeI de ipoleze, Cuilea esle conpelenla sa anaIizeze doai
Iegilinilalea acesloi decizii, nu i a fapleIoi ce au slal Ia laza IiligiuIui n
diepluI inlein.
Siluaia pioceduiiIoi ncepule anleiioi ialificaiii i epuizale uIleiioi
nonenluIui asunaiii olIigaiiIoi ce decuig din Convenie esle nai conpIexa.
Alunci cnd vioIaiea caiacleiuIui echilaliI aI pioceduiii deiiva din acle
anleiioaie ialificaiii, Cuilea s-a consideial neconpelenla lenpoiaI sa
exanineze pIngeiea, n schinl, alunci vioIaiea aIegala consla nli-o slaie
peinanenla, nai iepede decl nli-un eveninenl dislincl, Cuilea aie
conpelena ra|icnc |cnpcris.


23
2.4 ntrebri
1. Caie sunl calegoiiiIe de peisoane caie pol sa inlioduca o pIngeie n faa
Cuiii`
2. Caie sunl ipolezeIe n caie nu se nai inpune ceiina epuizaiii caiIoi de
iecuis inleine`
3. Cine aie caIilale piocesuaIa pasiva`
4. Caie esle conpelena lenpoiaIa a Cuiii`

24
3 Efcctc!c Cnnvcn(IcI n drcptu! Intcrn a! statc!nr

A devenil o lanaIilale, Ia oia acluaIa, sa conslalan succesuI Conveniei
euiopene a diepluiiIoi onuIui, sinloIizal poale ceI nai line piin ioIuI din ce n
ce nai inpoilanl pe caie I joaca n sisleneIe juiidice aIe slaleIoi caie au
sennal-o i ialifical-o. De-a IunguI linpuIui, deciziiIe i holaiiiIe Conisiei i
aIe Cuiii au ajuns, lieplal, sa consliluie un lIoc de juiispiudena din ce n ce
nai conpIel i coeienl, ajungnd sa devina o suisa inpoilanla de diepl. De
aceea, von anaIiza n ceIe ce uineaza nai nli efecleIe Conveniei n diepluI
inlein aI slaleIoi nenlie, apoi efecluI deciziiIoi Cuiii asupia acesloi sislene
de diepl, uinnd sa lialan Ia finaI efecleIe pe caie Convenia i juiispiudena
Cuiii Ie pioduce asupia sislenuIui juiidic ionn, piecun i nodaIilaiIe caie
pol fi uliIizale penliu a spoii ioIuI acesloia.
Von insisla n speciaI asupia ieceplaiii Conveniei n juiispiudena, i nai
puin n noineIe IegaIe, penliu ca, de ieguIa, deciziiIe inslanei euiopene nu se
iefeia decl iaieoii Ia confoinilalea IegisIaiei cu Convenia, n fapl, suisa ceIoi
nai nuIle decizii de condannaie fiind decizii judecaloieli aIe inslaneIoi
inleine oii piaclici de naluia adninislialiva. De asenenea, von nceica sa
liecen dincoIo de apaiena juiidica, penliu a vedea, n ieaIilale, caie esle IocuI
Conveniei i a juiispiudenei Cuiii n diepluI inlein.
3.1 Efectele Conveniei n dreptul intern al statelor membre
Alunci cnd anaIizan efecleIe pe caie lexluI Conveniei Ie aie n diepluI inlein,
nu lieluie pieidul din vedeie scopuI juiidic aI insliluiiii saIe: o ainonizaie a
IegisIaiei i piaclicii Ia niveI euiopean, n scopuI gaianlaiii efeclive a unui
slandaid ninin aI pioleciei diepluiiIoi fundanenlaIe. Acesl sislen, ceI aI unei
Cuiii supianaionaIe, i dovedele eficacilalea n alingeiea scopuIui sus-
nenional daloiila uinaloaieIoi olseivaii:
- chiai daca, Convenia ieia, n naie nasuia, piincipii deja iecunoscule Ia
niveI consliluionaI sau IegisIaliv, piincipiiIe Conveniei sunl, de ceIe nai
nuIle oii, nai delaIiale i, deci piolecia ofeiila esle nai Iaiga,
- sislenuI de conlioI pievazul piin Convenie acopeia nu nunai
,neconvenionaIilalea IegisIaiei inleine, ci i deciziiIe judecaloieli oii acle
i piaclici adninislialive,
- inpuneiea olIigaiiIoi pozilive, spie exenpIu aceea de a inciinina
anunile faple, conduce Ia o ainonizaie iapida a sisleneIoi de piolecie
naionaIe.
- lexluI ail. 13 din Convenie nu poale fi apIical decl daca aceasla
piinele un Ioc n cadiuI ieiaihiei noineIoi juiidice inleine

25
Ie de aIla paile, n cieaiea aceIui slandaid ninin de piolecie ofeiil, esle vilaIa
pailicipaiea slaleIoi euiopene caie, n laza naijei de apiecieie naionaIe i a
suveianilaii Ioi, pol ciea fine puleinice aceslui sislen. Una dinlie ceIe nai
puleinice nijIoace caie pol fi uliIizale de calie slaleIe conliaclanle penliu a
acceIeia sau, dinpoliiva, a fina inlegiaiea inleina a piincipiiIoi supia-
naionaIe esle IocuI pe caie I ocupa Convenia n ieiaihia noineIoi inleine. Din
acesl puncl de vedeie, lieluie facula o piina dislincie nlie sisleneIe
inlegialoaie - ceIe n caie acleIe inleinaionaIe fac paile din diepluI inlein - i
ceIe non-inlegialoaie - caie adopla o concepie duaIisla a oidinii juiidice, n
caie oidinea juiidica inleina nu se nliepaliunde cu cea inleinaionaIa.
3.1.1 Sistemele integratoare
Sislene de inspiiaie nonisla, aceslea adnil ca lialaleIe inleinaionaIe ialificale
fac paile din diepluI inlein, avnd puleie de Iege i fiind de apIicaliIilale
inediala n faa judecaloiuIui naionaI. n iapoil nsa de IocuI pe caie Convenia
I ocupa n ieiaihia noineIoi juiidice inleine, slaleIe euiopene pol fi cIasificale
n liei calegoiii:
a) s|a|c in carc Ccntcnfia arc ta|carc ccns|i|uficna|4. n aceasla calegoiie se nsciie,
cu ceililudine, doai Ausliia, unde, inedial dupa ialificaiea Conveniei a
ncepul o dezlaleie juiidica asupia IocuIui acesleia n ieiaihia noineIoi
juiidice. IniiaI, poziia caie a liiunfal a fosl cea a vaIoiii infiaconsliluonaIe a
lexluIui euiopean, nsa, ca uinaie a ciiliciIoi aduse deciziei sus-cilale, n 1964 a
inlial n vigoaie o Iege piin caie se acoida pievedeiiIoi Conveniei foia unei
Iegi consliluionaIe. Lvidenl ca, n acesle condiii, Convenia poale fi invocala
diiecl de calie iecuieni n faa inslanei de conlencios consliluionaI.
o) s|a|c in carc Ccntcnfia arc ta|carc infraccns|i|uficna|4 i supra|cgis|a|it4. n
aceasla calegoiie se ncadieaza naiea najoiilale a slaleIoi euiopene caie
iecunosc Conveniei o foia juiidica supeiioaia unei Iegi enise de IaiIanenl,
chiai posleiioaia, nsa infeiioaia Consliluiei. Von vedea nsa din anaIizaiea
siluaiei ieaIe din viaa juiidica a acesloi slale ca supeiioiilalea foiei juiidice a
consliluiiIoi naionaIe linde sa cedeze n faa foiei i eficacilaii sislenuIui
euiopean de piolecie. De asenenea von olseiva cun cIasica dislincie dinlie
invocaliIilalea unui lexl de oiigine inleinaionaIa i apIicaliIilalea Iui diiecla,
neIeasa piin aceea ca invocaliIilalea piesupune posiliIilalea de a juslifica o
ceieie pe dispoziiiIe unui anunil lialal inleinaionaI, iai apIicaliIilalea diiecla
capacilalea pe caie o aceI lialal de a ciea diepluii sulieclive n foIosuI
peioaneIoi, linde sa dispaia, n ceIe nai nuIle slale Convenia fiind n nod
diiecl apIicaliIa i nu doai invocaliIa. n aceasla calegoiie inlia, nlie aIleIe,
uinaloaieIe slale: Luxenlouig, OIanda, eIgia, Cipiu, Iiana, LIveia, Ciecia,
Spania, IoIonia, SIovenia i IoilugaIia.
c) s|a|c in carc Ccntcnfia arc ta|carca unci |cgi crdinarc. n aceasla calegoiie se
giupeaza aceIe slale n caie Convenia face paile din diepluI inlein, dai, spie
deoseliie de siluaiiIe piezenlale nai sus, nu aie o foia juiidica supeiioaia
unei Iegi enisa de IaiIanenl. Tolui, von vedea ca, n ieaIilale, i se iecunoale

26
acluIui euiopean o anunila specificilale n iapoil de aIle noine juiidice, cu
foia juiidica leoielic egaIa. AslfeI de slale sunl: Ceinania i IlaIia.
3.1.2 Sistemele non-integratoare
SlaleIe caie adnil leoiia duaIisla a coexislenei n cadiuI unoi sislene juiidice
difeiile a diepluIui inlei i a ceIui inleinaionaI, nu iecunosc puleiea de Iege de
diepl inlein a unui acl inleinaionaI, decl daca acesla esle inliodus n sislenuI
juiidic naionaI piinli-o Iege expiesa adoplala de IaiIanenl. Logica sislenuIui
deiiva, n esena, din piincipuI sepaiaiei puleiiIoi n slal apIical n nod exlien
de sliicl: cun sennaiea lialaleIoi esle aliiluia execulivuIui, acoidaiea acesloia
puleie de Iege ai nsenna ncaIcaiea excIusivilaii IegisIalive a IaiIanenluIui.
n cadiuI aceslui sislen se iegasesc slale piecun Ungaiia, uIgaiia, Noivegia,
Suedia sau IiIanda.
n fine, cieden ca ai nai lielui nenional ca nlie sisleneIe non-inlegialoaie se
iegasele i ceI aI Uniunii Luiopene. Renaica esle inpoilanla n condiiiIe n
caie cea nai naie paile a slaleIoi nenlie Ia Convenie sunl i nenlie sau
candidale Ia inlegiaiea n U.L., iai sislenuI conunilai inpune, ca piincipiu de
laza, supienaia noineIoi saIe faa de ceIe de diepl inlein. n condiiiIe
inlegiaiii Conveniei n diepluI conunilai, aceasla ai fi fosl caIea indiiecla piin
caie se asiguia supienaia Conveniei n loale slaleIe U.L.
Ceea ce se poale ienaica Ia finaIuI aceslei seciuni esle o peinanenla penduIaie
a juiispiudenei slaleIoi euiopene nlie iezislena i inlegiaie a Conveniei,
nlie consideiaiea acesleia diepl acl invocaliI sau acl de apIicaliIilale diiecla,
ca noina juiidica de diepl inlein sau noina juiidica de diepl inleinaionaI.
Docliina consaciala aceslui suliecl esle inensa canlilaliv, iai concIuziiIe
acesleia conliadicloiii. Daca Ia oia acluaIa se poale voili de un sislen coeienl Ia
niveI supianaionaI de piolecie a diepluiiIoi fundanenlaIe, esle dificiI de
voilil de un sislen coeienl Ia niveI euiopean de ieceplaie a slandaideIoi
inpuse piin Convenie. Incoeiena i Iipsa unoi concIuzii ceile sunl cu all nai
evidenle n iapoil de efecluI pe caie I aie juiispiudena Cuiii n diepluI inlein,
n condiiiIe oiicaiei noine juiidice caie sa iegIeze aceasla piolIena. Von
nceica n ceIe uineaza sa idenlifican conslanleIe efecleIoi pe caie Ie au sau Ie
pol avea deciziiIe Cuiii Ia niveI naionaI.
3.2 Efectele deciziilor Curii n dreptul intern
Aa cun spunean nai sus, asupia aceslui suliecl pIaneaza nuIle inceililudini.
Doua sunl iaiuniIe caie pol juslifica o aslfeI de concIuzie piivind acleIe enise
n cadiuI unei oiganizaii inleinaionaIe: conlacluI dinlie diepluI inleinaionaI
deiival i ceI naionaI esle de dala ieIaliv iecenla, iai, n ceea ce piivele cea nai
naie paile a oiganizaiiIoi inleinaionaIe, acesl conlacl esle nca spoiadic.
Docliina de diepl inleinaionaI a caulal sa idenlifice nijIoace penliu a
deleinina o evoIuie n sensuI ieceplaiii diiecle i a diepluIui deiival n cadiuI
sisleneIoi naionaIe, dai, deocandala soIuiiIe idenlificale sunl depaile de a

27
pulea fi uliIizale. Convenia euiopeana piezinla nsa i de aceasla dala anunile
pailicuIaiilai. TexluI ei pievede exislena unoi efecle diiecle n diepluI inlein,
iai inpoilana pe caie o piezinla penliu sislenuI euiopean de piolecie a
diepluiiIoi fundanenlaIe a condus Ia iecunoaleiea unoi efecle indiiecle aIe
juiispiudenei Cuiii.
3.2.1 Efectele directe
Ioliivil ail. 46 din Convenie, fosluI ail. 53, paiiIe conliaclanle se olIiga sa se
confoineze deciziiIoi Cuiii n IiligiiIe n caie au fosl paile. Din acesl lexl,
docliina a ieinul doua calegoiii de efecle diiecle aIe deciziiIoi Cuiii: foia
olIigaloiie a deciziei i auloiilalea de Iuciu judecal a acesleia.
3.2.1.1 Fnr(a nb!IgatnrIc
Ioia olIigaloiie se iapoileaza Ia execulaiea dispozilivuIui deciziei. Tieluie
sulIinial nca de Ia ncepul ca inslana de Ia Sliaslouig nu aie conpelena de a
dispune anuIaiea unoi acle adninislialive, casaiea unoi decizii judecaloieli
oii Iipsiiea de eficiena a unoi noine juiidice, ci doai acoidaiea, n laza ail. 41,
a unoi despaguliii naleiiaIe sau noiaIe viclinei vioIaiii Conveniei. Ioia
execuloiie a deciziei nu nseanna nsa posiliIilalea de a iecuige Ia execulaie
siIila, ci doai fapluI ca holaiiea Cuiii esle suficienla penliu a conslilui laza
pIaii suneIoi n cauza, pIala Ioi iannnd Ia luna-voina slaluIui n cauza.
Recenl piinli-o decizie pionunala conlia Ronniei Cuilea a aIes o nodaIilale
inedila a Cuiii de inleipielaie a ail. 41 din Convenie, poliivil caiuia Cuilea va
acoida iepaiaiea piejudiciuIui n nasuia n caie diepluI inlein nu peinile o
rcs|i|u|ic in in|cgrun.
De ieguIa, Cuilea veiifica n fiecaie siluaie n ce nasuia diepluI naionaI nu
peinile decl inpeifecl nIaluiaiea consecineIoi unei vioIaii a diepluiiIoi i
IileilaiIoi iecunoscule fie din cauza unui olslacoI de naluia juiidica, fie a unei
inposiliIilale ce iezuIla din naluia IuciuiiIoi (de exenpIu, n cazuI n caie
vioIaiea Conveniei consla n inexislena unei cai de alac - ail. 13 - sau a vioIaiii
diepluIui de acces Ia un liilunaI - ail. 6 1). De ceIe nai nuIle oii, nsa,
inposiliIilalea esle de oidin juiidic conslnd n exislena unei decizii definilive
i iievocaliIe caie a inlial n puleiea IuciuIui judecal. Dal fiind ca una dinlie
condiiiIe de adnisiliIilale a pIngeiii, cea caie esle ceI nai iiguios veiificala,
esle locnai epuizaiea caiIoi de alac inleine, sunl exlien de puine nuneioase
siluaiiIe n caie sa ianna o posiliIilale deschisa penliu a nIaluia efecleIe
ncaIcaiii diepluiiIoi i IileilaiIoi iecIananluIui. n fond, iaiunea de exislena
a aceslei condiii esle locnai aceea ca, n leneiuI piincipiuIui sulsidiaiilaii
nijIoaceIoi supianaionaIe de piolecie a diepluIui onuIui, slaleIoi conliaclanle
sa Ii se ofeie posiliIilalea de a iegIa iespeclaiea diepluiiIoi fundanenlaIe Ia
niveI naionaI. n acesle condiii, e foaile gieu ca diepluI inlein sa nai ofeie
posiliIilai efeclive i accesiliIe de nIaluiaiea a efecleIoi vioIaiii Conveniei i
de iepaiaie a piejudiciuIui sufeiil.

28
3.2.1.2 AutnrItatca dc !ucru judccat
Daca n diepluI inlein, auloiilalea de Iuciu judecal a unei decizii sennifica ca
holaiiea coiespunde adevaiuIui i ca nu opiele foinuIaiea unei ceieii avnd
aceIai oliecl i cauza, n diepluI convenionaI auloiilalea de Iuciu judecal aie
aceIai dulIu efecl: poziliv i negaliv. Lxcepia auloiilaii IuciuIui judecal poale
fi iidicala n faa oiicaiei inslane sesizala cu o ceieie avnd aceIai oliecl ca i
pIngeiea adiesala Cuiii.
n opinia noaslia, esle lolui dificiI de disculal despie o auloiilale de Iuciu
judecal a deciziiIoi Cuiii din ceI puin doua iaiuni. Ie de o paile, n condiiiIe
n caie epuizaiea caiIoi de alac inleine esle o condiie de adnisiliIilale a
pIngeiii, cieden ca excepia IuciuIui judecal va pulea fi opusa n leneiuI
deciziei inleine definilive i nu a deciziei Cuiii. Ie de aIla paile, esle dificiI de
apiecial ca o decizie a unei inslane supianaionaIe poale, Ia oia acluaIa, sa
pioduca Ia niveI inlein aceIeai efecle ca i holaiiea unei inslane naionaIe, n
condiiiIe n caie incIusiv Cuilea afiina fiecvenl ca nu joaca ioIuI unui inslane
de iecuis faa de ceIe naionaIe. De aceea, iannen iezeivai faa de acesl
posiliI efecl diiecl aI juiispiudenei Cuiii. Lvidenl nsa ca excepia IuciuIui
judecal poale fi opusa n cadiuI pioceduiiIoi inleine aIe Cuiii, aa cun an
aialal nai sus, chiai n Iipsa unei pievedeii expiese, pIngeiea pulnd fi
iespinsa ca aluziva.
3.2.2 Efectele indirecte
LfecleIe indiiecle aIe juiispiudenei Cuiii sunl nuIl nai nuneioase i sunl
cheie succesuIui de caie s-a lucuial sislenuI euiopean de gaianlaie a
IileilaiIoi fundanenlaIe. IundanenluI Ioi juiidic sla, n opinia noaslia, n
piincipiuI pac|a sun| scrtan|a, penliu ca nu s-ai pulea voili de iespeclaiea cu
luna-ciedina a olIigaiiIoi asunale faia a asiguia iespeclaiea inlegiaIa a
acesloia, anune ofeiiiea oiicaiei peisoane afIala sul juiisdicia unui slal ceI
puin a slandaiduIui ninin inpus de Cuile. Sunl, n opinia noaslia, efecle
indiiecle loale consecineIe pe caie o decizie a Cuiii o pioduce Ia niveIuI
juiispiudenei i IegisIaiei naionaIe a slaleIoi nenlie. Aceslea sunl:
auloiilalea de Iuciu inleipielal, auloiilalea pievenliva i exislena unoi
pioceduii de ieexaninaie.
3.2.2.1 AutnrItatca dc !ucru Intcrprctat
Ienliu a neIege ce piesupune aceasla auloiilale a IuciuIui inleipielal, lielui sa
poinin de o evidena: loale slaleIe caie au n vifuI sislenuIui Ioi juiidic o
Consliluie, au un calaIog aI diepluiiIoi fundanenlaIe piolejale caie, nai nuIl
sau nai puin, aie aceIai coninul cu ceI aI Conveniei. n consecina, inslaneIe
naionaIe, fie ceIe de diepl conun, fie ceIe de conlencios consliluionaI vin sa
inleipieleze de nuIle oii coninuluI conciel aI aceIoiai diepluii i Iileilai.
n nasuia n caie conlioIuI Cuiii nu esle un conlioI in aos|rac|c, exanenuI
pIngeiii se iapoileaza de ceIe nai nuIle oii Ia apIicaiea conciela a IegisIaiei

29
inleine, aslfeI ncl evenluaIeIe alingeii pe caie deciziiIe Cuiii Ie poale aduce
diepluIui consliluionaI inlein piivesc Ialuia juiispiudeniaIa a acesluia, anune
inleipielaiea noineIoi de naluia consliluionaIa. De aceea, anaIizaiea
iapoiluIui nlie diepluI euiopean i ceI inlein nu poale fi piivila din puncl de
vedeie confIicluaI, ci din conlia, din puncl de vedeie aI asiniIaiii i infIuenaiii
iecipioce. n acesle condiii, uliIizaiea juiispiudenei Cuiii de calie inslaneIe
naionaIe penliu a deceIa fie coninuluI noineIoi convenionaIe, fie a ceIoi
coiespondenle din diepluI inlein esle o piaclica cuienla n najoiilalea slaleIoi
euiopene.
AslfeI, s-a iecuis Ia juiispiudena Cuiii penliu a conpIela IegisIaia naionaIa
cu gaianii nai feine penliu iespeclaiea anuniloi diepluii fundanenlaIe deja
iegIenenlale Ia niveI naionaI, penliu a nlogai IegisIaia inleina piin
adaugaiea n calaIoguI diepluiiIoi gaianlale a unoi noi inleiese piolejale sau
penliu a nIaluia apIicaiea IegisIaiei inleine alunci cnd aceasla vine n
conliadicie evidenla cu inleipielaiea dala de Cuile coninuluIui unoi diepluii
gaianlale. LxenpIe de acesl gen de efecle aIe deciziiIoi Cuiii sunl fiecvenle, n
speciaI n aceIe slale caie iecunosc pe scaia Iaiga apIicaliIilalea diiecla a
Conveniei.
Ie de aIla paile, nu lieluie supiaIicilal ioIuI inleipielaliv aI juiispiudenei
Cuiii, caie piezinla Iinile dc fac|c inpoilanle. n piinuI ind, poale cu excepia
LIveiei i a Ausliiei, najoiilalea deciziiIoi n caie se da efecl inleipielaliv
juiispiudenei de Ia Sliaslouig se Iinileaza Ia deciziiIe pionunale conlia
slaluIui n inleiioiuI caiuia se afIa inslana n cauza. Apoi, se poale conslala o
lendina apioape geneiaIa de a uliIiza efecluI inleipielaliv aI juiispiudenei
Cuiii penliu a coiecla IegisIaia inleina, i nai puin penliu a coiecla piacliciIe
juiispiudeniaIe. De asenenea, piin iespingeiea fiecvenla a leoiiei noiuniIoi
aulonone dezvoIlala de Cuile n ideea piezeivaiii piincipiiIoi de diepl inlein,
de nuIle oii exisla lendina de a scoale din cnpuI de apIicaliIilale aI
Conveniei diveise naleiii sau de a apIica de o nanieia sulsidiaia dispoziiiIe
Conveniei. ApIicaliIilalea sulsidiaia a Conveniei, piincipiu afiinal fiecvenl
chiai de Cuile i caie aie diepl iezuIlal condiia epuizaiii caiIoi de alac inleine,
sla de ceIe ai nuIle oii Ia laza iaionanenleIoi de iespingeie a asiniIaiii
inleipielaiiIoi ofeiile de Cuile. Nu lieluie nsa uilal ca iaiunea penliu caie a
fosl insliluil acesla se iapoileaza Ia ipoleza n caie diepluI inlein se dovedele
nai piolecloi penliu peisoaneIe vizale decl ceI supianaionaI.
Cu loale aceslea, se poale ienaica indulilaliI o evoIuie spie inlegiaiea cl nai
conpIela a inleipielaiii Cuiii Ia niveI naionaI, o paile a docliinei voilind deja
despie un efecl diiecl aI juiispiudenei Cuiii n sisleneIe naionaIe. Cieden
nsa ca aceasla concIuzie esle expiinala piea deviene, nsa piolaliI ca nli-un
linp ieIaliv scuil, odala cu ienunaiea inslaneIoi naionaIe Ia loale IinilaiiIe
piezenlale nai sus se va pulea voili despie auloiilalea de Iuciu inleipielal ca
despie un efecl diiecl aI deciziiIoi inslanei euiopene.

3O
3.2.2.2 AutnrItatca prcvcntIva sau cnrcctIva
Daca auloiilalea IuciuIui inleipielal se iegasele n opeia juiispiudeniaIa a
inslaneIoi inleine, Iogica sislenuIui euiopean inpune i o auloiilale
pievenliva sau coiecliva a deciziiIoi Cuiii caie se adieseaza n piincipaI
auloiilaiIoi Iegiuiloaie. n condiiiIe n caie, faia a fi expies nenionala, ieguIa
piecedenluIui guveineaza juiispiudena Cuiii i i asiguia coeiena,
condannaiea unui slal poale sa aliaga iapid decizii de condannaie lazale pe
aceIeai faple juiidice, aceslea din uina sunl supuse unei piesiuni puleinice n
a nodifica IegisIaia inciininala Ia Sliaslouig. Aceasla piesiune se iegasele Ia
doua niveIe: unuI poIilic, piin inaginea pulIica a slaluIui n cauza - foaile
inpoilanla, n speciaI penliu slaleIe din esluI Luiopei - i aIluI econonic, caci
de nuIle oii despaguliiiIe naleiiaIe i noiaIe Ia caie slaluI esle olIigal sunl
inpoilanle.
Acesl efecl poale fi pievenliv alunci cnd juiispiudena Cuiii condanna
IegisIaia unui slal lei, dai caie esle asenanaloaie cu cea a aIloi slale oii alunci
cnd, penliu a evila condannaiea, slaluI nodifica IegisIaia n linpuI
pioceduiii, n ideea de a Iipsi iecIananluI de caIilalea de viclina. De asenenea,
efecluI poale fi coiecliv alunci cnd slaluI ieacioneaza Ia piopiia condannaie.
Iiaclica slaleIoi conliaclanle alunda n aslfeI de exenpIe, n speciaI de
coieclaie a IegisIaiei.
Din nou, se poale conslala o lendina de lieceie a aceslui efecl aI juiispiudenei
Cuiii n calegoiia efecleIoi diiecle, dala fiind piaclica aulonala a anuniloi
slale de nodificaie a IegisIaiei peilinenle dupa deciziiIe caie o vizeaza,
ienaicaliIa fiind piaclica LIveiei n acesl doneniu.
3.2.2.3 RccxamInarca prnccdurI!nr Intcrnc
Iiin Reconandaiea R(2OOO)2 ConileluI de Minilii a soIicilal slaleIoi nenlie
puneiea n piaclica, Ia niveI naionaI, a unoi sislene caie sa asiguie
ieexaninaiea pioceduiiIoi n uina unei decizii de condannaie a slaluIui n
cauza cu scopuI de a asiguia iepaiaiea inlegiaIa a piejudiciuIui i iepuneiea
depIina n siluaia anleiioaia. Noiunea de ieexaninaie acopeia all
iedeschideiea unoi pioceduii judiciaie, cl i adninislialive.
Ciilicala uneoii, ideea deschideiii accesuIui Ia pioceduii de ieexanninaie a fosl
uinala de nai nuIle slale euiopene, n vaiianle difeiile. UneIe dinlie eIe -
eIgia, Danenaica, IinIanda, Spania, SIovacia, Suedia i Rusia - adnil
iedeschideiea pioceduiii penliu vioIaie a Conveniei n cadiuI sislenuIui de
diepl conun de iecuis n anuIaie, inslaneIe supiene din aiiIe sus-nenionale
apieciind ca s-a piodus o giava ncaIcaie a IegisIaiei piin decizia caie a slal Ia
laza condannaiii n faa Cuiii. AIle slale - Ceinania, Ausliia, uIgaiia,
Cioaia, Iiana, Ciecia, Liluania, Luxenlouig, MaIla, Noivegia, IoIonia,
SIovenia, LIveia, Maiea iilanie i Ronnia - au piefeial sa inlioduca n
IegisIaie lexle speciaIe caie sa peinila iedeschideiea unoi pioceduii judiciaie
ca uinaie a unei decizii de condannaie penliu neiespeclaiea Conveniei.

31
CaiacleiisliciIe geneiaIe aIe acesloi dispoziii pol fi sinlelizale n feIuI uinaloi:
- doneniuI de apIicaliIilale esle de ieguIa ciicunsciis all vioIaiii
diepluiiIoi pioceduiaIe, cl i a ceIoi de fond
- esle condiie de iedeschideie a pioceduiii posiliIilalea iepaiaiii
piejudiciuIui i a iepuneiii n siluaia anleiioaia
- esle necesaia o Iegaluia cauzaIa nlie vioIaiea Conveniei i decizia
inslanei
- exislena unui leinen de piesciipie sau de decadeie penliu inlioduceiea
ceieiii
- ceieiea de iedeschideie poale fi inliodusa de ieguIa de peisoana n cauza
i, uneoii, de calie piocuioi
Aa cun afiinan nai sus, piin ieexaninaiea dosaiuIui se neIege nu nunai
iedeschideiea unei pioceduii judiciaie, ci i iezoIvaiea confIicluIui pe caIe
adninislialiva. Spie exenpIu, n uneIe cazuii, slaleIe au piefeial sa dispuna
acle de giaieie sau sa ienune pui i sinpIu Ia execulaiea unei pedepse
piivalive de Iileilale.
Din nou, se poale conslala, piin nunaiuI suipiinzaloi de naie de slale caie au
adoplal aslfeI de nasuii, ca acesl efecl aI deciziiIoi Cuiii aie lendina de a
deveni olIigaloiiu, n sensuI de a se inpune n saicina sleIeIoi o olIigaie de
ieexaninaie a cazuiiIoi caie au condus Ia decizii de condannaie.
3.2.3 Natura juridic a Curii. Efecte
An vazul nai sus anpIoaiea efecleIoi Cuiii n sisleneIe juiidice aIe slaleIoi
nenlie. Se nai poale voili n acesle condiii despie o inslana de diepl
inleinaionaI` n docliina, se voilele din ce n ce nai insislenl despie o naluia
juiidica de cuile consliluionaIa a inslanei euiopene, idee caie aie suficienl de
nuIle aigunenle penliu a fi susinula.
CaiacleiisliciIe unei inslane consliluionaIe se pol iegasi desluI de uoi nlie
ceIe aIe Cuiii:
- piolejaiea unei ,caile consliluionaIe. n condiiiIe n caie IiligiiIe
consliluionaIe nodeine se iapoileaza din ce n ce nai fiecvenl Ia piolecia
diepluiiIoi fundanenlaIe, se poale afiina caiacleiuI consliluionaI aI
Conveniei, chiai daca nu lialeaza i oiganizaiea puleiiIoi, piecun o
Consliluie cIasica. Afiinaia poale fi juslificala all piin iapoilaiea Ia
juiispiudena piopiie a inslanei euiopene, cl i Ia IocuI pe caie, aa cun an
vazul, I joaca Convenia i deciziiIe Cuiii n sisleneIe juiidice inleine, daca
ne iapoilan doai Ia efecluI inleipielaliv, pulndu-se voili de un Ioc de
naluia consliluionaIa.
- caiacleiuI evoIuliv n inleipielaiea diepluiiIoi gaianlale, piincipiu caie
se iegasele n sliucluia nelodeIoi de inleipielaie a oiicaiei inslane
consliluionaIe nodeine, esle aa cun an vazul nai sus.
- caiacleiuI alsliacl aI conlioIuIui exeicilal. Din acesl puncl de vedeie,
esle gieu de voilil de o siniIiludine cu inslaneIe consliluionaIe naionaIe,
nsa piin exlindeiea din ce n ce nai accenluala a noiunii de viclina

32
poleniaIa i piin spoiiiea conlenciosuIui piivind coninuluI i nu apIicaiea
unei noine IegaIe, lendina esle de olieclivizaie a conlioIuIui exeicilal de
Cuile.
- invaIidaiea IegisIaiei conliaia diepluiiIoi fundanenlaIe. Aa cun an
aialal nai sus, Cuilea nu aie ioIuI cIasic aI IegiuiloiuIui negaliv, nsa pe
caIea efecleIoi indiiecle, duce, de nuIle oii, Ia invaIidaiea IegisIaiei
,neconvenionaIe. n pIus, nu lieluie pieidula din vedeie lendina
inslaneIoi de conlencios consliluionaI de a ienuna Ia decizii de invaIidaie a
IegisIaiei, n favoaiea ceIoi inleipielalive sau a ceIoi de consliluionaIilale
condiionala, ceea ce Ie apiopiie de nodaIilalea n caie Cuilea i exeicila
pieiogaliveIe.
- Iegilinilalea poIilica a Cuiii. n condiiiIe n caie noduI de desennaie a
judecaloiiIoi, independena acesloia i apailenena Cuiii Ia o oiganizaie
poIilica - ConsiIiuI Luiopei - se poale voili de o siniIiludine cu siluaia
judecaloiiIoi de Ia niveI consliluionaI
- inslana supiena de conlioI. Lpuizaiea caiIoi de alac inleine i poale
gasi coiespondenl i Ia niveI naionaI, piin iefuzuI adnileiii ac|ic pcpu|aris.
- efecl crga cnncs aI deciziiIoi. Iiin efecleIe indiiecle de caie voilean nai
sus, n speciaI auloiilalea de Iuciu inleipielal, deciziiIe Cuiii au capacilalea
sa devina opozaliIe luluioi, piecun ceIe aIe liilunaIeIoi consliluionaIe
inleine.
Lvidenl ca iann uneIe aspecle n piivina caioia Cuilea euiopeana se
difeieniaza de o cuile consliluionaIa naionaIa - peisoaneIe caie o pol sesiza,
veiificaiea nai aIes a conpaliliIilaii unoi piaclici adninislialive elc. - dai
consideian ca se poale voili Ia oia acluaIa, de o naluia juiidica de inslana
consliluionaIa supianaionaIa conuna luluioi slaleIoi nenlie.
LfecleIe adnileiii aceslui puncl de vedeie nu sunl negIijaliIe. AslfeI, n piinuI
ind, se pol vaIoiiza Ia niveI inlein i decizii caie piivesc slale leie. n aI doiIea
ind, se inpune cu vaIoaie de efecl diiecl piincipiuI IuciuIui inleipielal, ceea ce
poale conduce Ia schinlaii piofunde n anunile donenii, piecun gaianiiIe
pioceduiaIe n naleiia adninislialiva. n fine, leoiia naijei de apiecieie se
nula conpIel n pIanuI opoilunilaii, dispaind apiecieiea IegaIilaii nasuiii.
Desigui ca loale acesle efecle nu sunl nca o evidena n piaclica euiopeana,
nsa loale lendineIe sulIiniale nai sus conduc, n opinia noaslia, Ia
ceililudinea lianspuneiii Ioi n ieaIilalea inediala.

3.3 Efectele Conveniei asupra sistemului judiciar romn
Ronnia a adoplal Convenia euiopeana a diepluiiIoi onuIui n iunie 1994,
acceplnd de Ia aceIai nonenl i conpelena Cuiii de a exanina pIngeii
individuaIe ndieplale npoliiva sa. n cei 8 ani caie au liecul de Ia nonenluI
ialificaiii, efecleIe adoplaiii aceslei veiilaliIe ,consliluii euiopene au

33
cunoscul o evoIuie ieIaliv Ienla, de Ia ignoiaie pna Ia consliluionaIizaiea
Conveniei i a juiispiudenei Cuiii.
CauzeIe penliu caie dinanica piocesuIui de incoipoiaie n diepluI inlein a
diepluiiIoi i IileilaiIoi fundanenlaIe a fosl Ienla, nai aIes Ia niveIuI
inslaneIoi judecaloieli oidinaie, sunl de naluia difeiila. n piinuI ind,
dificuIlalea apIicaiii Conveniei a apaiul daloiila Iipsei oiicaiui sislen de
infoinaie oficiaI piivind juiispiudena Cuiii, judecaloiii naiginindu-se, aslfeI,
sa afiine uneoii confoinilalea acleIoi de diepl inlein cu lexluI Conveniei. n aI
doiIea ind, s-a nanifeslal o ielicena puleinica judecaloiiIoi faa de o inslana
i un lexl juiidic de naluia supianaionaIa. IenonenuI nu esle unic,
nanifeslndu-se Ia inlensilale difeiila i n aIle slale nenlie aIe ConsiIiuIui
Luiopei.
Von anaIiza aadai n ceIe ce uineaza noduI n caie a evoIual peicepia Iunii
juiidice ionneli asupia Conveniei i a efecleIoi acesleia asupia sislenuIui
juiidic inlein. n piinuI ind, von caula sa deceIan IocuI Conveniei n ieiaihia
noineIoi juiidice, apoi von piezenla efecleIe diiecle i indiiecle aIe holaiiiIoi
Cuiii.
3.3.1 Locul Conveniei n ierarhia normelor juridice
SislenuI juiidic ionn esle, piecun najoiilalea sisleneIoi euiopene, un sislen
nonisl, caie acoida piioiilale diepluIui de naluia inleinaionaIa. AslfeI, poliivil
ail. 11 din Consliluie, lialaleIe i conveniiIe inleinaionaIe ialificale de
Ronnia fac paile din diepluI inlein, iai, confoin ail. 2O, lialaleIe
inleinaionaIe ialificale n doneniuI diepluiiIoi i IileilaiIoi fundanenlaIe se
apIica cu piioiilale faa de Iegea inleina. Dei docliina esle unanina n a
inleipiela dispoziiiIe ail. 11 i 2O din Consliluie n sensuI n caie Convenia
aie un Ioc n ieiaihia noineIoi juiidice infiaconsliluionaI i supiaIegisIaliv,
juiispiudena Cuiii ConsliluionaIe esle desluI de necIaia cu piiviie Ia
apIicaliIilalea diiecla a Conveniei Ia IiligiiIe consliluionaIe.
AslfeI, nli-o piina decizie, inslana uliIizeaza lexluI ail. 6 din Convenie piin
fiIliuI ofeiil de ail. 2O, pionunndu-se nu asupia conpaliliIilaii dinlie o Iege
i ail. 6 din Convenie, ci asupia conpaliliIilaii dinlie Iegea n discuie i ail.
2O din Consliluie. ApIicnd indiiecl Convenia i iefuznd apIicaiea diiecla
lexluIui euiopean inslana consliluionaIa afiina, indiiecl, ianguI de noina
infiaconsliluionaIa a Conveniei. UIleiioi nsa, nli-o aIla decizie, Cuilea
ConsliluionaIa iefuza expies fiIliuI ail. 2O i apIica diiecl pievedeiiIe unui
lialal inleinaionaI - DecIaiaia univeisaIa a diepluiiIoi onuIui - afiinnd ca
adct4ra|u| |cnci a| cxcrci|4rii drcp|u|ui dc carc au|cru| rccursu|ui ccns|i|uficna| ara|4
c4 cs|c |ipsi| cs|c ar|. 38 din Ccns|i|ufic i ar|. 23 din Dcc|arafic (i nu ail. 2O din
Consliluie, s.n., R. C.), ceea ce ai pulea conduce Ia concIuzia ca inslana de
iecuis consliluionaI iidica piin aceasla decizie noineIe de oiigine
inleinaionaIa Ia iang de Iege consliluionaIa.

34
Afiinaia nu lieluie nsa piivila ca iepiezenlnd sladiuI acluaI aI diepluIui
ionnesc, deoaiece juiispiudena liilunaIeIoi din Ronnie, incIusiv a Cuiii
ConsliluionaIe, chiai daca nli-o nai nica nasuia, esle doninala de
incoeiena, fiind, de nuIle oii, gieu de deceIal o juiispiudena unifoina n
piolIene disculaliIe. Confuzia caie donnele n aceasla piivina Ia niveIuI
inslanei de conlencios consliluionaI poale fi ieIevala piin consideienleIe
expuse n aIle decizii. AslfeI, pe de o paile, s-a afiinal ca alunci cnd iecuienluI
invoca dispoziiiIe ail. 2O din Consliluie faia a face iefeiiie Ia vieun lexl de
oiigine inleinaionaIa, iecuisuI consliluionaI esle nenolival. Cuilea a piecizal
ca ncindicarca dc c4|rc au|cru| cxccpfici a noinei consliluionaIe (s.n., R.C.), in
spcf4 a |cx|c|cr din dccuncn|c|c in|crnaficna|c ccns|i|uic un nc|it dc rcspingcrc. Ie
de aIla paile, nsa, poliivil unei aIle decizii, noineIe de oiigine inleinaionaIa
nu sunl noine consliluionaIe, nliucl ra|ificarca dc c4|rc Rcnania a unui |ra|a|
in|crnaficna|, an|cricar4 sau pcs|cricar4 Ccns|i|ufici, arc rc|ctanf4 dcar pc p|anu|
in|crprc|4rii |cx|c|cr in|crnc priti|carc |a drcp|uri|c cnu|ui i nu in cc| a| ncdific4rii
uncr ncrnc ccns|i|uficna|c
3.3.2 Locul Conveniei n jurisdicia drepturilor fundamentale romne
DincoIo de necIaiilaiIe cu piiviie Ia IocuI exacl pe caie noineIe convenionaIe I
ocupa n ieiaihia noineIoi i indifeienl daca lexluI Conveniei esle uliIizal piin
fiIliuI ail. 2O din Consliluie sau diiecl, esle ceil fapluI ca acesla a devenil
lieplal un insliunenl foIosil din ce n ce nai des de calie Cuilea
ConsliluionaIa n nolivaiea deciziiIoi saIe. nca de Ia scuil linp de Ia
ialificaiea Conveniei, Cuilea ConsliluionaIa a afiinal ca rcg|cncn|4ri|c ar|. 3
din Prc|ccc|u| nr. 4 ccns|i|uic un cri|criu dc in|crprc|arc i ap|icarc a dispczifii|cr
ccns|i|uficna|c din ar|. 49, as|fc| inca| cscnfia|c pcn|ru dc|crninarca ccns|i|uficna|i|4fii
unci dispczifii |cga|c sun| prctcdcri|c accs|ui din urn4 ar|icc|, carc |rcoui in|crprc|a| in
ccnccrdanf4 cu ncrna in|crnaficna|4. Tol aslfeI, inslana de conlioI aI
consliluionaIilaii IegiIoi a decis ca cxis|cnfa unci ncccnccrdanfc din|rc ar|.8 din
Ccntcnfic i ar|. 200 din Ccdu| pcna| pritind incrininarca ncncscxua|i|4fii co|ig4
Cur|ca Ccns|i|uficna|4 |a c dccizic ccrcspunz4|carc.
IIecnd de Ia acesle piine decizii adoplale ieIaliv iapid dupa nonenluI
ialificaiii inslana consliluionaIa face deseoii iefeiiie Ia diveiseIe ailicoIe din
Convenie penliu a-i noliva deciziiIe. LxenpIeIe sunl nuneioase Ia piina
vedeie, nsa esle nca gieu de afiinal ca, Ia oia acluaIa, pievedeiiIe Conveniei
consliluie piincipaIuI nijIoc de inleipielaie a dispoziiiIoi consliluionaIe
inleine. De nuIle oii, iefeiiiea Ia Convenie esle exlien de fiugaIa, lexluI
peilinenl fiind doai enuneial aIaluii de aIle dispoziii, faia nici un feI de
anaIiza a acesluia. Iiola aceslei afiinaii esle decizia piin caie s-a decIaial
confoin all dispoziiiIoi consliluionaIe, cl i ail. 6 din Conveniei ail. 33O
1

din CoduI de pioceduia penaI, dispoziie caie a fosl decIaiala conliaia
Conveniei piin holaiiea iunaiescu a Cuiii Luiopene. AnaIiznd acesle
dispoziii, Cuilea ConsliluionaIa nu a facul aIlceva decl sa piecizeze ca
dispoziiiIe IegaIe pioceduiaIe sunl in ccnfcrni|a|c i cu cxigcnfc|c ar|. 6 din
Ccntcnfic. De asenenea, n anunile siluaii n caie se discula chesliuni de

35
piincipiu asupia unoi piolIene ce in de diepluiiIe i IileilaiIe fundanenlaIe,
inslana consliluionaIa nu face nici un feI de iefeiiie Ia pievedeiiIe Conveniei.
Cu lilIu de exenpIu, se pol cila decizii de inleipielaie n naleiii n caie exisla o
juiispiudena alundenla a Cuiii euiopene, piecun IileiuI acces Ia jusliie n
siluaia exislenei unoi pioceduii adninislialive olIigaloiii pieaIaliIe sau cu
piiviie Ia noiunea de inslana judecaloieasca.
Aceasla aliludine a Cuiii ConsliluionaIe, aliludine caie se afIa nli-un pioces
de alenuaie, esle cu all nai puin expIicaliIa cu cl pievedeiiIe Conveniei
sunl fiecvenl invocale de calie iecuieni, faia a Ii se iaspunde Ia aigunenle n
nolivaiea holaiiiIoi. Din pacale, fenonenuI aie o anpIoaie deoselila Ia
niveIuI inslaneIoi judecaloieli de fond, caie uliIizeaza exlien de iai oiice
iefeiiie Ia Convenie, n ciuda fapluIui ca aceasla esle conslanl invocala n
apaiaie de calie paiiIe piocesuIui, n speciaI n cauzeIe penaIe sau n ceIe
piivind piopiielalea.
3.3.3 Efectele jurisprudenei Curii europene a drepturilor omului
Dupa ce an anaIizal noduI n caie esle piivil i foia juiidica a lexluIui
Conveniei, voi nceica, n ceIe ce uineaza, sa aial caie sunl efecleIe indiiecle pe
caie juiispiudena Cuiii Ie pioduce n sislenuI juiidic ionn.
AuloiilaiIe cu pieiogalive n naleiie IegisIaliva nu ieacioneaza n nici un feI Ia
holaiiiIe Cuiii, nici n ce piivele ceIe pionunale npoliiva slaluIui ionn,
nici n ceIe pionunale npoliiva aIloi slale, dai caie piivesc donenii n caie
Ronnia poale inlia n cauza. Spie exenpIu, exisla deja opl condannaii aIe
Ronniei piivind iespecluI diepluIui de piopiielale asupia inoliIeIoi
naionaIizale i aIle zeci de pIngeii decIaiale adnisiliIe - fondale nu all pe
iefuzuI iesliluiiii Ioi, cl pe Iipsa unei despaguliii Ia o vaIoaie ieaIa - faia ca
auloiilaiIe slaluIui ionn sa ieacioneze n vieun feI Ia niveI IegisIaliv.
Tol aslfeI, n uina holaiiiIoi NiedlaIa c. IoIonia i Assenov c. uIgaiia
piivind condiiiIe n caie se efeclueaza conlioIuI IegaIilaii aieslaiii i noiunea
de ,nagislial Ia caie se iefeia ail. 5 3 din Convenie, CoduI de pioceduia
penaIa ai fi lieluil nodifical sulslaniaI penliu a se evila condannaiea slaluIui
ionn pe viiloi n faa oiganeIoi juiisdicionaIe de Ia Sliaslouig. n condiiiIe n
caie noineIe de pioceduia penaIa ionne sunl idenlice cu ceIe poIoneze oii
luIgaie din nonenluI condannaiii acesloi slale, ieacia fiieasca ai fi lieluil sa
fie anendaiea inediala a acesloia.
n ciuda acesloi piogiese, juiispiudena diepluiiIoi fundanenlaIe i apIicaiea
Conveniei piin iefeiiiea Ia holaiiiIe Cuiii de Ia Sliaslouig iann confuze,
niegislindu-se fiecvenl apIicaii gieile aIe juiispiudenei Cuiii, aslfeI ncl se
poale afiina ca uneoii iefeiiiea Ia Convenie esle doai foinaIa. Spie exenpIu,
cu piiIejuI exaninaiii consliluionaIilaii uneoii Iegi foaile inpoilanle, cea caie
a iegIenenlal iniiaI ieginuI juiidic aI inoliIeIoi naionaIizale, inslana
consliluionaIa a facul iefeiiie Ia juiispiudena Cuiii, poliivil caieia n cazuiiIe
de ingeiina n exeicilaiea diepluIui de piopiielale, peisoana n cauza lieluie

36
sa fie despagulila Ia un niveI iezonaliI. Cu loale aceslea, s-a decis ca Iegea caie
slaliIea vaIoaiea despaguliiiIoi, n ceIe nai nuIle siluaii, Ia vaIoii infeiioaie
de zeci de oii faa de vaIoaiea de piaa a lunuiiIoi esle consliluionaIa, fiind n
concoidana cu Convenia aslfeI cun esle ea inleipielala i apIicala de Cuilea
euiopeana. ModuI de caIcuI aI despaguliiiIoi - faia a se Iua n caIcuI vaIoaiea
de piaa a lunuIui, ci nile indici caie nu in seana de IocaIilalea n caie esle
silual lunuI, slaliIindu-se i o Iinila naxina a despaguliiiIoi de apioxinaliv
2O OOO euio - a fosl inciininal de Cuilea euiopeana n holaiiea iunaiescu,
decizie de piincipiu asupia iespeclaiii diepluIui de piopiielale de calie slaluI
ionn.
Tol aslfeI, piinli-o aIla decizie, Cuilea ConsliluionaIa a piecizal ca posiliIilalea
de a se exeicila un iecuis n anuIaie conlia unei decizii civiIe iievocaliIe
oiicnd nu conliavine iespecluIui diepluIui Ia un pioces echilaliI, aslfeI cun
esle acesle iegIenenlal n ail. 6 din Convenie. Iiin aceiai holaiie dala n
cazuI iunaiescu, ieIuala apoi n nai nuIle induii, inslana de Ia Sliaslouig
a afiinal, cu unaninilale de voluii, conliaiiuI.
An piezenlal, cu lilIu de exenpIu, doai doua siluaii, poale ceIe nai fIagianle,
n caie juiispiudena Cuiii ConsliluionaIe se silueaza pe o poziie
iieconciIialiIa cu cea a Cuiii euiopene a diepluiiIoi onuIui, nsa exenpIeIe pol
conlinua. De aici se poale liage concIuzia ca invocaiea ,Consliluiei euiopene
i a juiispiudenei ,Cuiii ConsliluionaIe euiopene se face nca, de nuIle oii,
haolic i foinaI, penliu ca holaiiiIe inslanei consliluionaIe inleina sa capele o
auloiilalea spoiila n induI pulIicuIui i a juiiliIoi.

3.4 ntrebri
1. Caie sunl efecleIe diiecle aIe holaiiiIoi Cuiii`
2. Caie sunl efecleIe indiiecle aIe holaiiiIoi Cuiii`


37
4 DrcpturI!c dc natura fIzIca
4.1 Dreptul la via
DiepluI Ia viaa, caie piolejeaza cea nai inpoilanla vaIoaie unana, laza pe
caie se giefeaza ceIeIaIle diepluii i Iileilai fundanenlaIe, esle ,ceI nai
fundanenlaI diepl aI peisoanei dupa expiesia ConileluIui diepluiiIoi onuIui
din cadiuI ONU. Acesla i gasele consaciaiea n oiice consliluie nodeina, iai
piolejaiea Iui esle oliecluI ceIei nai exhauslive iegIenenlaii din oiice cod
penaI. De aceea, nu suipiinde fapluI ca piinuI diepl iecunoscul n Convenie,
n ail. 2 aI acesleia, esle diepluI fiecaiei peisoane de a liai.
Ioliivil aceslui lexl, se pievede ca:
1. Drcp|u| |a tiaf4 a| cric4rci pcrscanc cs|c prc|cja| prin |cgc. Mcar|ca nu pca|c fi
cauza|4 cuita in ncd in|cnficna|, dcca| in cxccu|arca unci scn|infc capi|a|c prcnunfa|c
dc un |riouna| in cazu| in carc infracfiunca cs|c sancficna|4 cu accas|4 pcdcaps4 prin
|cgc.
2. Mcar|ca nu cs|c ccnsidcra|4 ca fiind cauza|4 prin inc4|carca accs|ui ar|icc| in
cazuri|c in carc accas|a ar rczu||a din|r-c rccurgcrc aosc|u| ncccsar4 |a fcrf4.
a) pcn|ru a asigura ap4rarca cric4rci pcrscanc inpc|rita tic|cnfci i|cga|c,
o) pcn|ru a cfcc|ua c arcs|arc |cga|4 sau pcn|ru a inpicdica ctadarca unci pcrscanc |cga|
dcfinu|c,
c) pcn|ru a rcprina, ccnfcrn |cgii, |u|our4ri tic|cn|c sau c insurccfic.
4.1.1 Coninutul dreptului la via
O piina piolIena ieIaliva Ia diepluI Ia viaa aI peisoanei esle aceea a naleiii
aceslui diepl. Cuilea a adnis fapluI ca o peisoana nenascula leneficiaza de ,un
oaiecaie diepl Ia viaa iecunoscul piin ail. 2 din Convenie. n iapoil de
piolecia aceslui diepl, sunl posiliIe doua siluaii:
- alunci cnd nana doiele sa avoileze, diepluI Ia viaa aI copiIuIui nenascul
inlia n confIicl cu diepluI nanei de a dispune de piopiiuI coip, consacial piin
ail. 8 din Convenie, caz n caie, n anunile siluaii slaleIe pol sa peinila
nanei sa avoileze.
- alunci cnd nana nu doiele sa avoileze, dai copiIuI decedeaza din aIle
cauze, Cuilea a consideial, piin holaiiea Vo c. Iiana, ca slaleIe nu au
olIigaia de a inciinina penaI fapla conisa conlia copiIuIui nenascul, nsa sunl
olIigale sa asiguie paiiniIoi ceI puin un diepl de a oline despaguliii civiIe
de Ia peisoana vinovala de decesuI copiIuIui.
A doua piolIena Iegala de coninuluI diepluIui Ia viaa esle aceea de a li daca
acesla incIude un diepl inpIicil de a nuii. Cuilea a evilal sa se expiine cu
feinilale, pna Ia aceasla dala, n iapoil de aceasla piolIena, nsa, piin
holaiiea sa din afaceiea Ieiiy c. Maiea iilanie, a iefuzal sa adnila diepluI de
a se sinucide a unei peisoane. Tolui, n iapoil de eulanasie, adica de un

38
evenluaI diepl de a nuii aI peisoanei afIala n faza leininaIa a unei loIi, Cuilea
a evilal sa ofeie un iaspuns cIai pna Ia aceasla dala.
4.1.2 Obligaiile statelor
AilicoIuI 2 inpune 2 lipuii de olIigaii n saicina slaleIoi nenlie.
Ob!Iga(II!c ncgatIvc piesupun olIigaia slaluIui de a se aline sa piovoace,
piin agenii sai, n nod inlenional noailea unei peisoane afIala sul juiisdicia
sa.
n ciuda unei excepii pievazule n ail. 2 cu piiviie Ia pedeapsa cu noailea, piin
ail. 1 din IiolocoIuI ni. 6, pedeapsa cu noailea a fosl inleizisa, exceplnd
infiaciunea de liadaie pe linp de iazloi.
Tolui, diepluI Ia viaa nu esle un diepl alsoIul i, n anunile condiii, agenii
slaluIui pol piovoca inlenional noailea unei peisoane. Acesle condiii sunl:
- iecuisuI Ia foia sa fi fosl alsoIul necesai, adica agenii slaluIui sa nu fi
avul Ia dispoziie vieo aIla nodaIilale de a aciona decl piin iecuis Ia foia.
- siluaia sa se ncadieze nlie ipoleze pievazule expies Ia aIin. 2 aI ail. 2.
Ob!Iga(II!c ncgatIvc piesupun olIigaia slaluIui de a pioleja piin nasuii
IegisIalive i adninislialive diepluI Ia viaa aI peisoaneIoi afIale sul juiisdicia
sa. Ioliivil Cuiii, acesle olIigaii sunl:
- olIigaia de a inciinina piin Iege alingeiiIe aduse diepluIui Ia viaa aI
peisoanei
- olIigaia de a slaliIi piin Iege ipolezeIe n caie agenii slaluIui pol
iecuige Ia foia
- olIigaia de a Iua nasuii conciele de piolecia a vieii unei peisoane
afIale nli-un peiicoI ieaI i ininenl
- olIigaia de a efeclua o anchela, poinila din oficiu, iapida i eficace n
oiice siluaie n caie diepluI Ia viaa aI unei peisoane a fosl afeclal.
4.2 Interdicia torturii i a tratamentelor inumane i degradate
SediuI naleiiei se afIa n ailicoIuI 3 caie pievede, nli-o foinuIaie Iaconica, ca
nincni nu pca|c fi supus |cr|urii, nici pcdcpsc|cr sau |ra|ancn|c|cr inunanc cri
dcgradan|c. RegIenenlnd, n fapl, diepluI oiicaiei peisoane Ia dennilale i Ia
inlegiilale fizica, diepluI cupiins n dispoziiiIe ail. 3 esle unuI dinlie puine
diepluii i Iileilai de Ia caie slaleIe euiopene nu pol deioga fiind un diepl
alsoIul. LaconisnuI Conveniei a facul Ioc unei juiispiudene suipiinzaloi de
alundenle a Cuiii i a foslei Conisii.
4.2.1 Definirea noiunilor
AilicoIuI 3 inleizice liei lipuii de conpoilanenle: loiluia, pedepseIe sau
lialanenleIe inunane i pedepseIe sau lialanenleIe degiadanle, faia a Ie defini
n vieun feI, saicina ce a ievenil oiganeIoi de juiisdicie euiopene. Aceasla a

39
decis ca, n fapl, ail. 3 inpIica o piolecie pe paIieie conlia unoi aciuni,
afiinnd ca pol exisla lialanenle caioia sa Ii se poala apIica loale ceIe liei
caIificaii, caci oiice loiluia nu poale fi decl un lialanenl inunan i degiadanl,
iai oiice lialanenl inunan nu poale fi decl i degiadanl n aceIai linp.
Aadai, pe piinuI paIiei aI giavilaii lialanenluIui esle ceI degiadanl, definil ca
fiind un acl conis cu inlenia de a-i cauza peisoanei n cauza, n ochii aIloia sau
ai sai, o uniIiie sau o puneie nli-o siluaie de infeiioiilale caie sa alinga un
nininun de giavilale. Aa cun iezuIla din definiie, aceasla nu inpIica nici o
condiie de pulIicilale pulnd exisla un lialanenl degiadanl i daca uniIiiea
peisoanei se iesinle doai de calie aceasla.
TialanenluI inunan a fosl definil ca fiind un lialanenl caie piovoaca n nod
voIunlai giave sufeiine nenlaIe sau fizice, iai, cun nlie loiluia i lialanenl
inunan difeiena esle doai de inlensilale i nu de esena, loiluia a fosl definila
ca fiind aceI lialanenl inunan caie piovoaca sufeiine fizice sau nenlaIe de o
ciuzine deoselila. Uneoii, s-a nenional n definiiea loiluiii i fapluI ca
ciuziniIe au fosl conise cu scopuI de a oline infoinaii sau de a pIica o
pedeapsa.
Cu loale ca ail. 3 consacia un diepl cu caiaclei alsoIul, aceasla nu piesupune
fapluI ca oiice lialanenl sau pedeapsa caie se poale ncadia nli-una din
definiiiIe de nai sus poale fi caIifical conliai Conveniei, fiind evidenl ca, pna
Ia uina, oiice sanciune penaIa sau discipIinaia pioduce sufeiine noiaIe sau,
uneoii, fizice. n dislingeiea siluaiiIoi caie inlia n cnpuI de apIicaliIilale aI
ail. 3 juiispiudena de Ia Sliaslouig uliIizeaza doua ciileiii: ciileiiuI inlensilaii
sufeiinei i ceI aI apiecieiii ieIalive.
AslfeI, poliivil unei juiispiudene conslale, inlensilalea sufeiineIoi pioduse nu
seivele nunai Ia dislingeiea ceIoi liei noiuni din sliucluia ail. 3, ci i Ia
apIicaliIilalea acesluia, nliucl nu inlia sul incidena sa decl aceIe lialanenle
caie aling un nininun de giavilale. n aceasla peispecliva, nu esle suficienl ca
conpoilanenluI n discuie sa fie iIegaI, sa conpoile anunile aspecle
dezagiealiIe sau sa fie dezonoianl, Cuilea inpunnd de nuIle oii un ninin de
giavilale desluI de iidical. Apiecieiea aceslui ninin se face dupa ciileiiuI
apiecieiii ieIalive, depinznd de ansanlIuI daleIoi din cauza, n speciaI de
duiala lialanenluIui i efecleIe saIe fizice sau nenlaIe, piecun i de sexuI,
visla, slaiea de sanalale a viclinei elc. De asenenea, n cazuI pedepseIoi
lieluie inul conl de n speciaI de naluia i conlexluI n caie a fosl inpusa,
piecun i de nodaIilaiIe saIe de execulaie.
4.2.2 Exemple de aplicare
4.2.2.1 CnndI(II dc dctcn(Ic I tratamcntc n pcnItcncIar
Oiganizaiea vieii n penilenciaie a iidical ceI nai des piolIena iespeclaiii ail.
3 daloiila specificuIui acesleia. n piincipiu, s-a consideial ca sinpIe Iuciuii
dezagiealiIe sau seveiilalea ineienla a nasuiiIoi de secuiilale sau discipIina
sliicla nu sunl suficienle penliu a pune n discuie iespeclaiea ail. 3. AslfeI, au

4O
fosl judecale ca fiind nasuii iezonaliIe n iapoil de dispoziiiIe Conveniei:
slaliIiiea foiala a iezidenei unui ciininaI piezunal peiicuIos - piesupus a fi
unuI dinlie capii nafiei ilaIiene - pe o insuIa izoIala, nsoila de inleidicia de a
paiasi casa n linpuI nopii i de supiavegheiea peinanenla a peisoanei n
cauza i a convoiliiiIoi saIe, cIasificaiea deinuiIoi nli-un penilenciai
juslificala de nasuii de secuiilale inleina, peicheziiiIe coipoiaIe foaile
fiecvenle asupia unoi peisoane condannale penliu alenlale ievendicale de
IRA, izoIaiea caiceiaIa pe leinen scuil a unui deinul dupa condannaie
definiliva elc.
Cu piiviie Ia nasuiiIe discipIinaie dispuse conlia deinuiIoi din penilenciaie,
piincipaIuI ciileiiu de apiecieie a acesloia esle RezoIuia ConsiIiuIui Luiopei
(73) 5 cu piiviie Ia ieguIiIe nininaIe ieIalive Ia lialanenluI deinuiIoi, faia ca
aceasla sa nsenne, ceI puin n juiispiudena nai veche ca oiice vioIaie a aceIoi
ieguIi nininaIe consliluie i o ncaIcaie a ail. 3. Spie exenpIu, alunci cnd unui
deinul i s-a apIical, ca i sanciune discipIinaia, un iegin aIinenlai speciaI,
nsoil de iesliicii seveie piivind sonnuI, Conisia a conslal ca, dei slandaiduI
pievazul n iezoIuie a fosl ncaIcal, nu exisla o vioIaie a ail. 3, n speciaI n laza
fapluIui ca auloiilaiIe penilenciaie au Iual nasuia sul supiavegheie nedicaIa.
Tol aslfeI s-a decis ca nu esle ieaIizala condiia nininuIui de giavilale cu
piiviie Ia liulaIilalea gaidieniIoi daca aceasla esle consideiala ca fiind noinaIa
de calie najoiilalea deinuiIoi, supiavegheiea deinuiIoi n linp ce se afIa Ia
loaIela oii Ioviiea puleinica n uiIe ceIuIeIoi penliu a npiedica deinuii sa
doaina. De asenenea, Conisia a apiecial ca nininun de giavilale ceiul esle
nai iidical alunci cnd iecIananluI a avul o aliludine piovocaloaie faa de
auloiilaiIe penilenciaie. Spie exenpIu, s-a decis confoinilalea cu Convenia a
fapluIui ca un deinul a fosl lalul sevei i izoIal n caiceia linp de 3 ziIe pe
noliv ca a iefuzal sa paiaseasca ceIuIa n linpuI inspeciiIoi ieaIizale de
gaidieni.
Ie de aIla paile, cu piiviie Ia delenia peisoaneIoi afIale nli-o slaie piecaia a
sanalaii, s-a decis ca aceasla iidica piolIene deoselile sun aspecluI iespeclaiii
dispoziiiIoi ail. 3, slaleIe avnd olIigaia de a Ie pune Iileilale alunci cnd
spilaIizaiea sau lialanenluI nedicaI aI acesloia nu peinil delenia.
4.2.2.2 Pcdcpsc I sanc(IunI pcna!c nrI dIscIp!Inarc
Lsle ceil ca oiice condannaie penaIa sau oiice sanciune apIicala unei peisoane
piesupune o anunila uniIiie a acesleia n faa ceIoiIaIi i, de aceea, inslana
euiopeana a fosl chenala n iepelale induii sa se pionune cu piiviie Ia
difeiile sanciuni speciaIe fie piin naluia Ioi, fie piin noduI de execulaie.
Una dinlie piineIe cauze caie a iidical spie iezoIvaie aceasla piolIena a fosl
afaceiea Tyiei, n caie iecIananluI, un ninoi de 15 ani, a fosl condannal
penliu vioIene de un liilunaI din InsuIeIe Man, apaiinnd Maiii iilanii, Ia
liei Ioviluii cu veigeaua pesle dosuI goI. Sanciunea a fosl pusa n execulaie n
liiouI poIiiei n piezena unui nedic i aI lalaIui iecIananluIui. Cuilea a decis
ca sanciunea nu alinge giavilalea necesaia penliu a fi socolila ca fiind un

41
lialanenl inunan, nsa naluia sanciunii i condiiiIe n caie a fosl execulala a
adus alingeie giava dennilaii iecIananluIui, aslfeI ncl poale fi socolila un
lialanenl degiadanl. n schinl, lialnd o cauza n caie doi eIevi au fosl
condannai penliu un deIicl discipIinai nli-o coaIa Ia Ioviiea n pulIic cu
IiniaiuI pesle paIna, Cuilea a consideial ca nu exisla aici o alingeie suficienl de
seiioasa a dennilaii ceIoi doi penliu a se consideia ca sanciunea esle
degiadanla. Ienliu a difeienia ceIe doua ipoleze Cuilea a apiecial ca piina
sanciune esle inconpaliliIa cu evoIuia noineIoi penaIe geneiaI acceplale n
Luiopa, n linp ce ce-a de-a doua sanciune eia liadiionaIa n Scoia i
apiolala de naiea paile a popuIaiei.
4.2.2.3 Expu!zarI I cxtradarI
Cu loale ca Convenia nu conine n sliucluia sa o cIauza asenanaloaie ceIei
din ail. 3 din Convenia ONU piivind loiluia i aIle pedepse sau lialanenle
ciude, inunane sau degiadanle, caie inleizice exliadaiea sau expuIzaiea unei
peisoane spie un slal unde aceasla iisca sa fie supusa unui aslfeI de lialanenl,
acesl piincipiu s-a dezvoIlal lieplal n juiispiudena, ajungnd Ia oaia acluaIa o
ieguIa.
AslfeI, pe caIea aa-nunilei piolecie piin iicoeu, slaleIe sennalaie aIe
Conveniei sunl olIigale sa veiifice daca slaluI n caie doiesc sa exliadeze sau
sa expuIzeze o peisoana iespecla diepluiiIe fundanenlaIe aIe acesleia. IuncluI
finaI aI unei evoIuii desluI de Iungi a juiispiudenei esle holaiiea Cuiii n
afaceiea Soeiing n caie Maiea iilanie a fosl condannala penliu vioIaiea ail. 3,
n uina fapluIui ca a exliadal n SlaleIe Unile o peisoana caie iisca sa fie
supusa acoIo unui lialanenl inunan, iespecliv fapluI de a peliece nai nuIi
ani n ,cuIoaiuI noiii - zona a penilenciaiuIui n caie sunl inui deinuii ce
uineaza a fi execulai, faia sa Ii se conunice i dala execuie pedepsei capilaIe.
4.3 Interzicerea sclaviei i a muncii forate
Avnd ca suisa de inspiiaie ail. 4 din DecIaiaia UniveisaIa a DiepluiiIoi
OnuIui, ail. 4 din Convenie dispune ca:
1. Nincni nu pca|c fi finu| in sc|atic sau in ccndifii dc ascrtirc.
2. Nincni nu pca|c fi ccns|rans s4 cxccu|c c nunc4 fcrfa|4 sau co|iga|cric.
3. Nu sc ccnsidcr4 nunc4 fcrfa|4 sau co|iga|cric in scnsu| prczcn|u|ui ar|icc|.
a) cricc nunc4 inpus4 in ncd ncrna| unci pcrscanc supusc dc|cnfici in ccndifii|c
prct4zu|c dc ar|. 5 din prczcn|a ccntcnfic sau in |inpu| in carc sc af|4 in |iocr|a|c
ccndificna|4,
o) cricc scrticiu cu carac|cr ni|i|ar sau, in cazu| cc|cr carc rcfuz4 s4 sa|isfac4 scrticiu|
ni|i|ar din nc|itc dc ccn|iinf4, in f4ri|c in carc accs| |ucru cs|c rccuncscu| ca |cgi|in,
un a|| scrticiu in |ccu| scrticiu|ui ni|i|ar co|iga|criu,
c) cricc scrticiu inpus in si|uafii dc criz4 sau dc ca|ani|4fi carc ancninf4 tiafa sau
oun4s|arca ccnuni|4fii,
d) cricc nunc4 sau scrticiu carc facc par|c din co|igafii|c citi|c ncrna|c.

42
Dupa cun se olseiva, ail. 4 inleizice doua lipuii de lialanenle apIicale unei
peisoane: scIavia sau slaiea de seivilule i nunca foiala, nlie ceIe doua
noiuni exislnd anunile asenanaii, dai i deoseliii de sulslana i de
giavilale a lialanenluIui apIical. Von anaIiza i noi nai nli coninuluI
noiunii de ,scIavie sau slaie de seivilule n juiispiudena de Ia Sliaslouig,
uinnd sa conlinuan cu anaIiza inleiziceiii nuncii foiale.
4.3.1 Interdicia sclaviei i a strii de servitute
n aceasla naleiie, Convenia vine sa se aIaluie aIloi acle inleinaionaIe caie
piolejeaza peisoaneIe npoliiva scIaviei, ceI nai inpoilanl dinlie aceslea fiind
Convenia ieIaliva Ia aloIiiea scIaviei i a aIloi lialanenle anaIoage adoplala Ia
Ceneva n 1956, acl caie ofeia nuIl nai nuIle delaIii decl lexluI, desluI de
Iaconic, aI Conveniei cu piiviie Ia lialanenleIe caie sunl inleizise. Menionaiea
aceslui acoid inleinaionaI esle inpoilanla deoaiece ceI puin juiispiudena
iniiaIa a Conisiei i a Cuiii a fosl puleinic infIuenala de pievedeiiIe saIe, n
speciaI cu piiviie Ia definiiea noiunii de scIavie.
Iiecun apioape loale noiuniIe iegIenenlale n Convenie, ail. 4 nu definele
nici noiunea de ,scIavie i nici pe cea de ,seivilule, juiispiudena fiind din
nou chenala sa defineasca noiuniIe n cauza. AslfeI, piin iapoilaie Ia aIle acle
inleinaionaIe, n speciaI Ia Convenia de Ia Ceneva nenionala nai sus, scIavia
a fosl definila ca fiind slaiea sau condiia unei peisoane asupia caieia aIlcineva
aie un diepl de piopiielale sau anunile eIenenle aIe piopiielaii.
IiolIena inleidiciei scIaviei a apaiul desluI de iai n pIngeiiIe inlioduse n
faa oiganeIoi euiopene, dei au exislal siluaii fiecvenl desciise n piesa cu
piiviie Ia siluaia unoi inigiani - spie exenpIu, cea a poIinezieniIoi sau a
naIgaiIoi n Iiana a facul oliecluI unoi seiii de anchele conduse de calie o
conisie a SenaluIui - inui nli-o slaie asenanaloaie scIaviei. Singuia siluaia
piezenlala n faa Cuiii a piivil pIngeiea unei peisoane caie a fosl olIigala
piinli-o decizie penaIa sa Iocuiasca nli-o coIonie penilenciaia unde eia supusa
Ia nunca, pulnd fi liansfeial din aceea coIonie nli-un penilenciai olinuil
nunai Ia oidinuI ninisliuIui de jusliie, caie avea puleii discieionaie n a
decide liansfeiuI. Cuilea a consideial nsa ca peisoana nu se afIa n slaie de
seivilule, nliucl a fosl pusa Ia dispoziia slaluIui pe leinen Iinilal i ca
uinaie a unui pioces penaI, aslfeI ncl siluaia se anaIizeaza ca o piivaie de
Iileilale, nsoila de olIigaiea Ia nunca, Iicila n iapoil de ail. 4 3 Iil. a.
Tol aslfeI, s-a consideial ca nu esle n slaie de seivilule sau scIavie un ninoi
ncoipoial n ainale liilanica de Ia 15 ani, cu consinannluI paiiniIoi, faia
posiliIilalea a ienuna nainle de npIiniiea a 17 ani. Conisia a decis ca ipoleza
lieluie anaIizala ca nunca foiala i esle acopeiila de ail. 4 3, innd conl de
fapluI ca saiciniIe inpuse iecIananluIui nu depaeau ceIe inpuse n nod
noinaI unui soIdal, ignoind nsa ca peisoana n cauza eia ninoi i nu s-a
ceiul i consinannluI sau Ia ncoipoiaie.

43
4.3.2 Interzicerea muncii forate
Iaslind aceiai lehnica de ieaIizaie a lexluIui, Convenia nu a definil nici
noiunea de ,nunca foiala, juiispiudena fiind nevoila sa se iapoileze de
nuIle oii Ia aIle convenii i lialale inleinaionaIe n naleiie penliu a-i deceIa
coninuluI, ceIe nai inpoilanle dinlie aceslea fiind Convenia ni. 29 din 28
iunie 193O a Oiganizaiei InleinaionaIe a Muncii i, n speciaI, Convenia
piivind aloIiiea nuncii foiale din 1957, cilale fiecvenl n juiispiudena de Ia
Sliaslouig.
Ioliivil juiispiudenei Conisiei i a Cuiii, noiunea de ,nunca foiala inpIica
liei eIenenle conslilulive caie se apIica cunuIaliv. n piinuI ind, lieluie ca
nunca sau seiviciuI ieaIizal de peisoana n cauza sa nu fi fosl consinil anleiioi
de calie aceasla. n aI doiIea ind, lieluie ca aceasla sa fie aneninala cu o
sanciune n caz de neiespeclaie a olIigaiei inpuse. n fine, esle necesai ca
olIigaia de nunca inpusa sa fie injusla sau opiesiva oii ca nunca sau seiviciuI
sa nu fie inuliI, peniliI sau vexaloiiu.
VioIaiea inleidicie de a fi supus Ia nunca foiala a fosl invocala deseoii n
pIngeiiIe iecIananiIoi. Una dinlie siluaiiIe ceIe nai fiecvenl disculale, ceI
puin penliu piina faza a juiispiudenei n naleiie, a fosl cea a avocaiIoi din
oficiu. Dupa ce Conisia a iespins pIngeiea unui avocal geinan, nolivnd pe
uinaloaieIe consideienle: exisla acoiduI pieaIaliI inpIicil aI acesluia odala cu
adnileiea n laiou, seiviciuI nu esle opiesiv sau vexaloiiu, diepluI Ia asislena
din oficiu n naleiie penaIa esle pievazul n Convenie, Cuilea a adoplal n
holaiiea caie a devenil una piincipiu n naleiie o poziie nai nuanala.
Conliai Conisiei, Cuilea nu a acoidal o piea naie inpoilana
consinannluIui pieaIaliI, gieu de susinul n condiiiIe n caie - ceI puin n
diepluI leIgian - nineni nu pulea fi avocal faia a fi olIigal sa asisle din oficiu
incuIpai penaI. n schinl, penliu a decide Iipsa unei vioIaii i iegielnd lolui
fapluI ca avocaluI din oficiu nu esle pIalil de calie slal, s-a iapoilal Ia un aIl
ciileiiu: piopoiionaIilalea nlie scopuI uinaiil i nijIoaceIe foIosile. AslfeI, n
laza aceslui ciileiiu, Cuilea a conslal ca iecIananluIui i s-a Iasal suficienl linp
penliu a se ocupa de aIi cIieni, aslfeI ncl nunca gialuila desfauiala nu
poale fi socolila ca iepiezenlnd o saicina excesiva n iapoil de necesilalea
asiguiaiii asislenei juiidice din oficiu n naleiie penaIa.
SoIuia a fosl idenlica i nli-o afaceie inlens nedializala i conenlala,
asenanaloaie cu ipoleza avocaiIoi din oficiu. n afaceiea Iveisen a fosl pusa n
discuia Conisiei Iegea noivegiana caie peinilea olIigaiea nediciIoi
slonaloIogi de a nunci o peiioada Iinilala de linp n anunile zone iuiaIe
izoIale, n noiduI aiii unde slaluI se confiunla cu o ciiza piofunda de nedici
slonaloIogi. Dupa ce iecIananluI a pioleslal n zadai faa de liinileiea sa nli-
un aslfeI de sal, i-a paiasil posluI, fapl ce i-a alias o condannaie penaIa.
Conisia a decIaial pIngeiea ca fiind n nod evidenl nefondala afiinnd ca,
dei esle adevaial ca Iegea inpunea un seiviciu olIigaloiiu, acesla eia de scuila
duiala, pIalil Ia un niveI salisfacaloi, nu avea ca oliecl decl aceIe posluii

44
neacopeiile, nu depaea cadiuI neseiiei aIese de calie iecIananl i nu conpoila
nici o aIegeie disciininaloiiu sau aililiaia, aslfeI ncl seiviciuI nu poale fi
consideial nici injusl, nici opiesiv.
Tol aslfeI, s-a decis ca nu consliluie o alingeie adusa ail. 4 fapluI ca un onei
esle olIigal sa acceple seiviciuI piopus de oficiuI de nunca sul sanciunea
pieideiii diepluIui Ia aIocaie de onaj oii fapluI ca un follaIisl piofesionisl nu
se poale liansfeia Ia una aIl cIul din cauza sunei piohililive ceiula penliu
liansfeiuI sau.
4.3.2.1 Exccp(II dc !a IntcrzIccrca muncII fnr(atc
AI lieiIea paiagiaf aI ail. 4 enuneia Iinilaliv paliu siluaii caie nu pol fi
socolile ca fiind nunca foiala n sensuI ceIui de-aI doiIea paiagiaf. Toale acesle
siluaii sunl consideiale ca iaspunznd inpeialiveIoi inleiesuIui geneiaI, a
soIidaiilaii sociaIe i a ideei de noinaIilale, cu condiia sa nu fie apIicale n
nod disciininaloiiu. IpolezeIe pievazule n Convenie sunl:
a) nunca pcrscanc|cr af|a|c in dc|cnfic. Ienliu ca aceasla excepie sa fie apIicaliIa
esle necesai, pe de o paile, ca delenia sa fie Iicila n iapoil de dispoziiiIe ail. 5
din Convenie, iai, pe de aIla paile, ca nunca n discuie sa fie un seiviciu
noinaI n sislenuI penilenciai. Cuilea a decis, piinli-o holaiie ciilicala n
docliina sul acesl aspecl, ca IegaIilalea deleniei n iapoil de ail. 5 se veiificala
nunai faa de pievedeiiIe piinuIui aIinial aI aceslui lexl. AslfeI, daca n cauza
s-a conslal vioIaiea ail. 5 4, aceasla nu piesupune aulonal vioIaiea ail. 4 din
Convenie. De asenenea, s-a decis ca ail. 4 nu inpune nici o olIigaie de pIala a
nuncii execulale n delenie, aslfeI au fosl iespinse pIngeiiIe ce vizau acesl
aspecl.
o) scrticiu| ni|i|ar sau scrticiu| ni|i|ar a||crna|it. Aceasla dispoziie, ieIuala n nai
nuIle acle inleinaionaIe, se ienaica piin fapluI ca nu inpune slaleIoi
olIigalivilalea cieaiii unui seiviciu aIleinaliv penliu peisoaneIoi caioia ieIigia
sau conliina nu Ie peinile poiluI de aine, ail. 4 Iasnd Ia discieia slaleIoi
acesl Iuciu.
c) scrticiu| inpus in caz dc criz4 sau dc ca|ani|4fi. Aceasla dispoziie apaie ca
noinaIa, n ideea piolejaiii inleiesuIui pulIic.
d) nunca sau scrticiu| carc fac par|c din co|igafii|c citicc ncrna|c. Aceasla pievedeie
vizeaza IegaIilalea olIigalivilaii de a acoida asislena unei peisoane n caz de
peiicoI sau a pioleja un inleies pulIic, piecun ai fi olIigaia de Iupla conlia
unui incendiu, olIigaia poIiiliIoi de a ianne pesle piogianuI olinuil de
nunca n anunile siluaii uigenle, olIigaia a fi juial elc.
4.4 Dreptul la libertate fizic i siguran
Ail. 5 din Convenie inlia n aa-nuniluI nucIeu dui aI acesleia, aIaluii de ail. 6,
8 i 1O, iegIenenlnd unuI dinlie diepluiiIe caie ocupa un ioI pieeninenl n
cadiuI unei socielai denocialice - diepluI Ia Iileilale fizica i siguiana. n
fapl, aa cun von vedea nai jos, aceasla dispoziie, ce a dal naleie unei

45
juiispiudene alundenle, cupiinde nai nuIle diepluii i Iileilai aIe peisoanei.
Ail. 5 pievede ca:
1. Oricc pcrscan4 arc drcp|u| |a |iocr|a|c i |a siguranf4. Nincni nu pca|c fi |ipsi| dc
|iocr|a|ca sa, cu cxccpfia urn4|carc|cr cazuri i pc|riti| c4i|cr |cga|c.
a) dac4 cs|c dcfinu| |cga| pc oaza ccndann4rii prcnunfa|c dc c4|rc un |riouna|
ccnpc|cn|,
o) dac4 a f4cu| coicc|u| unci arcs|4ri sau a| unci dcfincri |cga|c pcn|ru ncsupuncrca |a c
nc|4rarc prcnunfa|4, ccnfcrn |cgii, dc c4|rc un |riouna| cri in tcdcrca garan|4rii
cxccu|4rii unci co|igafii prct4zu|c dc |cgc,
c) dac4 a fcs| arcs|a| sau rcfinu| in tcdcrca aduccrii sa|c in fafa au|cri|4fii judiciarc
ccnpc|cn|c, a|unci cand cxis|4 nc|itc tcrcsini|c dc a o4nui c4 a s4tari| c infracfiunc
sau cand cxis|4 nc|itc |cncinicc dc a crcdc in ncccsi|a|ca dc a-| inpicdica s4
s4tarcasc4 c infracfiunc sau s4 fug4 dup4 s4tarirca accs|cia,
d) dac4 cs|c tcroa dc dc|cnfia |cga|4 a unui nincr, nc|4ra|4 pcn|ru cducafia sa suo
supratcgncrc sau dcsprc dc|cnfia sa |cga|4, in sccpu| aduccrii sa|c in fafa au|cri|4fii
ccnpc|cn|c,
c) dac4 cs|c tcroa dcsprc dc|cnfia |cga|4 a unci pcrscanc susccp|ioi|c s4 |ransni|4 c
oca|4 ccn|agicas4, a unui a|icna|, a unui a|ccc|ic, a unui |cxiccnan sau a unui
tagaocnd,
f) dac4 cs|c tcroa dcsprc arcs|arca sau dc|cnfia |cga|4 a unci pcrscanc pcn|ru a c
inpicdica s4 p4|rund4 in ncd i|cga| pc |cri|criu sau inpc|rita c4rcia sc af|4 in curs c
prcccdur4 dc cxpu|zarc cri dc cx|r4darc.
2. Oricc pcrscan4 arcs|a|4 |rcouic s4 fic infcrna|4, in |crncnu| cc| nai scur| i in|r-c
|ino4 pc carc c infc|cgc, asupra nc|itc|cr arcs|4rii sa|c i asupra cric4rci acuzafii adusc
inpc|rita sa.
3. Oricc pcrscan4 arcs|a|4 sau dcfinu|4, in ccndifii|c prct4zu|c dc paragrafu| 1 |i|. c)
din prczcn|u| ar|icc|, |rcouic adus4 dc inda|4 inain|ca unui judcc4|cr sau a a||ui
nagis|ra| inpu|crnici| prin |cgc cu cxcrci|arca a|rioufii|cr judiciarc i arc drcp|u| dc a
fi judcca|4 in|r-un |crncn rczcnaoi| sau c|iocra|4 in cursu| prcccdurii. Puncrca in
|iocr|a|c pca|c fi suocrdcna|4 unci garanfii carc s4 asigurc prczcn|arca pcrscanci in
cauz4 |a audicrc.
4. Oricc pcrscan4 |ipsi|4 dc |iocr|a|ca sa prin arcs|arc sau dcfincrc arc drcp|u| s4
in|rcduc4 un rccurs in fafa unui |riouna|, pcn|ru ca accs|a s4 s|a|uczc in|r-un |crncn
scur| asupra |cga|i|4fii dcfincrii sa|c i s4 dispun4 c|iocrarca sa dac4 dcfincrca cs|c
i|cga|4.
5. Oricc pcrscan4 carc cs|c tic|ina unci arcs|4ri sau a unci dcfincri in ccndifii ccn|rarc
dispczifii|cr accs|ui ar|icc| arc drcp|u| |a rcparafii.
Denuniiea naiginaIa a ail. 5 a nascul anunile discuii all n docliina, cl i n
juiispiudena cu piiviie Ia cnpuI sau de apIicaie. Daca noiunea de Iileilale a
fosl peicepula n sensuI cIasic, ca fiind Iileilalea de a pIeca sau a veni, neIesuI
a ceea ce ai cupiinde diepluI Ia siguiana a necesilal o discuie nai anpIa.
Dupa nai nuIle cIaiificaii n juiispiudena, s-a ajuns Ia concIuzia ca doneniuI
sau de apIicaliIilale cu poale fi delaal de Iileilalea fizica i, n consecina,
diepluI Ia siguiana piesupune piolecia conlia ingeiineIoi aililiaie aIe
auloiilaii pulIice n diepluI Ia Iileilale, fiind aslfeI sliain de ideea de secuiilale
sociaIa, secuiilale fizica oii secuiilale econonica.

46
4.4.1 Noiunea de privare de libertate
DeIoc suipiinzaloi, nici noiunea de piivaie de Iileilale nu capala o definiie n
lexluI Conveniei, deleininaiea cnpuIui sau de apIicaliIilale iannnd lol n
saicina juiispiudenei. Spie deoseliie de siluaii sludiale nai sus, nsa n
depIina confoinilale cu lendina geneiaIa, all Cuilea, cl i fosla Conisie au
iefuzal sa ofeie o definiie alsliacla a aceslei noiuni, piefeind sa anaIizeze
fiecaie caz n paile pIecnd de nile ciileiii slipuIale in ccncrc|c. n esena nsa,
s-a consideial ca o peisoana esle piivala de Iileilale cl linp se afIa nli-un
slaliIinenl de delenie, indifeienl cl de Iaigi sunl posiliIilaiIe saIe de nicaie
i ca o peisoana se afIa n Iileilale alunci cnd nu esle nchisa nli-un anunil
peiineliu chiai daca Iileilale sa de nicaie sufeia anunile Iinilaii.
Ail. 5 se apIica nunai piivaiiIoi de Iileilale, nu i iesliiciiIoi de Iileilale, n
acesl din uina caz fiind apIicaliI ail. 2 din IiolocoIuI ni. 4, difeiena nlie ceIe
doua noiuni fiind de oidin canlilaliv. AslfeI, se poale spune ca aven o piivaie
de Iileilale alunci cnd Iileilalea de nicaie sufeia alingeii all de seiioase
ncl esle goIila de sulslana. Aceasla esle concIuzia caie se poale despiinde din
doua spee anaIizale de calie Cuile, n caie s-a concIuzional exislena unei
piivaii de Iileilale, chiai n Iipsa unoi gialii sau ziduii. AslfeI, n afaceiea
Cuzzaidi, iecIananluI - un ef nafiol caie a defeclal - a fosl izoIal, de leana
iepiesaIiiIoi, o Iunga peiioada de linp pe o insuIa de civa kn
2
unde avea
Iileilale de nicaie lolaIa. Ie insuIa se nai afIa un penilenciai i cleva cIadiii
adninislialive. Cuilea a consideial ca iecIananluI a fosl piival de Iileilale,
nliucl ingeiina n Iileilalea sa de nicaie eia suficienl de giava. n cea de-a
doua siluai Ia caie ne-an iapoilal nai nuIle peisoane de oiigine afiicana,
iefugiai din cauza unui iazloi civiI, au ajuns pe aeiopoiluI din Iaiis, unde au
soIicilal aziI n Iiana. Tinp de 2O de ziIe cl a duial pna Ii s-a iespins ceieiea,
iecIananii au fosl inui n zona inleinaionaIa a aeiopoiluIui, sul
supiavegheie sliicla i peinanenla i Iipsii de oiice asislena sociaIa. Cuilea a
nIaluial apaiaiea guveinuIui, sulIiniind ca, n condiiiIe n caie posiliIilalea
Ioi de a pIeca n oiice aIl slal iannea nunai Ia niveI leoielic, iecIananii
neavnd piaclic nici o opiune. n acesle condiii, Cuilea a decis ca exisla
piivaie de Iileilale.
SulIinien nsa ca deneisuI de deleininaie a coninuluIui noiunii de ,piivaie
de Iileilale se iapoileaza Ia condiiiIe speciaIe aIe fiecaiei siluaii. LxenpIuI
cIasic caie poale fi ofeiil esle ceI aI ipolezei piivaiii de Iileilale a niIilaiiIoi.,
consideindu-se ca, daloiila specificuIui siluaiei foieIoi ainale i a unui giad
iidical de discipIina, anunile ipoleze caie ai fi consideiale piivaie de Iileilale
n cazuI unei peisoane olinuile - piecun inleidicia de paiasi cazaina sau
puncl de paza - nu consliluie o ingeiina n Iileilalea fizica a niIilaiuIui. n
schinl, alunci cnd niIilaiii sunl nchii nli-o ceIuIa, se poale voili i n cazuI
Ioi de o piivaie de Iileilale.
Un aIl eIenenl caie poale fi Iual n discuie esle ceI aI inleivaIuIui de linp caie
lieluie sa cuiga penliu a se pulea voili de piivaie de Iileilale, piecizndu-se

47
doai fapluI ca un exislena unui inleivaI foaile scuil nu nIaluia apIicaliIilalea
ail. 5. Uneoii, s-a uliIizal i ciileiiuI scopuIui, iespecliv s-a decis Iipsa unei
piivaii de Iileilale alunci cnd auloiilaiIe au avul aIl scop, decl deineiea
aceIei peisoane, aa cun se nlnpIa n cazuI unei peisoane olIigale sa supoile
nai nuIl linp audieii Ia sediuI poIiiei. S-a decis de asenenea, ca poale exisla o
piivaie de Iileilale i alunci cnd exisla accepluI peisoanei deinule, aililiaiiuI
lieluind sa fie evilal i n aslfeI de siluaii.
4.4.2 Condiii pentru ca privarea de libertate s fie licit
Lsle ceil fapluI ca diepluI Ia Iileilale fizica aI peisoanei nu poale fi un diepl
alsoIul, aslfeI ncl acesla esle suscepliliI de Iinilaii seiioase. Convenia
inpune 2 condiii caie lieluie ieaIizale cunuIaliv penliu ca piivaiea de
Iileilale a unei peisoane sa fie consideiala Iicila: confoinilalea nasuiii cu
diepluI inlein i olIigalivilalea ca nasuia inleina sa se nsciie nli-unuI dinlie
cazuiiIe pievazule n Convenie. Von exanina pe ind ceIe doua condiii.
4.4.2.1 Masura sa fIc prcvazuta dc !cgc
Convenia inpune ca nasuia auloiilaiIoi piin caie o peisoana esle piivala de
Iileilale sa fie Iuala n confoinilale cu noineIe IegaIe inleine. n ciuda lexluIui
- caie voilele n vaiianla fianceza de ,seIon Ies voies IegaIes, iai n cea
engIeza de ,in accoidance vilh a pioceduie piesciiled ly Iav - Cuilea a
piecizal fapluI ca aceasla condiie piesupune nu nunai olIigaia slaluIui de a
iespecla noineIe pioceduiaIe, ci i noineIe de fond. Ioliivil Cuiii, noiunea
pc|riti| c4i|cr |cga|c se iefeia n piincipaI Ia IegisIaia naionaIa i enuna olIigaia
de a iespecla loale dispoziiiIe noinalive i pioceduiaIe, dai inpune, n aceIai
linp, confoinilalea acesloia cu scopuI ailicoIuIui 5.
Chiai daca conpelena de a veiifica confoinilalea nasuiii cu diepluI inlein
apaiine n piinuI ind auloiilaiIoi naionaIe, Cuilea poale lolui sa exeicile
un anune conlioI penliu a veiifica daca diepluI inlein a fosl iespeclal i daca
acesla esle n confoinilale cu lexluI Conveniei, incIusiv cu piincipiiIe geneiaIe
enunale i inpIicale de calie acesla din uina. Ca uinaie, poliivil inslanei
euiopene, lieluie ca diepluI inlein apIical n spea sa fie n confoinilale cu
Convenia. DiepluI nsciis n ail. 5 inpune ideea dupa caie oiice nasuia caie
conduce Ia piivaiea de Iileilale a unei peisoane lieluie sa enane de Ia o
auloiilale caIificala, sa fie execulale de o aslfeI de auloiilale i sa nu ieIeve un
caiaclei aililiaiiu. Iiina gaianie conlia aililiaiiuIui esle aceea ca Iegea
naionaIa caie peinile piivaiea de Iileilale sa fie suficienl de accesiliIa i
piecisa penliu a peinile oiicaiei peisoane sa anlicipeze consecineIe fapleIoi
saIe.
Tolui, conenlaloiii juiispiudenei au olseival ca naija de apiecieie n
inleipielaiea diepluIui inlein pe caie Cuilea o Iasa auloiilaiIoi naionaIe esle
nuIl nai Iaiga decl n aIle naleiii. Daca, spie exenpIu, n ceea ce piivele
cIauza Iinilaliva din ail. 8 sau 1O, Cuilea s-a dovedil foaile duia n anaIizaiea
gaianiiIoi IegaIe inleine, cu piiviie Ia ail. 5 s-a nlnpIal iai ca inslana

48
euiopeana sa cenzuieze Iegi inleine, piefeind de nuIle oii sa-i fundanenleze
decizia pe aIle consideienle.
4.4.2.2 Masura sa sc nscrIc n cazurI prcvazutc cxprcs dc Cnnvcn(Ic
A doua condiie inpusa slaleIoi esle ca nasuia piivaliva de Iileilale sa se
nsciie nli-un din ceIe ase cazuii enuneiale n ail. 5. Aceasla Iisla esle
Iinilaliva, iai excepiiIe pe caie Ie cupiinde sunl de sliicla inleipielaie.
4.4.3 Drepturile persoanei deinute sau arestate
4.4.3.1 Drcptu! dc a fI Infnrmata asupra mntIvc!nr arcstarII
Ioliivil holaiiii van dei Leei c. OIanda, de acesl diepl leneficiaza nu nunai
peisoana aieslala, ci oiice peisoana piivala de Iileilale. Infoinaiea peisoanei
lieluie sa vizeze all noliveIe de diepl aIe acesleia, cl i pe ceIe de fapl.
Infoinaiea peisoanei lieluie facula de ndala i nli-o Iinla pe caie aceasla o
neIege.
4.4.3.2 Drcptu! dc a fI prczcntat unuI magIstrat
Oiice peisoana aieslala pievenliv aie diepluI de a fi dusa, aulonal, i inedial
n faza unui nagislial caie sa veiifice IegaIilale aieslaiii saIe. Aceasla olIigaie
nu peisisla alunci cnd aieslaiea esle dispusa chiai de calie nagislial. Iiin
nagislial se neIege oiice peisoana cu aliiluii judiciaie caie esle independenla
faa de execuliv i faa de paii. DiepluI ca IegaIilalea aieslaiii sa fie veiificala
de calie un nagislial apaiine doai peisoaneIoi aieslale pievenliv. TeinenuI n
caie slaluI aie aceasla nu esle oliecliv deleininal, nsa de piin nai nuIle
holaiii s-a socolil ca un leinen de 3 ziIe esle piea Iung.
4.4.3.3 Drcptu! dc a fI judccat ntr-un tcrmcn rcznnabI! nrI c!Ibcrat
Tol n aIin. 3 aI ail. 5 s-a gaianlal diepluI oiicaiei peisoane aieslala pievenliv
de a fi judecala nlie-un leinen iezonaliI de linp oii sa fie Iileiala n cuisuI
pioceduiii. Acesl diepl lieluie dislins de ceI cieal piin ail. 6, diepluI Ia o
judecala nli-un inleivaI iezonaliI de linp, piin fapluI ca, n iapoil de
peisoaneIe aieslale pievenliv, necesilalea judecaiii cu ceIeiilale lieluie
iespeclala nuIl nai sliicl. CiileiiiIe dupa caie se apieciaza iezonaliIilalea
leinenuIui sunl aceIeai ca i n iapoil de diepluI gaianlal piin ail. 6.
4.4.3.4 Drcptu! dc rccurs cnntra arcstarII
Oiice peisoana piivala de Iileilale, indifeienl de noliv, aie diepluI, poliivil ail.
5 4 sa conlesle IegaIilale oii opoilunilalea aieslaiii n faa unui liilunaI. Acesl
diepl se deoselele de ceI cieal piin 3 aI ail. 5 piin fapluI ca eI exisla n iapoil
de oiice peisoana piivala de Iileilale, nu doai n iapoil de cei aieslai
pievenliv, piin fapluI ca se ieaIizeaza Ia ceieie, i nu lieluie facul aulonal,
piecun i piin fapluI ca IegaIilalea deleniei lieluie veiificala de calie un
liilunaI, n uina unei pioceduii judiciaie, i nu de calie un nagislial.

49
4.4.4 Dreptul de despgubire n caz de detenie ilicit
Ail. 5 5 pievede ca oiice peisoana caie a fosl piivala de Iileilale n condiii
conliaie pievedeiiIoi anleiioaie aie diepluI de a fi despagulila, ciend aslfeI
olIigaia slaleIoi sa inpune pioceduii n uina caioia peisoaneIoi piivale de
Iileilale nejuslifical sa poala oline despaguliii.
4.5 Interdicia privrii de libertate pentru neplata creanelor
AilicoIuI 1 din piolocoIuI adiionaI ni. 4 pievede ca nineni nu poale fi piival de
Iileilale penliu singuia iaiune ca nu esle n nasuia sa execule o olIigaie
conliacluaIa. Dei acesle diepl se iegasele n najoiilalea insliunenleIoi
inleinaionaIe de piolecie a diepluiiIoi fundanenlaIe, gaianla sa a Iipsil din
foina iniiaIa a Conveniei, daloiila ieliceneIoi Maiii iilanii, caie cunolea o
foina nodeina a ,nchisoiii daloiniciIoi. nli-un finaI nsa lexluI a fosl
adoplal i ialifical de loale slaleIe nenlie aIe ConsiIiuIui Luiopei, dupa ce s-a
olseival ca, n fapl, oiicun piivaiea de Iileilale a unei peisoane penliu nepIala
unei cieane civiIe eia o siluaie iIicila n iapoil de dispoziiiIe ail. 5 din
Convenie.
TexluI vizeaza oiice olIigaie conliacluaIa, indifeienl de naluia acesleia, fiind
aslfeI excIude aceIe olIigaii caie in de diepluI pulIic - piecun olIigaiiIe
fiscaIe - sau ceIe inpuse piinli-o holaiie judecaloieasca - pensii aIinenlaie
elc. Nu esle nsa suficienl ca olIigaie neexeculala sa aila o suisa conliacluaIa,
ci lieluie ca deliloiuI sa fie de luna ciedina penliu a fi piolejal piin
Convenie, caie nu inleizice piivaiea de Iileilale a peisoaneIoi caie au dal
dovada n neexeculaiea olIigaiei de inlenie fiauduIoasa oii de negIijena
inpulaliIa.

4.6 ntrebri
1. Ce piesupune o anchela efecliva`
2. Caie esle difeiena dinlie lialanenl inunan i lialanenl degiadanl`
3. Caie esle difeiena dinlie diepluI iegIenenlal de ail. 5 3 i ail. 5 4`
4. Ce nseanna noiunea de nunca foiala`


5O
5 DrcpturI!c prnccdura!c
5.1 Dreptul la un proces echitabil
5.1.1 Introducere
Noiunea de ,pioces echilaliI esle una apioape inposiliI de definil daloiila
condiiiIoi speciaIe n caie a apaiul nlie conslanleIe diepluiiIoi i IileilaiIoi
fundanenlaIe n sisleneIe juiidice conlenpoiane. LvoIuia pe caie au cunoscul-
o gaianiiIe pioceduiaIe a fosl nai nli opeia inslaneIoi liilanice i aneiicane
penliu ca, nai apoi, Cuilea i Conisia euiopeana a diepluiiIoi onuIui sa
adauge aspecle noi Ia ceIe cunoscule anleiioi.
n Iipsa unei posiliIe definiii, noiunea de ,pioces echilaliI esle fiecvenl
uliIizala de oiganeIe juiispiudeniaIe de Ia Sliaslouig penliu a desenna
ansanlIuI gaianiiIoi ofeiile jusliialiIiIoi piin ail. 6 aI Conveniei, expiesia
viznd ansanlIuI gaianiiIoi pioceduiaIe caie peinil puneiea n vaIoaiea
diepluiiIoi piolejale piin Conveniei. Inpoilana acesloi ieguIi de pioceduia
nu lieluie suleslinala deoaiece nu esle suficienl a enuneia anunile diepluii
sulslaniaIe piolejale aa cun o fac nai nuIle convenii i lialale
inleinaionaIe, ci lieluie gasile i necanisneIe de pioceduia piin caie aceslea
sa fie apaiale. Cuilea esle pe depIin conlienla de aceasla afiinnd ca piin
piolejaiea diepluIui Ia un pioces echilaliI, ail. 6 din Conveniei vizeaza
piolecia piincipiuIui pieeninenei diepluIui, indisoIuliI Iegal de noiuniIe de
socielale denocialica i slal de diepl.
Iiaclica ieIeva ioIuI cenliaI pe caie I joaca ail. 6 n cadiuI sislenuIui
Conveniei: esle voila despie dispoziia cea nai fiecvenl invocala n faa
oiganeIoi Conveniei i, piolaliI, n faa inslaneIoi naionaIe. n acesl conlexl,
Cuilea adnile ca noiunea de pioces echilaliI a cunoscul n juiispiudena sa
una dinlie ceIe nai ienaicaliIe evoIuii, naicala n piincipaI de inpoilana
acoidala apaienei i de sensiliIilalea
TexluI ail. 6 din Convenie pievede ca:
1. Oricc pcrscan4 arc drcp|u| |a judccarca in ncd ccni|aoi|, in ncd puo|ic i in|r-un
|crncn rczcnaoi| a cauzci sa|c, dc c4|rc c ins|anf4 indcpcndcn|4 i inparfia|4, ins|i|ui|4
dc |cgc, carc ta nc|4ri fic asupra inc4|c4rii drcp|uri|cr i co|igafii|cr sa|c cu carac|cr
citi|, fic asupra |cncinicici cric4rci acuzafii in na|cric pcna|4 indrcp|a|c inpc|rita sa.
Hc|4rarca |rcouic s4 fic prcnunfa|4 in ncd puo|ic, dar acccsu| in sa|a dc cdinf4 pca|c fi
in|crzis prcsci i puo|icu|ui pc in|rcaga dura|4 a prcccsu|ui sau a unci p4rfi a accs|uia
in in|crcsu| ncra|i|4fii, a| crdinii puo|icc cri a| sccuri|4fii naficna|c in|r-c sccic|a|c
dcnccra|ic4, a|unci cand in|crcsc|c nincri|cr sau prc|ccfia ticfii prita|c a p4rfi|cr |a
prcccs c inpun, sau in n4sura ccnsidcra|4 aosc|u| ncccsar4 dc c4|rc ins|anf4 a|unci
cand, in inprcjur4ri spccia|c, puo|ici|a|ca ar fi dc na|ur4 s4 aduc4 a|ingcrc in|crcsc|cr
jus|ifici.

51
2. Oricc pcrscan4 acuza|4 dc c infracfiunc cs|c prczuna|4 nctincta|4 pan4 cc tinct4fia
sa ta fi |cga| s|aoi|i|4.
3. Oricc acuza| arc, in spccia|, drcp|u|.
a) s4 fic infcrna|, in |crncnu| cc| nai scur|, in|r-c |ino4 pc carc c infc|cgc i in ncd
an4nunfi|, asupra na|urii i cauzci acuzafici adusc inpc|rita sa,
o) s4 dispun4 dc |inpu| i dc in|csniri|c ncccsarc prcg4|irii ap4r4rii sa|c,
c) s4 sc apcrc c| insui sau s4 fic asis|a| dc un ap4r4|cr a|cs dc c| i, dac4 nu dispunc dc
nij|cacc|c ncccsarc pcn|ru a p|4|i un ap4r4|cr, s4 pca|4 fi asis|a| in ncd gra|ui| dc un
atcca| din cficiu, a|unci cand in|crcsc|c jus|ifici c ccr,
d) s4 in|rcoc sau s4 sc|ici|c audicrca nar|cri|cr acuz4rii i s4 cofin4 ci|arca i audicrca
nar|cri|cr ap4r4rii in acc|cai ccndifii ca i nar|crii acuz4rii,
c) s4 fic asis|a| in ncd gra|ui| dc un in|crprc|, dac4 nu infc|cgc sau nu tcroc|c |inoa
fc|csi|4 |a audicrc.

5.1.2 Obiectul dreptului la un proces echitabil
Ioliivil ail. 6 1 din Convenie oiice peisoana aie diepluI Ia judecaiea n nod
echilaliI, n nod pulIic i nli-un leinen iezonaliI a cauzei saIe, de calie o
inslana independenla i inpaiiaIa, insliluila de Iege, caie va holai fie asupia
ncaIcaiii diepluiiIoi i olIigaiiIoi saIe cu caiaclei civiI, fie asupia leneiniciei
oiicaiei acuzaii n naleiie penaIa ndieplale npoliiva sa. Se olseiva aslfeI ca
auloiii Conveniei nu au doiil ca gaianiiIe pioceduiaIe coninule n lexluI
acesleia sa fie apIicaliIe luluioi pioceduiiIoi judiciaie, ci doai ceIoi de naluia
penaIa i civiIa.
Cun nsa sisleneIe slaleIoi nenlie sunl exlien de eleiogene cu piiviie Ia
definiiea naluiii penaIe sau civiIe a unei pioceduii, oiganeIe juiisdicionaIe de
Ia Sliaslouig au fosl nevoile sa defineasca noiuniIe de drcp|uri i co|igafii cu
carac|cr citi| i cea de acuzafic in na|cric pcna|4, n nod aulonon, facnd, nli-o
oaiecaie nasuia, alsliacie de definiia dala de diepluI inlein aI slaluIui n
cauza. Apaie aslfeI evidenla necesilalea piezenlaiii coninuluIui acesloi noiuni
aulonone, nainle de anaIiza gaianiiIoi pioceduiaIe coninule n ail. 6 din
Convenie.

5.1.2.1 Nn(Iunca dc ,drcpturI I nb!Iga(II cu caractcr cIvI!"
Chiai daca Cuilea sulIiniaza peinanenl caiacleiuI aulonon leinenuIui de
drcp|uri i co|igafii cu carac|cr citi|, ea acoida, n aceIai linp, un ioI piinoidiaI
diepluIui inlein n definiiea aceslei noiuni. AslfeI, penliu a deleinina
caiacleiuI civiI aI unei cauze, Cuilea se iapoileaza nu Ia caIificaiea dala acesleia
n diepluI inlein aI slaluIui pil, ci Ia coninuluI i efecleIe pe caie Ie confeia
sislenuI juiidic inlein diepluIui Iiligios, n funcie de caie se anaIizeaza
caiacleiuI civiI aI acesluia. Cuilea ofeia piecizaii supIinenlaie piivind ioIuI
diepluIui inlein n definiiea noiunii de drcp|uri i co|igafii cu carac|cr citi|
afiinnd ca ail. 6 1 se iapoileaza doai Ia aceIe diepluii i olIigaii - cu

52
caiaclei civiI - caie sunl iecunoscule, ceI puin nli-o nanieia geneiaIa, n
diepluI inlein aI slaluIui vizal, nliucl ail. 6 nu gaianleaza exislena acesloi
diepluii.
Cuilea Iasa aslfeI Ia discieia slaleIoi caIificaiea unei pielenii ca fiind drcp| sau
co|igafic, iefuznd nsa sa ofeie ciileiii sliicle i exhauslive n laza caioia
acesloia sa poale fi socolile ca avnd caiaclei civiI. n aceIai linp nsa, ca i
ieguIa geneiaIa, sfeia cauzeIoi de naluia civiIa nu poale fi ieslinsa Ia ceIe nlie
peisoane de diepl piival, Cuilea afiinnd ca ail. 6 nu vizeaza conleslaiiIe de
diepl piival n sensuI cIasic aI leinenuIui, adica nlie pailicuIaii sau nlie
pailicuIaii i slal, cnd acesla acioneaza ca i o peisoana piivala, singuiuI Iuciu
caie conleaza fiind caiacleiuI diepluIui n discuie. De asenenea, n viziunea
inslanei de conlioI euiopene, nu aie ieIevana naluia Iegii caie sla Ia laza
diepluIui Iiligios - civiIa, coneiciaIa sau adninislialiva - sau naluia oiganuIui
conpelenl sa lianeze IiligiuI - inslana de diepl conun sau oigan
adninislialiv - singuiuI fapl n laza caiuia se poale deceIa caiacleiuI civiI aI
diepluIui fiind naluia inliinseca a acesluia.
AslfeI, n esena, n ochii Cuiii, penliu caIificaiea unei diepl ca fiind civiI
singuiuI Iuciu caie conleaza esle ca acesla sa aila un caiaclei civiI n diepluI
inlein sau sa aila un caiaclei paliinoniaI. Spie exenpIu, inslana
supianaionaIa, anaIiznd naluia diepluIui Ia o pensie de invaIidilale, a
piecizal ca ceI nai inpoilanl consideienl iezida n fapluI ca, dincoIo de
aspecleIe de diepl pulIic, iecIananluI invoca diepluii caie in de nijIoaceIe
saIe de sulzislena, eI invoca un diepl suliecliv de naluia paliinoniaIa,
iegIenenlal expies de IegisIaia eIveiana, avnd aadai naluia civiIa.
AslfeI, au fosl consideiale, faia lagada, ca avnd caiaclei civiI diepluiiIe cu
piiviie Ia viaa faniIiaia - divoi, cuslodia copiiIoi elc. - ceIe ieIalive Ia diepluI
de vizila aIe paiiniIoi, Ia ncheieiea unui conliacl de nunca cu o socielale
piivala, Ia capacilalea de exeiciiu a peisoanei, Ia iepulaia i inlegiilalea fizica
a peisoanei, Ia condiiiIe de delenie, Ia iepaiaiea piejudiciuIui ca uinaie a
unui deIicl civiI sau penaI, Ia exislena sau exeicilaiea diepluIui de piopiielale
oii a aIloi diepluii ieaIe asupia unui inoliI sau Ia indennizaiea penliu
ieziIieiea unui conliacl. Tol aslfeI, dal fiind ca aie Iegaluia inpoilanla cu
exeicilaiea nuncii de calie o peisoana, a fosl judecala ca apaiinnd diepluIui
civiI o pioceduia de sancionaie discipIinaia a unui avocal.
Ie de aIla paile, anunile cauze socolile ce au doai un caiaclei pulIic, faia nici
un eIenenl de naluia civiIa, au fosl consideiale ca exced IinileIoi doneniuIui
de apIicaliIilale a ail. 6. AslfeI, nu sunl diepluii cu caiaclei civiI aceIea piivind
diepluI unui sliain de a inlia sau ianne pe leiiloiiuI unui slal, ceIe piivind
naionaIilalea sau celaenia unei peisoane, diepluiiIe ieIalive Ia anunile
indennizaii sociaIe, Ia piejudiciiIe pioduse de iazloi, Ia diepluiiIe de naluia
paiIanenlaia, Ia sanciuniIe de oidin pioceduiaI sau ceIe cu piiviie Ia ieginuI
de iepailizaie n penilenciaie. De asenenea, n piaclica iniiaIa, s-a consideial
ca nu inlia n cadiuI conleslaiiIoi cu piiviie Ia diepluii i olIigaii cu caiaclei
civiI, pioceduiiIe ieIalive Ia accedeiea, pionovaiea sau pieideiea unei funcii

53
pulIice, pioceduiiIe caie au oliecl seiviciuI niIilai, piecun i diepluiiIe i
olIigaii caie au caiaclei fiscaI sau vanaI. Aa cun von vedea nai jos, Ia o
paile din acesle Iinilaii aIe doneniuIui de apIicaliIilale a ail. 6 s-a ienunal
uIleiioi.
Anunile pioceduii cu un pionunal caiaclei apaiinnd diepluIui pulIic n
najoiilalea slaleIoi nenlie au fosl consideiale ca apaiinnd naleiiei civiIe,
daloiila inpIicaiiIoi paliinoniaIe inpoilanle pe caie Ie pioduc faa de
peisoana vizala. Aceasla esle soIuia n naleiie de expiopiieie sau a aciuniIoi
n iepaiaiea piejudiciuIui ca uinaie a unei faple cuIpaliIe a slaluIui, indifeienl
daca acesla a acional jurc inpcrii sau jurc gcs|icnis oii a aciuniIe cu piiviie Ia
eIileiaiea unei auloiizaii de consliucie oii ceIe cu piiviie Ia auloiizaiea unei
socielai penliu a vinde pioduse fainaceulice.
n iapoil de piofesiuniIe IileiaIe, caie necesila o anunila auloiizaie, Cuilea a
holail ca exeiciiuI piofesiei de nedic esle un diepl de naluia civiIa penliu ca
se desfaoaia nli-un cadiu conliacluaI cu cIienii sau pacienii, nsa s-a feiil, n
nod expies, sa se pionune daca concIuzia ianne vaIaliIa i alunci nedicii
sunl angajai ai slaluIui, piecun nedicii niIilaii. Tol aslfeI, s-a decis ca, dei
avocaluI pailicipa Ia ieaIizaiea unui seiviciu pulIic, anune ieaIizaiea jusliiei,
piedonina i n cazuI Iui fapluI ca i ndepIinele aliiluiiIe n cadiuI unui
conliacl civiI, aslfeI ncl un Iiligiu cu piiviie Ia nsciieiea unei peisoane n
laiou esle acopeiila de ail. 6.
De asenenea, fapluI ca anunile aclivilai econonice sunl supuse unei
pioceduii de auloiizaie nu nIaluia caiacleiuI civiI aI diepluiiIoi pe caie
peisoaneIe caie efeclueaza aclivilaiIe iespeclive Ie dein. AslfeI, un Iiligiu
opunnd o peisoana unui oigan adninislialiv caie a iefuzal sa auloiizeze
vnzaiea unui leien de calie iecIananl apaiine naleiiei civiIe n sensuI
Conveniei ca i un Iiligiu opunnd un seivice aulo caie doiea sa vnda
conlusliliI Iichid i un oigan de slal caie a iefuzal acoidaiea Iicenei. S-a ajuns
Ia aceiai concIuzie i n siluaia unoi Iiligii cu piiviie Ia auloiizaia penliu a
efeclua aclivilai de asiguiaie, Ia ieliageiea unei Iicene de lianspoil sau Ia
Iicena de vnzaie de lauluii aIcooIice.
De asenenea, Cuilea a decis ca apaiin doneniuI civiI loale IiligiiIe n caie se
discula cu piiviie Ia exeicilaiea sau ieslingeiea diepluIui de piopiielale,
indifeienl daca n joc inlia aIle naleiii decl diepluI piival. Spie exenpIu, s-a
conslalal apIicaliIilalea ail. 6 unui Iiligiu nlie o peisoana i slaluI oIandez, n
caie iecIananluI ceiea anuIaiea unui oidin ninisleiiaI caie a decIaial leienuI
sau ca fiind nonunenl isloiic naionaI i i-a inleizis sa I cuIlive. SoIuia a fosl
idenlica i cu piiviie Ia Iiligii caie au avul ca oliecl iefuzuI de a acoida o
auloiizaie de uilanisn i, n consecina, inposiliIilalea de a consliui.
Mai nuIl, Cuilea a holail n nai nuIle induii ca diepluiiIe de asiguiaii
sociaIe sunl diepluii cu caiaclei civiI, n sensuI ail. 6 din Convenie. Inslana
euiopeana a consideial ca lieluie sa pievaIeze aspecleIe de diepl piival -
caiacleiuI pui paliinoniaI aI acesloi diepluii, asenanaiea cu asiguiaiiIe

54
piivale - faa de aspecleIe de diepl pulIic - iegIenenlaiea i conlioIuI
fonduiiIoi de calie slal, caiacleiuI Ioi olIigaloiiu, caiacleiuI Ioi sociaI. Aceasla
juiispiudena iniiaIa a fosl confiinala uIleiioi, Cuilea adaugnd aigunenle
noi n favoaiea caiacleiuIui civiI aI diepluiiIoi de asiguiaii sociaIe. AslfeI, s-a
piecizal, cu iefeiiie Ia caiacleiuI unui Iiligiu n caie un fosl poIiisl soIicila
acoidaiea unei pensii supIinenlaie ca uinaie a unei pielinse loIi suivenile n
linpuI exeicilaiii seiviciuIui, ca slaluI nu poale sa se conpoile discieionai cu
piiviie Ia diepluiiIe sociaIe, cu all nai nuIl cu cl eI a fosl angajaloi n spea,
avnd aceIai iegin ca un angajaloi piival.
n concIuzie, chiai daca Cuilea s-a feiil sa ofeie ciileiii cIaie de deleininaie a
caiacleiuIui civiI aI unui Iiligiu, din suna de decizii piezenlale nli-o nanieia
uoi incoeienla nai sus se poale olseiva ca, dincoIo de uneIe deiapaje
nealeplale aIe Cuiii, n esena aie caiaclei civiI apioape oiice Iiligiu caie a
oliecl piincipaI oii secundai o suna de lani sau aIla vaIoaie paliinoniaIa.
O siluaie speciaIa exisla n juiispiudena cu piiviie Ia IiligiiIe piivind
funcionaiii pulIici. Conisia a fosl foaile feina n a pieciza ca sanciuniIe
discipIinaie apIicaliIe funcionaiiIoi pulIici inlia n sfeia diepluIui pulIic,
nefiind nile diepluii i olIigaii cu caiaclei civiI, Ia feI ca i loale ceIeIaIle Iiligii
iefeiiloaie Ia iapoiluiiIe acesloia cu adninisliaia. }uiispiudena Cuiii a
cunoscul nuIl linp o slaie de confuzie accenluala n aceasla naleiie, fapl
iecunoscul nsai de inslana euiopeana. AslfeI, iniiaI Cuilea a ieIual cuvinleIe
foIosile fiecvenl de Conisie, dupa caie conleslaiiIe piiviloaie Ia ieciulaiea,
caiieia i ncelaiea funciei unui funcionai pulIic inlia, ca rcgu|4 gcncra|4, n
sfeia diepluIui pulIic. Apoi, Cuilea a enis nai nuIle holaiii n caie a decis
apIicaliIilalea ail. 6 alunci cnd IiligiuI puila asupia unoi Iiligii sliicl
paliinoniaIe - pIala saIaiiiIoi sau a aIloi indennizaii. n schinl, alunci cnd se
punea n discuie oiice piolIena ce exceda unui caiaclei sliicl paliinoniaI, s-a
decis inapIicaliIilalea ail. 6. LxenpIuI ceI nai faciI esle aceIa aI unui Iiligiu
piivind ceieiea unui funcionai pulIic de ieinlegiaie n funcie.
Adnind sladiuI necIai aI juiispiudenei i Iipsa de iaiune a ciileiiuI sliicl
paliinoniaI - penliu ca oiice Iiligiu de acesl gen aie pna Ia uina o naluia
paliinoniaIa - Cuilea a foinuIal, n afaceiea IeIIegiin, un ciileiiu geneiaI
vaIaliI penliu naleiia IiligiiIoi nlie funcionaiii pulIici i adninisliaie, nunil
ciileiiuI funcionaI. Ioliivil acesluia, loale IiligiiIe opunnd adninisliaia i
funcionaiii pulIici sunl scoase din cnpuI de apIicaliIilale aI ail. 6 alunci cnd
funcionaiuI n cauza aie, nlie aliiluii, pailicipaiea diiecla sau indiiecla Ia
exeicilaiea puleiii pulIice. CiileiiuI IeIIegiin, cun esle denunil all n docliina
cl i n juiispiudena, a fosl uIleiioi fiecvenl apIical. Spie exenpIu, s-a decis ca
nu inlia n cadiuI ail. 6 IiligiuI dinlie nai nuIi iepiezenlani dipIonalici i slal
cu piiviie Ia diepluiiIe Ioi saIaiiaIe. n schinl, inlia n cnpuI de apIicaliIilale
aI ail. 6 IiligiuI opunnd un poilai de Ia o coaIa pulIica i adninisliaia coIaia
cu piiviie Ia conlacluI sau de nunca.


55
5.1.2.2 Nn(Iunca dc ,cnntcsta(Ic asupra drcpturI!nr I nb!Iga(II!nr dc natura
cIvI!a"
Ie Inga naluia diepluIui aIegal, conpelena naleiiaIa a Cuiii n exaninaiea
alingeiiIoi aduse diepluIui Ia un pioces echilaliI esle Iinilala de i de
caiacleiuI conlencios aI pioceduiii inciininale. Auloiii Conveniei nu au doiil
sa olIige slaleIe sa exlinda gaianiiIe pioceduiaIe i asupia pioceduiiIoi
neconlencioase, aslfeI ncl piincipiiIe pioceduiiIoi conlencioase iegIenenlale
piin Convenie - pulIicilale, oiaIilale, independena inslanei,
conliadicloiiaIilale elc. - nu sunl Ie sunl apIicaliIe. Raiunea aceslei Iinilaii
consla n aceea ca, alunci cnd paiiIe nu se afIa n confIicl, ci au un inleies
conun, esle inuliIa consaciaiea unoi gaianii de nenile, n esena, sa asiguie
egaIilalea acesloia n faa judecaloiuIui.
Cl piivele neIesuI noiunii de ccn|cs|afic, n spiiiluI juiispiudenei Cuiii
piivind noiuniIe aulonone uliIizale, aceasla a iefuzal sa ofeie o definiie
foinaIa, nsa a facul uinaloaieIe piecizaii:
- leinenuI de ccn|cs|afic nu lieluie neIes n sens lehnic, avnd acesl
caiaclei oiice acl cu caiaclei conliadicloiiu faa de o aIla paile,
- conleslaia poale sa se iefeie all Ia exislena unui diepl, cl i Ia
nlindeiea acesluia sau Ia nodaIilaiIe saIe de exeicilaie, de asenenea, se
poale iefeii all Ia chesliuni de fapl, cl i Ia chesliuni juiidice,
- conleslaia lieluie, n schinl, sa fie ieaIa i seiioasa,
- alunci cnd o cauza aie un caiaclei conpIex, inlind n discuie nai
nuIle diepluii i olIigaii, conleslaia lieluie sa vizeze aceIe diepluii i
olIigaii caie au un caiaclei civiI n sensuI ceIoi expuse nai sus.
Mai lieluie piecizal ca, dei piolIena nu iidica de ieguIa conlioveise nlie slal
i iecIananl, Cuilea veiifica daca exisla o Iegaluia nlie diepluI de esena civiIa
invocal n cadiuI pioceduiiIoi inleine i conleslaie, adica daca aceasla pcar|4
asupia unui diepl sau olIigaie civiIa. Cuilea a decis ca uneoii aceasla Iegaluia
esle inexislenla, spie exenpIu alunci cnd s-a alacal, faia succes, decizia
guveinuIui de a pieIungi diepluI de expIoalaie aI unei cenliaIa nucIeaie.
RecIananii invocau fapluI ca, n condiiiIe n caie cenliaIa siluala n apiopieiea
IocuineIoi Ioi paie sa fi avul piolIene lehnice, Ie eia pusa n peiicoI sanalale.
Cuilea a consideial ca acelia nu se pol pInge de neiespeclaiea ail. 6, cu
nolivaiea ca decizia guveinuIui nu Ie punea sanalalea n peiicoI, nliucl
peiicoIeIe de caie se pIngeau ianneau ipolelice.

5.1.2.3 Nn(Iunca dc ,matcrIc pcna!a"
Daca n naleiie diepluiiIoi cu caiaclei piival, IegisIaia slaleIoi conliaclanle aie
o onogenilale desluI de pionunala, n doneniuI penaI Cuilea lieluie sa
Iucieze cu sislene juiidice ce conin ieguIi de diepl sulslaniaI i pioceduiaI
exlien de eleiogene. Ipoleza cea nai faciIa esle aceea n caie fapla caie a
consliluil oliecluI pioceduiii inleine esle caIificala de diepluI inlein ca fiind
penaIa, siluaie n caie Cuilea se iapoileaza Ia aceasla caIificaie.

56
De aceea, a fosl nevoie de cieaiea unoi ciileiii n laza caioia ail. 6 sa poala fi
apIical unei paIele de siluaii nuIl nai Iaigi decl a neIes IegiuiloiuI inlein sa
suloidoneze exigeneIoi pioceduiii penaIe. DesluI de deviene n juiispiudena
sa, Cuilea a iapoilal definiia noiunii de ,naleiie penaIa Ia liei ciileiii:
ciileiiuI caIificaiii inleine, ceI aI naluia faplei inciininale i ceI aI scopuIui i
seveiilaii sanciunii. Le von anaIiza pe ind n ceIe ce uineaza.
Cri|criu| ca|ific4rii in|crnc piesupune fapluI ca inslana euiopeana ceiceleaza
piina dala daca lexluI caie definele conpoilanenluI sancional face paile din
diepluI penaI aI slaluIui n cauza. Aa cun an spus i nai sus daca iaspunsuI
esle poziliv, Cuilea adnile caIificaiea inleina, nsa daca iaspunsuI esle negaliv,
aceasla va uliIiza ceIeIaIle doua ciileiii, n speciaI penliu a veiifica
,ciininaIilalea unoi deIicle caIificale n diepluI inlein ca fiind adninislialive
sau a fapleIoi caIificale ca fiind deIicle discipIinaie.
Cri|criu| na|urii fap|ci incrinina|c iepiezinla un eIenenl de difeienieie nlie
diepluI penaI i ceI discipIinal exlien de fiecvenl uliIizal de calie oiganeIe de Ia
Sliaslouig. Iiina ieguIa uliIa penliu a dislinge penaIuI de discipIinai esle cea
de a li cui se adieseaza noina n discuie: nliegii popuIaii i alunci, de ieguIa,
sunlen n piezena penaIuIui sau doai unei anunile calegoiii - avocai,
niIilaii, nedici elc. - caz n caie, de ceIe nai nuIle oii, esle inpIical diepluI
discipIinai. Lsle de neIes ca un niIilai esle olIigal Ia un conpoilanenl nai
oledienl faa de slal decl o aIla peisoana sau ca un avocal lieluie olIigal Ia
nai nuIla discieie faa de olIigaiiIe confideniaIe caie inlia inevilaliI n
posesia sa. Aceasla ieguIa nu iezoIva nsa loale piolIeneIe, fiind suficienl sa
aninlin fapluI ca exisla nuneioase infiaciuni cu suliecl acliv speciaI, aslfeI
ncl Cuilea a adaugal o piecizaie supIinenlaia, Iund n caIcuI i giavilalea
faplei conise penliu a deceIa Iinia desluI de suliie ce despaile penaIuI de
discipIinai.
Cri|criu| sccpu|ui i sctcri|4fii sancfiunii ap|ica|c npinge n noiunea de ,naleiie
penaIa aceIe faple n cazuI caioia scopuI i giavilalea sanciunii esle apiopiala
de diepluI penaI cIasic. AslfeI, daca scopuI sanciunii apIicale esle nai degiala
iepaialoi, cauza iese din sfeia diepluIui penaI, nsa, daca scopuI acesleia aie
nai iepede un caiaclei puniliv sau pievenliv, alunci exisla un indiciu
inpoilanl aI piezenei caiacleiuIui penaI aI faplei.
Ie de aIla paile, poale ceI nai inpoilanl indiciu aI exislenei naleiiei penaIe
esle seveiilalea sanciunii. n piinuI ind, oiice sanciune piivaliva de Iileilale
va inlia n doneniuI diepluIui penaI. n aI doiIea ind, Iipsa unei piivaii de
Iileilale nu inpIica olIigaloiiu inexislena penaIuIui, nliucl s-a judecal ca au
caiaclei penaI i aceIe sanciuni de naluia pecuniaia caie au o vaIoaie
exoililanla sau caie, n caz de nepIala, se pol liansfoina nli-o sanciune
piivaliva de Iileilale, indifeienl daca n fapl aceasla liansfoinaie a avul Ioc sau
nu. Spie exenpIu, s-a decis ca nlia n doneniu penaI o conliavenia Ia ieginuI
confideniaI aI anchelei penaIe iegIenenlala de diepluI eIveian i sancionala
cu 5OO de fianci eIveieni. Chiai daca suna nu esle naie, a conlal n nod
eseniaI n caIificaiea dala de Cuile, fapluI ca aceasla anenda, n caz de nepIala,

57
se pulea liansfoina n ziIe de delenie. IosiliIilalea liansfoinaiii sanciunii
pecuniaie nli-una piivaliva de Iileilale esle foaile inpoilanla n apiecieiea
caiacleiuIui penaI de calie Cuile, aceasla deciznd ca o sanciune de 1O OOO de
Iiie sleiIine - o suna inpoilanla n opinia noaslia - dai caie nu se poale
liansfoina n nchisoaie nu esle o sanciune suficienl de giava penliu a fi
socolila penaIa. Aceasla dei caiacleiuI faplei conise se apiopia sennificaliv de
diepluI penaI - negIijena giava a unui avocal liilanic caie a angajal ca i
conlaliI un fosl condannal penliu fiauda.
n piaclica oiganeIoi juiisdicionaIe din cadiuI ConsiIiuIui Luiopei ceI nai
inpoilanl ioI i ceI des uliIizal ciileiiu esle ceI aI scopuIui i seveiilaii
sanciunii. n laza acesluia s-a decis, spie exenpIu, ca o pioceduia penliu un
deIicl discipIinai nli-un penilenciai, caie s-a soIdal cu sanciunea pieideiii
diepluIui iecIananluIui de a fi eIileial condiional pe o peiioada Iunga de
linp, aie caiaclei penaI sau ca o pioceduia discipIinaia caie a condus Ia
sancionaiea unui niIilai cu delaaiea nli-o unilale discipIinaia pe o peiioada
de 4 Iuni aie aceIai caiaclei. Ie de aIla paile, n laza aceIuiai ciileiiu s-a decis
ca nu apaiin naleiiei penaIe n sensuI ail. 6 din Convenie uinaloaieIe
pioceduii: o pioceduia discipIinaia dinli-un penilenciai, sanciunea fiind
pieideiea linp de o Iuna a diepluIui de vizila, o pioceduia discipIinaia niIilaia
caie a condus Ia lieceiea n iezeiva a unui ofiei, o pioceduia discipIinaia caie a
condus Ia concedieiea unui poIiisl penliu deluinaiea unoi lunuii aIe
adninisliaiei, o pioceduia caie a condus Ia apIicaiea unei anenzi unui
piofesoi caie a facul gieva, o pioceduia discipIinaia conlia unui avocal, caie a
piinil diepl sanciune un aveilisnenl, o pioceduia deschisa de calie
oiganizaia piofesionaIa din caie facea paile conlia unui fainacisl, ce a fosl
anendal penliu ncaIcaiea deonloIogiei piofesionaIe nliucl a ,unfIal
pieuiiIe unoi nedicanenle foaile soIicilale.
n naleiie fiscaIa s-a pulul conslala o evoIuie a juiispiudenei euiopene cu
piiviie Ia apIicaliIilalea ail. 6 deIicleIoi de aceasla naluia caie nu sunl caIificale
ca fiind infiaciuni. Daca nuIl linp Conisia, susinula de calie Cuile, a iefuzal
apIicaiea ail. 6 penliu deIicleIe de naluia fiscaIa, uIleiioi juiispiudena a
evoIual n sensuI incIudeiii n noiunea de naleiie penaIa i a acesloi cauze.
AigunenleIe au fosl dezvoIlale de calie Cuile n holaiiea endenoun: noina
fiscaIa fianceza caie sanciona anunile neiespeclaii aIe CoduIui geneiaI aI
inpozileIoi cu penaIilai eia de apIicaliIilale geneiaIa, sanciunea avea un
caiaclei vadil puniliv i pievenliv cl linp nu eia deslinala penliu a acopeii un
evenluaI piejudiciu, acesla fiind iepaial piin inpunea de dolnzi, n fine,
sanciunea avea un cuanlun iidical i pulea sa conduca Ia piivaiea de Iileilale
a peisoanei n caz de nepIala. Din aceIeai iaiuni, sanciunea exislenla n
diepluI fiancez - ccn|rain|c par ccrps - i caie consla n piivaiea de Iileilale a
deliloiuIui, ca nijIoc de a-I conslinge sa pIaleasca cieana, a fosl anaIizala de
calie Cuile ca fiind de naluia penaIa. Tolui, nu nloldeauna Cuilea iecunoale
unoi sanciuni fiscaIe - piecun apIicaiea unui inpozil najoial penliu iea-
ciedina - caiacleiuI penaI, chiai i dupa holaiiea endenoun. Spie exenpIu,
s-a decis ca nu aie caiaclei penaI pioceduia piin caie iecIananluI a conleslal

58
nunai cuanlunuI inpoziluIui supIinenlai apIical, penliu ca eI nu a conleslal
eIenenleIe ,penaIe aIe sanciunii.

5.1.2.4 Nn(Iunca dc ,acuza(Ic n matcrIc pcna!a"
Ienliu a epuiza suliecluI doneniuIui de apIicaliIilale aI ail. 6, nai lieluie
piecizal ca, poliivil lexluIui Conveniei, nu oiice pioceduia caie aie un caiaclei
penaI leneficiaza de gaianiiIe ofeiile de ail. 6. Acesla inpIica olIigaii din
pailea slaluIui doai penliu pioceduiiIe caie piivesc o decizie asupia leneiniciei
oiicaiei acuzaii n naleiie penaIa ndieplale npoliiva sa.
Noiunea de ,acuzaie esle, de asenenea, o noiune aulonona. Cuilea pIeaca
n anaIiza exislenei unei acuzaii npoliiva unei peisoane, nu de Ia o definiie
foinaIa a noiunii, veiificnd daca, dincoIo de apaiene, exisla, n ieaIilale o
acuzaie foinuIala conlia iecIananluIui. ,Acuzaia a fosl definila ca fiind
nolificaiea oficiaIa, enannd de Ia auloiilalea conpelenla, piivind iepiouI de
a fi conis un deIicl penaI, adaugnd fapluI ca, n anunile cazuii, ea poale
nliaca foina unei aIle nasuii ce inpIica un aslfeI de iepio i caie anlieneaza,
de asenenea, iepeicusiuni inpoilanle penliu siluaia suspecluIui. Spie
exenpIu, s-a decis exislena unei acuzaii n naleiie penaIa alunci cnd, dupa
nchideiea IocaIuIui unui coneicianl ca uinaie a unei infiaciuni piivind
pieuiiIe de vnzaie, aciunea penaIa a fosl slinsa piinli-o neIegeie anialiIa
nlie paichel i coneicianl.
n consecina, se poale afiina ca, n piincipiu, slaleIe au olIigaia poziliva de a
siguia iespeclaiea diepluiiIoi piocesuaIe convenionaIe doai cu piiviie Ia
pioceseIe penaIe de fond. Ca uinaie, s-a decis ca sunl n afaia doneniuIui de
apIicaliIilale aI ail. 6 din Conveniei pioceduiiIe piivind: deleniunea
piovizoiie, exliadaiea, insliluia n caie uineaza a se execula sanciunea,
ncadiaiea unui condannal nli-o anunila calegoiie de deinui, ieinlegiaiea n
nunca a unei peisoane eIileiala condiional sau pieIungiiea peiioadei de
delenie daloiila descopeiiiii uIleiioaie a slaiii de iecidiva.

5.1.3 Garanii procedurale generale
Auloiii Conveniei au sislenalizal lexluI ail. 6, npaiind gaianiiIe
pioceduiaIe n gaianii geneiaIe, pievazule n piinuI paiagiaf, apIicaliIe
oiicaiei pioceduii caie inlia n cnpuI de iegIenenlaie aI ail. 6 i n gaianii
speciaIe n naleiie penaIa, pievazule n paiagiafeIe 2 i 3 aIe lexluIui. Acesl
capiloI aI sludiuIui nosliu esle dedical gaianiiIoi geneiaIe, nsa lieluie piecizal
de Ia lun ncepul ca aceasla cIasificaie - pe caie an uliIizal-o i noi din iaiuni
de faciIilale a piezenlaii - esle nai degiala foinaIa, nliucl Cuilea adnile ca
cea nai naie paile a gaianiiIoi speciaIe n naleiie penaIa, piecun piezunia
de nevinovaie, diepluI Ia apaiaie sau diepluiiIe piivind adninisliaiea

59
pioleIoi, sunl apIicaliIe i n naleiie civiIa, inlind n noiunea nai Iaiga de
,egaIilale a aineIoi.

5.1.3.1 Acccsu! !a justI(Ic
Cu piiIejuI unui Iiligiu piivind piolecia unoi diepluii i olIigaii de naluia
civiIa, Cuilea a fosl penliu piina dala chenala sa se pionuna cu piiviie Ia
exislena unei olIigaii pozilive din pailea slaleIoi conliaclanle de a asiguia
accesuI Ia jusliie, dei lexluI Conveniei nu o pievede expies. Cuilea a iaspuns
piolIenei de a li daca ail. 6 se naiginele Ia a iegIenenla diepluI Ia un pioces
echilaliI nli-o pioceduia deja pendinle sau iecunoale i diepluI de a
inlioduce o aciune civiIa afiinnd ca: dac4 accs| |cx| ar priti cxc|usit dcar
dcru|arca prcccduri|cr angaja|c in fafa unci ins|anfc, un s|a| ccn|rac|an| ar pu|ca, f4r4
a pu|ca fi sancficna|, s4 suprinc |ca|c jurisdicfii|c sa|c sau s4 sus|rag4 din ccnpc|cnfa
|cr ditcrsc ca|cgcrii dc |i|igii cu carac|cr citi| pcn|ru a |c ccnfcri sprc judccarc uncr
crganisnc gutcrnancn|a|c. O as|fc| dc ipc|cz4, inscparaoi|4 dc aparifia unui risc dc
aroi|rariu, ar ccnducc |a ccnsccinfc gratc, ccn|rarc principii|cr pc carc Cur|ca nu |c
pca|c picrdc din tcdcrc.
RezuIla din ceIe afiinale de calie inslana de conlioI euiopeana ca diepluI de
acces Ia un liilunaI consliluie un eIenenl ineienl aI luluioi gaianiiIoi
pioceduiaIe pievazule n Convenie. n Iipsa accesuIui Ia jusliie n naleiie
civiIa, n concepia Cuiii, loale ceIeIaIle gaianii de pioceduia sunl inuliIe,
nliucl eIe se giefeaza pe IileiuI acces Ia o inslana. Aa cun von vedea n ceIe
ce uineaza, nu esle nsa suficienla posiliIilalea foinaIa de a angaja o aciune, ci
esle necesai ca accesuI Ia jusliie sa fie efecliv.
Mai lieluie spus ca diepluI Ia acces Iilei Ia jusliie nu se ciicunsciie decl
doneniuIui de apIicaliIilale a ail. 6: ,conleslaii asupia unoi diepluii i
olIigaii civiIe i ,acuzaie n naleiie penaIa. n naleiie penaIa nsa, accesuI
Ia jusliie cunoale o accepie difeiila faa de accesuI Ia jusliie n naleiie civiIa,
inpIicnd nai degiala diepluI de a supune anaIizei unui judecaloi acuzaie de
naluia penaIa, decl diepluI de acces Ia un judecaloi. Cu aIle cuvinle, n
naleiie penaIa, leneficiaiuI diepluIui Ia un liilunaI nu poseda all diepluI de
iniialiva, cl diepluI de ca oiice acuzaie ndieplala npoliiva sa sa i gaseasca
finaIuI n faa unei inslane. n consecina, Convenia nu iecunoale diepluI
unei peisoane de a angaja o pioceduia penaIa judiciaia conlia unui lei. n
aceIai linp, penliu a ianne lol n doneniuI ciicunsciis naleiiei penaIe,
Cuilea paie sa inpuna ca oiice soIuie piivind o acuzaie sa piovina din pailea
unei inslane, condannnd slaluI leIgian penliu fapluI ca o lianzacie caie a
evilal o pioceduia penaIa a fosl ncheiala sul aneninaie, piivnd peisoana n
cauza de diepluI ca siluaia sa fie anaIizala de un liilunaI.
Ie de aIla paile, accesuI Iilei Ia jusliie nu inpIica diepluI neIinilal de a aIege
inslana caieia sa i fie piezenlala cauza sau diepluI de a alaca decizia unei
inslane judecaloieli, acesl din uina diepl fiind inliodus doai n naleiie
penaIa piin dispoziiiIe IiolocoIuIui adiionaI ni. 7.

6O
5.1.3.1.1 Accesu| efectlt
n accepiunea dala de oiganeIe juiisdicionaIe cieale piin Convenie, noiunea
de acces efecliv Ia jusliie inpIica n piinuI ind olIigaia slaleIoi de a acoida
liilunaIuIui o conpelena de pIina juiisdicie penliu a-i peinile sa exanineze
cauza pe fond, all asupia aspecleIoi de fapl, cl i a ceIoi de diepl. Aceasla
exigena nu inpIica nsa, ceI puin n naleiia acleIoi adninislialive,
olIigalivilalea unui conlioI de opoilunilale, fiind suficienl, penliu a fi
iespeclale dispoziiiIe ail. 6, un conlioI de IegaIilale.
n aI doiIea ind, accesuI efecliv Ia jusliie inpIica olIigaia poziliva a slaleIoi
de a asiguia n nod ieaI posiliIilalea oiicaiei peisoane de a-i susine cauza n
faa unui judecaloi.Una dinlie holaiiiIe ceIe nai inleiesanle n naleiie esle cea
din cauza Aiiey. n spea, doanna Aiiey doiea sa olina, pe caIe judecaloieasca,
sepaiaiea faplica dinlie ea i souI sau, n condiiiIe n caie Iegea iiIandeza nu
peinile divoiuI. n condiiiIe n caie pioceduia esle exlien de conpIexa, iai
iecuienla nu i peinile financiai angajaiea unui avocal, Cuilea a decis ca Iipsa
oiicaiui ajuloi judiciai ofeiil de calie slaluI iiIandez a adus o alingeie giava
diepluIui Ia acces efecliv Ia jusliie aI iecIananlei. Inslana euiopeana a piecizal
inedial nsa ca soIuia de nai sus nu piesupune exlindeiea diepluIui Ia avocal
i n naleiie civiIa, fiind suloidonal unei necesilaii evidenle a spiijinuIui
judiciai.
n iegIenenlaiea Ia niveI slaleIoi conliaclanle a diepluIui Ia acces Ia un
liilunaI, Cuilea Ie iecunoale acesloia o anunila naija de apiecieie, inslana
euiopeana nuIunindu-se sa veiifice daca piin IinilaiiIe slaliIile de calie slale
nu se afecleaza nsai sulslana diepluIui i daca scopuI uinaiil piin IinilaiiIe
iespeclive esle piopoiionaI cu nijIoaceIe uliIizale. AslfeI, slaleIe pol sa inpuna
anunile condiii penliu inlioduceiea unei aciuni judecaloieli - piecun pIala
unoi laxe de linliu, inlioduceiea aciunii nli-un anunil leinen sau aIle
condiii de foina i de fond - cl linp aceslea sunl iezonaliIe.
Cuilea esle uneoii desluI de exigenla n anaIiza caiacleiuIui iezonaliI aI acesloi
Iinilaii. De exenpIu, a decis ca inpuneiea unei auloiizaii ninisleiiaIe penliu
ca un deinul sa poala conunica cu un avocal nu esle o Iinilaie iezonaliIa a
accesuIui Iilei Ia jusliie. Tol aslfeI, s-a decis neiezonaliIa condiia inpusa de
Iegea spanioIa penliu decIanaiea anuniloi cai de alac civiIe - anune
consennaiea sunei de lani Ia caie fusese condannala pailea caie doiea sa
alace decizia - cu all nai nuIl cu cl iecIananla olinuse un spiijin financiai
judiciai, n consideiaiea siluaiei saIe econonice. De asenenea, s-a judecal ca
depaind IinileIe naijei de apiecieie Iasale slaleIoi condiia accepluIui
piocuioiuIui penliu ca incuIpaluI sa poala alaca cu iecuis o decizie de
condannaie.
Ie de aIla paile, Cuilea a adnis fapluI ca diepluI de a sesiza un liilunaI esle
doai unuI dinlie aspecleIe diepluIui de acces Ia jusliie, nliucl acesl diepl ai
deveni iIuzoiiu daca oidinea juiidica a unui slal nu ai peinile execulaiea unei
decizii judecaloieli. De aceea, Cuilea a adnis faia iezeive ca diepluI Ia acces
Iilei Ia jusliie inpIica i diepluI de a oline execulaiea siIila, daca e cazuI, a

61
holaiiiIoi inslanei. Cuilea adnile posiliIilalea de a suspenda lenpoiai
execulaiea siIila a unoi holaiii civiIe, nsa nunai daca suspendaiea esle
fondala pe nolive de oidine pulIica, iai inleivaIuI de linp n caie opeieaza
esle iezonaliI i piopoiionaI cu noliveIe caie o deleinina.
5.1.3.1.1.1 Nn(Iunca dc trIbuna!
Dupa ce an vazul deleininaiiIe i caiacleiisliciIe accesuIui Ia jusliie, piina
piolIena caie apaie n nod Iogic esle de a li ce nseanna ,jusliie.
Caianleaza Convenia accesuI Ia oiice inslana` Sunl inslane, n accepiunea
euiopeana, doai aceIe oigane caie piinesc n nod liadiionaI aceasla
denuniie` Aceslea sunl nlielaiiIe Ia caie oiganeIe Conveniei au fosl chenale
sa iaspunda.
Ioliivil juiispiudenei Cuiii, un ,liilunaI se caiacleiizeaza piin ioIuI sau
juiisdicionaI: aceIa de a liana, pe laza unoi noine juiidice i n cadiuI unei
pioceduii oiganizale, oiice chesliune piivind cauza ce i-a fosl adusa spie
iezoIvaie. TiilunaIuI lieluie, de asenenea, sa ndepIineasca anunile condiii -
independena, inpaiiaIilale elc. - caie figuieaza n chiai lexluI ail. 6 penliu a
pulea fi nunil aslfeI. Ie de aIla paile, nsa, piin ,liilunaI n sensuI ail. 6 nu se
neIeg doai juiisdiciiIe n sens cIasic, inlegiale nli-o sliucluia judiciaia
oidinaia din slaluI n cauza. n consecina, daca inslaneIe cIasice caie slalueaza
n piina inslana sunl, faia ndoiaIa, ,liilunaI n accepiunea euiopeana a
leinenuIui, ianne de anaIizal n ceIe ce uineaza siluaia ceIoiIaIle oigane caie
lianeaza diveise Iiligii de naluia civiIa, penaIa, consliluionaIa sau
adninislialiva.
O aIla piolIena deIicala esle cea a apIicaliIilaii ail. 6 aceIoi oigane
adninislialive sau cu o naluia asenanaloaie chenale sa lianeze diveise Iiligii,
de foaile nuIle oii de naluia paliinoniaIa sau cu inpIicaii paliinoniaIe. Inlia
n aceasla calegoiie diveiseIe oiganeIe discipIinaie - cun ai fi, n sislenuI
ionn, ConsiIiuI MediciIoi, ConsiIiuI de DiscipIina a Ia laiouiiIoi elc. -
oiganeIe adninislialiv juiisdicionaIe - cun ai fi Cuilea de Conluii -
auloiilaiIe caie exanineaza iecuisuiiIe giaioase sau aIle asenenea oiganisne
- spie exenpIu, conisiiIe de discipIina a fedeiaiiIoi spoilive. nliucl, aa cun
an vazul nai sus, piin ,liilunaI Cuilea nu neIege doai inslaneIe cIasice, ci
oiice oigan caie lianeaza Iiligii, n laza unoi noine i a unei pioceduii, aslfeI
de oigane ai pulea fi socolile liilunaIe, n sensuI Conveniei, iai, daca oliecluI
IiligiuIui esle de naluia civiIa sau penaIa, ai pulea inlia n discuie ail. 6.
IiincipaIa piolIena pe caie o iidica aslfeI de pioceduii, esle aceea a
independenei i inpaiiaIilaii judecaloiiIoi, caie, de apioape fiecaie dala, se
idenlifica cu o paile a piocesuIui, fiind aslfeI depaile de a fi independeni faa
de paile i, de ceIe nai nuIle oii, faa de execuliv. Ai nsenna, n acesle
condiii, ca penliu apioape oiice aslfeI de pioceduia, Cuilea sa conslale o
vioIaie a Conveniei. Inslana euiopeana a infiinal nsa o aslfeI de anaIiza,
slaliIind, piinli-o juiispiudena conslanla, ca exigeneIe unui pioces echilaliI

62
sunl iespeclale n nasuia n caie decizia unei aslfeI de inslane poale fi alacala
n faa unui liilunaI caie sa iespecle loale gaianiiIe pievazule de ail. 6.
5.1.3.1.1.2 Ca!Itatca trIbuna!u!uI
Aa cun aialan nai sus, Cuilea afiina deseoii ca necanisnuI de gaianlaie aI
Conveniei vizeaza piolecia unoi diepluii efeclive i conciele, i nu a unoi
diepluii leoielice i iIuzoiii. n acesl conlexl, esle insuficienl fapluI ca slaleIe
peinil accesuI Ia jusliie, ci lieluie olIigaloiiu ca liilunaIuI n cauza sa
ndepIineasca anunile caIilai penliu a pulea fi nunil liilunaI. Cuilea a
piecizal acesl Iuciu nli-una dinlie deciziiIe saIe dinlie ceIe nai inpoilanle
afiinnd ca ioIuI juiisdicionaI aI unui oigan nu esle suficienl penliu ca acesla
sa fie apeIal ca liilunaI, ci lieluie ca acesl oigan sa iaspunda unei seiii de
gaianii pioceduiaIe, nlie caie ceIe nai inpoilanle sunl independena i
inpaiiaIilalea nenliiIoi caie I conpun. nsai ideea de jus|ific conduce Ia
aceasla concIuzie fiind gieu de inaginal echilalea n Iipsa ceIoi doua aspecle
caie lieluie sa caiacleiizeze aclivilalea juiisdicionaIa.
Mai nainle nsa lieluie piecizal, ca o condiie fundanenlaIa, ca liilunaIuI
lieluie sa fie pievazul de Iege, exigena caie vizeaza n piincipaI inslaneIe
exliaoidinaie, Convenia inleizicnd aslfeI cieaiea de liilunaIe ad ncc. Legea
lieluie sa fixeze nu doai conpeleneIe inslanei i pioceduia, ci nsai noduI de
cieaie aI acesleia. Tolui, Conisia a decIaial conpaliliIa cu ail. 6 Iegea
ausliiaca caie, dupa ce slaliIea piincipiiIe de laza n funcionaiea unui liilunaI
de nunca, Iasa Ia dispoziia execulivuIui cieaiea, n caz de nevoie, a unei aslfeI
de inslane.
1.1.1.1.1.1.1. Indcpcndcn(a trIbuna!u!uI
n opinia Cuiii, penliu a deleinina daca oiganuI juiisdicionaI esle
independenl, lieluie Iuale n consideiaie uinaloaieIe eIenenle: Iipsa oiicaiei
ingeiine - sau apaiene de ingeiina - din pailea aIloi puleii aIe slaluIui sau a
paiiIoi, piecun i exislena unoi gaianii ieaIe conlia oiicaioi evenluaIe
piesiuni exleiioaie.
Independena judecaloiiIoi - indifeienl daca esle funcionaIa sau oiganica -
piivele nlieaga aclivilale juiisdicionaIa, n nlieguI sau. n consecina, ea nu
piivele nunai pioceduia pulIica, ci i aclivilai anleiioaie - piecun slaliIiiea
leinenuIui de judecala - sau posleiioaie aceslei faze - piecun deIileiaiea i
iedaclaiea holaiiii.
AslfeI, din puncl de vedeie funcionaI, independena se veiifica n iapoil de aIle
oigane aIe slaluIui i faa de paii. Independena puleiii judecaloieli faa de
puleiea Iegiuiloaie i, n speciaI, faa de cea execuliva esle un piincipiu ce
iezuIla din leoiia sepaiaiei puleiiIoi n slal dezvoIlala de Monlesquieu i, n
ciuda eiodaiii conlenpoiane a aceslei concepii, apaie n najoiilalea lexleIoi de
naluia consliluionaIa din slaleIe euiopene piin foinuIa sinlelica: judcc4|crii sc
supun dcar |cgii.

63
Ioziia puleiii judecaloieli de independena faa de IegisIaliv nseanna ca
IegiuiloiuI nu poale sa inleivina n piocesuI de judecala n aIla foina decl cea
a enileiii unoi Iegi pe caie inslaneIe de judecala sa Ie puna n apIicaie.
TiilunaIeIe nu au lolui o independena alsoIula faa de Iegiuiloi, nliucl nu
pol iefuza apIicaiea unei Iegi enise de acesla, pievaIndu-se de independena
Ioi.
n ceea ce piivele independena faa de execuliv, Cuilea veiifica daca n speciaI
exislena unoi funcionaii, suloidonai ieiaihic, n cadiuI liilunaIuIui. n
esena, Cuilea a eslinal ca sinpIa Ioi piezena n cadiuI liilunaIuIui nu esle
inconpaliliIa cu independena acesluia. Cu loale aceslea daca unuI dinlie
nenliii liilunaIuIui esle suloidonal uneia dinlie paii, jusliialiIii pol sa se
ndoiasca, n nod Iegilin, de independena inslanei, ceea ce aduce alinge
nciedeiii de caie lieluie sa se lucuie jusliia nli-un slal denocialic, exislnd
aadai o vioIaie a ail. 6. Cuilea se iapoileaza adeseoii n exaninaiea
independenei liilunaIuIui Ia apaiena cieala, faia a ceicela daca, n ieaIilale,
nenliii oiganuIui juiispiudeniaI au piinil oidine oii ieconandaii de Ia una
dinlie paii, facnd aslfeI apIicaiea adagiuIui ]us|icc nus| nc| cn|q oc dcnc, i| nus|
a|sc sccn |c oc dcnc. Un exenpIu eIocvenl esle ceI din cauza eIiIos, n caie
inslana a caiei independena a fosl pusa n discuie de calie iecIananl a fosl o
conisie a poIiiei din canlonuI eIveian Lausanne caie avea ca aliiluie
apIicaiea i soIuionaiea IiligiiIoi piivind sanciuniIe conliavenionaIe apIicale
de poIiie. Cuilea a piecizal ca in ccndifii|c in carc ncnorii accs|ci ccnisii crau
funcficnari supcricri ai pc|ifici, nunifi dc c4|rc Minis|cru| dc |n|crnc i c4rcra |i sc
pu|ca da in cricc ncncn| a||c sarcini, jus|ifiaoi|ii au |cndinfa dc a tcdca in acc|ia
ncnorii ai pc|ifici, in|cgrafi in|r-un sis|cn icrarnic i sc|idari cu cc|cgii |cr. O as|fc| dc
si|uafic risc4 i |irocasc4 incrcdcrca pc carc jus|ifia |rcouic s4 c inspirc in|r-un s|a|
dcnccra|ic.
Cu all nai nuIl sunl inleizise inleivenii aIe execulivuIui n aclivilalea
inslaneIoi. Aa cun aialan nai sus, Cuilea consideia n nod conslanl ca
facnd paile din piocesuI civiI i execulaiea a holaiiii judecaloieli. De aceea,
o decizie a ninisleiuIui piivalizaiii uciainean piin caie se suspenda execulaiea
siIila unoi decizii judecaloieli npoliiva unui conlinal indusliiaI iepiezinla
all o alingeie giava a diepluIui de acces Ia jusliie - iecIananii nepulnd sa
oline n nod ieaI salisfaceiea inleieseIoi - cl i o Iipsa de independena a
jusliiei, a caiei aclivale esle peiluilala giav de execuliv.
Cu loale aceslea, Ia sladiuI acluaI aI juiispiudenei Cuiii, sinpIa exislena a
unei apaiene a inleiveniei execulivuIui n aclivilalea de judecala nu esle
suficienla penliu a conchide Ia vioIaiea ail. 6, ea fiind nIaluiala alunci cnd
noine expiese inleizic aneslecuI auloiilaii supeiioaie n aclivilalea
juiisdicionaIa a funcionaiuIui. Spie exenpIu, daca conileluI de discipIina aI
unui penilenciai esle foinal din funcionaii ai MinisleiuIui de Inleine, nsa
exisla noine IegaIe caie inleizic n nod expies MinisleiuIui sa ofeie
funcionaiiIoi ieconandaii cu piiviie Ia aclivilalea Ioi, liilunaIuI esle
independenl, acelia lucuindu-se de o quasi-inanovaliIilale.

64
Tol aslfeI, Convenia nu inpune olIigalivilalea nuniiii judecaloiiIoi pe viaa
sau pna Ia npIiniiea unei anunile visle, ci adnile nuniiea judecaloiiIoi pe
duiale deleininale de linp cu condiia exislenei unei inanovaliIilai n linpuI
exeicilaiii nandaluIui, ceea ce conliavine independenei fiind posiliIilalea de
ievocaie discieionaia a judecaloiuIui.
n iapoil de independena faa de paiii, esle ceil fapluI ca o inslana nu poale fi
socolila ca fiind independenla, i pe caIe de consecina inpaiiaIa, alunci cnd
una dinlie paii esle i judecaloi, aa cun se nlnpIa de nuIle oii n siluaia
pioceduiiIoi adninislialiv-juiisdicionaIe. ConcIuzia ianne vaIaliIa i alunci
cnd o paile aie un ioI deleininanl n cadiuI pioceduiii. Spie exenpIu, Cuilea
a infiinal din puncl de vedeie aI confoinilaii cu Convenia pioceduia din faa
cuiii naiiaIe liilanice. n cadiuI acesleia, judecaloiii eiau nunii de un ofiei
caie exeicila i funcia de acuzaloi. Mai nuIl, aceIai ofiei pulea sa dizoIve
inslana, iai execulaiea deciziei judecaloiiIoi eia supusa apiolaiii acesluia. n
acesle condiii, Cuilea a conslalal de nai nuIle oii ncaIcaie a diepluIui de a fi
judecal de un liilunaI independenl i inpaiiaI.
Din puncl de vedeie oiganic, independena judecaloiiIoi se veiifica dupa
noduI de nuniie a judecaloiiIoi i duiala nandaluIui acesloia. n esena,
nuniiea judecaloiiIoi de calie oigane adninislialive i un nandal Iinilal n
linp, nai aIes daca acesla poale fi iennoil, sunl consideiale a fi indicii de
dependena faa de oiganuI caie desenneaza judecaloiii. Tolui, s-a decis ca nu
exisla nici un indiciu de dependena alunci cnd o paile din inslana esle
foinala din judecaloii nepiofesionili, nunii pe 6 ani de calie paiIanenl, n
condiiiIe n caie nandaluI acesloia nu poale fi ielias de calie IegisIaliv.
n aceIai linp, independena de caie lieluie sa se lucuie judecaloiii nu poale
anliena Iipsa oiicaiui conlioI aI aclivilaii acesloia, penliu ca aIlfeI inpeialivuI
independenei s-ai nloaice npoliiva scopuIui sau - aceIa de a asiguia o jusliie
inpaiiaIa. AslfeI, Convenia nu inleizice exislena unui conlioI juiisdicionaI -
piin posiliIilalea de a se casa holaiiiIe de calie inslaneIe supeiioaie n giad -
oii discipIinai aI aclivilaii judecaloiiIoi - piin posiliIilalea sancionaiii
judecaloiiIoi penliu Iipsa puncluaIilaii, aliludine ieveienioasa elc.
1.1.1.1.1.1.2. Impar(Ia!Itatca trIbuna!u!uI
Cu piiviie Ia inpaiiaIilalea caie lieluie sa caiacleiizeze un liilunaI, Cuilea a
piecizal conslanl ca aceasla lieluie sa apiecieze din puncl de vedeie suliecliv,
piin nceicaiea de a deleinina convingeiiIe peisonaIe aIe unui anunil
judecaloi Ia un anunil nonenl, dai i din puncl de vedeie oliecliv, veiificnd
daca acesla ofeia suficienle gaianii penliu a excIude oiice lanuiaIa Iegilina ce
s-ai pulea aiunca asupia sa. Tieluie aadai sa ne conlinuan deneisuI
anaIiznd sepaial inpaiiaIilalea suliecliva i cea oliecliva. Aceasla din uina
noiune, piopiie sislenuI euiopean de gaianlaie a diepluiiIoi fundanenlaIe,
deiiva lol din adagiuI liilanic Tnc jus|icc nus| nc| cn|q dcnc, i| nus| sccn |c oc
dcnc, poliivil caiuia apaieneIe pol capala o inpoilana deoselila. De aceea,
esle inpoilanl de deleininal nu doai daca judecaloiuI chiai a dal dovada de

65
paiiaIilale, ci i daca se pulea ciea un duliu Iegilin cu piiviie Ia inpaiiaIilalea
sa.
Aceasla foina de inpaiiaIilale poale fi deci sennaIala n laza unoi eIenenle
olieclive, nsa sinpIuI fapl ca judecaloiii unei inslane sunl desennai n
funcie de anunile afinilai poIilice nu conduce neapaial Ia Iipsa inpaiiaIilaii
olieclive. De asenenea, nu s-a conslalal Iipsa inpaiiaIilaii nici alunci cnd un
acuzal de cuIoaie a fosl judecal de un juiiu conpus n lolaIilale din aIli. Ie de
aIla paile, nsa, alunci cnd nlie nenliii unui liilunaI suedez caie judeca
Iiligii piivind nchiiieiea unoi lunuii sunl 2 judecaloii nunii de sindicaluI
piopiielaiiIoi i iespecliv de ceI aI chiiiaiIoi, iai o peisoana soIicila inslanei sa
anuIeze o cIauza conliacluaIa favoialiIa ceIoi doua sindicale, Cuilea a conslal
Iipsa de inpaiiaIilale oliecliva a inslanei.
De asenenea, n aIla cauza ndieplala conlia eIgiei, judecaloiuI de insliucie
caie decisese aieslaiea iecIananluIui, a ajuns uIleiioi sa judece pe fond cauza
iespecliva. n condiiiIe n caie faza de uinaiiie eia seciela i Iipsila
conliadicloiiaIilale, Cuilea euiopeana a decis ca ail. 6 a fosl ncaIcal, cl linp
esle fiiesc ca iecIananluI sa aila n ninle fapluI ca, daca nagislialuI de
insliucie I-a aieslal, acesla i-a foinal deja o opinie despie vinovaia sa,
exislnd aslfeI o apaiena de paiiaIilale suficienl de puleinica penliu a pulea
voili de vioIaiea Conveniei. Tolui, nli-o decizie nai iecenla Cuilea paie sa fi
ievenil puin asupia aceslei juiispiudene, conslalnd Iipsa unei vioIaii a
Conveniei alunci cnd unuI dinlie judecaloiii de fond a facul anleiioi paile
dinli-un conpIel de judecala caie iespinsese apeIuI iecIananluIui conlia
oidonanei de liinileie n judecala.
IiolIena inpaiiaIilaii sulieclive apaie nai iai n juiispiudena de Ia
Sliaslouig, slaleIe ieuind, n naie paile, sa evile pIngeii pe acesl lenei. Lipsa
inpaiiaIilaii sulieclive se poale lolui conslala alunci cnd judecaloiuI, din
cauza unoi convingeii sulieclive caie lieluie piolale, devine inconpaliliI cu
ioIuI de a judeca echiIilial cauza afIala n faa sa. Spie exenpIu, s-a conslal o
vioIaie a Conveniei n siluaia n caie pieedinleIe conpIeluIui de judecala a
afiinal ca sislenuI de apaiaie aIes de calie incuIpal esle ,scandaIos, ,ignoliI,
,nincinos i ,iepugnanl. n pIus, a afiinal ca inslana de apeI pe caie o
piezida va anaIiza daca pedeapsa pionunala n piina inslana esle suficienl de
aspia innd conl de sislenuI de apaiaie adoplal, inslana ciescnd pedeapsa
de Ia nchisoaie linp de 2 ani Ia nchisoaie linp de 3O de Iuni. IaiiaIilalea
inslanei nli-un asenenea caz esle evidenla.
Tol n acesl conlexl, Cuilea a decis ca Iipsele n nod evidenl inpaiiaIilalea
suliecliva alunci cnd judecaloiuI aie un inleies n cauza. Spie exenpIu, cu
piiIejuI unei cauze n caie un juinaIisl caie a pulIical un ailicoIuI, coninnd
inveclive giave Ia adiesa a doi paiIanenlaii, a fosl judecal penaI de calie
IaiIanenl, inslana euiopeana a condannal slaluI naIlez penliu Iipsa de
inpaiiaIilale a liilunaIuIui, din caie faceau paile i viclineIe evenluaIei
infiaciuni, faia sa conleze fapluI ca aceslea nu conpuneau najoiilalea
inslanei.

66

5.1.3.2 Cc!crItatca prnccdurII
n laza piincipiuIui liilanic ,jus|icc dc|aqcd, jus|icc dcnicd diepluI oiicaiei
peisoane de a fi judecal nli-un inleivaI de linp iezonaliI piezinla, n opinia
Cuiii, o inpoilana exliena penliu o luna adninisliaie a jusliiei, nsa
inpoilana sa se ieIeva n speciaI n naleiie penaIa, innd conl de consecineIe
de naluia psihica pe caie o inceililudine ndeIungala cu piiviie Ia soIuia
piocesuIui Ie pioduce asupia acuzaluIui.
IuncluI de Ia cuige leinenuI caie lieluie Iual n consideiaie penliu a-i veiifica
iezonaliIilalea difeia n funcie de oliecluI pioceduiii. n naleiie civiIa, n
piincipiu, puncluI de Ia caie cuige leinenuI esle aceIa aI sesizaiii inslanei
conpelenle. Lxisla nsa n juiispiudena oiganeIoi de Ia Sliaslouig i siluaii n
caie s-a Iual n caIcuI un nonenl anleiioi ceIui aI sesizaiii inslanei. Alunci
cnd pioceduia inleina inpune un iecuis giaios calie oiganuI caie a enis
decizia conleslala sau ceI supeiioi acesluia, juiispiudena paie sa se oiienleze
spie a Iua n caIcuI ca nonenl de Ia caie ncepe sa cuiga leinenuI pioceduiii
nonenluI Ia caie iecIananluI a inliodus conleslaia conlia deciziei n discuie.
Aceasla nseanna ca se poale Iua n caIcuI penliu a eslina duiala pioceduiii i
inleivaIuI de linp n caie aceasla se desfaoaia n faa unoi oigane caie nu sunl
,liilunaIe n sensuI Conveniei. SoIuia esle Iogica cl linp, daca s-ai Iua n
caIcuI doai duiala de linp n caie pioceduia se desfaoaia n faa unui oigan
caie ndepIinele exigeneIe ail. 6, slaleIe ai pulea evila condannaiea penliu
neiespeclaiea piincipiuIui ceIeiilaii, insliluind doai pioceduii exliajudiciaie.
n naleiie penaIa, spie deoseliie de doneniuI diepluiiIoi i olIigaiiIoi civiIe,
foaile iai esle Iual n caIcuI ca puncl de pIecaie nonenluI sesizaiii inslanei, ci,
de ieguIa se pIeaca de Ia un nonenl anleiioi aceslei dale. Cu piiviie Ia
nonenluI ncepeiii peiioadei caie lieluie Iuala n consideiaie, juiispiudena
foslei Conisii i a Cuiii au slaliIil ca acesla aceIa din caie lanuieIiIe ndieplale
npoliiva iecIananluIui pol pioduce iepeicusiuni inpoilanle asupia acesluia,
conslnd de ieguIa nli-un nonenl anleiioi ncepeiii fazei de judecala a
piocesuIui. AslfeI, exisla decizii sau holaiii piin caie s-a Iual n consideiaie:
nonenluI piinuIui inleiogaloiiu, ceI aI piinei peicheziii, ceI aI nolificaiii
oficiaIe cu piiviie Ia lanuiaIa de a fi conis o infiaciune, dala aieslaiii sau dala
ncepeiii anchelei pieIininaie.
Cu piiviie Ia nonenluI finaI aI leinenuIui caie lieluie Iual n consideiaie,
acesla esle, de ieguIa, ceI aI uIlinei decizii cu piiviie Ia cauza dedusa judecaii,
indifeienl daca apaiine unei inslane de fond sau aI unei de casaie, exislnd i
juiispiudena n sensuI n caie se ia n caIcuI nonenluI n caie peisoanei n
cauza i se conunica holaiiea. n naleiie civiIa nonenluI finaI aI peiioadei
caie lieluie Iuala n consideiaie esle, poliivil unei juiispiudene conslanle ceI aI
puneiii n execulaie a deciziei judecaloieli. RaiuniIe incIudeiii fazei execulaiii
n duiala piocesuIui sunl evidenle: Convenia gaianleaza diepluii conciele i
efeclive, iai nu diepluii iIuzoiii, aslfeI ncl piocesuI nu poale fi iedus doai Ia

67
faza de judecala alla linp cl o decizie neexeculala nu ofeia o salisfaceie
conpIela a diepluiiIoi iecIananluIui.
CaiacleiuI iezonaliI aI leinenuIui aslfeI caIcuIal se anaIizeaza in ccncrc|c, n
iapoil de ciicunslaneIe speciaIe aIe fiecaiei cauze. Tieluie nsa piecizal de lun
ncepul ca, alunci cnd leinenuI apaie, prina facic, exoililanl, saicina de a
piolei esle iasluinala, slaluI n cauza fiind chenal sa ofeie expIicaii cu piiviie
Ia noliveIe caie au slal Ia laza nlizieiii. Ciileiii ieinule de calie Cuile penliu
a apiecia iezonaliIilalea leinenuIui sunl, n piincipaI, uinaloaieIe:
conpIexilalea cauzei, conpoilanenluI iecIananluIui, conpoilanenluI
auloiilaiIoi, piecun i conlexluI i inpIicaii cauzei penliu siluaia
iecuienluIui. Nici unuI dinlie acesle ciileiii nu esle nsa piivil izoIal de calie
Cuile, ci ansanlIuI concIuziiIoi caie iezuIla din exaninaiea ciileiiiIoi conduce
Ia decizia inslanei euiopene. De aceea, esle dificiI de expiinal o cifia de Ia caie
sa se poale afiina ca duiala piocesuIui a depail leinenuI iezonaliI. Spie
exenpIu, nli-o cauza, Cuilea a decis ca un pioces caie a duial 3 ani i junalale
nu iespecla ceiina ceIeiilaii, n linp ce nli-o aIla cauza s-a conslal iespeclaiea
exigeneIoi ail. 6 cu piiviie Ia o pioceduia ce duial o peiioada asenanaloaie.
CiileiiuI caie piezinla cea nai naie inpoilana n exanenuI Cuiii esle ceI aI
naluiii cauzei, neIegndu-se piin aceasla, pe de o paile, inpoilana pe caie o
piezenla cauza penliu iecIananl i, pe de aIla paile, giaduI de conpIexilale
ineienla cauzei. Spie exenpIu, cu piiviie Ia ceI dinli aspecl se ia fiecvenl n
caIcuI ca un eIenenl n favoaiea slaluIui fapluI ca, n cuisuI unei pioceduii
penaIe, incuIpaluI nu a fosl aieslal pievenliv. n aceIai linp nsa, cauzeIe
piivind diepluI Ia vizila aI copiiIoi de calie paiini lieluie iezoIvale de uigena
de calie oiganeIe judiciaie inleine dala fiind inpoilana noiaIa a oliecluIui
cauzei. Tol aslfeI, s-a decis ca slaluI lieluie sa iezoIve piioiilai cauze ce au
oliecl ieinlegiaiea n nunca a unei peisoane concediale.
Cu piiviie Ia conpIexilalea cauzei, aceasla esle aleslala, de ieguIa, de nunaiuI
ceIoi acuzai i aI nailoiiIoi, de voIunuI dosaiuIui, de invesligaiiIe caie
lieluiau desfauiale elc. Spie exenpIu, n piincipiu, nu pol piezenla o
conpIexilale consideialiIa cauzeIe avnd ca oliecl o aciune n iepaiaiea
piejudiciuIui piodus piinli-o accidenl de ciicuIaie sau o infiaciune fIagianla
conisa n pulIic. n schinl, se poale apiecia ca o cauza ieIaliva Ia o infiaciune
econonico-financiaia poale fi socolila ca avnd un caiaclei deoselil de
conpIex. Aceasla conpIexilale a afaceiii poale fi uneoii i o conpIexilale de
diepl, nu nunai de fapl, alunci cnd judecaloiuI esle chenal sa apIice o Iege
ieIaliv iecenla caie nu coninea dispoziii piecise cu piiviie Ia slaiea juiidica
dedusa judecaii.
Cu piiviie Ia conpoilanenluI iecIananluIui, Cuilea i inpune acesluia, n
naleiie civiIa, daloiila piincipiuIui disponiliIilaii caie guveineaza pioceduia
civiIa a luluioi slaleIoi euiopene, sa pioleze fapluI ca a acional cu o ,diIigena
noinaIa penliu ca pioceduia sa ajunga Ia finaI. n naleiie penaIa nsa, s-a
slaliIil ca incuIpaluI nu esle inul sa coopeieze acliv cu auloiilaiIe judiciaie
penliu a acceIeia cuisuI piocesuIui. n schinl, penliu nineni nu poale sa-i

68
invoce piopiia cuIpa, se va avea n vedeie Ia apiecieiea caiacleiuIui iezonaliI aI
leinenuIui n caie s-a desfauial piocesuI aciuniIe diIalaloiii sau
olsliucionisle de caie a uzal iecIananluI. Aceasla nsa nu piesupune fapluI ca
se poale iepioa iecIananluIui fapluI ca a uzal de caiIe de alac IegaIe, cl linp
alacaiea unei decizii nefavoialiIe nu poale fi socolila aluziva.
ReIaliv Ia conpoilanenluI auloiilaiIoi, Cuilea veiifica nunai Ienloaiea
inpulaliIa slaluIui, cu piecizaiea ca, n opinia inslanei euiopene,
inpulaliIilalea nu se confunda cu cuIpa slaluIui n cauza. Lsle indifeienl daca
nlizieiea n desfauiaiea piocesuIui s-a daloial IegisIalivuIui, execulivuIui
sau apaialuIui judiciai, penliu ca, cu piiviie Ia olIigaiiIe saIe inleinaionaIe
slaluI esle piivil ca un lol unilai. De exenpIu, s-a angajal iesponsaliIilalea
slaluIui deoaiece IaiIanenluI a nlizial n piocesuI de iidicaie a inunilaii
paiIanenlaie unui nenliu aI sau sau alunci cnd Iegea nu i ofeiea
judecaloiuIui apioape nici un nijIoc de a olIiga un expeil sa i depuna
iapoiluI Ia leinenuI slaliIil.
n piincipiu, n docliina s-a conslal ca inslana de conlioI de Ia Sliaslouig
piivele cu nai nuIla ngaduina siluaiiIe deleininale de diveise siluaii
excepionaIe, nsa se nanifesla deoselil de seveia alunci cnd viciiIe caie
afecleaza ceIeiilalea sunl sliucluiaIe. nli-un acl faia piecedenl Ia aceI nonenl,
dala fiind avaIana de pIngeii cu piiviie Ia duiala pioceduiiIoi, Cuilea i-a
peinis chiai sa ieconande inpIicil slaleIoi sa adople un sislen piin caie
cauzeIe sa fie judecale nu neapaial n oidinea cionoIogica a inlioduceiii acluIui
de sesizaie, ci nai degiala innd conl de inpoilana i de uigena caie o
piezinla oliecluI acesleia. Sliicleea Cuiii, alunci cnd se iapoileaza Ia vicii
sliucluiaIe, esle deleininala, n esena, de doua eIenenle: nunaiuI, din ce n ce
nai sennificaliv, aI pIngeiiIoi adiesale Ia Sliaslouig caie vizeaza acesl aspecl,
inpoilana pailicuIaia pe caie o piezinla ceIeiilalea pioceduiii nu doai faa de
IiligiiIe n cauza, dai i penliu nlaiiiea nciedeiii pulIicuIui n jusliie, penliu o
inagine poziliva a aclivilaii de juiisdicie.
n piincipiu, alunci cnd se exanineaza conpoilanenluI auloiilaiIoi, Cuilea
veiifica daca n cuisuI pioceduiii au exislal nonenle Iungi de inaciune din
pailea oiganeIoi judiciaie - n speciaI, n naleiie penaIa unde se uinaiele
inleivaIuI nlie acleIe de uinaiiie - sau, din conlia, aceslea s-au concenlial
excesiv asupia unui singui aspecl - inleiogaloiii conseculive cu aceIai oliecl
elc.

5.1.3.3 Pub!IcItatca prnccdurII
n piincipiu, ail. 6 inpune pulIicilalea pioceduiii i a pionunaiii deciziei n
loale fazeIe piocesuaIe i indifeienl daca liilunaIuI facea paile din sliucluia
juiidica oidinaia sau eia un oigan adninislialiv cu aliiluii juiisdicionaIe.
Tolui, aa cun an piecizal nai sus, alunci cnd n piina inslana se pionuna
un aslfeI de oigan, Cuilea adnile ieguIaiilalea pioceduiii, n nasuia n caie
conlia deciziei aceslui liilunaI se poale face iecuis, n faa unei inslane caie sa

69
aila un conlioI de pIina juiisdicie, adica asupia luluioi piolIeneIoi de diepl i
de fapl iidicale de oliecluI afaceiii. AslfeI, daca aceasla condiie esle
ndepIinila, Cuilea ignoia Iipsa de pulIicilale caie caiacleiizeaza, de ieguIa,
pioceduia desfauiala n faa unui oigan adninislialiv. n schinl, daca
inslana oidinaia n faa caieia se alacala decizia adninislialiva nu leneficiaza
de o pIeniludine de juiisdicie, se poale voili de vioIaiea ail. 6 daca pioceduia
adninislialiva a fosl seciela.
Ioliivil paiii finaIe a ail. 6 1, ieguIa pulIicilaii poale sufeii excepii. Chiai
daca Ia o piina vedeie acesle excepii se iapoileaza doai Ia pulIicilalea
pionunaiii deciziei, esle unanin adnis fapluI ca excepii iespeclive - piolecia
noiaIei, a oidinii pulIice, a secuiilaii naionaIe, a inleieseIoi ninoiiIoi, a vieii
piivale a paiiIoi sau a inleieseIoi jusliiei - se iapoileaza Ia nlieaga
desfauiaie a pioceduiii.

5.1.3.4 Ega!Itatca armc!nr
Von anaIiza n aceasla seciune nai nuIle gaianii geneiaIe, dezvoIlale pe caIe
juiispiudeniaIa de calie Conisie i Cuile, chiai daca aceslea nu apai expIicil
enunale n ail. 6 1. O paile dinlie eIe sunl pievazule n paiagiafeIe 2 i 3 aIe
ail. 6, fiind consaciale n naleiie penaIa. Aceasla nu nseanna ca inpeialiveIe
nsciise n aceIe lexle nu se pol apIica i naleiie civiIa, ideea despiinsa chiai din
foinuIaiea 3 a ail. 6 caie voilele de fapluI ca ,oiice acuzal aie in spccia|
diepluI .. De aici Cuilea a lias concIuzia ca, pe de o paile, ail. 6 3 nu
enunaia decl cu lilIu exenpIificaliv anunile gaianii, iai, pe de aIla paile, ca
aceslea nu sunl piopiii doai naleiiei penaIe, ci pol fi consaciale i n naleiie
civiIa. n pIus, se poale olseiva ca poale exisla o vioIaie a ail. 6 1, cu piiviie Ia
o cauza de naluia penaIa, chiai daca ail. 6 3 nu a fosl ncaIcal, gaianiiIe din
piinuI paiagiaf fiind geneiaIe.
Von anaIiza pe ind inpeialiveIe consaciale de calie inslana euiopeana ca
eIenenle aIe egaIilaii aineIoi.
a) |ga|i|a|ca arnc|cr in scns rcs|rans. Aceasla inpIica fapluI ca oiice paile a unei
pioceduii, indifeienl daca esle n naleiie civiIa sau penaIa, lieluie sa aila
posiliIilalea iezonaliIa de a-i piezenla puncluI de vedeie n faa liilunaIuIui
n condiii caie sa nu o dezavanlajeze faa de ceIeIaIle paii aIe piocesuIui sau
faa acuzaie. Alunci cnd se depune Ia dosaiuI cauzei un docunenl inpoilanl
penliu soIuionaiea acesleia, esle nsa olIigaloiiu ca paiiIe sa aila cunolina
de coninuluI sau, indifeienl daca inslana uliIizeaza sau nu docunenluI n
nolivaiea holaiiii.
o) Principiu| ccn|radic|cria|i|4fii. ConliadicloiiaIilalea, inlin Iegala de ideea de
egaIilale a aineIoi, inpune judecaloiuIui sa vegheze ca oiice eIenenl
suscepliliI sa infIueneze soIuia piivind IiligiuI sa faca oliecluI unei dezlaleii
conliadicloiii nlie paii. Iiecaie paile a piocesuIui lieluie sa aila nu nunai
facuIlalea de a-i face cunoscule eIenenleIe pe caie se lazeaza pieleniiIe saIe,

7O
dai i aceea de a Iua Ia cunolina i de a discula oiice piola sau concIuzie
piezenlala judecaloiuIui cu scopuI de a-i infIuena decizia. n consecina, s-a
decis ca alunci cnd se nunele un expeil n cauza, paiiIe lieluie sa aila
facuIlalea de a pailicipa Ia aclivilaiIe pe caie acesla Ie desfaoaia i sa
piineasca concIuziiIe expeiluIui penliu a Ie pulea pune n discuie. Mai nuIl, s-
a conslalal o vioIaie a ail. 6 alunci cnd expeiliza efecluala piezenla un caiaclei
all de lehnic ncl scapa cunolineIoi judecaloiuIui, aslfeI ncl acesla, chiai
daca foinaI nu eia inul de concIuziiIe expeiluIui, a fosl infIuenal decisiv de
aceslea. Refuznd sa dispuna iefaceiea expeilizei sau efecluaiea uneia noi Ia
ceieiea unei paii, inslana a vioIal, n opinia Cuiii, diepluI Ia
conliadicloiiaIilale aI paiiIoi.
ConliadicloiiaIilalea nu inpune nsa olIigaia inslanei de a peinile, n cadiuI
unei pioceduii sciise, ca fiecaie paile sa iaspunda Ia oiice nenoiiu aI paiii
adveise, penliu ca aIlfeI s-ai ajunge Ia pcrpc|uun ncoi|c de iaspunsuii i conlia-
iaspunsuii, exislnd nsa olIigaia ca fiecaie paile sa aila posiliIilalea sa i
dezvoIle aigunenleIe ceI puin nli-un nenoiiu. n opinia Cuiii,
conliadicloiiaIilalea inpune, n naleiie penaIa, posiliIilalea incuIpaluIui de a
conlale decIaiaiiIe paiii valanale fie piinli-o confiunlaie cu aceasla, fie piin
posiliIilalea de a oline inleiogaiea acesleia n faza de judecala, holaiie caie
iIuslieaza fapluI ca piincipiuI egaIilaii aineIoi se apIica i n iapoiluiiIe nlie
incuIpal i pailea civiIa. De asenenea, penliu a ieaIiza conliadicloiiaIilalea n
naleiie penaIa, slaleIe sunl olIigale sa i iegIeze pioceduiiIe inleine aslfeI
ncl pioleIe exislenle sa fie pioduse n cadiuI audienei pulIice, penliu a
pulea sa faca oliecluI dezlaleiii conliadicloiie nlie acuzaloi i incuIpal, n faa
judecaloiuIui.
c) Mc|itarca nc|4rari|cr. DiepluI Ia un pioces echilaliI inpune, faia ndoiaIa,
nolivaiea holaiiiIoi judecaloieli. AslfeI, pulIicuI poale vedea ca ,se face
jusliie, iai penliu paii nolivaiea holaiiii esle eseniaIa penliu a-i evaIua
anseIe de succes oii de a vedea noduI n caie Ie-au fosl acceplale aigunenleIe
i pe ce s-a lazal judecaloiuI n soIuionaiea cauzei Ioi. n pIus, nolivaiea
deciziiIoi esle singuiuI nijIoc piin caie leiii pol sa cunoasca juiispiudena, n
condiiiIe n caie n najoiilalea slaleIoi euiopene ceI puin juiispiudena
inslaneIoi supeiioaie esle, foinaI sau ieaI, un izvoi de diepl inpoilanl.
OlIigaia de nolivaie a holaiiiIoi judecaloieli i aie izvoiuI n diepluI
oiicaiei paii n cadiuI unei pioceduii sa piezinle judecaloiuIui olseivaiiIe i
aigunenleIe saIe, conlinal cu diepluI paiiIoi, iecunoscul de Cuile, ca acesle
olseivaii i aigunenle sa fie exaninale n nod efecliv, iai olIigaia de
nolivaie a holaiiiIoi esle singuiuI nijIoc piin caie se poale veiifica
iespeclaiea diepluiiIoi nenionale anleiioi, piIoni de laza ai diepluIui Ia un
pioces echilaliI.
Alunci cnd se discula despie olIigaia de nolivaie, lieluie n nod necesai
facula dislincia nlie ,nolivaie inadecvala i ,Iipsa nolivaiii, Cuilea
aiogndu-i conpelena de a exanina nunai siluaiiIe caie se pol ncadia n cea
de-a doua ipoleza. AslfeI, ea nu ceiceleaza daca judecaloiuI naionaI a slaliIil

71
coiecl fapleIe sau daca a inleipiela coiecl fapleIe, ci nunai daca acesla a
iaspuns nli-o nanieia suficienla i expIicila aigunenleIoi paiiIoi IiligiuIui.
DiepluI ca o decizie judecaloieasca sa fie nolivala nu esle nsa alsoIul, iai
nlindeiea i anpIiludinea pe caie lieluie sa o aila nolivaiea vaiiaza n funcie
de naluia i conpIexilalea cauzei. Spie exenpIu, Cuilea a inpus olIigaia de
nolivaie delaiIala a deciziei alunci cnd noina juiidica a caiei apIicaie se
soIicila esle anligua n coninul, nsa a adnis o nolivaie sunaia, cl linp ea a
alins loale puncleIe eseniaIe aIe aigunenleIoi dezvoIlale de paii.
d) Adninis|rarca ccni|aoi|4 a prcoc|cr. DoneniuI adninisliaiii i apiecieiii
pioleIoi esle o naleiie n caie slaleIe nenlie se lucuia o naija de apiecieie
foaile Iaiga, Convenia peinind slaleIoi sa iegIenenleze faia opieIili
sennificalive ieguIiIe de adnisiliIilale i foia piolanla a nijIoaceIoi de piola.
De asenenea, Cuilea nu aie conpelena de a veiifica daca inslaneIe naionaIe
au apiecial coiecl sau nu pioleIe adninisliale n cauza, ci doai de a slaliIi daca
nijIoaceIe de piola au fosl adninisliale nli-o nanieia echilaliIa.
Aadai, n naleiia adninisliaiii pioleIoi, eIenenluI deleininanl aI exanenuIui
efeclual de calie inslana euiopeana esle nanieia n caie sunl pioleIe sunl
piezenlale n faa judecaloiuIui naionaI. Aa cun afiinan nai sus, Cuilea
exanineaza pioceduia n ansanlIuI sau i nu se opiele doai Ia un nonenl
puncluaI penliu a decide ncaIcaiea sau iespeclaiea ail. 6. Spie exenpIu, s-a
holail n favoaiea slaluIui pil alunci cnd, nli-un pioces penaI s-a
adninislial o piola - niegisliaiea unei convoiliii leIefonice - olinula faia
apiolaiea nagislialuIui conpelenl, n consideiaiea fapluIui ca decizia de
condannaie a fosl nleneiala i pe aIle piole, nu doai pe acea niegisliaie.
Cuilea i-a lazal decizia de a nu condanna slaluI penliu uliIizaiea unei piole
olinula iIegaI i pe fapluI ca, anaIiznd ansanlIuI condiiiIoi n caie s-a
desfauial piocesuI, a conslal ca, dincoIo de piolIena piezenlaiii aceIei piole,
piocesuI s-a desfauial in ccncrc|c n condiii echilaliIe. n schinl, s-a conslalal
o vioIaie a Conveniei alunci cnd inslana i-a fondal apioape n nod excIusiv
decizia pe o piola olinula n nod iIegaI sau caie nu a fosl niciodala adusa Ia
cunolina paiii, caie a ignoial-o n cuisuI pioceduiii.
c)A||c aspcc|c a|c cga|i|4fii arnc|cr. Maleiie iegIenenlala expies n naleiie penaIa,
piolIena Iinlii pioceduiii n naleiie civiIa a ianas n saicina juiispiudenei,
n condiiiIe n caie esle evidenl ca egaIilalea aineIoi poale inlia n discuie
alunci cnd una dinlie paii nu cunoale Iinla n caie se desfaoaia piocesuI.
Ie de aIla paile, vaIoiiIe i inleieseIe noiaIe caie sunl puse n joc n naleiie
civiIa, piecun i piincipiuI disponiliIilaii conduc calie o apiecieie nai eIaslica
a olIigalivilaii piezenei unui inleipiel. n ieaIilale, ceI puin n juiispiudena
foslei Conisii, nuIle din ieguIiIe inpuse n naleiia diepluIui Ia un inleipiel n
penaI, nu piinesc aceiai iecunoaleie n civiI. AslfeI, s-a decis, ca ieguIa
geneiaIa n naleiie, ca ail. 6 nu esle vioIal alunci cnd o peisoana esle cilala n
cadiuI unei pioceduii desfauiala nli-o Iinla pe caie nu o cunoale, nsa
dispune de linpuI i faciIilaiIe necesaie penliu a asiguia liaduceiea
docunenleIoi. De asenenea, s-a conslal Iipsa ncaIcaiii diepluIui Ia un pioces

72
echilaliI i alunci cnd pailea esle nsoila de o peisoana, soia sa, caie cunoale
Iinla pioceduiii i i-a fosl peinis sa i liaduca sau alunci cnd avocaluI paiii
cunoale Iinla n caie se desfaoaia judecala.
O aIla piolIena Iegala de egaIilalea aineIoi caie neiila o scuila piezenlaie
esle cea a diepluIui peisoanei de a asisla Ia judecala. Acesl diepl nu esle
pievazul n Convenie nici nacai n naleiie penaIa, spie deoseliie de IegisIaia
inensei najoiilai a slaleIoi nenlie, nsa a fosl iecunoscul de oiganeIe
juiisdicionaIe insliluile piin Convenie n anunile siluaii. n naleiie civiIa, s-a
adnis ca piezena paiiIoi Ia judecala esle un eIenenl inpIicil aI egaIilaii
aineIoi n aceIe cauze n caie conpoilanenluI peisonaI aI paiiIoi conliiluie
eseniaI Ia soIuia dala IiligiuIui, cun ai fi cauzeIe piivind diepluI Ia vizila aI
copiiIoi de calie paiini divoiai sau despaiii. Mai nuIl, nli-o cauza nai
iecenla, s-a conslalal o vioIaie a ail. 6 din sinpIuI fapl ca nli-o aslfeI de cauza -
avnd ca oliecl acoidaiea diepluIui de vizila aI copiIuIui - inslana naionaIa a
iefuzal audieiea paiii.
Siluaia esle nsa sensiliI difeiila n naleiie penaIa. Lund n caIcuI fapluI ca
diepluI incuIpaluI de a fi piezenl Ia judecala esle iecunoscul n IacluI
inleinaionaI ieIaliv Ia diepluii civiIe i poIilice i ca ail. 6 3 din Convenie
iecunoale ceIui acuzal ,diepluI de a se apaia eI nsui, ,diepluI de a inleioga
nailoiii i ,diepluI de a fi asislal gialuil de un inleipiel, Cuilea a dedus ca
piezena incuIpaluIui esle, n piincipiu, olIigaloiie Ia judecaiea cauzei.
Aa dupa cun piecizal Ia ncepuluI aceslei seciuni, noiunea de egaIilale a
aineIoi sau cea, nai Iaiga, de pioceduia echilaliIa se veiifica n funcie de
ciicunslaneIe speciaIe aIe fiecaiei cauze, naleiie nefiind suscepliliIa de
cIasificaii sau definiii sliicle. Iol exisla aadai i aIle siluaii n caie sa se
conslale vioIaiea ail. 6 chiai daca nu exisla, ca eIenenl aI IexicuIui juiidic, o
noiune caie sa expiine exacl ,diepluI vioIal de calie slaluI n cuIpa.

5.1.4 Garanii speciale n materie penal
An olseival pe lol paicuisuI anaIizaiii gaianiiIoi geneiaIe pievazule de ail. 6
fapluI ca inslana euiopeana aie lendina peinanenla de a anaIiza nai sliicl
iespeclaiea gaianiiIoi diepluIui Ia un pioces echilaliI n naleiie penaIa.
LxpIicaia esle evidenla i esle susinula de inpIicaiiIe foaile inpoilanle pe
caie Ia poale pioduce o pioceduia penaIa, spie deoseliie de una civiIa, chiai i
alunci cnd sanciunea penaIa esle oidin pecuniai. Tol aslfeI au gndil i auloiii
lexluIui Conveniei, caie au incIus n sliucluia ail. 6 doua paiagiafe deslinale a
pioleja cu o doza nai naie de iiguiozilale diepluiiIe piocesuaIe aIe
incuIpaiIoi. AslfeI, aI doiIea paiagiaf se iefeia Ia piezunia de nevinovaie, iai
aI lieiIea piezinla cleva exlensii aIe egaIilaii aineIoi, piecizale cu lilIu
exenpIificaliv.


73
5.1.4.1 Prczum(Ia dc ncvInnva(Ic
Ioale cea nai veche i cea nai ceIelia dinlie gaianiiIe pioceduiaIe n naleiie
penaIa, piezunia de nevinovaie esle definila n ail. 6 2 n foinuIaiea sa
cIasica: cricc pcrscan4 acuza|4 dc ccni|crca unci infracfiuni cs|c prczuna|4 nctincta|4
pan4 cand tinct4fia sa a fcs| s|aoi|i|4 |cga|.
DoneniuI de apIicaliIilale a aceslei gaianii esle nca necIai n juiispiudena
Cuiii i a foslei Conisii. Daca esle ceil ca ea se apIica luluioi acuzaiiIoi n
naleiie penaIa, indifeienl de caIificaiea inleina a faplei, ianne de soIuional
piolIena de a li daca leneficiaza de piezunia de nevinovaia i peisoana
afIala doai n faza de uinaiiie penaIa. Cuilea, faia sa cIaiifice in aos|rac|c
piolIena a decis cu piiIejuI soIuionaiii unei cauze n caie se punea n discuie
piezunia de nevinovaie a unei peisoane acuzale de caIonnie a decis ca
aceasla leneficiaza de acesl diepl i n faza de uinaiiie, nliucl, n diepluI
eIveian, esle necesaia pIngeiea pieaIaliIa penliu puneiea n nicaie a aciunii
penaIe, iai cun aceasla fusese inliodusa, peisoana n cauza eia deja ,acuzala
n sensuI Conveniei. IiolaliI nsa ca inslana euiopeana a ianas Ia aceasla
concIuzie, chiai daca nu a afiinal-o niciodala expIicil, exislnd chiai o siluaie
n caie s-a conslal o vioIaie a ail. 6 2 ca uinaie a unoi faple anleiioaie chiai
ncepeiii aciunii penaIe conlia iecIananluIui.
Din acesl lexl Cuilea i fosla Conisia au exlias consecine inpoilanle ieIaliv Ia
pioceduiiIe penaIe aIe slaleIoi nenlie. n piinuI ind, una dinlie consecineIe
piezuniei de nevinovaie esle ca saicina piolei apaiine acuzaiii, iai duliuI
piofila acuzaluIui. Tolui, s-a adnis n anunile siluaii fapluI ca acuzaiea nu
esle inula sa pioleze loale eIenenleIe infiaciunii, spie exenpIu, alunci cnd
Iegea ausliiaca nu inpunea ninisleiuIui pulIic i paiii valanale olIigaia de
piola Iipsa de veiidicilale a unoi afiinaii caie inliau n coninuluI unei
infiaciuni de caIonnie. Tol n acesl conlexl, Cuilea a piecizal ca piezunia de
nevinovaia nu se poale opune piezuniiIoi de fapl a caioi vaIoaie esle
iecunoscula de najoiilalea slaleIoi nenlie, cu condiia ca acesle piezunii
sinpIe sa nu depaeasca un caiaclei iezonaliI aslfeI ncl judecaloiuI sa nu fie
pus n siluaia de nu nai avea puleiea de a slaliIi fapleIe.
Ca o consecina a piincipiuIui in duoic, prc rcc, piezunia de nevinovaie
inpIica diepluI incuIpaluIui Ia laceie, piecun i facuIlalea, dai nu i olIigaia,
de a fuiniza piola n apaiaiea sa. n opinia Cuiii, diepluI aI laceie aI ceIui
acuzal de conileiea unei infiaciuni piesupune posiliIilalea acesluia de a
iefuza sa voileasca faia a pulea fi sancional n vieun feI penliu aceasla.
Aceasla nu piesupune ca laceiea acuzaluIui nu poale fi socolila o piola, aIaluii
de aIleIe, nsa piesupune ca laceiea nu poale fi inleipielala ca iecunoaleie i
nu poale fi sancionala penaI, discipIinai sau conliavenionaI. Spie exenpIu,
Cuilea a condannal Maiea iilanie penliu ca, dupa aieslaiea a liei peisoane,
nenliii IRA, Ii s-a ceiul acesloia sa spuna caie Ie esle aIiliuI penliu peiioada
de linp n caie avusese Ioc un alenlal cu lonla. Cun acelia au iefuzal sa
spuna ceva, cei liei au fosl condannai penliu iefuzuI de ofeii infoinaii

74
poIiiei Ia cle 6 Iuni de nchisoaie, ceea ce echivaIeaza cu vioIaiea diepluIui Ioi
Ia laceie.
De asenenea, Cuilea a adoplal diepluI, de soiginle liilanica, aI oiicaiei
peisoane de a nu pulea fi olIigal sa depuna nailuiie conlia ei-nsai. Raiunea
piincipaIa a aceslei ieguIi esle aceea de evila aluzuiiIe auloiilaiIoi cu scopuI
de a oline iecunoaleiea fapleIoi, penliu a ajula aslfeI Ia evilaiea eioiiIoi
judiciaie. IapluI ca o peisoana nu poale conliilui Ia piopiia inciininaie nu
piesupune nsa ca acesla nu poale fi suliecl aI coeiciiei cu scopuI de a oline
piole caie exisla independenl de voina acuzaluIui, n condiiiIe n caie aslfeI
de nijIoace coeicilive - peicheziie, pieIevaie de ADN, lesluI de aIcooIenie elc.
- sunl uliIizale n cadiuI unoi pioceduii caie sa gaianleze Iipsa aililiaiiuIui.
Tolui alunci cnd se ceie fapluI peisonaI aI incuIpaluIui, Cuilea inleizice
slaleIoi sa foIoseasca coeiciia penliu a oline piole, pieciznd ca nepulina sau
incapacilalea slaluIui de a piola o infiaciune nu poale sa conduca Ia olIigaiea
suspecluIui de a fuiniza piole npoliiva sa.
IiolIena piezuniei de nevinovaie se iidica chiai i alunci cnd piocesuI
penaI nu se sfiele cu o holaiie de condannaie. Chesliunea aie Ia laza
siluaia cheIluieIiIoi de judecala i a aIloi pagule naleiiaIe pioduse ceIui
acuzal cu ocazia pioceduiii - Iipsa de seiviciu, depIasaii elc. nli-o piina faza,
Cuilea a uinal Iogica piezuniei de nevinovaie deciznd ca, daca o peisoana
nu a fosl condannala, dai a fosl olIigala sa pIaleasca cheIluieIiIe de judecala pe
noliv ca daca nu inleivenea piesciipia piolaliI ai fi fosl condannala, exisla o
vioIaie a ail. 6 2. UIleiioi, nsa, Cuilea a ievenil i a piecizal n liei cauze
idenlice din acesl puncl de vedeie ca nu exisla o vioIaie a piezuniei de
nevinovaie n siluaia n caie o peisoana esle olIigala sa pIaleasca cheIluieIiIe
de judecala, cu ocazia unei pioceduii caie s-a nlieiupl deoaiece pedeapsa caie
s-ai fi pulul pionuna eia insignifianla.
n fine, o aIla piolIena ce apaie fiecvenl n pIngeiiIe adiesale Cuiii esle cea a
aliludinii oiganeIoi de slal cu piiviie Ia acuzaluI penaI, Cuilea adnind de
nai nuIle oii fapluI ca piezunia de nevinovaia apasa i asupia aIloi peisoane
sau oigane decl ceIe judecaloieli. Spie exenpIu, nuneioase pIngeii au vizal
piaclica judecaloiiIoi de a ine conl de anlecedenleIe judiciaie aIe acuzaluIui n
soIuionaiea cauzei, fapl caie a fosl judecal ca fiind conpaliliI cu exigeneIe
Conveniei. Ceea ce esle nsa inpoilanl de ienaical esle fapluI ca piezunia de
nevinovaie nu se adieseaza nunai judecaloiuIui, ci luluioi oiganeIoi de slal,
cu anunile Iinilaii n ceea ce aclivilalea de acuzaloi a ninisleiuIui pulIic.
Acesle auloiilai, n speciaI ceIe caie se ocupa cu ancheleIe penaIe, lieluie sa se
dovedeasca foaile piudenle cu piiviie Ia decIaiaiiIe pulIice ieIalive Ia cauze
afIale n ceicelaie, cu scopuI de a feii peisoaneIe inpIicale de a fi socolile
cuIpaliIe nainle de judecaiea Ioi.
Aceasla olIigaie nu inpIica nsa fapluI ca auloiilaiIe sa se alina de a infoina
pulIicuI cu piiviie Ia ancheleIe penaIe n cuis, nsa aceslea lieluie sa foIoseasca
foinuIaii din caie sa nu iezuIle vinovaia peisoaneIoi anchelale, uliIiznd
leineni piecun ,suspecl ,exisla lanuiaIa ca elc. Spie exenpIu, s-a decis o

75
Iipsa a vioIaiii ail. 6 2 n siluaia n caie un ninisliu eIveian a decIaial pe un
posl de leIeviziune ca iecIananluI esle vinoval de anunile infiaciuni, nsa a
piecizal inedial ca jusliia lieluie sa confiine acesl Iuciu. Iiin acesle decizii, Ia
caie se adauga aIleIe foinnd o juiispiudena conslanla, fosla Conisia a cieal o
dislincie caie lieluie opeia nlie noiunea de ,suspiciune i cea de ,afiinaii
de vinovaie.
nsa alunci cnd n cuisuI unei confeiine de piesa naIi oficiaIi ai ninisleiuIui
de inleine fiancez - nlie caie i MinisliuI de Inleine - au desennal o peisoana,
faia a nuana sau a-i expiina iezeive, ca fiind pailicipanl Ia un asasinal aI unui
fosl depulal i ninisliu, Cuilea a consideial ca acesle decIaiaii au incilal
pulIicuI sa ciedea n vinovaia acesleia, au afeclal piejudecaiIe inslanei,
consliluind aslfeI o ncaIcaie a piezuniei de nevinovaie.

5.1.4.2 Drcptu! dc a fI Infnrmat asupra acuzarII
Ioliivil ail. 6 3, Iil. a oiice peisoana aie diepluI de a fi infoinala, n ceI nai
scuil linp, nli-o Iinla pe caie o cunoale i nli-o nanieia delaiIala, cu piiviie
Ia naluia i cauza acuzaiei ndieplale npoliiva sa, pievedeie Iogica nsciisa n
Convenie cu scopuI de a asiguia iespeclaiea cl nai iiguioasa a egaIilaii
aineIoi, aI caiui eIenenl esle. Daca Convenia nu inpIica neapaial diepluI de i
se fuiniza acuzaluIui loale acleIe dosaiuI, ceI puin nolificaiea fapluIui ca esle
acuzal lieluie sa i fie facula. AcluI de acuzaie joaca un ioI deleininanl n
piocesuI penaI: pIecnd de Ia sennaiea acesluia incuIpaluI esle oficiaI avizal de
fundanenleIe juiidice i de fapl aIe iepiouiiIoi sociaIe ndieplale conlia sa.
Infoinaiea acuzaluIui lieluie sa se faca n ceI nai scuil linp, dupa lexluI
Conveniei, nsa fosla Conisia a uliIizal leinenuI ,inedial penliu a inpune
slaleIoi o olIigaie poziliva definila nai conciel. De asenenea, infoinaiea
incuIpaluI lieluie facula nli-o Iinla pe caie o neIege, nsa s-a decis ca esle
ail. 6 esle iespeclal i alunci cnd docunenleIe sunl conunicale nli-o Iinla pe
caie o neIege avocaluI incuIpaluIui. OlIigaia de infoinaie aie ca oliecl all
naluia - adica fapleIe ,naleiiaIe caie i se iepioeaza - cl i cauza acuzaiii -
noiune piin caie se neIege ncadiaiea juiidica a faplei. IuncluI de Ia caie
slaluI aie olIigaia infoinaiii inediale a incuIpaluI esle aceIa de Ia caie exisla o
acuzaie oficiaIa npoliiva peisoanei n cauza. Acesl nonenl paie sa fie
deleininal dupa aIle ciileiii decl cu piiviie Ia nonenluI de Ia caie se socolele
leinenuI iezonaliI aI pioceduiii penaIe. Spie exenpIu, Cuilea a decis ca, dei
uinaiiiea penaIa in pcrscnan ncepuse cu nuIl linp nainle faia ca incuIpaluI
sa fie anunal i s-au desfauial nai nuIle acle de uinaiiie, olIigaia slaluIui
exisla doai de Ia nonenluI liinileiii saIe n judecala.
Lxigena ca infoinaiea ceIui acuzal sa fie ,delaiIala lieluie piivila n nod
iezonaliI, slaluI nefiind olIigal sa i piecizeze incuIpaluIui alsoIul loale
eIenenleIe de diepl caie sunl apIicaliIe cauzei saIe, ideea eseniaIa fiind aceea
ca acesla sa poala sa i piegaleasca eficienl apaiaiea, n laza infoinaiiIoi
piinile. AslfeI, s-a decis ca s-au iespeclal exigeneIe ail. 6 alunci cnd

76
nagislialuI de insliucie s-a naiginil sa i spuna nvinuiluIui ca esle acuzal de
,coiupie. n schinl, exisla o vioIaie a Conveniei alunci cnd o peisoana esle
condannala penliu doua infiaciuni, iai acluI de acuzaie nu neniona decl
una dinlie eIe i judecaloiuI nu a indical n nici un nonenl fapluI ca peisoana
n cauza lieluie sa i foinuIeze apaiaiea i penliu o aIla fapla.
IiolIene nai deIicale apai n siluaiiIe n caie aie Ioc o schinlaie a ncadiaiii
juiidice a faplei n cuisuI fazei de judecala. n condiiiIe n caie, n laza
iespeclaiii conliadicloiiaIilaii, slaleIe iespecla desluI de iiguios diepluiiIe
piocesuaIe aIe incuIpaluIui, pievaznd n IegisIaia naionaIa olIigaia
judecaloiuIui de a pune n discuie noua caIificaie a faplei, Cuilea a fosl iai
sesizala cu aslfeI de siluaii. Tolui, o spea iezoIvala Ia Sliaslouig neiila o
alenie supIinenlaia. n fapl, cei doi iecIannai au fosl liinii n judecala
penliu lanciula fiauduIoasa, nsa, faia ca n nici un nonenl sa se puna discuie
acesl Iuciu, au fosl condannai n apeI penliu conpIicilale Ia lanciula
fiauduIoasa. AnaIiznd siluaia, Cuilea a conslalal o vioIaie a ail. 6 3, Iil. a i
l conlinal cu ail. 6 1, consideind ca ncadiaiea faplei ca i conpIicilale
inpune exislena unoi eIenenle supIinenlaie - un eIenenl naleiiaI i unuI
suliecliv - faa de ncadiaiea faplei ca i auloial. Oi, iecIananii au ignoial a se
apaia i cu piiviie Ia acesle eIenenle i de aceea pioceduia nu a avul un
caiaclei echilaliI, chiai daca, n piincipiu, pedeapsa penliu conpIicilale Ia o
fapla esle nai iedusa decl auloialuI Ia acea fapla.

5.1.4.3 Drcptu! dc a dIspunc dc tImpu! I facI!Ita(I!c ncccsarc apararII
Ail. 6 3, Iil. l vine sa consacie expIicil n naleiie penaIa diepluI Ia apaiaie,
enunnd ca oiice acuzal aie diepluI sa dispuna de linpuI i faciIilaiIe necesaie
penliu a-i piegali apaiaiea. ReguIa linde sa acopeie dezechiIiliuI caie exisla,
n naleiie penaIa, nlie ceI acuzal i piocuioi, caie dispune de nijIoace
naleiiaIe i Iogislice inpoilanle, asiguind aslfeI echilaliIilalea pioceduiii. Ie
de aIla paile, ieguIa poale fi dedusa pe caIe de inleipielaie din ail. 6 3, Iil. c
caie voilele de diepluI oiicaiui acuzal Ia ,asislena unui avocal i nu Ia
,nuniiea apaialoiuIui, iai asislena efecliva esle gieu de ieaIizal daca nu
exisla anunile faciIilai penliu piegaliiea apaiaiii.
Tinpu| ncccsar piegaliiii apaiaiii se apieciaza in ccncrc|c, innd conl de
conpIexilale pioceduiii i a fapleIoi inpulale ceIui acuzal, nsa slaluI nu esle n
cuIpa alunci cnd acuzaluI nu soIicilal annaiea cauzei penliu a avea linp sa-
i piegaleasca apaiaiea. n anaIizaiea linpuIui Iasal penliu apaiaie, se ine conl
nu nunai de conpIexilalea cauzei, ci i de linpuI pe caie I aie Ia dispoziie
avocaluI apaiaiii, nai aIes daca acesla esle nunil din oficiu, fiind gieu de
inpus acesluia sa i consacie lol linpuI disponiliI penliu lialaiea piolIenei
unui singui cIienl, cu all nai nuIl cu cl nu esle pIalil penliu nunca depusa.
Cu piiviie Ia faci|i|4fi|c ncccsarc penliu piegaliiea apaiaiii, chiai daca Convenia
nu o pievede expies, aceslea incIud n piinuI ind diepluI acuzaluIui de a
conunica Iilei cu avocaluI sau, fapl dedus de calie Cuilea din inleipielaiea

77
anaIilica a ail. 6 3, Iil. l i Iil. c. DiepluI de conunica Iilei cu avocaluI piezinla
o inpoilana deoselila i iidica piolIene speciaIe n siluaia peisoaneIoi
deinule. Ie de aIla paile, nsa, piaclica oiganeIoi de Ia Sliaslouig esle desluI
de peinisiva cu piiviie Ia iespeclaiea aceslui diepl, ciendu-se o nuIine de
Iinilaii acceplaliIe n ochii Cuiii i a foslei Conisii. AslfeI, s-a decis ca diepluI
acuzaluIui de a conunica cu apaialoiuI nu piesupune olIigaia slaluIui de a
nula acuzaluI deinul n ceI apiopial penilenciai de sediuI avocaluIui sau Iipsa
conpIela a cenzuiii coiespondenei adiesale avocaluIui oii supiavegheiea
convoiliiiIoi nlie deinul i avocal. UIleiioi, nsa, Cuilea paie sa fi ajuns Ia o
aIla concIuzie, pieciznd ca diepluI acuzaluIui de a conunica nlie paliu ochi
cu avocaluI sau iepiezinla o gaianie fundanenlaIa a iespeclaiii diepluIui Ia un
pioces echilaliI. Daca un avocal nu poale voili cu cIienluI sau n Iipsa oiicaiei
supiavegheii sau nu poale piini infoinaii confideniaIe de Ia acesla, asislena
sa juiidica pieide nuIl din uliIilale, n condiiiIe n caie Convenia vine sa
gaianleze diepluii conciele i efeclive, iai nu diepluii leoielice i iIuzoiii.
n aI doiIea ind, faciIilaiIe necesaie piegaliiii apaiaiii inpun accesuI Ia
dosaiuI cauzei, aslfeI ncl acuzaluI sa poale Iua loale nasuiiIe necesaie penliu
a se apaia. Cuilea a judecal ca exigeneIe Conveniei sunl iespeclale i alunci
cnd acuzaluIui nu i s-a peinis accesuI peisonaI Ia dosaiuI cauzei, nsa avocaluI
sau a pulul consuIla Iilei docunenleIe cupiinse n dosai. Acesl diepl aI
acuzaluIui nu excIude nsa piincipiuI caiacleiuIui seciel aI uinaiii, nliucl s-a
eslinal ca esle suficienl penliu a evila iaspundeiea inleinaionaIa a slaluIui
fapluI ca incuIpaluIui i se piezinla dosaiuI nainle de ncepeiea fazei de
judecala, dupa puneiea n nicaie a aciunii penaIe. Lsle nsa inadnisiliIa
siluaia n caie anunile acle din dosai sunl inule seciele faa de apaiaie n
nuneIe inleiesuIui pulIic, alunci cnd decizia de disiniIaie a pioleIoi
iespeclive esle Iuala de calie acuzaie.

5.1.4.4 Drcptu! !a asIstcn(a jurIdIca
La Iil. c a ail. 6 3 se insliluie diepluI oiicaiui acuzal de a se apaia eI nsui sau
de a fi asislal de un apaialoi aIes, iai, daca nu dispune de nijIoaceIe necesaie
ienuneiaiii unui apaialoi, sa i fie nunil un avocal din oficiu. Slins Iegal de
echilaliIilalea pioceduiii i de diepluI Ia apaiaie n sens Iaig, diepluI Ia
asislena juiidica esle unuI dinlie aspecle fundanenlaIe aIe unui pioces
echilaliI.
IiolIena de a li daca Convenia inpune olIigalivilalea asislenei juiidice i n
faza de uinaiiie a fosl nuIl linp neiezoIvala n juiispiudena, Conisia
eslinnd doai fapluI ca asislena juiidica se inpune i n faza de uinaiiie n
siluaia n caie adninisliaiea pioleIoi aie Ioc doai n aceasla faza. UIleiioi,
nsa, Cuilea a inleivenil i a piecizal ca diepluI Ia asislena juiidica exisla, n
naleiie penaIa, nca de Ia sladiuI anchelei pieIininaie efecluale de poIiie.
SoIuia esle Iogica penliu ca, de nuIle oii, decIaiaiiIe iniiaIe aIe suspecluIui
deleinina lol cuisuI pioceduii caie uineaza. n consecina, Cuilea a consideial

78
ca Iipsiiea unui suspecl aieslal penliu piineIe 48 de oie de asislena juiidica de
calie auloiilaiIe liilanice, consliluie o vioIaie a ail. 6. DiepluI Ia asislena
juiidica exisla, n opinia Cuiii, i alunci cnd incuIpaluI nu pailicipa voIunlai
Ia audiena. AslfeI, inslana euiopeana a condannal OIanda penliu ca, cu
ocazia judecaiii unei cauze penaIe Ia caie incuIpaluI nu a doiil sa pailicipe,
judecaloiuI nu a peinis avocaluIui ceIui acuzal sa pailicipe Ia dezlaleii. Chiai
daca slaluI pil a invocal fapluI ca aslfeI exisla un nijIoc coeiciliv piin caie
peisoaneIe acuzale penaI sunl apioape olIigale sa se piezinle Ia audiena, cu
scopuI de a Ie fi asiguiale loale diepluiiIe pioceduiaIe, Cuilea a consideial ca
pievaIeaza diepluI Ia asislena juiidica.
Din lexluI anaIizal se poale despiinde fapluI ca acesla conine liei diepluii aIe
acuzaluIui: de a se apaia singui, de a-i aIge un apaialoi sau de a piini unuI
din oficiu. Opiunea nlie ceIe liei aIleinalive i apaiine acuzaluIui, nsa, n
opinia iniiaIa a Cuiii, diepluI sau Ia opiune poale supoila anunile Iinilaii.
AslfeI, Cuilea a afiinal ca nu exisla o vioIaie a ail. 6 alunci slaluI a ieslins
diepluI acuzaiIoi Ia un avocal nunai penliu anaIiza chesliuniIoi de diepl,
nliucl acelia avea capacilalea de a se apaia singuii cu piiviie Ia chesliuni de
fapl. Din feiiciie, uinaie a unoi ciilici puleinice din pailea docliinei, Cuilea a
ievenil i a piecizal ca diepluI Ia asislena juiidica nu poale fi Iinilal doai Ia
anunile aspecle, fiind un diepl alsoIul. n consecina, inslana euiopeana a
cenzuial IegisIaia unoi slale caie condiionau posiliIilalea avocaluIui de a
expune aigunenleIe cIienluIui sau de piezena incuIpaluIui Ia pioces.
Iiina aIleinaliva a ceIui acuzal esle aceea de a se apaia singui, nsa aceasla
pievedeie din Convenie nu poale inleizice slaleIoi sa inpuna, ceI puin n
anunile cazuii, olIigalivilalea piezenei unui avocal aIes sau nunil din oficiu,
deoaiece o aslfeI de pievedeie nu poale decl sa nlaieasca piolecia diepluiiIoi
peisoanei acuzale. Tolui, Cuilea adnile ca opiunea nlie a se apaia singui sau
piin inleinediuI unui avocal apaiine acuzaluIui, aslfeI ncl alunci cnd acesla
doiele sa se apeie singui, iai slaluI i inpune desennaiea unui avocal, slaluI
aie olIigaia poziliva de a asiguia peisoanei posiliIilalea de a se apaia i
singui, independenl de aclivilalea depusa de avocal n conluI sau.
A doua aIleinaliva esle aceea ca peisoana acuzala penaI sa i angajeze un
avocal, faia ca diepluI de a aIege apaialoiuI pe caie I doiele sa poala fi, ca
ieguIa geneiaIa, cenzuial. n ciicunslane excepionaIe s-a adnis diepluI
slaleIoi de a ieslinge diepluI acuzaluIui de a-i aIege apaialoiuI, spie
exenpIu, alunci cnd apaialoiuI eia fiuI acuzaluIui, consideindu-se ca aslfeI
se aduce alingeie deonloIogiei piofesionaIe, sau alunci cnd avocaluI eia
ceicelal cu piiviie Ia aceiai infiaciune penliu caie eia liinis n judecala
incuIpaluI.
n fine, alunci cnd acuzaluI nu aie nijIoaceIe naleiiaIe de a angaja un
apaialoi, slaluI aie olIigaia sa nuneasca un avocal din oficiu, daca inleieseIe
jusliiei o inpun. Chiai daca Convenia nu pievede expies, din inleipielaiea
Iogica a lexluIui se poale liage concIuzia ca acesl seiviciu esle gialuil, acuzaluI
nefiind inul sa pIaleasca avocaluI din oficiu. TexluI sulsliluie olIigaia slaluIui

79
Ia doua condiii: acuzaluI sa nu aila nijIoace naleiiaIe penliu angajaiea unui
avocal i exislena unui apaialoi sa fie inpusa de inleieseIe ieaIizaiii jusliie.
Daca anleIe condiii sunl ieunile slaluI lieluie sa nuneasca un apaialoi din
oficiu, faia nsa a avea olIigaia de a consuIla acuzaluI nainle de nuniie. Cu
piiviie Ia necesilalea exislenei unui apaialoi, oiganeIe juiisdicionaIe euiopene
Iasa Ia dispoziia slaleIoi o naija de apiecieie foaile Iaiga, adnind cenzuia
supianaionaIa doai n cazuI iefuzuIui nejuslifical de desennaie a unui avocal
din oficiu. n piincipiu, ciileiiiIe dupa caie se deleinina necesilalea unui
apaialoi sunl conpIexilalea cauzei, giavilalea acuzaiei apliludinea acuzaluIui
de a se apaia singui. n laza piincipiuIui gaianlaiii unoi diepluii efeclive i nu
iIuzoiii i foinaIe, Cuilea a inpus slaleIoi, n ciicunslane de o giavilale
excepionaIa, faia sa uile ca iapoiluiiIe dinlie avocal i cIienluI sau sunl
iapoiluii de diepl piival, sa ia nasuiiIe necesaie piolejaiii inleieseIoi jusliiei,
iaspunznd aslfeI penliu eioiiIe sau negIijena giava a avocaluIui din oficiu.

5.1.4.5 Drcptu! dc a cnnvnca I Intcrnga martnrII
Ail 6 3 Iil. d consacia diepluI oiicaiui acuzal de a inleioga nailoiii acuzaiii,
de a oline convocaiea i inleiogaiea nailoiiIoi apaiaiii n aceIeai condiii ca
i cei ai acuzaiii. Acesl lexl nu esle aIlceva decl o expiesie puncluaIa a
concepluIui nai Iaig de egaIilale a aineIoi, uinnd ca n anaIiza coninuluIui
sau inslana euiopeana sa I inleipieleze ca alaie. De aceea, s-a afiinal ca
diepluI nsciis n lexluI sus nenional nu esle un diepl alsoIul, eI nepulnd sa
confeie incuIpaluIui diepluI de a convoca oiice nailoi, judecaloiuI naionaI
avnd o naija Iaiga de apiecieie a opoilunilaii i uliIilaii piolei, cu condiia
ca nailoiii acuzaiii sa fie convocaii cu iespeclaiea aceIoiai condiii.
$i n acesl doneniu Ii se Iasa slaleIoi o naija de apiecieie foaile Iaiga cu piiviie
Ia peilinena i uliIilalea piolei, oiganeIe de Ia Sliaslouig aiogndu-i
conpelena de a anaIiza doai aceIe siluaii n caie iefuzuI de a cila un nailoi aI
apaiaiii a fosl aluziv sau aililiai, siluaii caie se pioleaza piin olIigaia de
nolivaie a deciziei de iespingeie a piolei leslinoniaIe. De asenenea, Cuilea
inpune olIigaia poziliva a slaleIoi conliaclanle de a asiguia audieiea pulIica a
unoi nailoii, audiai n faza de uinaiiie penaIa, daca decizia de condannaie
se lazeaza pe infoinaiiIe ofeiile de acelia.
Ie de aIla paile nsa, n ciuda lexluIui Conveniei caie se iefeia doai Ia nailoii,
acesl diepl a fosl inleipielal exlensiv, piecizndu-se ca ail. 6 3 Iil. d se apIica
i cu piiviie Ia audieiea i cilaiea expeiiIoi i a paiii civiIe. AslfeI, noiunea de
,nailoi capala i un neIes aulonon de caIificaiea exislenla n diepluI inlein
aI slaleIoi. Spie exenpIu, s-a decis ca un poIiisl caie a acional sul acopeiiie n
cadiuI unei ieeIe de liaficani de dioguii i caie, din nolive evidenle, nu a
depus nailuiie n faa inslanei esle ,nailoi, n sensuI Conveniei, nliucl a
fuinizal inslanei infoinaii n laza caioia aceasla a soIuional IiligiuI penaI.
Cu piiviie Ia acesle siluaii, n caie din nolive olieclive sau sulieclive nailoiuI
nu se poale piezenla n faa inslanei, Cuilea a piecizal ca inslana naionaIa

8O
poale Iua n caIcuI decIaiaiiIe nailoiiIoi dale n faza de uinaiiie, cu condiia
ca incuIpaluI sa poala conlesla n nod ieaI nailuiia i sa-I poala inleioga pe
nailoi, indifeienl cnd i n ce condiii.
IiolIena pe caie o iidica nailoiii caie doiesc sa i paslieze anoninaluI esle
aadai deIicala. Ie de o paile, esle Iesne de neIes leana acesloia de iepiesaIii
n anunile siluaii sau fapluI ca desconspiiaiea unoi ofieii caie Iucieaza sul
acopeiiie poale conpionile aclivilalea anli-infiacionaIa. Ie de aIla paile nsa,
condannaiea unei peisoane pe laza nailuiiei unei peisoane a caiei idenlilale
nu o cunoale i asupia caiuia nu poale aiunca nici un duliu esle desluI de
depaile de exigeneIe unei pioceduii echilaliIe i de noiunea de egaIilale a
aineIoi. n pIus, inslana esle piivala de posiliIilalea de a vedea nailoiuI i de
a-i foina inlina convingeie cu piiviie Ia nciedeiea caie neiila sa i fie
acoidala. n faa acesloi doua iaiuni opuse, Cuilea a fosl chenala sa slaliIeasca
o Iinie de echiIiliu n condiiiIe n caie a fosl desluI de fiecvenl supusa
anaIizaiii unoi aslfeI de siluaii.
nli-o decizie de piincipiu n naleiie, inslana euiopeana a piecizal ca
coIaloiaiea pulIicuIui n Iupla conlia ciininaIilaii oiganizale i a giupaiiIoi
leioiisle ieIeva, faia ndoiaIa, o inpoilana speciaIa. De aceea, Convenia nu
poale sa inleizica uliIizaiea n cadiuI uinaiiiii penaIe a infoinaloiiIoi ocuIi,
dai uliIizaiea infoinaiiIoi olinule de Ia acesle peisoane penliu a noliva o
condannaie iidica o piolIena difeiila, nliucl, nli-o socielale denocialica,
diepluI Ia o luna adninisliaie a jusliiei ocupa un ioI all de inpoilanl, ncl
nu poale fi saciifical n laza acesloi consideienle aIe Iuplei conlia
infiacionaIilaii. ConcIuzia ianne vaIaliIa i n siluaia n caie nailoiuI se
piezinla n inslana, nsa aie idenlilalea seciela, chipuI acopeiil, iai vocea i esle
disloisionala piin nijIoace eIeclionice. n concIuzie, penliu ca uliIizaiea unoi
nailoii anonini sa fie Iicila, slaluI lieluie sa i oiganizeze sislenuI judiciai
aslfeI ncl daca nu acuzaluI, nacai avocaluI acesluia i judecaloiuI sa poala
pune Ia ndoiaIa nailuiia acesloia, caie lieluie, n consecina, coioloiala cu
aIle piole penliu a conduce Ia o condannaie. Ioliivil expiinaiii Cuiii ,o
condannaie nu se poale fonda nici excIusiv i nici nacai n piopoiie
deleininanla pe o decIaiaie anonina.

5.1.4.6 Drcptu! !a un Intcrprct
Ail. 6 3 Iil. e iecunoale oiicaiui acuzal diepluI a fi asislal gialuil de calie un
inleipiel daca nu cunoale sau nu voilele Iinla n caie se desfaoaia
audiena.
Aceasla ieguIa a fosl inpusa, n opinia Cuiii expusa n holaiiea de piincipiu
n naleiie, de necesilalea a npiedica oiice inegaIilale nlie un acuzal caie nu
cunoale Iinla uliIizala i un acuzal caie o cunoale, anaIizndu-se aslfeI nlie
apIicaie pailicuIaia a ail. 14 iapoilal Ia ail. 6 1.

81
Condiia de laza penliu apIicaiea aceslui lexl esle ca ceI acuzal sa nu cunoasca
Iinla piocesuIui sau, chiai daca o cunoale pasiv, sa nu o voileasca.
Apiecieiea aceslui fapl ianne n conpelena inslanei naionaIe, caie
leneficiaza de o anunila naija de apiecieie conlioIala de oiganeIe de
juiisdicie insliluile de calie Convenie. Docliina s-a expiinal fein, n Iipsa
unei juiispiudene expIicile n acesl sens, sulIiniind fapluI ca ignoiaiea Iinlii
pioceduiii lieluie sa apaiina ceIui acuzal, iefuzuI acoidaiii diepluIui Ia un
inleipiel nepulnd fi juslifical piin aceea ca avocaluI acesluia cunoale i
voilele Iinla n cauza.
Asislena ofeiila de calie inleipiel lieluie sa fie gialuila, Cuilea pieciznd ca
lexluI Conveniei nu lieluie inleipielal n sensuI n caie acesla ai inpune doai
o avansaie a cheIluieIiIoi de calie slal, ci gialuilalea lieluie sa fie lolaIa i
independenla de finaIilalea pioceduiii judiciaie angajale conlia acuzaluIui. n
pIus, Cuilea a inleipielal exlensiv noiunea de ,audiena uliIizala n lexluI
Conveniei penliu a desenna nonenluI piocesuaI n caie se inpune
olIigalivilalea inleipieluIui, afiinnd ca, penliu a fi ieaIizal scopuI ail. 6,
lieluie ca ceIui acuzal sa i fie liadusa nu doai faza oiaIa a pioceduiii, ci i
acleIe pioceduiii angajale npoliiva sa.

5.2 Dreptul la un remediu intern pentru aprarea drepturilor
fundamentale
Iievazul de ail. 13 din Convenie, diepluI Ia un ienediu inlein, piesupune ca
oiice peisoana caie se poale pielinde viclina a unei vioIaii a unui din
diepluiiIe pievazule n Convenie sa aila Ia dispoziie un nodaIilale n diepluI
inlein, judiciaia oii adninislialiva, piin caie sa poala oline ncelaiea vioIaiii
diepluiiIoi saIe i iepaiaiea piejudiciuIui sufeiil. Spie exenpIu, slaluI ionn ai
pulea fi condannal de calie Cuile penliu ca, n aia noaslia, nu exisla nici un
feI de posiliIilale a unei peisoane de a se pInge de fapluI ca un pioces duieaza
piea nuIl linp i de a oline iepaiaiea piejudiciuIui sufeiil piin pieIungiiea
pioceduiii i ncelaiea vioIaiii diepluiiIoi saIe.
Ail. 13 caie consacia acesl diepl aie doua liasaluii caiacleiislice:
- cupiinde o noina Iipsila de un caiaclei aulonon. Cl linp diepluI Ia un
ienediu inlein vizeaza doai exislena unui ienediu penliu piolejaiea
diepluiiIoi pievazule n Conveniei, ail. 13 nu poale funciona decl piin
iapoilaie Ia un aIl diepl pievazul n Convenie. n pIus, penliu ca o peisoana
sa poale invoca vioIaiea ail. 13, ea lieluie sa se poala pielinde viclina a
ncaIcaiii unui aIl diepl pievazul n Convenie oii n piolocoaIeIe adiionaIe.
Aceasla nseanna ca, ceI puin n apaiena, sa fi exislal o ncaIcaie de
diepluiiIoi saIe.
- cupiinde o noina independenla, n sensuI n caie se poale conslala
vioIaiea ail. 13, chiai daca diepluI de fond nu a fosl vioIal. Ienliu a ieveni Ia

82
exenpIuI de nai sus daca un celaean ionn a fosl paile a unui pioces caie a
duial 6 ani, diepluI sau Ia un ienediu inlein a fosl vioIal - piin Iipsa unei
posiliIilai n diepluI ionn de a sanciona depaiiea duialei pioceduiii -
chiai daca, pe fond, esle posiliI ca diepluI sau Ia o duiala iezonaliIa a
pioceduiii sa nu fi fosl ncaIcal. Ail. 13 inpune doai posiliIilalea de a ceie
anaIizaiea iespeclaiii unui aIl diepl din Convenie, nu neapaial conslalaiea
vioIaiii acesluia.
RenediuI Ia caie se iefeia ail. 13 nu esle olIigaloiiu sa fie unuI judiciai. n
nasuia n caie exisla un ienediu non judiciai - o ceieie a adninislialiva, o
pIngeie penaIa elc. - inpeialiveIe saIe sunl iespeclale daca piin aceI ienediu
peisoana n cauza poale oline veiificaiea iespeclaiii diepluiiIoi saIe i, n
cazuI n caie se conslala exislena unei ncaIcaii a acesloia, ncelaiea vioIaiii
diepluiiIoi saIe i iepaiaiea piejudiciuIui sufeiil.

5.3 Legalitatea incriminrii i a pedepsei
IiincipiuI nu||un crincn, nu||a pccna sinc |cgc, caie fundanenleaza inleiziceiea
IegiIoi penaIe ielioaclive, sla Ia laza diepluIui penaI nodein i esle consacial
n leineni idenlici de calie ConveniiIe piivind diepluiiIe fundanenlaIe (ail. 7
din Convenie i ail. 15 din IacluI inleinaionaI piivind diepluiiIe civiIe i
poIilice). TexluI ail. 7 din Convenie dispune ca Nincni nu pca|c fi ccndanna|
pcn|ru c acfiunc sau c cnisiunc carc, in ncncn|u| in carc a fcs| s4tari|4, nu
ccns|i|uia c infracfiunc, pc|riti| drcp|u|ui naficna| sau in|crnaficna|. Dc ascncnca, nu
sc pca|c ap|ica c pcdcaps4 nai sctcr4 dcca| accca carc cra ap|icaoi|4 in ncncn|u|
s4taririi infracfiunii. n ciuda foinuIaiii saIe expiese, confoina Cuiii, ail. 7 nu
se Iinileaza Ia inleiziceiea apIicaiii ielioaclive a noineIoi de diepl penaI n
defavoaiea acuzaluIui, ci consacia, de asenenea, n leineni nai geneiaIi,
piincipiuI IegaIilaii inciininaiii i pedepseIoi.
Din foinuIaiea piincipiuIui i a lexleIoi caie I iegIenenleaza, caie se iefeia Ia
noiuni piecun pedeapsa sau condannaie, se despiinde cu evidena concIuzia
dupa caie acesla esle apIicaliI doai n naleiie penaIa. n piincipiu, penliu
deleininaiea noiunii de ,pedeapsa penaIa lieluie facul apeI Ia doneniuI de
apIicaliIilale aI ail. 6. Aa cun sulIinian n conlexluI anaIizei aceslui lexl,
noiunea de ,naleiie penaIa esle un concepl aulonon aI caiui coninul se
deleinina pe laza a liei ciileiii: ceI aI caIificaiii inleine, aI naluiii faplei i aI
naluiii pedepsei. Nu ievin aici asupia acesloi ciileiii i asupia juiispiudenei
caie Ie-a dezvoIlal, naiginindu-na sa afiin ca, n piincipiu, ail. 7 se apIica doai
aceIoi sanciuni caie sunl pedepse n sensuI piopiiu aI leinenuIui, excIuznd
aIle nasuii caie se iau n naleiie penaIa, piecun Iileiaiea condiionala sau
aceIe sanciuni caie au un caiaclei civiI.

83
5.3.1 Coninutul principiului legalitii
n foinuIaiea sa cIasica, piincipiuI IegaIilaii poale di sinlelizal n foinuIa
Iansala de eccaiia: nu||un crincn sinc |cgc, nu||a pccna sinc |cgc. n consecina,
piincipiuI IegaIilaii inpune olIigaii all n saicina IegiuiloiuIui - caie lieluie
sa adople Iegea - cl i n a puleiii judecaloieli - caie nu lieluie sa o apIice
dincoIo de coninuluI acesleia. Acesle olIigaii sunl Iegale de noiunea de Iege,
caie va fi delaIiala nai jos, nainle de a deleinina conciel olIigaiiIe caie se
inpun puleiii de slal. nainle de asla, lieluie nsa sulIinial fapluI ca piincipiuI
IegaIilaii esle piivil ca un diepl fundanenlaI aI peisoanei. n consecina, nu
exisla nici o vioIaie a piincipiuIui alunci cnd apaienla ncaIcaie a ieguIiIoi pe
caie pe piesupune cieeaza peisoanei n cauza o siluaie nai favoialiIa. Tocnai
de aceea, ncaIcaii apaienle aIe IegaIilaii, piecun anaIogia n favoaiea
incuIpaluIui, culuna n favoaiea acesluia oii apIicaiea ielioacliva a Iegii penaIe
nai favoialiIe nu consliluie alingeii aIe ail. 7, nolive penliu caie nu Ie voi liala
n cadiuI olIigaiiIoi slaluIui. n aI doiIea ind, aninlesc fapluI ca piincipiuI
IegaIilaii aie o vaIoaie consliluionaIa. n consecina, oiice noina juiidica caie
vine n conliadicie cu eI esle o noina neconsliluionaIa, fapl caie nu lieluie
pieidul din vedeie.
5.3.1.1 Nn(Iunca dc !cgc
Ienliu a defini noiunea de Iege n viziunea Cuiii, lieluie dislins nlie un
aspecl foinaI i unui naleiiaI pe caie Ie inpIica concepluI euiopean, aulonon,
de ,Iege. L adevaial ca ail. 7 face iefeiiie expiesa Ia noiunea de diepl, nsa
esle unanin acceplal n cadiuI inslanei euiopene, ca leinenuI esle sinonin, n
econonia Conveniei, cu ceI de ,Iege Ia caie se iapoileaza o nuIine de aIle
pievedeii aIe Conveniei.
n iapoil de aspecluI foinaI aI noiunii de Iege, Cuilea sulIiniaza fapluI ca
acesla coiespunde ceIui uliIizal n aIle lexle aIe Conveniei i ngIoleaza all
diepluI de oiigine IegisIaliva, cl i diepluI de oiigine juiispiudeniaIa. n
consecina, din puncl de vedeie foinaI, piin ,Iege, n sensuI ail. 7 se va
neIege nu doai Iegea n sensuI sliicl aI leinenuIui, ci diepluI apIicaliI nli-o
siluaiei dala, incIuznd diepluI cieal pe caIe juiispiudeniaIa. n consecina, Ia
oia acluaIa, Cuilea consideia ca, n doneniiIe acopeiile de diepluI sciis, ,Iegea
esle lexluI n vigoaie, aslfeI cun a fosl inleipielal de calie inslaneIe
conpelenle. n fine, nai lieluie nenional doai fapluI ca n noiunea foinaIa
de ,Iege inlia i culuna inleinaionaIa, cu all nai nuIl cu cl, n diepluI
inleinaionaI pulIic, i esle adnisa caIilalea de izvoi de diepl, piecun i
ceIeIaIle izvoaie de diepl inleinaionaI, despie caie voi discula pe Iaig nli-o
aIla seciune.
Din puncl de vedeie naleiiaI, Cuilea a piecizal exlien de conslanl ca, penliu a
exisla o Iege n sensuI Conveniei, nu esle suficienla exislena foinaIa a acesleia,
ci noina juiidica lieluie sa ndepIineasca doua condiii naleiiaIe supIinenlaie:
accesiliIilalea i pieviziliIilalea. AccesiliIilalea esle condiie caie lenpeieaza
indifeiena Cuiii faa de foina Iegii, Ia caie facean iefeiiie nai sus. Aceasla

84
penliu ca, poliivil inslanei euiopene, oiice peisoana lieluie sa dispuna de
infoinaii suficienle cu piiviie Ia noineIe juiidice apIicaliIe unei siluaii dale.
Cu aIle cuvinle, oiice peisoana lieluie sa poala avea acces Ia lexluI Iegii
apIicaliIe penliu ca noina juiidica sa poala pioduce efecle faa de aceasla.
AccesiliIilalea se ieaIizeaza piin pulIicaiea noineIoi juiidice n juinaIuI oficiaI
aI slaluIui sau n aIle pulIicaii accesiliIe oiicui. n consecina, noineIe juiidice
caie sunl pulIicale n anunile ciicunslane speciaIe, aslfeI ncl eIe sunl
disponiliIe doai penliu adninisliaie - diieclive cu caiaclei adninislialiv elc. -
nu pol fi socolile Iegi nliucl nu ieaIizeaza condiia accesiliIilaii. Dupa cun
spunean nai sus, noiunea de ,Iege ngIoleaza i juiispiudena, n iapoil de
caie sulIiniez ca i aceasla lieluie sa ndepIineasca condiia accesiliIilaii.
AccesiliIilalea juiispiudenei n slaleIe n caie acesleia nu i esle iecunoscula
caIilalea de izvoi de diepl se ieaIizeaza n aIle condiii decl cea a IegiIoi enise
de IaiIanenl. AslfeI, penliu ca exigena accesiliIilaii sa fie ieaIizala, lieluie ca
juiispiudena iespecliva sa ndepIineasca nile condiii: sa fie Iegala de o noina
juiidica dinli-o Iege enisa de oiganuI IegisIaliv, sa fie conslanla i unanina, sa
fie alundenla, sa fie pulIicala indifeienl de nodaIilalea de pulIicaie aIeasa.
Doai n acesle condiii, holaiiiIe judecaloieli dinli-un slal aI Luiopei
conlinenlaIe pol liece ca fiind accesiliIe, aslfeI ncl sa poala fi consideiale ca
Iege, n sensuI ail. 7 din Convenie. IieviziliIilalea Iegii inpIica, n leineni
geneiaIi, foinuIaiea acesleia n aslfeI de leineni i condiii ncl oiice peisoana
sa i poala anlicipa efecleIe. Cu aIle cuvinle, penliu ca o noina juiidica sa poala
fi consideiala ,Iege n sensuI Conveniei, esle necesai ca Iegea sa fie eIaloiala
n leineni suficienl de cIaii i piecii penliu ca siluaiiIe n caie se va apIica i
consecineIe pe caie Ie va pioduce apIicaiea sa sa fie pieviziliIe. Inpoilana
ciileiiuIui pieviziliIilaii esle dala de fapluI ca nuIle Iegi uliIizeaza foinuIaii
vagi i nedeleininale. O aslfeI de inpiecizie nu esle nloldeauna
condannaliIa, nliucl nu e posiliI ca o noina juiidica sa pievada oiice ipoleza
caie s-ai pulea sa apaia n viaa sociaIa i sa defineasca cu o piecizie alsoIula
oiice leinen uliIizal. Mai nuIl, Cuilea a afiinal ca o anunila doza de
inpiecizie nu esle neapaial un Iuciu indeziialiI, nliucl o iigidilale excesiva n
iedaclaiea IegiIoi poale conduce Ia cieaiea unoi noine juiidice inadaplaliIe Ia
schinlaiiIe inleivenile n socielale.
n concIuzie, ,Iegea incIude all Iegea enisa de IaiIanenl, cl i juiispiudena,
cu condiia ca noina juiidica aslfeI foinala sa fie accesiliIa i pieviziliIa.
OlIigaiiIe conciele aIe slaleIoi se deleinina pIecnd de Ia acesle cooidonale i
vizeaza necesilalea iespeclaiii a paliu inpeialive: |cx ccr|a, |cx practia, |cx s|ric|a
i |cx scrip|a. Le voi anaIiza n ceIe ce uineaza.
5.3.1.2 Lcx scrIpta
IiincipiuI IegaIilaii inpune, n piinuI ind, o Iinilaie a izvoaieIoi de diepl
penaI all n ceea ce piivele acleIe piin caie se inciinineaza anunile faple, cl
i cu piiviie Ia acleIe piin caie se slaliIesc i se apIica pedepse. Aa cun an
vazul nai sus, unde an disculal despie coninuluI foinaI aI noiunii de ,Iege,
Cuilea adnile ca i izvoaie de diepl doai Iegea i holaiiiIe judecaloieli, cu

85
piecizaiea ca aceslea din uina pol avea, n piincipiu, doai ioIuI de a inleipiela
Iegea. Oplica Cuiii piovine din aliludinea sa geneiaIa caie sa Iinileze Ia naxin
ioIuI puleiii execulive, suspeclala peinanenl de lenlaia aililiaiiuIui.
5.3.1.3 Lcx ccrta
Acesl inpeialiv piesupune, n leinenii pe caie i-an desciis nai sus, olIigaia
slaleIoi de a adopla noine de inciininaie enunale n leineni suficienl de cIaii
penliu a Ii se asiguia pieviziliIilalea. Daca deleininaiiIe pe caie Ie piesupune
olIigaia asiguiaiii cIaiilaii Ie-an piezenlal acoIo unde an anaIizal chesliunea
pieviziliIilaii, na voi naigini n aceasla seciune sa piezinl cleva exenpIe de
noine de inciininaie caie au dal naleie Ia discuii cu piiviie Ia cIaiilalea
leineniIoi uliIizai, cu scopuI de exenpIifica suficienl leinenuI de
,pieviziliIilale. Spie exenpIu, n juiispiudena fianceza s-a consideial ca o
noina caie sanciona inc4|carca prctcdcri|cr ar|. 162-38 din ccdu| sccuri|4fii sccia|c
nu esle suficienl de cIaia, nliucl e inposiliI de dedus cu exaclilale ce lip de
ncaIcaie a aceIoi dispoziii lieluie sancional penaI. n juiispiudena Cuiii
euiopene, aceeai caIificaie s-a disculal n iapoil de Iegea gieaca caie inciinina
,piozeIilisnuI, faia a deleinina exacl ce acle inlia n aceasla noiune. Cuilea
s-a lazal n concIuziiIe saIe i pe fapluI ca inslaneIe gieceli aveau o
juiispiudena fIucluanla cu piiviie Ia anunile acle - piecun disliiluiiea de
Iileialuia ieIigioasa - caie nu aveau ninic aluziv n eIe. Cu loale aceslea,
inslana euiopeana a consideial ca Iegea inleina avea un giad suficienl de
pieviziliIilale.
5.3.1.4 Lcx strIcta
Ie Inga ca IegiIe penaIe lieluie cIaie, eIe lieluie i sa fie inleipielale n sens
sliicl. Aceasla nseanna, n piinuI ind, fapluI ca judecaloiuI nu poale
sanciona o fapla decl daca se ncadieaza nli-un lexl de Iege i ca nu poale
apIica decl pedeapsa pievazula de Iege penliu acea fapla. AslfeI, esle conliai
piincipiuIui IegaIilaii apIicaiea unei pedepse ce depaele naxinuI speciaI aI
pedepsei, chiai daca doai cu o zi sau confiscaiea unoi lunuii piin echivaIenl, n
condiiiIe n caie Iegea nu pievedea expies posiliIilalea confiscaii piin
echivaIenl. n aI doiIea ind, dei Cuilea i Iogica sislenuIui judiciai Ie iecunosc
judecaloiiIoi o anunila puleie de apiecieie, adica o naija de inleipielaie,
lieluie piecizal de Ia lun ncepul ca diepluI penaI funcioneaza dupa ieguIa
inleipielaiii sliicle a Iegii. Aceasla nseanna ca judecaloiuI penaI dispune de o
naija de inleipielaie exlien de ieslinsa, penliu ca acesluia i esle inleizis sa
exlinda definiia unoi infiaciuni penliu a incIude n coninuluI acesloia faple
noi. AslfeI, ail. 7 inleizice faIsa inleipielaie, adica exlindeiea doneniuIui de
apIicaliIilale aI noinei, nliucl o aslfeI de puleie Iasala judecaloiuIui ai
conduce Ia o piea naie inceililudine asupia doneniuIui de incidena aI noinei
penaIe.
n consecina, |cx s|ric|a inleizice anaIogia n defavoaiea incuIpaluIui, n nasuia
n caie nu exisla cIauze IegaIe de anaIogie onogene. Aceslea sunl aceIe
pievedeii IegaIe caie i peinil judecaloiuIui sa exlinda doneniuI de

86
apIicaliIilale a unei noine Ia siluaii ce nu leneficiaza de o iegIenenlaie
expiesa, cu condiia ca siluaiiIe anaIoge ceIoi pievazule expies sa fie
pieviziliIe.
5.3.1.5 Lcx pracvIa
AspecluI ceI nai conun aI piincipiuIui IegaIilaii vizeaza inleidicia apIicaiii
ielioaclive a Iegii de inciininaie. Menionez de Ia lun ncepul ca inleidicia
apIicaiii ielioaclive a Iegii nu vizeaza Iegea nai favoialiIa, deoaiece aceasla I
avanlajeaza pe incuIpal. Mai nuIl, poliivil foslei Conisii, ail. 7 inleizice i
apIicaiea uIliaacliva a unei Iegi de inciininaie, daca fapla a fosl nlie linp
dezinciininala. LxpIicaia inleidiciei ielioaclivilaii Iegii penaIe nai aspie esle
fiieasca, cl linp ea nu e pieviziliIa penliu fapluiloi Ia nonenluI conileiii
faplei. }uiispiudena Cuiii s-a confiunlal iaieoii cu piolIena ielioaclivilaii
noineIoi penaIe.

5.4 Regula non bis in idem
n conpIelaiea ieguIiIoi pioceduiaIe n naleiie penaIa, ail. 4 din IiolocoIuI ni.
7 dispune ca:
1. Nincni nu pca|c fi urn4ri| sau pcdcpsi| pcna| dc c4|rc jurisdicfii|c acc|uiai s|a|
pcn|ru s4tarirca infracfiunii pcn|ru carc a fcs| dcja acni|a| sau ccndanna| prin|r-c
nc|4rarc dcfini|it4 ccnfcrn |cgii i prcccdurii pcna|c a|c accs|ui s|a|.
2. Dispczifii|c paragrafu|ui prcccdcn| nu inpicdic4 rcdcscnidcrca prcccsu|ui, ccnfcrn
|cgii i prcccdurii pcna|c a s|a|u|ui rcspcc|it, dac4 fap|c nci cri rcccn| dcsccpcri|c sau
un ticiu fundancn|a| in cadru| prcccdurii prcccdcn|c sun| dc na|ur4 s4 afcc|czc
nc|4rarca prcnunfa|4.
3. Nici c dcrcgarc dc |a prczcn|u| ar|icc| nu cs|c ing4dui|4 in |cnciu| ar|. 15 din
Ccntcnfic.
ReguIa ncn ois in idcn esle una dinlie ieguIiIe de laza aIe diepluIui pioceduiaI
din loale slaleIe nenlie, de aceea nu a facul oliecluI nuIloi pIngeii adiesale
Cuiii. Se poale lolui ienaica ca, spie deoseliie de aIle dispoziii de diepl
inlein sau inleinaionaI, Convenia ciicunsciie inleiziceiea apIicaiii a doua
sanciuni penliu aceiai fapla juiisdiciiIoi din aceIai slal.

5.5 Dreptul la despgubiri n caz de eroare judiciar
Ail. 3 din IiolocoIuI ni. 7 pievede ca alunci cnd o condannaie penaIa
definiliva esle uIleiioi anuIala sau cnd esle acoidala giaieiea, penliu ca un
fapl nou sau iecenl descopeiil dovedele ca s-a piodus o eioaie judiciaia,
peisoana caie a sufeiil o pedeapsa din cauza aceslei condannaii esle
despagulila confoin Iegii oii piaclicii n vigoaie n slaluI iespecliv, cu excepia

87
cazuIui n caie se dovedele ca nedescopeiiiea n linp uliI a fapluIui
necunoscul i esle inpulaliIa n lol sau n paile.
Ienliu apIicaiea aceslui lexl esle necesaia ndepIiniiea a liei condiii:
- peisoana n cauza sa fie condannala definiliv, adica piinli-o decizie
nesuscepliliIa de alacaiea piin cai oidinaie.
- condannaiea sa fie anuIala pe noliv ca un fapl nou sau o noua piola a
condus Ia concIuzia unei eioii judiciaie. Daca casaiea sau giaieiea aie Ia
laza aIle nolive - inleipielaiea gieila a Iegii, nolive unanilaie elc. -
dispoziiiIe Conveniei nu se apIica. Cu aIle cuvinle, lieluie sa fie un caz de
eioaie judiciaia giava, n siluaiiIe n caie o peisoana a fosl condannala
chiai daca eia evidenl ca esle inocenla.
- ceI condannal sa nu aila vieo cuIpa n fapluI ca pioleIe nevinovaiei nu
au fosl cunoscule.

5.6 Interdicia unor expulzri
Ail. 3 aI IiolocoIuIui adiionaI ni. 4 pievede ca:
1. Nincni nu pca|c fi cxpu|za| prin|r-c n4sur4 inditidua|4 sau cc|cc|it4, dc pc
|cri|criu| s|a|u|ui a| c4rui rcscr|isan| cs|c.
2. Nincni nu pca|c fi prita| dc drcp|u| dc a in|ra pc |cri|criu| s|a|u|ui a| c4rui
rcscr|isan| cs|c.
Cu piiviie Ia diepluI de a nu fi expuIzal lieluie facule doua piecizaii. n piinuI
ind, fapluI ca lexluI euiopean piolejeaza nu doai celaenii slaluIui n cauza, ci
oiice iesoilisanl, adica oiice peisoana caie aie auloiizaia slaluIui n cauza de
Iocui peinanenl pe leiiloiiuI sau. n aI doiIea ind, lieluie nenional fapluI ca
aceasla dispoziie inleizice expuIzaiea piopiiiIoi celaeni i nu exliadaiea Ioi,
caie esle peinisa de calie Convenie chiai daca nuIle slale o inleizic nca piin
lexle consliluionaIe.
n fine, nai lieluie piecizal ca, cu loale ca lexluI Conveniei nu o pievede
expies, diepluI unei peisoane de a inlia n aia aI caiei iesoilisanl esle poale
sufeii anunile Iinilaii cu condiia sa fie lenpoiaie sau juslificale, exenpIuI ceI
nai faciI de ofeiil fiind ceI aI niIilaiuIui caie ndepIinele o nisiune n afaia
fionlieieIoi slaluIui sau.
Tol n conlexluI inleiziceiii unoi expuIzaii, Convenie inleizice piin dispoziiiIe
ail. 4 din IiolocoIuI ni. 4 expuIzaiiIe coIeclive aIe sliainiIoi. Ioliivil Conisiei
noiunea de ,expuIzaie coIecliva vizeaza oiice nasuia a auloiilaiIoi
conpelenle piin caie un giup de sliaini esle olIigal, ca i giup, sa paiaseasca
un slal, exceplnd siluaia n caie o aslfeI de nasuia esle Iuala n uina i pe
laza unui exanen oliecliv aI fiecaiei peisoane caie foineaza giupuI n cauza.


88
5.7 Garanii procedurale n caz de expulzare
Tol n naleiia expuIzaiii sliainiIoi, uIleiioi dispoziiiIoi anaIizale nai sus, s-a
adoplal IiolocoIuI ni. 7, aI caiui piin ailicoI pievede ca:
1. Un s|r4in carc ii arc rccdinfa in ncd |cga| pc |cri|criu| unui s|a| nu pca|c fi
cxpu|za| dcca| in |cnciu| cxccu|4rii unci nc|4rari |ua|c ccnfcrn |cgii i c| |rcouic s4
pca|4.
a) s4 prczin|c nc|itc|c carc p|cdcaz4 inpc|rita cxpu|z4rii sa|c,
o) s4 ccar4 cxaninarca cazu|ui s4u, i
c) s4 ccar4 s4 fic rcprczcn|a| in accs| sccp in fafa au|cri|4fi|cr ccnpc|cn|c sau a uncia
cri a nai nu||cr pcrscanc dcscnna|c dc c4|rc accas|4 au|cri|a|c.
2. Un s|r4in pca|c fi cxpu|za| inain|c dc cxcrci|arca drcp|uri|cr cnuncra|c in paragrafu|
1 a), o) i c) a| accs|ui ar|icc|, a|unci cand cxpu|zarca cs|c ncccsar4 in in|crcsu| crdinii
puo|icc sau sc in|cnciaz4 pc nc|itc dc sccuri|a|c naficna|4.
Acesl lexl, ca i ceIe piezenlale anleiioi sunl ioduI unei peiioade n caie slaleIe
nenlie aIe ConsiIiuIui Luiopei au ncepul sa aila piolIene din ce n ce nai
seiioase cu piezena sliainiIoi pe leiiloiiuI Ioi, aslfeI ncl au fosl lenlale uneoii
sa iecuiga Ia nasuii aililiaie de expuIzaie a acesloia, n acesl conlexl, fiind
adoplal piinuI ailicoI din IiolocoIuI ni. 7.
eneficiaza de pievedeiiIoi aceslui lexl nunai sliainii caie iezida IegaI pe
leiiloiiuI aIlui slal, cu scopuI de a excIude de Ia acoidaiea unoi gaianii
pioceduiaIe sliainii caie au paliuns fiauduIos pe leiiloiiuI unui slal, cei caie au
avul nunai viza de lianzil oii cei caioia Ie-a expiial peinisuI de edeie.
DiepluiiIe de caie leneficiaza peisoana n cauza sunl de naluia pioceduiaIa,
olIignd slaleIe sa slaliIeasca o pioceduia conliadicloiie n caie ceI piopus
penliu expuIzaie sa poala sa se apeie, chiai daca Convenie cu inpune
olIigalivilalea unei pioceduii judiciaie.

5.8 Dreptul la un dublu grad de jurisdicie
Ioliivil ail. 2 din IiolocoIuI ni. 7:
1. Oricc pcrscan4 dcc|ara|4 tincta|4 dc c infracfiunc dc c4|rc un |riouna| arc drcp|u| s4
ccar4 cxaninarca dcc|arafici dc tinct4fic sau a ccndann4rii dc c4|rc c jurisdicfic
supcricar4. |xcrci|arca accs|ui drcp|, inc|usit nc|itc|c pcn|ru carc accs|a pca|c fi
cxcrci|a|, sun| rcg|cncn|a|c dc |cgc.
2. Accs| drcp| pca|c facc coicc|u| uncr cxccpfii in cazu| infracfiuni|cr nincrc, aa cun
accs|ca sun| dcfini|c dc |cgc, sau cand cc| in|crcsa| a fcs| judcca| in prin4 ins|anf4 dc
c4|rc cca nai ina||4 jurisdicfic cri a fcs| dcc|ara| tincta| i ccndanna| ca urnarc a unui
rccurs inpc|rita acni|4rii sa|c.
Acesl lexl acopeia o onisiune a ail. 6, socolila nuIl linp iegielaliIa n docliina,
inpunnd un dulIu de giad de juiisdicie n naleiie penaIa, doneniu n caie,
daloiila consecineIoi giave pe caie o condannaie penaIa Ie pioduce penliu ceI

89
condannal, necesila o aloidaie nai piudenla cu scopuI de a ieduce Ia naxinuI
posiliIilalea inleiveniiii unoi eioii judiciaie. Ie de aIla paile nsa, lexluI
voilele de o peisoana condannala de calie un liilunaI, aslfeI ncl diepluI Ia
apeI nu esle apIicaliI pioceduiiIoi penaIe din faa unoi oigane caie nu pol fi
socolile a fi ,liilunaIe n sensuI Conveniei.
IaiagiafuI 2 pievede liei excepii de Ia diepluI Ia apeI: condannaiiIe penliu
infiaciuni ninoie, condannaiiIe n piina inslana dispuse de inslana supiena
i condannaiiIe dispuse n uina unui apeI aI acuzaiii conlia deciziei de
achilaie. }uslificaiea acesloi excepii esle evidenla. n piinuI caz, uinaiiIe
asupia peisoanei nu sunl all de seiioase ncl sa necesile n nod olIigaloiiu
un conlioI sliicl, n ceI de-aI doiIea caz nu exisla o inslana Ia caie sa poala fi
alacala decizia i, n pIus, se piezuna peiicoIuI iedus de eioaie judiciaia a
inslanei supiene dinli-un slal. n fine, a lieia siluaie esle juslificala de fapluI
ca afaceiea a fosl exaninala de doua inslane, chiai daca deciziiIe sunl
conliadicloiii.

5.9 ntrebri
1. Caie sunl caiacleiisliciIe diepluIui de acces Ia jusliie`
2. Dai liei exenpIe de inpaiiaIilale funcionaIa.
3. Ce olIigaii penliu slal inpIica piezunia de nevinovaie`
4. Cnd poale fi uliIizala nailuiia anonina`


9O
6 DrcpturI dc natura Intc!cctua!a
6.1 Dreptul la via privat, via familial, inviolabilitatea domiciliului i
a corespondenei
AilicoIuI 8 din Convenie dispune, n piinuI sau paiagiaf, ca oiice peisoana aie
diepluI Ia iespeclaiea vieii saIe piivale i de faniIie, a doniciIiuIui i a
coiespondenei saIe, inspiindu-se din lexluI DecIaiaiei univeisaIe a
diepluiiIoi onuIui adoplala de ONU cu civa ani nainlea Conveniei.
nainle nsa de a expune aspecleIe enuneiale nai sus, lieluie facule cleva
piecizaii de oidin geneiaI. AslfeI, ail. 8 leneficiaza i de aa nunila ,apIicaie
pe oiizonlaIa, ceea ce piesupune ca eI cieeaza diepluii i olIigaiiIe nu doai n
iapoiluiiIe unei peisoane de diepl piival cu slaluI oii auloiilaiIe pulIice, ci i
n iapoiluiiIe nlie peisoane de diepl piival. O a doua olseivaie caie lieluie
facula de Ia lun ncepul esle fapluI ca inleieseIe piolejale piin pievedeiiIe ail. 8
sunl o Iileilale a peisoanei. n consecina, aceasla poale ienuna n nod vaIaliI
de exeiciiuI diepluiiIoi iecunoscule, fiind liluIai aI unoi diepluii disponiliIe.
6.1.1 Definirea noiunilor
VIa(a prIvata nu poale fi definila cu piecizie. Lsle voila de o noiune
conlingenla, aI caiei coninul vaiiaza n funcie de peiioada, de nediu i de
socielalea n caie liaiele individuI. n pIus, Iaicizaiea piogiesiva a socielaiIoi
occidenlaIe a conliiluil Ia exlindeiea sfeiei vieii piivale, caie cupiinde aslazi
acle consideiale aIladala conliaie noiaIei sociaIe. De asenenea, aceasla
exlindeie a noiunii de viaa piivala s-a daloial i evoIuiei geneiaIe a vieii
juiidice, calie o gaianlaie din ce n ce nai seiioasa a diepluiiIoi fundanenlaIe,
aslfeI ncl aspecle caie acun 3O de ani eiau socolile ca facnd paile din viaa
pulIica a unei peisoane, piecun conveisaiiIe de naluia piofesionaIa, sunl
aslazi consideiale faia discuie i faia excepii ca i eIenenle aIe vieii piivale
aIe unei peisoane. Tocnai de aceea, Cuilea a iefuzal expies sa ofeie o definiie
noiunii de viaa piivala. nli-o aseiiune ce a devenil un puncl de iefeiina n
juiispiudena sa, inslana euiopeana a afiinal ca nu ccnsidcr4 nici pcsioi|, nici
ncccsar s4 inccrcc s4 dcfincasc4 in|r-c nanicr4 cxnaus|it4 ncfiunca dc tiaf4 prita|4. Ar
fi |c|ui prca rcs|ric|it ca ncfiunca s4 fic |ini|a|4 |a un ccrc in|in in carc cricinc pca|c
s4 ii duc4 tiafa pcrscna|4 dup4 dcrinfa sa, |a ad4pcs| dc |unca cx|cricar4. Rcspcc|u|
ticfii prita|c |rcouic s4 ing|coczc, in|r-c anuni|4 n4sur4, drcp|u| pcrscanci dc a s|aoi|i
i dcztc||a rc|afii cu a||c pcrscanc. n esena, Cuilea a consideial ca nici nu esle
posiliIa deIinilaiea exacla a sfeiei de nlindeie a vieii piivale, nici nu esle de
doiil slaliIiiea unei cnp de apIicaliIilale a noiunii sliicl deleininal, n
condiiiIe n caie evoIuia viiloaie a socielaii ai pulea conduce Ia excIudeiea
nejuslificala a unoi ipoleze din doneniuI de incidena aI ail. 8.

91
6.1.1.1 E!cmcntc!c vIc(II prIvatc
Dupa cun iezuIla din ceIe afiinale de calie Cuile n pasajuI cilal nai sus, n
opinia sa, viaa piivala ngIoleaza doua aspecle: diepluI unei peisoane de a liai
dupa cun doiele, Ia adaposl de piiviii indisciele, i diepluI unei peisoane de
a-i dezvoIla ieIaii cu senenii sai, noliv penliu caie se poale afiina ca
noiunea de viaa piivala ngIoleaza doua eIenenle piincipaIe: viaa piivala
peisonaIa i viaa piivala sociaIa. La induI sau viaa piivala peisonaIa incIude
doua aspecle: conpoilanenluI peisoanei i anoninaluI acesluia. Viaa piivala
sociaIa, cieaie ceva nai iecenla a Cuiii, inpIica nuIle eIenenle din ceea ce
liadiionaI esle iecunoscul ca fiind viaa de faniIie, noliv penliu caie, ceI puin
n uIlina peiioada, Cuilea piefeia de nuIle oii sa uliIizeze o noiune gIolaIa de
viaa piivala i de faniIie.
VIa(a prIvata pcrsnna!a
Dupa cun spunean nai sus, viaa piivala peisonaIa incIude aspecleIe inline
aIe unei peisoane ce in de peisonaIilalea sa i caie sunl desfauiale fie nli-o
inlinilale alsoIula, fie n cadiuI unei ceic inlin ieslins. Iaia a nceica vieo
cIasificaie i faia ca enuneiaiea sa fie exhausliva oii Iinilaliva, diepluI Ia viaa
piivala peisonaIa incIude nai nuIle aspecle aIe peisonaIilaii unane.
n piinuI ind, n aceasla calegoiie inlia diepluI unei peisoane Ia inlegiilale
fizica. AslfeI, se poale afiina ca ail. 8 aie un caiaclei sulsidiai, n acesl conlexl,
faa de ail. 3 din Convenie, devenind apIicaliI alunci cnd ail. 3 nu esle
apIicaliI din cauza Iipsei giavilaii lialanenluIui. n consecina, ail. 8 esle
apIicaliI alunci cnd peisoana a fosl supusa unoi aluzuii de naluia sexuaIa oii
fizica. Tol aslfeI, ail. 8 esle apIicaliI alunci cnd o peisoana esle afeclala psihic,
nu neapaial fizic, de anunile acle.
n aI doiIea ind, diepluI Ia viaa piivala peisonaIa inpIica diepluI Ia secieluI
acesleia sau diepluI de a liai Ia adaposl de piiviii indisciele. n consecina, ail. 8
esle apIicaliI alunci cnd viaa unei peisoane esle supiavegheala, alunci cnd
auloiilaiIe penilenciaie inslaIeaza caneie video n ceIuIe, cnd auloiilaiIe
supiavegheaza peinanenl Iocuina unei peisoane sau niegislieaza piin
nijIoace video conpoilanenluI unei peisoane pe sliada. De asenenea, cl linp
nfaiaiea unei peisoane consliluie un aspecl aI peisonaIilaii acesleia,
pulIicaie unoi fologiafii caie o iepiezinla consliluie o alingeie a diepluIui sau
Ia viaa piivala, Ia feI ca i pulIicaiea unoi infoinaii piivind lieculuI acesleia,
indifeienl daca acesle infoinaii sunl coiecle sau nu oii daca sunl accesiliIe
oiicui sau nu. Tol aslfeI, diepluI Ia viaa piivala incIude i diepluI Ia inlinilalea
aIloi infoinaii cu piiviie Ia o peisoana, piecun siluaia sa financiaia, Cuilea
slaliIind ca ail. 8 esle apIicaliI alunci cnd anunile calegoiii de peisoane au
olIigaia de a depune decIaiaii de aveie, accesiliIe pulIicuIui. Ienliu a inlia
sul incidena ail. 8, acleIe ce Iezeaza secieluI i anoninaluI vieii unei peisoane
nu lieluie neapaial sa fie conunicale, ci esle suficienl sa fie aihivale. De aceea,
ail. 8 esle incidenl alunci cnd o peisoana esle oliecl aI unoi dosaie caie conin
dale cu caiaclei peisonaI, chiai i alunci cnd infoinaiiIe iespeclive nu sunl

92
nca uliIizale. n schinl, alunci cnd se coIecleaza dale ce nu au nici o Iegaluia
cu vieo peisoana anune, caie apaie doai incidenlaI n daleIe adunale, ail. 8 nu
esle apIicaliI. Spie exenpIu, Cuilea a decis n acesl sens cu piiviie Ia
niegisliaiea i aihivaiea luluioi lianzaciiIoi unei lanci, o paile din eIe fiind
dispuse a se ieaIiza de calie diiecloiuI lancii. Cuilea a consideial ca aihivaiea
daleIoi nu piivele peisoana diiecloiuIui, ci aclivilalea lancii, aslfeI ca diepluI
sau Ia viaa piivala nu a fosl Iezal.
De asenenea, diepluI Ia idenlilale esle unuI dinlie aspecle ce in de viaa
piivala a unei peisoane. AslfeI, ail. 8 esle apIicaliI alunci cnd se ieIeva adiesa
unei peisoane, alunci cnd o peisoana alandonala Ia naleie soIicila infoinaii
cu piiviie Ia paiinii lioIogici, alunci cnd se pune piolIena slaliIiiii unei
Iegaluii juiidice nlie un copiI i piezunlivuI sau paiinle lioIogic oii alunci
cnd o peisoana sufeia o schinlaie a nuneIui sau. Iaie evidenl ca n
coninuluI diepluIui Ia viaa piivala peisonaIa inlia i Iileilalea sexuaIa a
peisoanei, poale ceI nai inlin aspecl aI acesleia. n consecina, ail. 8 esle
apIicaliI alunci cnd o peisoana ieaIizeaza o opeiaie chiiuigicaIa i hoinonaIa
de schinlaie de sex sau alunci cnd o peisoana sufeia sanciuni penliu un
conpoilanenl sociaI consideial anoinaI, piecun ceI honosexuaI sau ceI sado-
nasochisl.
Tol aslfeI, ine de diepluI Ia viaa piivala confideniaIilalea slaiii de sanalale a
peisoanei i diepluI acesleia de a dispune de coipuI sau dupa cun doiele. n
consecina, diepluI Ia viaa piivala incIude diepluI unei peisoane de a ianne
nsaicinala, fie pe caIe naluiaIa, fie n nod ailificiaI. De asenenea, ail. 8 esle
apIicaliI alunci cnd o peisoana esle supusa unei inleivenii nedicaIe, chiai
insignifianla, faia acoiduI sau, alunci cnd o peisoana esle supusa Ia nai nuIle
exanene psihialiice penliu a deleinina exislena unei evenluaIe loIi de oidin
psihic sau cnd esle olIigala sa se supuna Ia lesle peiiodice penliu depislaiea
consunuIui de dioguii i aIcooI, fiind nevoila sa ofeie peiiodic noslie de uiina,
piecun i alunci cnd un copiI supoila un lialanenl nedicaI olIigaloiiu, faia
consinannluI paiiniIoi sai. De asenenea, ail. 8 esle apIicaliI alunci cnd o
peisoana i vede ieIevala, faia consinannluI sau, slaiea de sanalale sau
slaiea sa nenlaIa.
De asenenea, dei nici ail. 8, nici Convenia n geneiaI, nu gaianleaza anunile
diepluI de a liai n anunile condiii oii un anunil slandaid de viaa, ail. 8
inleivine alunci cnd, din cauze exleiioaie, viaa unei peisoane esle seiios
afeclala. Spie exenpIu, s-a decis ca ail. 8 esle apIicaliI alunci cnd o peisoana
esle expuIzala din aia n caie liaiele de nai nuIla viene sau nu i se peinile
sa se nloaica n aceI slal. Cuilea consideia ca n aslfeI de siluaii ail. 8 esle
apIicaliI chiai daca peisoana n cauza nu aie Iegaluii de naluia faniIiaIa pe
leiiloiiuI aceIui slal, nliucl fapluI de a liai o anunila peiioada pe leiiloiiuI
unui slal cieeaza o Iegaluia puleinica cu aceI slal, iai inposiliIilalea de a
conlinua viaa n aceI slal cieeaza inconvenienle giave peisoanei n cauza. Tol
aslfeI, dei Convenia esle depaile de a gaianla diepluI Ia un nediu sanalos,
ail. 8 devine incidenl alunci cnd, din cauza unoi luIluiaii giave aIe nediuIui,

93
o peisoana sufeia consecine inpoilanle, pioducndu-i-se un inconvenienl
inpoilanl. AslfeI s-a decis de nai nuIle oii, indifeienl ca poIuaiea a fosl una
chinica sau fonica. Tieluie nsa sulIinial nca o dala ca ail. 8 nu gaianleaza
diepluI Ia un nediu sanalos, aslfeI ncl penliu ca acesla sa devina incidenl
lieluie ca iecIananluI sa denonslieze fapluI ca alingeiea adusa nediuIui a
piodus sau ai pulea sa pioduca inpIicaii giave asupia siluaiei saIe. Mai nuIl,
poliivil unei juiispiudene dezvoIlala n uIlina peiioada de calie Cuile, ail. 8
esle apIicaliI apioape de fiecaie dala cnd o peisoana sufeia anunile nepIaceii
aIe vieii saIe colidiene, cu condiia ca aceslea sa aila o inpoilana. Spie
exenpIu, Cuile a decis ca ail. 8 esle apIicaliI alunci cnd aie nevoie de anunile
nedicanenle penliu lialaiea unei naIadii de caie sufeia, iai slaluI iefuza sa i Ie
acoide, alunci cnd o peisoana esle deianjala de fapluI ca slaluI peinile
funaluI n IocuiiIe pulIice oii alunci cnd o peisoana esle Iipsila de acleIe saIe
idenlilale, faia de caie nu poale sa ieaIizeze anunile aclivilai colidiene.

VIa(a prIvata sncIa!a
Dupa cun spunean nai sus, ail. 8 incIude, pe Inga diepluiiIe unei peisoane
de a dezvoIla individuaI dupa cun doiele, i diepluI unei peisoane de a slaliIi
ieIaii cu senenii sai, faia opieIili, acesle diepl inlind de asenenea n viaa sa
piivala. ModaIilalea de ieaIizaie i nanifeslaie a acesloi ieIaii esle indifeienla.
Tolui, inslana euiopeana paie sa iespecle din acesl puncl de vedeie doai
ieIaii inlei-peisonaIe exislenle, faia a incIude n noiunea de viaa piivala i
ieIaii peisonaIe viiloaie. De aceea, Cuilea a adnis apIicaliIilalea ail. 8 penliu
ieIaiiIe dinlie doua Iesliene i copiIuI uneia dinlie eIe, n laza fapluIui ca
Iocuiau de nuIla viene npieuna, nsa a consideial ca ail. 8 nu esle incidenl
alunci cnd unei peisoane i se iefuza diepluI de a adopla o peisoana, din cauza
oiienlaiii saIe sexuaIe honosexuaIe.
Tol n diepluI Ia viaa piivala sociaIa inlia i aclivilaiIe piofesionaIe sau
coneiciaIe aIe unei peisoane. Cuilea a expiinal-o desluI de cIai, coeienl i
convingaloi nli-un din holaiiiIe saIe nai vechi, afiinnd ca pan4 |a urn4, |a
scrticiu, najcri|a|ca pcrscanc|cr au cca nai narc par|c a ccazii|cr dc a-i s|aoi|i
|cg4|uri cu |unca cx|cricar4... Risc4n s4 crc4n c incga|i|a|c dc |ra|ancn| dac4
cxc|udcn din ocncficii|c ar|. 8 tiafa prcfcsicna|4 a unci pcrscanc, da| fiind c4 cs|c
difici|4 disccicrca ac|iti|4fi|cr prcfcsicna|c a|c unci pcrscanc dc cc|c s|ric| prita|c.
Tocnai de aceea, Cuilea a decis ca ail. 8 esle apIicaliI alunci cnd au fosl
inleiceplale convoiliii leIefonice cu caiaclei piofesionaI oii cnd o peicheziie
doniciIiaia a vizal doai aclivilalea coneiciaIa a peisoanei peicheziionale.

DIstInc(Ia dIntrc vIa(a prIvata I vIa(a pub!Ica
Afiinan i nai sus ca ail. 8 nu piolejeaza decl diepluI Ia viaa piivala,
excIuznd din doneniuI sau de apIicaliIilale viaa pulIica. Ie de aIla paile,
nsa, aa cun an vazul nai sus ail. 8 esle apIicaliI i cu piiviie Ia viaa sociaIa a
unei peisoane, ce inpIica un anunil aspecl de pulIicilale. De aceea, penliu a

94
finaIiza deleininaiea doneniuIui de incidena aI ail. 8 esle necesai sa nceic
ieaIizaiea unei dislincii nlie viaa piivala i cea piivala a unei peisoane, n
condiiiIe n caie sinpIuI fapl ca anunile aspecle sunl cunoscule de un nunai
naie de peisoane nu esle suficienl penliu a excIude apIicaliIilalea ail. 8. Din
acesl puncl de vedeie, sunl doua aspecle de caie lieluie inul seana.
n piinuI ind, un anunil aspecl iese din sfeia piivala i inlia n sfeia vieii
pulIice a unei peisoane alunci cnd aceasla face pulIic, n nod lenevoI, unei
nunai nedeleininal de peisoane, aspecluI n cauza. Doua sunl ideiIe caie
lieluie sulIiniale. Ie de o paile, ieIevaiea pulIica lieluie sa aila Ioc lenevoI,
ceea ce nseanna ca ail. 8 ianne apIicaliI alunci cnd scoaleiea unui aspecl
din viaa piivala a unei peisoane nu se daloieaza voinei Iileie a acesleia, ci
aciunii unui lei oii naluiii npiejuiaiii iespeclive. AcluI nu poale fi socolil
unuI pulIic, chiai daca ajunge Ia cunolina unui nunai nedeleininal de
peisoane, nliucl acesl fapl se daloieaza naluiii conpoilanenluIui iespecliv.
Ie de aIla paile, penliu ca un anunil aspecl sa iasa din sfeia piivala nu esle
suficienl ca eI sa ajunga, piin voina liluIaiuIui, Ia cunolina nai nuIloi
peisoane, ci lieluie sa ajunga Ia cunolina unui nunai nedeleininal de
peisoane, penliu ca ail. 8 piolejeaza viaa piivala piin iefeiiie Ia un ceic inlin
caie nu I incIude doai pe liluIaiuI vaIoiii piolejale.
n aI doiIea ind, lieluie piecizal ca, daca anunile acle pol liece din sfeia
piivala n cea pulIica, exisla i un fenonen inveis. Lxisla acle ce in de viaa
pulIica a unei peisoane, caie pol liece n sfeia vieii piivale odala cu lieceiea
linpuIui, n condiiiIe n caie, dupa o peiioada Iunga de linp, acle aIla dala
pulIice ajuns sa nai fie cunoscule doai de un ceic inlin de peisoane, inlind
aslfeI n viaa piivala a unei peisoane. Spie exenpIu, fapluI ca o peisoana face
paile dinlie anunila asociaie i pailicipa Ia nanifeslaii pulIice aIe aceIei
asociaii esle un gesl ce ine de exeiciiuI vieii saIe pulIice. Tolui, dupa zeci de
ani de Ia eveninenle, gesluI pulIic a ajuns n viaa piivala a peisoanei, aslfeI ca
ail. 8 esle apIicaliI daca slaluI deine i uliIizeaza un dosai n caie se iegasesc
aslfeI de infoinaii.

Nn(Iunca dc vIa(a famI!Ia!a
Nici noiunea de viaa faniIiaIa nu esle nuIl nai uoi de definil, n condiiiIe n
caie Cuilea a piefeial i de dala aceasla sa evile uliIizaiea unoi definiii
olieclive, pe laza caieia sa se poala deleinina daca iapoiluiiIe dinlie doua
peisoane pol fi caIificale ca fiind iapoiluii de faniIie. Tieluie spus, de Ia lun
ncepul, ca, dupa paieiea nea, cIasificaiea iapoiluiiIoi dinlie doua peisoane n
iapoiluii de faniIie sau n sinpIe aspecle sau iapoiluii piivale piezinla o
inpoilana seiioasa. Aa cun von vedea nai jos, loale diepluiiIe Ia caie face
iefeiiie ail. 8 sunl diepluii ce pol sufeii Iinilaii Iegiline din pailea slaleIoi,
daca sunl ndepIinile anunile condiii. Una dinlie acesle condiii esle
piopoiionaIilalea i din acesl puncl de vedeie aie o inpoilana seiioasa fapluI
ca iapoiluiiIe sunl consideiale ca fiind iapoiluii faniIiaIe sau sinpIe iapoiluii

95
piivale, fiind evidenl ca IinilaiiIe ce pol fi aduse vieii de faniIie pol fi inpuse
n condiii nuIl nai sliicle decl IinilaiiIe ce pol fi aduse unoi iapoiluii cu
leii.

Rc!a(II!c cc pnt cnnstItuI vIa(a famI!Ia!a
Lsle evidenl ca, n piinuI ind, exisla viaa faniIiaIa n cadiuI unui cupIu
casaloiil, nsa inslana euiopeana anaIizeaza alunci cnd esle cazuI efeclivilalea
naiiajuIui, nefiind excIus sa decida Ia un nonenl dal Iipsa unei viei de faniIie
nlie peisoane casaloiile, dai Iipsile de aliiluleIe conciele aIe unei viei de
faniIie. Tolui, n cazuI peisoaneIoi casaloiile exisla o piezunie de viaa
faniIiaIa. n schinl, n cazuI conculiniIoi, piezunia exisla n sens inveis, n
sensuI n caie ieIaia acesloia poale fi consideiala ca laza unei Iegaluii faniIiaIe
doai n nasuia n caie se pioleaza exislena unei viei conune peinanenle.
Daca aceasla condiie esle ndepIinila, Cuilea ieine apIicaliIilalea ail. 8, chiai i
alunci cnd ieIaiiIe sunl aduIleiine. n schinl, n ciuda evoIuiei nenlaIilaii
Cuiii, aceasla nca nu a iecunoscul exislena unei viei faniIiaIe n cadiuI
cupIuiiIoi honosexuaIe, conlinund sa consideie ca aslfeI de iapoiluii in de
viaa piivala a peisoaneIoi.
ReIaiiIe dinlie paiini i copii Ioi sunl, n piincipiu, un aspecl aI vieii de
faniIie nloldeauna. Se inpun nsa anunile piecizaii supIinenlaie. n piinuI
ind, lieluie piecizal ca, n opinia Cuiii, diepluI Ia viaa faniIiaIa apaie Ia
nonenluI naleiii copiIuIui. Cuilea consideia ca, anleiioi naleiii, nlie copiI i
paiinii sai nu exisla viaa faniIiaIa, nliucl nu exisla nici un feI de iapoiluii
sociaIe, iai viaa faniIiaIa esle doai un eveninenl poleniaI viiloi. n schinl,
daca copiIuI s-a nascul, va exisla viaa faniIiaIa nlie eI i paiinii sai, chiai daca
copiIuI a fosl Iual n giija slaluIui nca de Ia nonenluI naleiii saIe. n aI doiIea
ind, viaa faniIiaIa nlie paiini i copii nu ine conl de nodaIilalea slaliIiiii
ieIaiei nlie paiinle i copiI, exislnd viaa de faniIie indifeienl daca Iegaluia
esle doai una lioIogica sau doai una juiidica. AslfeI, nlie un paiinle i copiIuI
sau exisla viaa faniIiaIa, chiai daca copiIuI esle nascul n afaia casaloiiei,
nliucl caIilalea de paiinle nu esle acoidala n laza unei aslfeI de Iegaluii. Mai
nuIl, n opinia Cuiii o aslfeI de Iegaluia faniIiaIa nu se pieide nici nacai piin
adoplaiea copiIuIui, nliucl adopia face evenluaI sa nceleze iapoiluI juiidic
nlie paiinle i copiIuI sau, faia a pulea Iegaluia lioIogica, dupa cun o aslfeI de
Iegaluia nu se pieide piin divoiuI paiiniIoi i aliiluiiea copiIuIui ceIuiIaIl
paiinle.
Ie de aIla paile, o ieIaie faniIiaIa nlie un copiI i peisoaneIe caie I au n giija
se poale slaliIi i pe laza unoi eIenenle juiidice, faia a fi nsoile de nici un
eIenenl faplic. Aceasla esle siluaia n cazuI adopiei, iai Cuilea a decis faia
ezilaii ca ieIaiiIe nlie paiinii adoplivi i copiI sunl iapoiluii faniIiaIe, chiai
daca cei doi nu au Iocuil niciodala npieuna. Tieluie nsa spus ca loale
afiinaiiIe de nai sus vizeaza doai siluaia IegaluiiIoi dinlie paiini i copii Ioi
ninoii, nliucl n aceasla siluaie se poale piezuna exislena unei dependene

96
naleiiaIe i enoionaIe nlie paiini i copii. De Ia nonenluI najoialuIui
copiiIoi, exislena unei viei faniIiaIe se fundanenleaza, dincoIo de ciileiiiIe de
nai sus, pe o condiie supIinenlaia: cea a unui giad de dependena naleiiaIa
oii senlinenlaIe, ce depaele IegaluiiIe senlinenlaIe noinaIe nlie paiini i
copii.
De aIlfeI, aceasla esle condiia ce sla Ia laza deleininaiii exislenei unei viei de
faniIie nlie iude, aIleIe decl soi sau paiini i copii Ioi. Cuilea nu adnile
aulonal Iegaluia faniIiaIa din sinpIa Iegaluia de snge exislenla n cadiuI unei
faniIii, n sensuI nejuiidic aI leinenuIui. Mai nuIl, pe laza aceslei dependene,
caie de nuIle oii se liaduce piinli-o coalilaie ndeIungala, oiganeIe insliluie
piin Convenie au adnis exislena unei viei faniIiaIe i nlie peisoane caie nu
au Iegaluia de iudenie sangvina
n concIuzie, se poale conslala ca inslana euiopeana a cieal un concepl de viaa
faniIiaIa, aulonon, dislincl de caIificaiiIe inleine aIe unoi iapoiluii, nsa Ia feI
de inceil n coninul i de vag piecun noiunea de viaa piivala. Ranne ca
juiispiudena uIleiioaia sa cIaiifice acesle aspecle, nsa, dupa paieiea nea, esle
IaudaliI fapluI ca oiganeIe de Ia Sliaslouig au piefeial o aloidaie conciela a
aceslei noiunii. Cied ca o aloidaie foinaIa, lazala doai pe exislena unui Iianl
de oidin juiidic dinlie peisoane ai fi excIus nejuslifical din doneniuI de
incidena aI ail. 8 nuneioase siluaii. Ajunge sa nenionez ca, n Iunea
occidenlaIa acluaIa, de nuIle oii conculinii au o ieIaie Ia feI de slinsa cu a
soiIoi, unica difeiena fiind un acl juiidic foinaI. Din puncl de vedeie aI
pioleciei de caie se lucuia ieIaia acesloia nu ai fi fiieasca iapoilaiea Ia aceI
acl foinaI, caie nu poale sa afecleze senlinenluI de faniIie pe caie I confeia nu
un acl juiidic, ci o ieIaie senlinenlaIa, de a caiei piolecie se ,ocupa ail. 8 din
Convenie.

Cnn(Inutu! vIc(II famI!Ia!c
Desfauiaiea vieii de faniIie piesupune o suna uiiaa de acle i de
conpoilanenle. n opinia Cuiii, nu loale aceslea sunl piolejale piin
dispoziiiIe ce piivesc viaa faniIiaIa, fiind aslfeI necesai sa deleinin caie sunl
aceIe aspecle aIe vieii n cadiuI unei faniIii ce sunl piolejale piin dispoziiiIe
ail. 8, penliu a finaIiza slaliIiiea doneniuIui de apIicaliIilale aI ail. 8 n aceasla
naleiie. nainle de asla, lieluie nsa spus ca ail. 8 nu piolejeaza diepluI a doua
peisoane de a-i nleneia o faniIie piin casaloiie, nliucl acesla esle gaianlal
piin pievedeiiIe ail. 12, i nici diepluI soiIoi Ia egaIilale n exeicilaiea
diepluiiIoi i olIigaiiIoi conjugaIe, nliucl acesla esle oliecl aI ail. 5 din
IiolocoIuI ni. 7 Ia Convenie. CeIe doua lexle nenionale sunl noine speciaIe
faa de dispoziiiIe ail. 8, excIuznd aslfeI apIicaiea acesluia. De aceea, nu voi
inlia aici n anaIiza coninuluIui Ioi, uinnd sa Ie lialez n conlexluI
conenlaiiuIui consacial ailicoIeIoi ce Ie cupiind.
Revenind Ia doneniuI de incidena aI ail. 8, lieluie spus ca acesla inpIica, n
piinuI ind, diepluI Ia o iecunoaleie juiidica a ieIaiiIoi de faniIie, cu loale

97
consecineIe pe caie Ie inpIica o aslfeI de iecunoaleie. AslfeI, ail. 8 esle
apIicaliI alunci cnd slaluI iefuza sa iecunoasca ieaIilalea lioIogica a
paleinilaii piefeind sa uliIizeze piezunii juiidice de paleinilale. n aI doiIea
ind, esle evidenl ca acesla piolejeaza desfauiaiea vieii de faniIie piin
posiliIilalea peisoaneIoi ce cieeaza o faniIie de a liai sau nacai a se vedea cu
ceiIaIi nenliii ai faniIiei. n consecina, ail. 8 esle incidenl alunci cnd unuI
dinlie nenliii faniIiei esle expuIzal sau nu i se nai peinile sa ievina n aia n
caie liaiele faniIia sa oii esle olIigal sa se nule Ia ceIaIaIl paiinle, alunci cnd
un copiI aI unei faniIii esle pIasal nli-o insliluie pulIica, faia acoiduI
paiiniIoi, alunci cnd dupa un divoi unuI dinlie paiini i pieide diepluiiIe
paiinleli ce i sunl acoidale excIusiv ceIuiIaIl paiinle, alunci cnd un deinul
nu poale sa i vada faniIia pe peiioada deleniei saIe oii alunci cnd un paiinle
ce leneficiaza de un diepl Ia vizila i vede diepluI suspendal.
De asenenea, diepluI Ia viaa faniIiaIa acopeia, n opinia Cuiii, anunile
diepluii de naluia paliinoniaIa cu condiia aceslea sa fie slins Iegale de
ieIaiiIe de faniIie, inslana euiopeana consideind ca faniIia piezinla i o
dinensiune socio-econonica ineienla. AslfeI, au fosl anaIizale sul aspecluI
vieii de faniIie ipolezeIe n caie un copiI nu avea vocaie succesoiaIa sa-i
noleneasca paiinleIe, ceIe caie vizau pIala unei pensii de nlieineie ceIe caie
vizau slaliIiiea unui inpozil speciaI doai penliu cupIuiiIe casaloiile. De
asenenea, Cuilea a slaliIil ca ail. 8 esle apIicaliI n iapoil de pIala unei aIocaii
penliu concediuI de naleinilale sau a unoi aIocaii penliu copii, consideind ca
aslfeI de sune acoidale de calie slal au ca i scop ncuiajaiea faniIiei i
faciIilalea exeicilaiii vieii faniIiaIe n condiii noinaIe. Oi, alunci cnd pIala
acesloi sune esle suspendala sau anuIala, viaa de faniIie sufeia anunile
iepeicusiuni npoliiva caioia esle piolejala piin pievedeiiIe ail. 8.

Nn(Iunca dc dnmIcI!Iu
DoneniuI de apIicaliIilale aI ail. 8 incIude i diepluI Ia iespeclaiea
invioIaliIilaii doniciIiuIui. nli-o luna nasuia, cied ca piecizaiea expiesa a
lexluIui Conveniei esle inuliIa, n condiiiIe n caie oiice alingeie adusa
diepluIui Ia un doniciIiu invioIaliI consliluie pna Ia uina o alingeie a
secieluIui vieii piivale a unei peisoane i, de nuIle oii, o peiluilaie a
desfauiaiii vieii de faniIie a acesluia. Ie de aIla paile, nsa, esle fiieasca
acoidaiea unei piolecii speciaIe invioIaliIilaii doniciIiuIui, nliucl acoIo i
dezvoIla o peisoana cea nai naie paile a vieii saIe piivale i de faniIie,
dezvoIlnd aslfeI Iegaluii senlinenlaIe puleinice n iapoil de spaiuI iespecliv.
n consecina, juiispiudena piivind invioIaliIilalea doniciIiuIui nu esle exlien
de dezvoIlala, nsa se pol face cleva piecizaii geneiaIe piivind coninuluI
aceslui diepl.
Cu piiviie Ia coninuluI aceslei noiuni, esle evidenl ca, n piinuI ind, ea
incIude Iocuina unei peisoane. Cuilea nu esle foaile iigida cu acesl aspecl,
neIegnd piin Iocuina i o iuIola pe caie o peisoana nonada o foIosele ca i

98
Iocuina. Mai nuIl, Cuilea a adnis apIicaliIilalea ail. 8 i alunci cnd
iecIanaluI invoca ncaIcaiea invioIaliIilaii unei case de vacana pe caie nu nai
uliIizase de nuIi ani. n nolivaiea soIuiei saIe, Cuilea a consideial ca noiunea
de ,doniciIiu lieluie sa piineasca o inleipielaie exlensiva i ca aceasla
noiune poale sa incIuda i ieedina secundaia sau casa de vacana a unei
peisoane, nliucl peisoana n cauza dezvoIla Iegaluii enoionaIe puleinice cu
acea casa.
Cu piiviie Ia diepluiiIe ieIalive Ia un doniciIiu pe caie Ie piolejeaza ail. 8,
lieluie spus ca acesla vizeaza n piinuI ind caiacleiuI seciel aI vieii
dinaunliuI doniciIiuIui, aslfeI ncl oiice acl caie scoale Ia Iunina ceea ce se
peliece n spaleIe uiIoi unei Iocuine sau oiice acl piin caie aspecle afIale n
inleiioiuI acesleia ajung Ia cunolina aIloi peisoane, faia voia liluIaiuIui Ioi,
face incidenle dispoziiiIe ail. 8. n aI doiIea ind, diepluI consacial piin ail. 8
inpIica posiliIilalea oiicaiei peisoane de a-i uliIiza doniciIiuI. n consecina,
ail. 8 devine apIicaliI oii de cle oii o peisoana esle npiedicala sa inlie n
Iocuina sa. Acesl diepl nu se confunda neapaial cu ceI de piopiielale, penliu
ca exisla siluaii n caie diepluI de piopiielale aI unei peisoane asupia
doniciIiuIui sa fie iecunoscul, nsa aceasla sa nu I poala uliIiza. Spie exenpIu,
s-a decis ca ail. 8 esle apIicaliI alunci cnd, n ciuda unei holaiii judecaloieli
de evacuaie, o peisoana nu poale inlia n Iocuina sa, din cauza iefuzuI unui
lei ce uliIiza iIicil casa. De asenenea, Cuilea a decis ca ail. 8 esle apIicaliI i
alunci cnd o peisoana poale sa inlie n Iocuina sa, nsa uliIizaiea acesleia esle
giav peiluilala de anunii facloii exleiioii. Lsle evidenl ca ail. 8 esle cu all
nai nuIl apIicaliI alunci cnd inposiliIilalea de a uliIiza Iocuina se daloieaza
disliugeiii acesleia.

Nn(Iunca dc cnrcspnndcn(a
$i diepluI Ia invioIaliIilalea coiespondenei esle lol o apIicaie pailicuIaia a
diepluIui Ia viaa piivala, inpIicnd piolejaiea expiesa a secieluIui ieIaiiIoi
peisonaIe aIe unei peisoane. Cl linp, viaa piivala a unei peisoane incIude i o
conponenla sociaIa, iai ail. 8 gaianleaza secieluI vieii piivale, esle fiiesc ca
oiice conunicaie dinlie doua peisoane sa fie piolejala odala cu piolecia ofeiila
vieii piivale a unei peisoane. De aceea, ai paiea supeifIua iefeiiiea expiesa Ia
secieluI coiespondenei. Cu loale aceslea, juiispiudena Cuiii a aialal ca
opiunea auloiiIoi Conveniei a fosl coiecla, dal fiind ca iniiaI nuIle din
aspecleIe vieii piivale sociaIe au fosl consideiale ca excednd doneniuIui vieii
piivale. Cu loale aceslea, s-a consideial nca din aceI nonenl ca ail. 8
piolejeaza oiice coiespondena, nu doai cea caie eia consideiala, Ia aceI
nonenl piivala. Odala cu evoIuia juiispiudenei Cuiii a devenil oaiecun
inuliIa iefeiiiea expiesa Ia iespecluI caiacleiuIui seciel aI coiespondenei, noliv
penliu caie o paile a juiispiudenei Cuiii se iefeia Ia diepluI Ia invioIaliIilalea
coiespondenei i a vieii piivale.

99
Refeiindu-se Ia coiespondena, Cuilea consideia ca aceasla dispoziie
piolejeaza eseniaInenle secieluI gnduiiIoi unei peisoane, una dinlie paiiIe
ceIe nai inline aIe peisonaIilaii saIe. De aceea, n opinia Cuiii, piin
coiespondena nu se neIege doai cea cIasica, ci oiice feI de conunicaie nlie
doua sau nai nuIle peisoane, ieaIizala cu doiina de a ianne piivala. n
consecina, aceasla dispoziie acopeia i coiespondena cIasica, pe hilie, i cea
ieaIizala piin nijIoace lehnice nodeine, cun ai fi un nesajeIe liinise piin
inleinediuI polei eIeclionice sau a unui pagei. De asenenea, noiunea de
coiespondena incIuda conunicaiea leIefonica nlie doua peisoane. Cu piiviie
Ia diepluiiIe piivind coiespondena n iapoil de caie pievedeiiIe ail. 8 sunl
apIicaliIe, aceslea vizeaza all inleidicia de a coiesponda, cl i vioIaiea
secieluIui gnduiiIoi unei peisoane ce au fosl expiinale n cadiuI
coiespondenei saIe cu un lei. De asenenea, ail. 8 esle apIicaliI i alunci cnd
acluI slaluIui consla nu n inleiceplaiea coiespondenei, ci n olineiea unei
Iisle a convoiliiiIoi leIefonice.

6.1.2 Obligaiile statelor
Dupa spunean i nai sus, slaleIe au n piinuI ind olIigaia de a se aline de
Ia conileiea unoi acle caie sa aduca alingeie diepluiiIoi ce leneficiaza de
piolecia ofeiila piin pievedeiiIe ail. 8, exceplnd ipoleza n caie aslfeI de acle
sunl Iegiline piin iapoilaie Ia pievedeiiIe paiagiafuIui 2. n piincipiu,
veiificaiea exislenei unei ingeiine n diepluiiIe gaianlale nu iidica piolIene
deoselile din puncl de vedeie piaclic, cl linp nu esle dificiI de eslinal daca
un anunil acl aI slaluIui a afeclal sau a ngieunal exeicilaiea unuia dinlie
eIenenle ce cieeaza diepluI Ia viaa piivala i faniIiaIa. Ienliu a ofeii doai
cleva exenpIe, esle evidenl ca o condannaie penaIa penliu conileiea unoi
acle sexuaIe piivale consliluie o alingeie a exeiciiuIui diepluIui Ia viaa
piivala, dupa cun iefuzuI de a ofeii unei peisoane infoinaiiIe pe caie Ie
conine dosaiuI exislenl Ia poIiie pe nuneIe sau aduce alingeie diepluIui Ia
secieluI vieii piivale. Tolui, n anunile siluaii puncluaIe, exislena unei
ingeiine poale face oliecluI olseivaii supIinenlaie. AslfeI, n piinuI ind,
lieluie nenional fapluI ca nu exisla nici o ingeiina n exeiciiuI vieunuia din
diepluiiIe pievazule n ail. 8 alunci cnd acluI piejudicialiI a fosl saviil cu
acoiduI vaIaliI aI peisoanei piolejale oii alunci cnd a fosl piodus chiai de
calie peisoana piejudiciala. De asenenea, nu exisla ingeiina alunci cnd
diepluiiIe piolejale piin ail. 8 nu sufeia nici o alingeie, nici nacai poleniaIa,
peisoaneIe piolejale nefiind afeclale deIoc de acluI slaluIui. De asenenea, nu
exisla o ingeiina n exeiciiuI vieunuia dinlie diepluiiIe piolejale piin ail. 8,
alunci cnd, chiai daca o peisoana sufeia un anunil piejudiciu, acesla esle
consecina alsoIul noinaIa a unei siluaii dale, de caie peisoana n cauza eia
conlienla.
Ienliu a discula despie apIicaliIilalea ail. 8 esle necesai ca ingeiina iespecliva
sa piovina din pailea auloiilaiIoi slaluIui pil. Lsle indifeienl n ce consla

1OO
acesl acl: poale fi o aciune a poIiiei, piecun o peicheziie, o holaiie
judecaloieasca oii o pievedeie IegaIa ce nu peinile exeicilaiea unui diepl
inlegial ceIoi gaianlale n ail. 8. n schinl, ail. 8 nu esle apIicaliI alunci cnd
ingeiina n diepluI Ia viaa piivala aI unei peisoane esle uinaie a unui acl
conis de calie o peisoana de diepl piival. Tolui, daca aceI acl piival esle
confiinal piinli-o holaiie judecaloieasca sau un acl adninislialiv ce iefuza sa
I sancioneze, ingeiina va fi consideiala iefuzuI de a sanciona acluI piival, iai
ail. 8 va fi apIicaliI.
6.1.2.1 C!auza justIfIcatIva
DiepluI Ia viaa piivala incIude all de nuIle aspecle, ncl esle inposiliI,
penliu luna desfauiaie a vieii sociaIe, ca loale aceslea sa fie iespeclale n nod
alsoIul. Ienliu a Iua un exenpIu de coaIa, diepluI de ciele n apailanenluI
de lIoc uii poIaii inlia n conponena diepluIui Ia viaa piivala, nsa esle
evidenl ca ieguIi sociaIe noinaIe nu pol sa peinila un aslfeI de fapl. n
consecina, nu oiice ingeiina a slaluIui n exeiciiuI diepluiiIoi nai sus expuse
consliluie o vioIaie a ail. 8, ci doai aceIe ingeiine caie nu sunl Iegiline, adica
caie nu iespecla, cunuIaliv, ceIe liei condiii enunale n cIauza juslificaliva pe
caie o conine aI doiIea paiagiaf aI ail. 8. CeIe liei condiii sunl: ingeiina
slaluIui sa fie pievazula de Iege, ingeiina sa vizeze un scop Iegilin, ingeiina
sa fie necesaia nli-o socielale denocialica penliu alingeiea aceIui scop. nainle
de a Ie piezenla pe Iaig coninuluI, nai lieluie spus doai ca piola iespeclaiii
ceIoi liei condiii apaiine slaluIui pil.
6.1.2.1.1 Lega|ltatea lngerln(el
Iiina condiie a Iegilinilaii ingeiinei slaluIui esle cea a IegaIilaii acesleia,
fapl caie piesupune ca nasuia sa aila coiespondenl nli-o Iege inleina. nliucl
an anaIizal pe Iaig noiunea de Iege, piecun i condiiiIe accesiliIilaii i aIe
pieviziliIilaii cu piiIejuI conenlaiiuIui Ia ail. 7 din Convenie, nu ieiau aici
nlieaga discuie, dal fiind ca loale ceIe piecizale nai sus iann peifecl vaIaliIe
i n conlexluI ail. 8.
6.1.2.1.2 Scou| lngerln(el
A doua condiie penliu ca ingeiina slaluIui n viaa piivala i de faniIie a unei
peisoane sa fie Iegilina esle aceea ca nasuia slaluIui sa fi vizal un scop Iegilin.
n piincipiu, aceslea scopuii sunl ceIe pievazule expies n lexluI ail. 8, nsa nu
de nuIle oii Cuilea exlinde doneniuI de incidena aI acesloia aslfeI ncl sa
acopeie i siluaii caie nu sunl iegIenenlale expies. AilicoIuI 8 enuneia
uinaloaieIe scopuii pe caie se poale fundanenla o ingeiina pulIica n
exeiciiuI diepluiiIoi pievazule n ail. 8:
Prc|ccfia sccuri|4fii naficna|c. Iiin secuiilalea naionaIa se neIeg vaIoiiIe
fundanenlaIe aIe slaluIui, piecun inlegiilalea sa leiiloiiaIa oii suveianilalea
acesluia. Spie exenpIu, Cuilea a consideial ca fapla slaluIui de a ascunde faa
de o peisoana infoinaii deinule de calie seiviciiIe seciele nli-un dosai pe
nuneIe sau aie diepl scop piolecia secuiilaii naionaIe. Tol aslfeI, s-a

1O1
consideial i alunci cnd oigane de slal au supiavegheal o peisoana ce Iucia n
doneniuI niIilai i avea acces Ia infoinaii cIasificale.
Prc|ccfia siguranfci puo|icc. Secuiilalea pulIica piivele piolecia conunilaii n
geneiaI conlia unoi eveninenle ce i pol afecla exislena. AslfeI, spie exenpIu,
piolecia siguianei pulIice poale juslifica olIigaia unoi angajai ai conpaniiIoi
de lianspoil naiilin de a se supune unoi lesle caie sa Ie veiifice aIcooIenia sau
posiliIilalea consunuIui de dioguii.
8un4s|arca cccncnic4 a f4rii. Lvidenl ca piolecia unoi inleiese econonice
geneiaIe aIe socielai poale juslifica o ingeiina n diepluiiIe consaciale piin ail.
8. Spie exenpIu, Cuilea a decis ca peicheziia ieaIizala Ia sediuI unoi socielai
suspeclale de ncaIcaiea ieguIiIoi piivind concuiena esle juslificala de scopuI
piolejaiii inleieseIoi econonice naionaIe i lunaslaiii econonice.
Ap4rarca crdinii puo|icc. Iiolejaiea oidinii, noliv adnisiliI penliu a juslifica o
ingeiina n diepluI Ia viaa piivala i faniIiaIa, a piinil, n juiispiudena
oiganeIoi de Ia Sliaslouig, o inleipielaie exlincliva. AslfeI, s-a consideial ca
noiunea de oidine Ia caie face iefeiiie Convenia se iapoileaza i Ia oidinea ce
lieluie sa exisle n inleiioiuI unui giup, n nasuia n caie dezoidinea din
cadiuI acesluia poale afecla oidinea pulIica n geneiaI. Spie exenpIu, s-a
consideial ca sancionaiea ieIaiiIoi sexuaIe cu caiaclei sado-nasochisl aie
diepl scop piolejaiea oidinii pulIice.
Prctcnirca infracficna|i|4fii. $i noiunea de pieveniie a infiaciuniIoi a piinil o
inleipielaie exlien de Iaiga din paile oiganeIoi insliluie piin Convenie, n
condiiiIe n caie aceslea afiina deseoii ca pieveniiea infiaciuniIoi incIude i
uinaiiiea i sancionaiea infiaciuniIoi deja conise, n laza ideii dupa caie
sanciunea penaIa aie un caiaclei pievenliv. De exenpIu, Cuilea a consideial ca
nasuia slaluIui piin caie anunile calegoiii de funcionaii aveau olIigaia de a-
i face pulIice decIaiaiiIe de aveie consliluie o nasuia ce viza pieveniiea
infiaciuniIoi de coiupie. Tol aslfeI, Cuilea a consideial ca ieaIizaiea unei
peicheziii consliluie o nasuia ce vizeaza pieveniiea conileiii de infiaciuni. $i
nasuiiIe Iuale dupa condannaiea penaIa a unei peisoane sunl consideiale de
calie Cuile lol ca nile ingeiine ce vizeaza pieveniiea infiacionaIilaii, un
exenpIu faciI de ofeiil fiind ceI aI expuIzaiii sliainiIoi ce conil infiaciuni pe
leiiloiiuI unui slal.
Prc|ccfia s4n4|4fii puo|icc. Iiolejaiea slaiii geneiaIe de sanalale a popuIaiei poale
sla, de asenenea, Ia laza unei ingeiine Iicile n viaa piivala a peisoaneIoi,
juslificnd spie exenpIu olIigalivilalea supuneiii Ia anunile conlioaIe
nedicaIe peiiodice sau Iinilaiea conlacleIoi cu leii i cu faniIia n cazuI
insliluiiii unei caianline.
Prc|ccfia ncra|ci puo|icc. Vaga i inpiecisa, noiunea de noiaIa pulIica Ia caie
face iefeiiie ail. 8 nu esle o noiune aulonona. Cuilea a slaliIil ca noiaIa
lieluie neIeasa piin iefeiiie Ia sislenuI juiidic n discuie i a piecizal ca
piolecia noiaIei inpIica piolejaiea inleieseIoi i lunaslaiii noiaIe a unei paii

1O2
a socielaii, n speciaI a peisoaneIoi caie, din cauza inaluiilaii sau a slaiii de
dependena lieluie sa leneficieze de o piolecie sociaIa.
Prc|ccfia drcp|uri|cr i |iocr|4fi|cr a||uia. Convenia nu poale fi apIicala de o aa
nanieia ncl sa aduca alingeie unoi diepluii gaianlale aIloi peisoane. n
consecina, esle Iicila ieslingeiea diepluIui Ia viaa piivala i faniIiaIa alunci
cnd se uinaiele piolejaiea unoi inleieseIe sau diepluii aIe leiiIoi, faia a fi
nsa necesai ca acesle diepluii oii inleiese sa fie unuI dinlie ceIe pe caie Ie
gaianleaza Convenia, fiind suficienla o piolecia a acesloia n diepluI inlein.
AslfeI, s-a consideial ca slaluI poale invoca acesl scop alunci cnd nasuia sa
viza piolecia inleieseIe consunaloiiIoi sau aI diepluIui unei fenei de a avoila.
Cu all nai nuIl, ail. 8 poale juslifica o ingeiina ce aie diepl scop pioleja unoi
diepluii i inleiese aIe leiiIoi ce leneficiaza de o piolecie Ia niveIuI
Conveniei. Spie exenpIu, decadeiea paiiniIoi din diepluiiIe paiinleli penliu
faple conise npoliiva copiiIoi aie ca scop piolejaiea inleieseIoi acesloia din
uina. Tol aslfeI, peinisiunea pulIicaiii unoi aspecle piivind viaa piivala a
unei peisoane aie diepl scop piolejaiea diepluIui Ia Iileia expiinaie a aIluia.
6.1.2.1.3 Necesltatea lngerln(el
UIlina condiie pe caie lieluie sa o ndepIineasca o ingeiina a slaluIui penliu a
pulea fi consideiala Iicila esle aceea de a fi necesaia nli-o socielale
denocialica. Lsle condiia n iapoil de caie Cuilea i concenlieaza
juiispiudena i caie iidica ceIe nai naii piolIene din puncl de vedeie piaclic
i leoielic.
Ioliivil Cuiii, adjeclivuI necesai nu esle sinonin cu indispensaliI, nliucl
slaleIe leneficiaza de o anunila naija n apiecieiea Iuaiii unei anunile nasuii,
nsa nu piezinla supIeea unoi leineni piecun adnisiliI, noinaI, uliI,
iezonaliI sau opoilun. n aceIai linp, necesilalea unei nasuii slaleIe nli-o
socielale denocialica sennifica fapluI ca, penliu a se conciIia cu oliecliveIe
Conveniei, o ingeiina a auloiilaii pulIice lieluie sa aila Ia laza o nevoie
sociaIa inpeiioasa i lieluie sa fie piopoiionaIa cu scopuI Iegilin vizal. De
asenenea, penliu a juslifica o alingeie a diepluiiIoi pievazule n Convenie,
ingeiina lieluie sa fie Iipsila de aililiaiiu i sa fie conpaliliIa cu spiiiluI unei
denociaii. Necesilalea unei nasuii se va apiecia in ccncrc|c. Aadai, se poale
spune ca necesilalea nli-o socielale denocialica esle o noiune conpIexa caie
paie a ciea un nlieg, n ieaIilale, ea se poale desconpune nlie liei condiii
cunuIalive: necesilalea nasuiii Iuale, piopoiionaIilalea nlie nasuia Iuala i
scopuI invocal i conpaliliIilalea nasuiii cu spiiiluI unei denociaii. Le voi
anaIiza pe ind n ceIe ce uineaza.
Necesilalea ingeiinei se silueaza, aa cun an spus i nai sus, nlie caiacleiuI
sau indispensaliI, caie nu esle inpus, i caiacleiuI sau acceplaliI, caie nu esle
suficienl. OlIigalivilalea ca Ia laza unei ingeiine a slaluIui sa slea o nevoie
sociaIa inpeiioasa se iegasele i n iapoil de siluaiiIe n caie nasuia
uinaiele piolejaiea unui inleies pulIic, piecun piolecia oidinii sau a
noiaIei, dai i alunci cnd nasuia uinaiele piolejaiea unui inleies

1O3
eseniaInenle piival, piecun diepluI aIluia Ia iepulaie. Acea nevoie sociaIa
caie lieluie sa juslifice Iuaiea unei nasuii din pailea slaluIui nu lieluie
confundala cu Iegilinilalea scopuIui vizal de calie slal, chiai daca ea ianne un
fapl alsliacl. InposiliIilalea confuziei piovine din juiispiudena Cuiii, din ce
n ce nai apasaloaie penliu slale, caie inpune ca aceslea sa juslifice nevoia
sociaIa piin nolive peilinenle i suficienle.
Ieilinena noliveIoi sennifica fialiIilalea Ioi, desennnd aceIe nolive ce
inpun slaluIui sa acioneze penliu piolejaiea scopuiiIoi Iegiline pe caie Ie
vizeaza. Lipsa oiicaioi aslfeI de nolive, dei desluI de puin fiecvenla,
echivaIeaza cu o vioIaie a ail. 8, nsa lieluie ieinul fapluI ca aceasla Iipsa nu
poale fi piolala piin Iipsa Iuaiii unoi nasuii idenlice n siluaii siniIaie
anleiioaie.
Resliicia n exeiciiuI diepluiiIoi pievazule de ail. 8 lieluie sa fie, n oiice
ipoleza, piopoiionaIa cu scopuI vizal, fapl ce inpIica necesilalea pasliaii unui
jusl echiIiliu nlie difeiileIe inleiese n joc. IiopoiionaIilalea linde sa devina
un Ieilnoliv aI juiispiudenei Cuiii, fapl fiiesc pe nasuia ce IinileIe
conlioIuIui exeicilal de calie aceasla asupia slaleIoi nenlie sunl din ce n ce
nai depailale de apiecieiea slaiii de fapl piin ochiuI oiganeIoi inleine. Alla
viene cl, penliu a se discula despie necesilalea unei ingeiine, aceasla lieluie
sa vizeze un scop Iegilin, esle evidenl ca, de fiecaie dala, Cuilea lieluie sa
geieze siluaii n doua inleiese conliaie inlia n confIicl. n consecina, conlioIuI
piopoiionaIilaii inpIica conlioIuI exeicilal de calie Cuile asupia Iiniei de
echiIiliu pe caie auloiilaiIe naionaIe au slaliIil-o nlie acesle inleiese
confIicluaIe, veiificnd ca nici unuI dinlie acesle sa nu leneficieze de o piolecie
lolaIa, piin negaiea pioleciei ofeiile piin ail. 8. n consecina, de nuIle oii, se
conslala o Iipsa de piopoiionaIilale alunci cnd slaluI a onis sa ia o nasuia
nai puin iesliicliva, dei aceasla ai fi fosl disponiliIa faia a afecla supIinenlai
inleiesuI piolejal, alunci cnd nai nuIle iesliicii, Iuale n laza aceIuiai fapl, se
cunuIeaza, alunci cnd iesliiciiIe cieeaza o siluaie iieveisiliIa, alunci cnd o
sanciune se apIica aulonal, penliu ca nli-un aslfeI caz nu se nai anaIizeaza
noliveIe apIicaiii unoi iesliicii, sau alunci cnd se inpune o inleidicie
alsoIula, penliu ca acesla esle un indiciu aI pievaIaiii conpIele a unuia dinlie
inleieseIe Iuale n caIcuI asupia ceIui aI peisoanei sancionale.
ConpaliliIilalea ingeiinei cu spiiiluI unei denociaii inpIica all o oaiecaie
loIeiana i un spiiil de deschideie, cl i o necesaia inlegiaie a ingeiineIoi
slaluIui n ideea de slal de diepl. Acesl fapl inpune Iipsa aililiaiiuIui oii a
posiliIilaii de aililiaiiu n Iuaiea deciziei caie consliluie o ingeiina n
diepluiiIe pievazule n ail. 8. Spie exenpIu, alunci cnd o peisoana esle
expuIzala din iaiuni de secuiilale naionaIa caie nu i s-au conunical nici nacai
judecaloiuIui, iiscuI ca decizia sa fie aililiaia esle piea iidical penliu ca o aslfeI
de nasuia sa fie confoina cu exigeneIe unei denociaii fondale pe ideea de
slal de diepl. Tol aslfeI, Cuilea a conslalal ca, alunci cnd o peisoana ce Iucia n
doneniuI niIilai a fosl supusa unoi nasuii de supiavegheie speciaIa faia ca o
aslfeI de nasuia adninislialiva sa fie supusa vieunui conlioI, iiscuI

1O4
aililiaiiuIui conduce Ia conslalaiea Iipsei de necesilale nli-o socielale
denocialica, dei nasuia avea Ia laza o nevoie sociaIa inpeiioasa, dal fiind ca
iecIananla Iucia cu docunenle cIasificale aIe NATO, i pulea fi socolila ca fiind
piopoiionaIa cu scopuI vizal. De asenenea, Cuilea consideia ca, alunci cnd
ingeiina n viaa piivala i de faniIia a unei peisoane esle Iuala n uina unei
pioceduii Iipsila de echilaliIilale n sensuI ail. 6 din Convenie, va exisla i o
vioIaie a ail. 8, nliucl acea nasuia nu poale fi consideiala ca necesaia nli-o
socielale denocialica din cauza condiiiIoi n caie a fosl dispusa.
Dupa cun se vede din ceIe expuse nai sus, conlioIuI exeicilal de calie Cuile
esle Iinilal piin uliIizaiea unoi noiuni piecun piopoiionaIilale, nolive
iezonaliIe i suficienle, iisc de aililiaiiu elc. De aceea, esle unanin adnis
fapluI ca inslana euiopeana Ie iecunoale slaleIoi o oaiecaie naija de apiecieie
a necesilaii nasuiii, pIecnd all de Ia ideea sulsidiaiilaii conlioIuIui exeicilal
de calie Cuilea, cl i de fapluI ca, de ceIe nai nuIle oii, auloiilaiIe naionaIe
sunl nai line pIasale decl inslana de Ia Sliaslouig penliu a eslina exacl
slaiea de fapl i inpIicaiiIe unei anunile nasuii. n pIus, adnileiea unei naije
de apiecieie a slaleIoi consliluie o nodaIilale a Cuiii de a iespecla
caiacleiisliciIe pailicuIaie aIe fiecaiui slal n paile, piecun i liadiia piopiie
cuIluiii juiidice aIe slaleIoi nenlie aIe ConsiIiuIui Luiopei, idei all de
necesaie ideaIuIui pasliaiii unei Luiope a diveisilaii. Maija de apiecieie despie
caie discul se iapoileaza all Ia necesilalea Iuaiii unei nasuii, cl i eslinaiea
coninuluIui acesleia. n piincipiu, nlindeiea naijei de apiecieie a slaluIui
depinde de nai nuIi facloii, cei nai ieIevanii fiind: exislena unui consens
euiopean n doneniuI supus discuiei, conpIexilalea siluaiei i inpoilana
diepluiiIoi afeclale penliu peisoana n cauza.
De asenenea, nlindeiea naijei de apiecieie a slaleIoi depinde i de inpoilana
aspecleIoi vieii piivale i de faniIie Iezale piin nasuia sa. Lsle ceil ca
inleiceplaiea leIefoaneIoi unei peisoane consliluie o ingeiina giava n viaa sa
piivala i lieluie sa aila Ia laza iaiuni excepionaIe, n linp ce olIigaiea
acesleia de a uliIiza o anunila giafie a nuneIui nu i pioduce o Iezaie all de
inpoilanla a diepluiiIoi saIe pievazule piin ail. 8.
6.2 Dreptul la libertatea de contiin i a religiei
SlaleIe sennalaie aIe Conveniei ai neIes sa piolejeze nu nunai viaa piivala a
individuIui, ci i foiun inleiioi aI acesluia, anune gndiiea, conliina i ieIigia
pe eI i-o aIege. n piocesuI gndiiii, individuI i foineaza anunile convingeii,
iai viaa sa sociaIa esle condusa de nuIle oii de nanifeslaii pulIice aIe acesloi
convingeii, anleIe siluaii inlind sul piolecia ofeiila de ail. 9 din Convenie.
IoinuIal n leineni siniIaii ca i aIle convenii n naleiia diepluiiIoi onuIui,
ail. 9 iegIenenleaza diepluI Ia Iileilalea de conliina a ieIigiei, diepl caie
piesupune iespeclaiea convingeiiIoi unei peisoane de calie o auloiilaiIe
pulIice, penliu a gaianla peisoanei o peifecla independena spiiiluaIa.
Lileilalea conliinei i a ieIigiei esle consideiala de calie Cuile unuI dinlie

1O5
fundanenleIe unei socielai denocialice i unuI dinlie noloaieIe unui
pIuiaIisn ineienl unei aslfeI de socielai, aslfeI ncl slaleIe nu pol, n piincipiu,
sa inleizica, sa Iinileze oii sa inpune condiii piea iigide sau piohililive
penliu exeicilaiea anuniloi convingeii fiIozofice oii ieIigioase.
Aihilecluia ail. 9 esle idenlica cu cea pe caie an piezenlal-o n iapoil de
pievedeiiIe ail. 8. n iapoil de olIigaiiIe negalive aIe slaluIui, penliu a veiifica
exislena unei vioIaii a dispoziiiIoi ail. 9 lieluie paicuise exacl aceIeai elape
ca i n cazuI ail. 8: veiificaiea apIicaliIilaii lexluIui convenionaI, exislena
unei ingeiine a slaluIui n exeiciiuI diepluiiIoi gaianlale, slaliIiiea lazei
IegaIe inleine penliu acea ingeiina, deleininaiea scopuIui insliluiiii saIe,
deleininaiea necesilaii nli-o socielale denocialica a ingeiinei. nliucl an
lialal pe Iaig acesl aIgoiiln n conlexluI ail. 8, nu nai ievin acun asupia Iui,
nuIunindu-na sa nenionez ca loale ceIe spuse n aceI conlexl iann
vaIaliIe.
DiepluI consacial piin pievedeiiIe ail. 9 poale fi desconpus n doua eIenenle
difeiile: diepluI de a avea o convingeie i diepluI peisoanei de a-i nanifesla
convingeiea.

Drcptu! dc a avca n cnnvIngcrc
DiepluI de a avea o convingeie esle un diepl cu caiaclei geneiaI i piolejeaza
foiun inleiioi aI peisoanei, adica doneniuI convingeiiIoi peisonaIe i aI
ciedineIoi ieIigioase. Dupa cun spunean i nai sus, acesl diepl nu esle
suscepliliI de Iinilaii, fiind inposiliI ca slaluI sa inpuna unei peisoane un
anunil nod de gndiie. Lileilalea unei peisoane de a-i aIege convingeiiIe
consliluie unuI dinlie eIenenleIe vilaIe caie conliiluie Ia foinaiea idenlilaii
acesleia i a concepiei ei despie viaa. Iiivila piin piisna dinensiunii saIe
ieIigioase, aceasla Iileilale se iegasele piinlie conponenleIe ceIe nai eseniaIe
aIe idenlilaii spiiiluaIe a ciedincioiIoi, aIe concepiei Ioi despie viaa, dai
iepiezinla, n aceIai linp, un lun lol all de pieios penliu alei, agnoslici,
sceplici sau indifeieni.

Drcptu! pcrsnancI dc a-I manIfcsta cnnvIngcrca
Nu oiice nanifeslaie caie aie vieo Iegaluia cu convingeiiIe ieIigioase sau
fiIozofice aIe peisoanei inlia sul incidena ail. 9. AslfeI, s-a decis ca ievocaiea
iecIananluIui din cadiuI ainalei pe noliv ca esle suspeclal de a face paile
dinli-o giupaie fundanenlaIisla isIanica, fapl ce I face inapl sa poale unifoina
niIilaia, nu consliluie o ingeiina n Iileilalea sa ieIigioasa. Cuilea a consideial
ca, n ieaIilale, o aslfeI de nasuia, necesaia lunei funcionaii a ainalei, nu vine
ca uinaie a nanifeslaiii vieunui acl ieIigios din pailea iecIananluIui, aslfeI
ncl ail. 9 nu esle apIicaliI. Tol aslfeI, s-a decis ca acleIe de idenlilale nu pol fi
consideiale ca nijIoc deslinal a asiguia nenliiIoi unei conunilai ieIigioase
diepluI de a-i exeicila ieIigia. AcleIe de idenlilale sunl sinpIe docunenle

1O6
oficiaI ce peinil idenlificaiea unei peisoane i caIilalea Ioi de celaeni ai unui
slal. ConvingeiiIe ieIigioase nu consliluie un eIenenl caie sa ajule Ia
idenlificaiea unei peisoane oii Ia individuaIizaiea iapoiluiiIoi saIe cu slaluI.
Cailea de idenlilale nu esle deslinala confiinaiii senlinenleIoi ieIigioase aIe
unei peisoane oii iefIeclaiii ieIigiei nli-o socielale dala.
n schinl, Cuilea a consideial ca ine de diepluI unei peisoane de a-i
nanifesla ieIigia, diepluI acesleia de a fi conducaloi aI unei conunilaii
ieIigioase. De asenenea, Cuilea a adnis ca diepluI unei peisoane de a-i
nanifesla Iileilalea ieIigioasa incIude posiliIilalea acesleia de a avea paile de o
anunila oiganizaie ieIigioasa caie sa coiespunda concepiiIoi saIe. CIauza
deiogaloiie
Iiecun i n iapoil de diepluiiIe pievazule de ail. 8, i diepluiiIe consaciale
piin ail. 9 sunl suscepliliIe de deiogaii, cu iespeclaiea cunuIaliva a aceIoiai
condiii.

6.3 Dreptul la libertatea de expresie
Lileilalea de expiesie esle gaianlala piin ail. 1O din Convenie i cupiinde all
diepluI de a conunica idei i infoinaii, cl i diepluI de a piini aslfeI de
conunicaii. Lileilalea de expiesie vizeaza nu doai ideiIe oii infoinaiiIe neulie
oii uliIe, ci i pe aceIea caie ocheaza, neIinilesc oii ngiijoieaza o paile a
popuIaiei, indifeienl de nodaIilalea n caie sunl liansnise.
Iiolecia ofeiila de ail. 1O piivele nu doai ideiIe n sine, ci i nijIoaceIe de
edilaie a acesloia oii lunuiiIe naleiiaIe pe caie sunl cupiinse.
$i Iileilalea de expiesie poale fi supiinala n nod Iegilin daca sunl ndepIinile
aceIeai liei condiii cunuIalive.
n iapoil de Iileilalea piesei, poliivil juiispiudenei Cuiii, lieluie facule
uinaloaieIe dislincii:
- piesa esle unuI dinlie insliunenleIe eseniaIe aIe unei socielai
denocialice, aslfeI ncl Iileilalea sa de expiesie lieluie piolejala nai
alenl decl a unoi peisoane pailicuIaie.
- chiai daca piesa ajunge sa pulIice infoinaii eionale, slaleIe nu
pol peinile sancionaiea acesloia, n nasuia n caie infoinaiiIe vizau
infoinaii de inleies pulIic i au fosl pulIicale cu luna ciedina
- apIicaiea unoi sanciuni piivalive de Iileilale penliu afiinaii
facule piin inleinediuI piesei esle o nasuia, de ieguIa,
nepiopoiionaIa.
- lieluie facula dislincia nlie afiinaiiIe caie sunl judecai de
vaIoaie - piin caie se piecizeaza o paieie peisonaIa cu piiviie Ia
conpelena oii noiaIilalea unei peisoane i caie nu poale fi piolala -

1O7
i afiinaiiIe caie pol fi piolale. Ienliu judecai de vaIoaie, n nasuia
n caie nu sunl sinpIe insuIle, slaleIe nu pol sa inpune sanciuni
- exisla o calegoiie de peisoane pulIice, n speciaI poIilicienii, caie
au aIes sa desfaoaie o aslfeI de aclivilale, n iapoil de caie slaleIe
lieluie sa peinile o posiliIilale nai iidicala a piesei de a inleifeia cu
viaa Ioi piivala, cl linp infoinaiiIe sunl juslificale de o uliIilale
pulIica.
6.4 Dreptul la libertatea de reunire i asociere
Ioliivil ail. 11 din Convenie, esle gaianlala Iileilalea de asocieie i de
ieuniune a oiicaiei peisoane.
LIbcrtatca dc asncIcrc inpIica doua eIenenle:
- diepluI oiicaiei peisoane de a se asocia cu aIii penliu alingeiea
unui inleies Iegilin conun
- diepluI unei asociaii, indifeienl de scopuI acesleia, de a funciona.
n consecina, Iileilalea de asocieie esle iecunoscula all peisoaneIoi caie
conpun asociaia, cl i asociaiei nsai, cu piecizaiea ca unoi calegoiii de
peisoane fizice - poIiili, nagisliai elc. - Ii se poale inleizice aclivilalea n
cadiuI pailideIoi poIilice oii a sindicaleIoi.
Lileilalea de asocieie incIude i diepluI asociaiei de a aciona penliu
ndepIiniiea scopuiiIoi, cu condiia ca aceslea sa fie Iicile.
LIbcrtatca dc rcunIrc inpIica diepluI oiicaiei peisoane de a se ieuni n spaiuI
pulIic cu aIle peisoane n scopuii panice i Iicile, slaluI avnd olIigaia de a
peinile aslfeI de nanifeslaii.
All Iileilalea de ieuniie, cl i cea de asocieie pol face oliecluI unoi iesliicii
din pailea slaluIui, daca sunl iespeclale ceIe liei condiii, Ia caie s-a facul
neniune cu ocazia piezenlaiii diepluIui Ia viaa piivala.

6.5 Libertatea cstoriei
Ail. 12 din Convenie gaianleaza diepluI unui lailal i a unei fenei de a se
casaloii. Tolui, slaleIe pol i lieluie sa inpune anunile condiii, Iegale n
piincipaI de visla i de inleidicia liganiei, penliu casaloiie. n condiiiIe
leineniIoi piecii uliIizai, ail. 12 nu olIiga slaleIe sa peinila casaloiia
peisoaneIoi de aceIai sex. De asenenea, ail. 12 gaianleaza doai diepluI de a
casaloii, nu i diepluI de a divoia.


1O8
6.6 Egalitatea ntre soi
UIlina dispoziie noinaliva a Conveniei esle cea din ail. 5 a IiolocoIuIui ni. 7,
poliivil caiuia soii se lucuia de egaIilale n diepluii i n iesponsaliIilai cu
caiaclei civiI, nlie ei i n ieIaiiIe cu copiii Ioi n ceea ce piivele casaloiia, pe
duiala casaloiiei i cu piiIejuI desfaceiii acesleia. IiezenluI ailicoI nu npiedica
slaleIe sa ia nasuiiIe necesaie n inleiesuI copiiIoi.
LgaIilalea consaciala piin aceasla pievedeie esle o egaIilale n faa Iegii civiIe:
ea funcioneaza doai nlie ieIaiiIe nlie soi cu piiviie Ia diepluiiIe Ioi
peisonaIe i paliinoniaIe i n ieIaii Ioi cu copii, n speciaI cu piiviie Ia
exeicilaiea diepluiiIoi paiinleli. Din conlia, egaIilalea nlie soi nu esle
iecunoscula n aIle donenii - daca nu sunl apIicaliIe dispoziiiIe ail. 14 - caie
apaiin diepluIui fiscaI, sociaI, ecIeziaslic sau diepluIui nuncii. De asenenea,
cl linp se voilele de egaIilalea nlie soi, dispoziiiIe ail. 5 din IiolocoIuI ni.
7 nu vizeaza condiiiIoi ceiule de IegisIaia naionaIa penliu ncheieiea
casaloiiei. Cu all nai nuIl, ca i n cazuI ail. 12, acesl lexl nu inpIica diepluI
de divoi.

6.7 Interdicia discriminrii
Ail. 14 inleizice disciininaiea n iapoil de exeicilaiea diepluiiIoi pievazule n
Convenie. O piina olseivaie esle caiacleiuI non-aulonon aI ail. 14, caie nu
poale funciona decl piin iapoilaie Ia un aIl lexl aI Conveniei. n consecina,
ail. 14 nu inleizice oiice disciininaie, ci doai cea iapoilala Ia exeicilaiea unui
aIl diepl gaianlal piin Convenie, indifeienl daca acesla din uina o fosl sau nu
ncaIcal. Ie de aIla paile, Convenia nu inleizice difeieneIe de lialanenl, ci
doai disciininaiiIe.
Spie deoseliie de disciininaie, difeiena de lialanenl esle o dislincie nlie
anunile calegoiii de peisoane caie aie Ia laza o juslificaie oliecliva i
iezonaliIa, n linp ce disciininaiea esle Iipsila de o aslfeI de juslificaie.

6.8 Protecia dreptului de proprietate
DiepluI de piopiielale esle gaianlal piin ail. 1 din IiolocoIuI ni. 1.
Iiin lun, caie face oliecl aI pioleciei piopiielaii, se neIege oiice inleies cu
vaIoaie econonica, incIusiv diepluiiIe de cieana, diepluiiIe pe pensie oii Ia
ajuloaie sociaIe. n aceIai linp nsa, ail. 1 din IiolocoIuI ni. 1 nu gaianleaza
diepluI de a oline piopiielalea unui lun, ci doai diepluI de fi iespeclala
piopiielalea deja olinula. Iiin excepie, ail. 1 din IiolocoIuI ni. 1 piolejeaza
speiana Iegilina de a oline piopiielalea unui lun, speiana caie exisla doai

1O9
alunci cnd alsoIul loale condiiiIe IegaIe penliu olineiea unui lun sunl
ndepIinile.
Ail. 1 din IiolocoIuI ni. 1 dislinge 2 lipuii de posiliIe alingeii aIe piopiielaii:
- prIvarca dc prnprIctatc consla n pieideiea de calie o peisoana a
piincipaIeIoi aliilule aIe piopiielaii, uinaie a unui acl juiidic oii a
unei slaii de fapl, pe o duiala nedeleininala de linp. O piivaie de
piopiielale esle posiliIa doai daca nasuia esle pievazula de Iege, esle
juslificala de o uliIilale pulIica i esle nsoila de o nasuia iepaialoiie.
- rcg!cmcntarca fn!nsIn(cI bunurI!nr, caie iepiezinla ipolezeIe n
caie diepluI de piopiielale aI unei peisoane nu poale fi exeicilal pe
depIin, ci doai paiiaI. O aslfeI de siluaie esle peinisa doai daca
nasuia esle pievazula de Iege i vizeaza alingeiea unui inleies pulIic.

6.9 Dreptul la instruire
Ioliivil ail. 2 din piinuI piolocoI adiionaI, lexl caie se adauga unui nunai
inpiesional de acle inleinaionaIe caie vizeaza diepluI Ia educaie, nin4nui nu i
sc pca|c rcfuza drcp|u| dc ins|ruirc. S|a|u|, in cxcrci|arca funcfii|cr pc carc i |c ta
asuna in dcncniu| cducafici i a| int4f4nan|u|ui, ta rcspcc|a drcp|u| p4rinfi|cr dc a
asigura accas|4 cducafic i accs| int4f4nan| ccnfcrn ccntingcri|cr |cr rc|igicasc i
fi|czcficc.
n lexluI de nai sus, diepluI Ia insliucie coIaia esle foinuIal n leineni
negalivi - ninanui nu i se poale iefuza diepluI de insliuiie - aslfeI ncl
dispoziia a fosl inleipielala n sensuI n caie ea nu inpIica olIigaia slaleIoi de
a oiganiza sau finana insliluii de nvaannl penliu un anunil giup
deleininal de peisoane. n consecina s-a holail ca piina fiaza a ail. 2 din
IiolocoIuI ni. 1 gaianleaza n piinuI ind diepluI de acces Ia insliluiiIe de
nvaannl exislenle Ia un nonenl dal i de a oline iecunoaleiea oficiaIa a
sludiiIe efecluale.
Cu piiviie Ia diepluI de acces Ia insliluiiIe educalive Cuilea iecunoale slaleIoi
nenlie o naija de apiecieie desluI de exlinsa, cenzuia inslanei euiopene
opiindu-se Ia veiificaiea piopoiionaIilaii nlie IinilaiiIe diepluIui de acces Ia
insliucie coIaia i inleieseIe geneiaIe aIe conunilaii. AslfeI, s-a decis ca slaluI
poale sa sulsuneze accesuI Ia insliuciune de pIala unei laxe de coIaiizaie, de
apliludinea candidaiIoi de a uina foina iespecliva de nvaannl sau de
caIilalea de nenliu aI unei asociaii univeisilaie.
La feI ca i n cazuI diepluIui de acces, slaluI poale condiiona iecunoaleiea
oficiaIa a sludiiIoi de iespeclaiea anuniloi condiii. AslfeI, nli-una dinlie ceIe
nai inpoilanle holaiii aIe saIe, Cuilea a decis ca Iegea leIgiana piin caie se
iefuza iecunoaleiea oficiaIa a sludiiIoi din insliluiiIe de nvaannl caie nu
iespeclau piesciipii oficiaIe piivind Iinla sludiiIoi esle confoina cu

11O
Convenia, penliu ca iecunoaleiea sludiiIoi se pulea lolui oline dupa
lieceiea unui exanen caie nu avea o dificuIlale excesiva, iai cosluI nsciieiii eia
ninin.
A doua fiaza a ail. 2 din IiolocoIuI ni. 2 cieeaza un diepl dislincl, ceI aI
paiiniIoi de a decide cu piiviie Ia educaia copiiIoi, indifeienl daca sunl
paiinii naluiaIi sau cei adoplivi ai copuIui. Cuilea a piecizal nca de Ia piineIe
saIe holaiii n naleiie ca exislena unoi coIi piivale nu exoneieaza slaleIe de
olIigaia de a ciea i susine financiai insliluii educalive pulIice caie sa
ieaIizeze acesle dezideial aI pIuiaIilaii n educaie. De asenenea, inslana
euiopeana a piecizal fapluI ca olIigaia slaluIui nu se opiele Ia aIegeiea
cuisuiiIoi i naleiiiIoi sludiale, ci i Ia aIegeiea nodaIilaiIoi didaclice de
ieaIizaie a educaiei eIeviIoi.
Cu piiviie Ia noiunea de ,convingeii fiIozofice aIe paiiniIoi n iapoil de caie
slaluI lieluie sa ia nasuiiIe necesaie penliu educaiea copiiIoi, Cuilea a piecizal
ca eIe iepiezinla n ochii sai ,ccntingcri carc ncri|4 rcspcc| in|r-c sccic|a|c
dcnccra|ic4, carc nu sun| inccnpa|ioi|c cu dcnni|a|ca unan4 i, in p|us, nu sun|
ccn|rarc drcp|u|ui fundancn|a| a| ccpi|u|ui |a cducafic, prina fraz4 a ar|. 2 dcninand
ansano|u| accs|ci dispczifii. n cauza cilala Cuilea a condannal Maiea iilanie
penliu nelodeIe discipIinaie din coIiIe scoiene caie conslau n lalai apIicale
eIeviIoi caie conileau deIicle discipIinaie, pIecnd de Ia ideea ca convingeiiIe
fiIozofice aIe paiiniIoi caie nu acceplau Ioviiea ca i sanciune educaliva
iespecla loale ciileiiiIe de nai sus i lieluie inpusa slaluIui.
n schinl, n afaceiea KjeIdsen i aIii, n caie iecIananii s-au pIns de fapluI
ca olIigalivilalea uinaiii n coIiIe piinaie din Danenaica a unui cuis de
educaie sexuaIa vine n conliadicie cu convingeiiIe Ioi fiIozofice. Cuilea nu a
uinal acesl iaionanenl, afiinnd ca conpelena de a slaliIi cuisuiiIe din
cadiuI insliluiiIoi coIaie apaiine slaluIui, Cuilea pulnd sa cenzuieze nunai
aceIe siluaii n caie cuisuiiIe caie inpIica o anunila aloidaie fiIozofica sau
ieIigioasa sunl piedale faia olieclivilale, cu scopuI ieaIizaiii unei foine de
ndocliinaie, ceea ce nu eia cazuI n spea.

6.10 Drepturile electorale
AilicoIuI 3 aI piinuIui piolocoI adiionaI Ia Convenie inpune paiiIoi
conliaclanle sa oiganizeze, Ia inleivaIe iezonaliIe, aIegeii Iileie piin sciulin
seciel, n condiii caie sa asiguie Iileia expiesie a celaeniIoi asupia aIegeiii
coipuIui IegisIaliv. Adoplnd acesl lexl slaleIe nenlie aIe ConsiIiuIui Luiopei
au ieaIizal un piecedenl, Convenia fiind piinuI acl inleinaionaI caie consacia
un aslfeI de diepl fundanenlaI aI onuIui. }uslificaiea aceslui lexl ni se paie
ieIaliv evidenla n Iogica Conveniei: daca scopuI fundanenlaI aI acesleia esle
sa piolejeze peisoana conlia aililiaiiuIui, esle cIai ca piolecia lieluie exlinsa i
cu piiviie Ia posiliIilalea ca IegisIaia unui slal sa fie concepula pe laza unui

111
vol Iilei aI celaeniIoi. n pIus, daca noiunea de ,socielale denocialica apaie
all de fiecvenl n lexluI Conveniei i n juiispiudena Cuiii, ne pulen nliela
ce feI de socielale denocialica ai fi un Iipsila de aIegeii Iileie.
Dupa o scuila peiioada de ezilaii, chiai daca lexluI nu o inpune expies, s-a
iecunoscul fapluI ca ail. 3 din IiolocoIuI 1 iecunoale un diepl Ia vol univeisaI
aI peisoanei aslfeI ncl nIaluiaiea unoi anunile calegoiii de peisoane de Ia
diepluiiIe eIecloiaIe inlia sul incidena Conveniei. Cuilea s-a iaIial Ia soIuia
foslei Conisii, pieciznd ca aceasla iegIenenlaie convenionaIa aie aceIai
caiaclei ca i iesluI cIauzeIoi Conveniei, foinuIaiea ,slaleIe se angajeaza sa
fiind de naluia sa dea un pIus de soIennilale angajanenluIui asunal i sa
sulIinieze, n conlexluI inpoilanei diepluiiIoi eIecloiaIe nli-o socielale
denocialica, fapluI ca slaleIe nu au doai olIigaii negalive, ci i olIigaii
pozilive ce decuig din Convenie.
Convenia inpune n piinuI ind slaleIoi ca aIegeiiIe sa fie Iileie, aslfeI ncl
aIegeiea candidaiIoi sa apaiina coipuIui eIecloiaI, faia nsa ca aceasla sa
inpIice piohiliiea voluIui olIigaloiiu, cl linp exisla posiliIilalea de expiina
un vol nuI. AIegeiiIe lieluie, de asenenea, desfauiale n cadiuI unui sciulin
seciel oiganizal Ia inleivaIe iezonaliIe de linp, adica Ia inleivaIe de linp
confoineze cu uzana din slaleIe denocialice, eslinndu-se ca un inleivaI de
1O ani nceleaza n nod evidenl sa nai fie iezonaliI.
Convenia iegIenenleaza diepluiiIe eIecloiaIe doai cu piiviie Ia consliluiiea
,coipuIui IegisIaliv, nefiind apIicaliI aIloi sciuline piecun iefeiendunuI sau
aIegeiiIe piezideniaIe. S-a piecizal n juiispiudena, piin iapoil Ia IuciaiiIe
pieneigaloaie eIaloiaiii piolocoIuIui adiionaI, ca piin uliIizaiea noiunii de
,coip IegisIaliv auloiii lexluIui au viul sa indice fapluI ca slaleIe nu au
olIigaia de a oiganiza aIegeii penliu lolaIilalea IocuiiIoi n oiganeIe
IegisIalive, un sislen caie peinile nuniiea sau desennaiea pe laza eiedilaia a
unoi iepiezenlani n caneieIe IegisIalive fiind n concoidana cu lexluI
Conveniei.
Aceasla noiune de ,coip IegisIaliv a dal naleie Ia o inleipielaie desluI de
cIaia a oiganeIoi de Ia Sliaslouig. S-a piecizal ca coninuluI sau se anaIizeaza
n funcie de sliucluia consliluionaIa a slaluIui n cauza, incIuznd, pe Inga
paiIanenluI naionaI, evenluaIeIe paiIanenle iegionaIe sau fedeiale. Conisia a
piecizal nsa ca lexluI n discuie nu se apIica consiIiiIoi IocaIe, nliucl aceslea
i desfaoaia aclivilalea n IinileIe slaliIile de oiganuI IegisIaliv naionaI i, de
aceea, nu sunl ,coipuii IegisIalive.
n fine, nai lieluie piecizal ca, dei din lexluI ail. 3 Iipsele o aslfeI de iefeiiie,
diepluiiIe eIecloiaIe nu sunl nile diepluii alsoIule, eIe sufeiind anunile
Iinilaii n iapoil de visla, doniciIiu, de anlecedena penaIa elc.


112
6.11 Libertatea de circulaie
Ail. 2 aI IiolocoIuIui adiionaI ni. 4 pievede ca:
1. Oricinc sc g4sc|c in ncd |cga| pc |cri|criu| unui s|a| arc drcp|u| s4 circu|c in ncd
|iocr i s4-i a|cag4 in ncd |iocr rccdinfa sa.
2. Oricc pcrscan4 cs|c |iocr4 s4 p4r4scasc4 cricc far4, inc|usit pc a sa.
3. |xcrci|arca accs|cr drcp|uri nu pca|c facc coicc|u| a||cr rcs|rangcri dcca| acc|ca carc,
prct4zu|c dc |cgc, ccns|i|uic n4suri ncccsarc, in|r-c sccic|a|c dcnccra|ic4, pcn|ru
sccuri|a|ca naficna|4, siguranfa puo|ic4, ncnfincrca crdinii puo|icc, prctcnirca fap|c|cr
pcna|c, prc|ccfia s4n4|4fii sau a ncra|ci, cri pcn|ru prc|cjarca drcp|uri|cr i |iocr|4fi|cr
a||cra.
4. Drcp|uri|c rccuncscu|c in paragrafu| 1 pc|, dc ascncnca, in anuni|c zcnc
dc|crnina|c, s4 fac4 coicc|u| uncr rcs|rangcri carc, prct4zu|c dc |cgc, sun| jus|ifica|c dc
in|crcsu| puo|ic in|r-c sccic|a|c dcnccra|ic4.
Aa cun iezuIla din pievedeiiIe piinuIui paiagiaf, diepluI Ia Iileilalea de
ciicuIaie esle sulsunal condiiei ca peisoana n cauza sa se afIe n nod IegaI pe
leiiloiiuI slaluIui n cauza. n acesl conlexl, sulIinien fapluI ca lexluI euiopean
nu gaianleaza decl Iileilalea de nicaie n inleiioiuI unui slal, Convenia
negaianlnd diepluI peisoanei de a inlia sau a ianne pe leiiloiiuI unui slal.
Ca i n aIle siluaii, penliu a se veiifica ieguIaiilalea piezenei unei peisoane
pe leiiloiiuI unui slal se face apeI Ia diepluI inlein aI slaluIui n cauza.
Iiecun apioape loale dispoziiiIe Conveniei i ail. 2 din IiolocoIuI ni. 4
conine o cIauza Iinilaliva n paiagiafeIe 3 i 4. Nu von ieIua aici expIicaiea
noiuniIoi de ,pievazul de Iege, ,necesai nli-o socielale denocialica i nici
anaIiza scopuiiIoi Iegiline, nuIunindu-ne sa liinilen Ia anaIiza acesloia
ieaIizala n cadiuI seciunii cu piiviie Ia iespecluI ail. 8 din Convenie. n laza
acesloi dispoziii, s-a decis ca, din iaiuni de secuiilale naionaIa, o peisoana
lanuila de spionaj poale sa fie olIigala sa Iocuiasca nli-o zona deleininala n
aleplaiea deciziei de expuIzaie. Tol aslfeI, din iaiuni ce in de pieveniiea
infiaciuniIoi, o peisoana incuIpala sau condannala penaI poale fi olIigala Ia
ieineiea paapoiluIui ca i condiie penliu puneiea n Iileilale piovizoiie sau
penliu a fi eIileiala condiional din execulaiea unei pedepse.

6.12 ntrebri
1. Caie esle difeiena nlie Iileilalea de conliina i cea de opinie`
2. Ce nseanna ca o nasuia sa fie pievazula de Iege`
3. Caie e difeiena dinlie Iileilalea de ciicuIaie i inleidicia piivaiii de
Iileilale`
4. Ce inpIica Iileilalea piesei`