Sunteți pe pagina 1din 6

CARDUL IN CONTIILE EXPANSIUNII PLATILOR ELECTRONICE 1. Introducere Conform Regulamentului numarul 6 din 14 noiembrie 1995.

capitolul l , articolul 2, cartela de plata, care va fi denumita, conform practicii internationale, card. este definit ca fiind un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat, care semnaleaza ca detinatorul sau ar putea avea succes la dreptul de a-l folosi pentru plata, conferit de emitent; un card este acceptabil de catre comerciant ca mijloc de plata, de catre detinator, a obligatiilor asumate de catre utilizator la procurarea de marfuri, consumul de servicii sau obtinerea de avansuri n numerar de la comerciant, n termenele si n conditiile legii, a obligatiilor reciproce si a altor reglementariaplicabile. Cardul faciliteaz legtura financiar ntre comerciani i consumatori, fiind o simpl cheie de acces la un cont bancar, acela al deintorului de card. Avnd caracteristicile universale ale unui instrument de plat, cardul asigur i posibilitatea obinerii necondiionate de numerar fie de la automatele de bani (ATM), fie de la ghieele bncii (n cazul sumelor mari), nlturndu-se astfel orice barier funcional de utilizare. Datorit acestor caracteristici, cardul este un instrument de plat universal aplicabil i global acceptabil. 1.1. Cardurile de debit si de credit Cardurile de debit asigur utilizatorului posibilitatea achizionrii de bunuri sau servicii, sau retragerea de numerar n limita soldului aferent n contul cardului. Condiia esenial de funcionare a cardurilor de debit o reprezint existena disponibilului n contul dedicat. Tot aici se ncadreaz i cardurile pentru retragere de numerar care permit deintorului s retrag numerar prin automatele bancare de distribuire a numerarului (ATM), precum i consultarea soldului cardului. Cardul de credit ca instruiment de plat, d dreptul posesorului de a utiliza o linie de credit pe o anumit perioad de timp, egal de regul cu termenul de valabilitate al cardului. Pe baza acestei linii de credit, pe o anumit perioad de timp, titularul poate face pli i retrageri de numerar pn la un plafon prestabilit.

Stiati ca...

Conceptul de card a aparut la inceputul anilor 1900, in Statele Unite. Marile magazine si companiile petroliere emiteau carduri de proprietar - nu erau de plastic, ci de hartie, si nu aveau o functie de credit, ci doar rolul de a fideliza clientii care beneficiau astfel de diverse avantaje.

La inceputul anilor 1950, conceptul de credit a fost atasat cardurilor care acum nu mai erau de hartie, ci de plastic. Membrii unor cluburi aveau posibilitatea sa nu achite pe loc serviciile si consumatia, ci la sfarsitul fiecarei luni. 2. Sistemul Electronic de Plati Anul 2005 a marcat, pentru comunitatea bancara romaneasca, o realizare importanta intrarea in functiune a noului Sistem Electronic de Plati, un sistem modern, similar cu cele existente in Uniunea Europeana. Proiectul Sistemului Electronic de Plati a fost unul amplu, cu rezultate remarcabile in planul cresterii rapiditatii in efectuarea operatiunilor de incasari si plati si al reducerii costurilor de operare. Sistemul electronic a redus semnificativ procesarea manuala si utilizarea hartiei si a creat posibilitatea procesarii integrate a platilor de la initiator la beneficiar. Astfel, la nivelul institutiilor de credit, au fost revizuite sistemele de plati prin automatizarea procesarii platilor si incheierea unor conventii tehnice intre unii dintre participanti. Sistemul electronic faciliteaza aparitia unor noi produse si servicii bancare, cum este debitul direct interbancar, utilizat pe scara larga in tarile dezvoltate pentru o serie intreaga de operatiuni, cum ar fi cele de plata a facturilor la utilitati sau a ratelor la credite. 3. Piaa cardurilor bancare n Romnia Piata cardurilor este cea mai importanta piata de servicii si produse financiare din Romania. La peste 14 ani de la emiterea primelor carduri in Romania, cardul a devenit o normalitate si un fenomen de masa. In anul 2005 erau in circulatie nu mai putin de 8,5 milioane de carduri valide, care genereaza un volum anual de tranzactionare de aproximativ 9 miliarde Euro. Anul 2009 este unul cu totul aparte n industria cardurilor, prin multitudinea i diversitatea factorilor care influeneaz activitatea curent i evoluiile viitoare. Dintre acetia, cei mai relevani factori ar fi: procesul de migrare a terminalelor i cardurilor la tehnologia EMV (cip), efectele generate de criz n achiziia de noi clieni i administrarea portofoliilor curente (incluznd aici i riscul), implementarea directivei europene a serviciilor de pli i impactul acesteia. La sfritul anului 2009, sistemul bancar avea n circulaie peste dousprezece milioane de carduri valide (tabelul nr. 1), dintre care 11,5 milioane erau de debit i 1,4 milioane de credit, 31 de bnci fiind implicate n operaiunile de emitere carduri (aceast statistic nu include societile financiare non-bancare emitente) Daca ar fi sa ne uitam la situatia din alte tari din Europa Centrala si de Est, gradul de penetrare a cardurilor de credit este mult mai mic la noi. Spre exemplu, in Polonia, peste 30% din cele 31 de milioane de carduri active sunt cu functie de credit, iar in Ungaria din 9,5 milioane de carduri active, aproape 20% sunt cu functie de credit. Tabelul nr. 1 Carduri valide in circulatie
Data (sfarsit deCarduri circulaie perioada) (uniti) Dec. 2009 Sep. 2009 Jun. 2009 Mar. 2009 valide nCarduri debit (uniti) cu funcie deCarduri credit (uniti) cu funcie deCarduri active (uniti)

12.886.339
12.854.541 12.740.072 13.336.814

10.642.463
10.628.456 10.496.084 10.532.275

2.248.892
2.268.202 2.282.174 2.752.026

11.536.052
11.458.510 11.369.278 10.955.727

Dec. 2008 Sep. 2008 Jun. 2008 Mar. 2008

13.584.130 13.299.322 12.871.127 12.305.678

10.802.445 10.524.749 10.318.247 10.050.309

2.719.048 2.707.331 2.502.404 2.210.602

11.075.764 10.851.796 10.929.270 8.116.776

3.1 Numarul de tranzactii cu cardul In primele trei trimestre din 2009 se observa o crestere constanta a numarului de tranzactii de plati, atat pe cardurile de debit cat si pe cele de credit (graficul nr. 1). Exceptie fac doar cardurile de salarii prevazute cu overdraft, care in Trim. III 2009 au scazut de trei ori fata de aceeasi perioada din 2008 (coloana 2). Comparand Trim. III 2009 cu Trim. III 2008 se constata o crestere cu 12,5% a numarului de plati pe cardurile de debit in vreme ce gradul de utilizare pe cardurile de credit a ramas la acelasi nivel (4,2 milioane tranzactii, dupa o scadere de la aproximativ 5 milioane tranzactii inregistrata in Trim. IV din 2008)

Graficul nr. 1 Evolutia valorii tranzactiilor cu carduri ( mil Eur)


140 120 100 80 60 40 20 0 8.2 2005 9.6 2006 2007 2008 2009 2010 34.8 53.1 92.8 120

3.2. Numarul de terminale care accepta cardurile Numarul de terminale care accepta cardurile la tranzactionare a depasit pragul de 100.000 (tabelul nr. 2). Peste 90% din echipamentele operationale in tara sunt POS-uri instalate la comercianti. Desi reteaua de ATM-uri a crescut continuu, se observa ca in cazul POS-urilor apare o prima scadere in trimestrul III din 2009. Numarul instalarilor de terminale la comercianti a revenit pe crestere in ultimul trimestru al anului trecut. Tabelul nr. 2 Numar de terminale care accepta carduri
Data Numrul de ATM (uniti) Numrul de POS (uniti) Numrul de EFTPOS (uniti)

9.702
Sep. 2009 (sfarsit de perioada)Dec.2009 9.685 Jun. 2009 9.553 Mar. 2009 9.376 Dec. 2008 9.246 Sep. 2008 8.778 Jun. 2008 8.307 Mar. 2008 7.936

98.522
96.434 98.879 94.740 90.655 84.422 80.336 80.244

92.104
89.861 92.252 88.322 84.134 77.742 72.960 72.831

3.3. Cardul creeaza resurse pentru creditare Incepand cu anul 2005, disponibilitatile la vedere ale populatiei sunt cu 115 milioane Euro mai mari decat creditul acordat populatiei pe termen scurt, atat in lei cat si in valuta. Acest excedent se constitutie astfel intr-o excelenta sursa de creditare care poate influenta consumul intern, unul dintre principalii factori de crestere economica. La sfarsitul lunii iulie 2006, disponibilitatile la vedere din conturile bancare ale populatiei depaseau 1,1 miliard de euro. Marea majoritate a acestor disponibilitati este reprezentata de conturile de card unde romanii isi primesc salariile, pensiile, bursele, veniturile din dobanzi, alocatiile si diverse ajutoare/indemnizatii de la stat, etc. Graficul nr. 2 Disponibilitati la vedere ale populatiei

3.4.

Comertul electronic cu card bancar ignora criza n primul trimestru din 2010, volumul tranzaciilor online cu card bancar din Romnia s-a ridicat la 31,85 de milioane de euro, n cretere cu 70% comparativ cu aceeai perioad a anului trecut, conform datelor furnizate de Romcard. n acest interval s-au procesat 603.437 de tranzacii. Aceste rezultate sunt ncurajatoare pentru piaa romneasc de comer electronic. Dei estimrile iniiale indicau o cretere moderat, acest prim trimestru a nceput n for, prin intrarea unor noi 4

juctori n mediul online. Comerul electronic rmne n continuare un domeniu cu potenial de cretere, a declarat Carmen Sebe, CEO al GECAD ePayment. 3.5. Banca Transilvania Avantajele colaborarii cu Banca Transilvania: Peste 530 de unitati teritoriale in intreaga tara; Retea extinsa de peste 760 de bancomate; Flexibilitate si operativitate in relatia cu clientii; Program extins de lucru cu publicul; Asistenta pentru clienti (Call Center) asigurata 24 de ore din 24 Tipuri de carduri de credit emise de Banca Transilvania: Cardul Visa Platinium; Cardul Visa Gold; Cardul Mastercard Forte; Tipuri de carduri de debit emise de Banca Transilvania: Cardul Visa Electron Euro 26; Cardul Visa Electron; Cardul Mastercard Mono; Cardul Mastercard Direct; Tabelul nr. 3- Topul cardurile
Cel mai vandut card de debit Cel mai vandut card de credit Cardul de cumparaturi al anului Banca Transilvania Visa Electron - 314.951 carduri GarantiBank Bonus Card Classic 65.402 carduri Banca Transilvania Visa Electron numar tranzactii comerciale 5.546.136 valoare tranzactii 624.608.338 RON Cardul de business al anului BRD MasterCard Corporate Lei Numar mediu tranzactii per card: 56 Valoare medie tranzactionata pe card: 46.790 RON

Numarul de tranzactii la comercianti cu carduri Mastercard a urcat cu 10%, comparativ cu anul 2008. Europa a inregistrat o crestere cu 2,2% a numarului de carduri, pana la 200 de milioane de unitati. In ceea ce priveste piata din Romania, intr-un context economic dificil, creditarea pe card a continuat sa fie unul dintre instrumentele preferate atat de institutiile financiare, cat si de consumatori, a declarat Denisa Mateescu, General Manager pentru Romania si Regiunea Balcanilor, MasterCard

Europe. Aceasta a adaugat ca evolutia pozitiva a cardurilor de credit este vizibila si in cresterea ponderii platilor la POS, pe care segmentul cardurilor de credit a impins-o in fata. Concluzii Desi in viitor va creste gradul de utilizare al cardurilor, numerarul va pastra in 2010 o pondere relativ constanta in totalul platilor fata de cea inregistrata in 1997. Cea mai clara tendinta este renuntarea treptata la platile prin cecuri. Acestea vor fi inlocuite de carduri dar si de alte modalitati de plata, care tin de cresterea gradului de bancarizare a populatiei globului. Produsele destinate platilor electronice pot actiona ca niste porti catre sistemul bancar pentru segmentele nebancarizate, care reprezinta pana la 70% din populatia globului. Pentru persoanele fizice, includerea in sistemul bancar ajuta la imbunatatirea administrarii banilor si conduce la asigurarea puterii financiare. In ceea ce priveste economiile, aceasta creaza un potential imens de crestere - prin atragerea numerarului in conturile bancare de unde se asigura fonduri la costuri scazute pentru imprumuturi si investitii. Departe de a fi rezolvate problemele de securitate si acceptabilitate necesare, sistemele electronice de plata, puternic cercetate si experimentate azi, vor progresa rapid, devenind o realitate a Cyberspace-ului anilor viitori. Bibliografie 1. Berea Aurel Octavian; Stoica, Emilia Cornelia, Creditul bancar: coordonate actuale si perspective, Editura Expert, Bucuresti, 2003 2. Bogdan Ioan, Management financiar, Editura Universitara, Bucuresti, 2004 3. Gaftoniuc S., Practici bancare internationale, Editura Economica, Bucuresti, 2000 4. Golosoiu Ligia, Mijloace, modalitati si intrumente de plata, Editura ASE, Bucuresti, 2003 5. Gradinaru Giani, Piata romaneasca de carduri bancare, in Revista de comert, vol. 5, nr. 5, 2004 6. Hamzescu Rusu, Popa Sorin, Groza Lucian, Ciora Liviu, Cartile de plata in Romania, Editura Mondo-Ec, Craiova, 1997 7. Popescu Coralia, Creste competitia pe piata cardurilor bancare, in: Adevarul economic, nr. 28, iulie 2004 8. Tudorache Dumitru, Moneda, banci, credit, Editura Sylvi, 2001 9. Tudorache Dumitru, Politici si tehnici bancare, Editura Andrei Saguna, 2001 10. Vlaicu Alexandru, Sistemele de carduri utilizare in Romania, in: Economistul, vol. 14, nr. 1734, octombrie 2004 *** Regulamentul nr. 6 din 14 noiembrie 1995, capitolul I, articolul 2 ***http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=203&idb= ***http://www.bnro.ro/Indicatori-plati-5291.aspx ***http://www.capital.ro ***http://www.no-cash.ro ***http://www.bancatransilvania.ro